NOUTATI EDITORIALEFelir R. I'tthrri. Marile enigme alc lumii. liirnrrrl 27 \ I I

policronrie, lcgat. celofanat, 304 p

Luc[dn Prcdescu. Enciclopedia Rominiei. lbnnat 29 x 2l cnr ' ' ) /() ! l

D. M icu. lstoria literaturii romane. lomat 1 7 x l4 cm' lcgat. catr(f ' rr'

Ovitltu Drinba, lstoria teatrului universal. 352 p.i

Plukrn, Gorgi^s. traducorc de Th. Simcnsky. 128 p;

L(. Eninesctt. Chcstiunea evreiasctr' 272 p.;

Marc ,4ure:liu. Cdtre sine insuli. 160 p;

C. Monoluche. Scanteietoarea via![ a tuliei Hasdeu. ]20 p'i

.Jerone Clurk. Encicklpedia fenomenelor inexplicabile. 560 p ;(; lu.t tort - Pt ice. Cele 7 minuni ale lumii antice' 192 p r

Dan Grigoresttr, Romanul american al secolului XX, 152 p;

Grtdrun 7,ieglo. Secretul llomanovilor' 240 p ;

lvfan/ietl Dinclc.l'uterel vindecitoare a piramidelor' 224 p i

PLtul Liek( 'ns, Elcctul de piramidS' I76 P;Pdul Slel i in( ' . \(u. Enigmc ale istoriei universalc. l-11.352+320 pi

lllihai Ghaoryhe ,lndriL'1. Ori7-ontnri mistcri(tase. Avcnturi in cca (k'

patra dimensiune. l l .1 P.iO, Kuhl"r. Sistemul ocult de dominare a lumii ' Istoria secrt l i l

umanittr( i i . l20 p.:

lstoria litcraturii romane in evoclri. propust de I opd$an. 46'r p l

lvlur n)h. Grt'g Niclsen. Energia secrettr a piramidei' 208 p:

Gh. Rulsir, Gh. Conslonlinescu-Dobridor. Dic\ion^r de arhaisme si r 'gionalisme. lonn:rt 17 x 2'1 cm' legat, celofanat' 560 p;

illittuil Gr. RottlLts(an , Tezaurul roman de la Ntoscova' 20lt p;

Flot'enli Pq)csclt, Detentiunea 9i sfarfitul lui V' Voiculescu. l('() I'

l la ' . l (hri .r t id,t Hrd Stinx. Tainele istoriei, I-11,464 p l l l - lv. l8-1 tr '

Basme qi povelt i populare englezesti ,208 p;

Gritore iurulri* O radiografie a exilului romenesc' Corespon (lt rr I -l

crnisi 5i primitd. l9'16-1967 4t"1 n:.{no lvlrtria Ilrt':ttleuntt, Ilearut Mihdild Vioti.'a Niscov, Mihaelu $cltt'1"'( d cliu St('lii t'\. u. Bibliografia relafiilor literaturii romane cu lil('r rl

tur i lc slrtr ine in pcriodicc (1919-1944). l i )rmat 29.5 x 2'1cm'. legit tc ' crnori r '

vol. -1. I2(\r. ,l ldi l l lut(t t . l l tarelc dict ionar de neologisme' legat ' canonat' cclol ' rr '

l iJnnri l7 \ l7 crrr. l1f i) P iI) tu ( ir igotL.;t tr . Civi l i rat i i enigmatice din nordul Americi i .320 p'

iN cuRs nB aPanrTrn. i r tntL' .r ( lnn l t t t tnl . Sinrboluri le sacre ale continentului Mu, 22'1 p l

Ni(- I)( ' t t . \ t .r idntt. lslr)r in nri l i l r tr a poporului roman' 336 p;

. I l ( lkrtdt (;1r( l(r / . ()r:rcr, lul . Nlanual al intelepciuni i in viald. 128 f '

. ,St(, l i zr lukl l i r . l ) icl ior lar ( ' l rciclopedic pcntru rebus, integrarrrr '

\crahlc. . l l l ) D.

Os. I(uhlen

SIS'I'I'MUL OCULT DE DOMINAREA LUMII

Istoria secreti a omenirii

coperra de L OPRISAN

Coperta I: a) Sa{n medieval[ din timpul Reformei la adresaierarhiei fo4elor supreme in lume.

b) Simboluri oculte in arhitectonica ;i pe bancnotelecelei mai mari puteri.

Coperla ry: a) Reprezentare alchimici din Tabula Smaragdina,sec. XVII, privind unitatea qi forla elementelorprimordiale.

b) Machu-Picchu. Privire de ansamblu. Unul dintrecele mai enigmatice nuclee ale puterii.

Os. I(uhlen

SISTEMUL OCULTDE DOMINARE

A LUMIIIstoria secretii a omenirii

Editura SAECULUM I.O.ISBN 973-9399-80-0

@ Toate drepturile pentru reproducerea si traducerea lucrariisunl rezervate Editurii SAECULUM I.O. De toate meridianele.

Editura SAECULUM I.O.

Bucureqti, 2001

PREFATA

Motto:

,,$i v4i cunoaste Adevdrul si Adevdrul vdva face libei."

Evrnghelia dupl toan (8, 32)

,,Ne$tiutul nu reprezintd neapdral altegalaxii sau sisteme planetdre. EI poate Ji ocivilizalie paraleld terestrd de care he des-par'te un decalaj in timp, fe doar o secunddsqu un decalaj sPalial nesesizat de noi inspaliul tridimensional. Ne$dutul podte f odhd dimensiune incit de neimaginal, o civi-Iizalie sFdi4d existentit in noi ti pintre noi,care nu poate f evidenliald de simlu/ilenods tre impelfecte, i nco mp lete. "

Doru Davidoldci, ,umi galactice

Unu.l din conceptele fundamentale care stau la baza comple-rufui cdificiu social al civilizaliei contemporane, acela b evolutie,$ clp6tat, la sfirqitul celui de al doilea mileniu, o semnificatiedprulpc universal5, in pofida existentei unor numeroase angoarse ceermlinu[ str stilpaneasctr oamenii obiqnuiti, sernn al alienarii din ceIn co rnai profi.mde a acestom. Este, oare, indrepttrtitd aceastji viziuner,rclusivistil ce i$i pune amprenta asupra tuturor domeniilor deluotivilatc? Judecdnd dupa varialia temporaltr a raportului dintrellrllucnla elementelor de ordin material gi cea a elementelor de ordinrphitual, raport care ar trebui sI stea la baza evaluerii tuturorelvilizatiilor, concluzia evidentA este aceea cA omentea actuali anlor salca confortului material in detrimenhrl ,,confortului" spiritual.

lnsccuritatea crescandtr a socieElii, in general, gi a fieciruihrdlvid, in panicular, dau dovada efemeritdfii existen{ei umane girnrplillclt tcmerile eshatologice pantr aproape de paroxism. Dintrehr6to Intscbf,rile care iau nas,tere din extmordinara fervoare intelec-lurlll. una 8c r€peul obsedant ,,Suntem singuri in Univers?"

hrccn And sI rtrspund acestei cerinle stringente, m-am strdduit,ln offto! dc fat!, sI conturez cdt mai fidel complexa stnrcturd aI lnlvonului 9i str liniqtesc spiritele anxioase, argumentand ideear'rtttlirmt clreia existenla civiliza{iilor humanoide, in zone mai

OS. KUHLENsls'rllMul- OCULT DE DOMTNARE A LUMII

apropiate sau mai indeplnate ale Cosmosului, este o legitate sus_(inut5 de cele mai modeme teorii irstrcfizice. (lcnot6 un egocentrism exacerbat al actualei civilizalii, posibil sn fillr$t cultivat in mod expres.

Am fost obignuili str credem cd Istoria nu este altceva decat unqir uleatoriu de evenimente, un joc al Hazardului f6r[ un tel precis.('u toate acestea, a fost acceptate ideea existenlei unei anumitecontinui0lti a culturilor preistorice, carc au ap6rut, s-au dezvoltat,||u involuat si apoi au dispdrut gi care, degi au fost distnrse, asimilaterl|u uitate, ne-au Esat mogenire peste timpuri gi decaden{i, ooslronomie veche de nii de ani, o simbolisticd bogat6, ca sinteziI inlelepciunii din vrernurile respective gi o ardt reprezentadve gidifcrenfiatn" ce nu a putut fi clasificadf qi nici inleleasi in intregime.Arheologii descopera frecvent noi probe, din sfere de civilizaliedute uitArii, care, de cele mai multe ori, sunt greu de catalogat, deqiccrcetarea lor ar putea avea o influenli covirqitoare asupra istorieilumii. Dincolo, insa, de ceea ce ar putea fi pus sub semnul inerlieilumii $iintifice, se pare ci exist?t anumite fo4e care actioneazi inrcnsul promovarii unei politici de ignorare a dovezilor materialen0njenitoare. Specialigtii se lasd mereu atraqi de conceptl')l cultuiloruulonome, ferl a se intreba cine are interesul si il prornoveze, giirKtin apodictic cI ant€rior sumerienilor nu au existat culturi supe-ri0are, iar to{i oamenii care au dit inainte trebuie incadmli sferei.,primitivilo/'.

O studiere mai atenti a dovezilor istorice ne arati. insA. cavcelrilc populalii nu erau primitive, in sensul convenlional al cu-vitltului, ci erau doar altfel decat noi. Frecvent, cunoqtinlele lor au|rrl ntribuite contactului intim cu natura, imperiului necesitd{ii, saunlk)r factori care unifice sub un numitor comun cercetiirile 5inrrxlalitifiile de punere in practica. Stiinta oficiah pune sub semnulfurtntnpllrii mult€ din descoperirile aga-zisei epoci preistorice, darcxlrcricn(cle ficute de cdliva curiogi au demonstrat cd intAmplareatrt rrr: dcc6t rm rol secundar in evolufie. S-a constatat, de exemplu,r n rtunci c6nd se arunci in foc bucA$ de aramd sau de orice altruncrrrJ, nu se intampla absolut nimic, deoarece metalul nu seftrlx.ltc. Modul cel mai simplu de obfinere a aramei este topireaprrlltcrii dc malahit intr-un vas de pdmdnt inchis ermetic, iarohlrtrcrcr lierului este mult mai anevoioasi gi mai complicatA.

l.l li:l de improbabile srmt qi ipotezele referitoare Ia caracterullr(nrn|llnk)r al aclimatizirii rapide a plantelor de culhui la condifirx'|, rl (k)rncsticirii animalelor, al inceputurilor ceramicii, ba chiarlt ' r.{ tclbritoare la caracterul intampEtor al apariliei celor mai fure

Mai mult chiar, dezvoltarea completi a profundelor semnificatiirezultate din interpretarea acestor tiorii,' "irro"..

l" "["*""""1iveritabile breqe in modul clasic de percepli"

" i*rf"i-ri-irlijri

omului in cadrul Universului, oferinju_ne orir";"i all l.*"".,* :tup d: investigalii nebatatorit in.a ae lite*'tura L-il;##

:::!ll .:fl."qi civitizaliiror hiperspaliale. n""r*,"" ;#';;

ll-se oezvlure,.drlcolo de implicaqiile aride ale acestor teorii, relevinu numal laptul ctr civilizatia noash-a nu este singua de pe aceastaplanet4 cat mai ales ideea ce dezvoltai€.

"i "rt" ,:;";;; ;';;constant de. fiintele hiperspaliale (din picate, n"guti".t, prrn- i"t"rlmeorul unut complex Sislem de Control al Omenirii.

_Considerind ci Marele plan exisct, voi numi suprastmctura carevegfieazA permanent la actualizanpiramiaa bcuru si ; ;;;;:? ;:#:?Ttr'.tr,Tdff:':*premise ale formlrii qi evolutiei acesteia, d_ qi .I ;r;;;;;;din principalele elemente ale sistemrrtrri 1".;";,-;,i:':-:^:::::ocult?t_pentru controlul evolutiei ::"##"ffn#, :'"ntfl'ffl;poat€ fi rezuma0t in doar dou5 cuvinte,

"iirUn"r*" *rli,atii. p."tfi

toti cei care sunt in ctrutarca Adevinrlui, * ";

.p_;ld;;;;nume: minciuna a crpatat in societatea modernA un,at i"d"irf.Jpnvllegraq nr once incercare de a spulbera aparentele unui sistemperfect este pe_depsir.?l prin metode demne ae'muttlCtaJ;;

-ldi:zi(ie. Toat€ informaqiile referitoare la structura pi"r""i'i" ,*"1"iomenirii qi chiar Ia pseudo-mediatizafiJ f"".#, Ot,l.:;t-;;_manent supuse unei cenzuri severe de catre o armaUl inueapi despeciali$ti, al_ cimr. unic scop este sustinerea

"r.i ;;;;;'";;,

[npuse pe cdi oculte.Piramida Ocutt?I, unica shucturl veritabila si compleE de ou-tere, €ste similartr.unei conshuctii piramidate, cu singr.rra ;;;;

::,t:y :-1 unghiutar.i nu a_pa4ine acestei tumi. Cet pulin nu acerer pe

_c:rre o rccLrnoaqtem in prezent. in acest sens,'voi aduceargumente care contesg actuala viziune asupra istoriei _ "izirm"

-p,us,5 pri" mijloace de propagandA _

"ontur.,and i_"n.i

"|"-,ri'".clvfltzalll ce au precedat_o pe cea de fatA. Totodat:t voi zueravi unIaotou mutt mat vast decat cel oferit de ,,clasicele,. ipotezi referi_toare la existenta civiliza(iilor extratereste, nu din spirit contestatar-cf penru a artta cA noi nu suntem singuii in maiura sa ouni^numele de civilizalie terestrd. De altfef termenul d;" ;;;";;;

OS. KUI tL I .N t l ' i l l^ l l r l l r r l r l I l ) l j IX)MINARE A LUMII

rllr(rr ||r l)lrrrczcu (llldca o mai mare greutate respectivelor afir-t|r,tlr. l|| oi Dqrii lc luau in seama cu cea mai mare seriozitate.Arrrrlrrltrrrl. irrslt, viclile marilor vizionari, prooroci qi profe(i, ne dnm|l'rrrl| (ll rr i intotdeauna ei s-au aflat intr-un puternic conflict,rrllll r lr ( (nr(luccrilc cxistente, cat ;i cu popoarele decAzute din punctrhr vr.rkrc nroml. Si fie o intdmplare cf, marii vizionari au fost

'rl'r"'rlx. inl()l(lcauna niste spirite rebele, nonconfbrmiste si radicale,

I lru1.-uu icrllit via(a pentru afirmarea idealwilor in care credeau?||||l||r l)r()l) bil. Pcntru cei care au avut acces la tainele Lumii, pentruI r'l r'r[('l|rr risipit, chiar Ei pa4ial, vllurile Mayei, societatea nu mairr,||rrlclrt|t (lccat un teren de lupta, de infruntare inegala in titanicaI r r.r{'rrrt dc a trezi spiritele adormite ale fratilor de acelasi neam.

tehnjci. de prelucrare a piehei din neolitic, care si astizi deoisesrcposibilitatile noastre, nu numai in ridicarea constructiifo, rn.Juiiril".dar chiar si in cioplirea lepuselor ritualice maya. S_u uju"r]l.lEt,la ceea ce Claude Levi_Srrauss a numit paradoxul

'neolitic, cc

susline ideea ca_omul din epoca respecrive s_a perleclionat atdi d.mutr In. uldemanare $i in sEpanirea capacitatlor creatoare dscrvrtrzatre, incat elanul lui crcator si spiritul inventiv a stagnat D(parcursul urmatoarelor milenii si s_a trezit iar Ia viali abia"o datacu gtiin{ele modeme. Hiatusul a fost pus pe .""-u',.".".ii OJi,modul de gdndire ezoteric la modul di g6ndire qtiinlific.

. Cum insf,, intamplarea este moneda fe care cei degtepli o v6ndcelornaivi, aspectul se rezumi, in cele d-in urmd, f"

"t Oiiri p-Uf'"_

mei _filosofice a raportului dintre determjnism ii IiU"J,",'"At L

nivel individual, c6t si la nivel social. Istoria cons"-n"ura "*i.t*iounor oameni cu totul deosebiti. care au marcat diversele etaDc

tundamentale ale evolu{iei civilizaliei umane Ei "u."

u., pl,tutanticipa cu o deosebiti clarviziune even[nente ce s_au Detrecurulterior, intocmai cumle-au prezis. Considerali a fi profeji;i;;;sau magi, lor le-au fost atribuite fapte remarcabile 5i'cunostinteiesite din comun- Capacitatea lor de i prevedea viitorui a fost pusi,de cele mai multe. ori, pe seama cipacitililor p"-";;;6 ;acestora sau a inspiratiei divine, alte justificnri nefiind admise caposibile.

Desi. in general. explicalia remarcabilelor anticipalii a fostcanto-nattr in zona psihicului uman qi a resurselor sale nicunoscute-este foarte posibil ca sursa cuno$tintelor lor uimitoare

"A fi f..t;;t

se poate de teres(rd. dacA luim in calcul ipo(eza existenlei unui plandupA_care omenirea iqi desl65oarl evolulia, si despre care acestiaau afla( iltr-o mai mare sau mai mica masura. Acest il"4-;;vedere,

_binuit, dar despre care nimeni nu indrtrzneqte sf iosteascaun..cuvanl, ce pome$le de Ia premisa conform ciieia ,..p".tiuiirndvrzt ar ti apa4inut unor societ?l1i seqete ce aveau aices laplanurile de evoluge ale umanitdlii, irnplica insd o ip"tezf se"sitiiaqr anun€: exlstenla unui plan ocult de guvemare a lumii. De celeT1i T"1," ori. ei.au fost redu$i la r.trcere, deo.r... p"U.up.u p.it ,ioezvatulrea ehpelor Marelui plan nu a fost alta decdt moanea. Chiargr atunci cand unele aspecte erau dezv uite, cu pretul unor m;sacrificii, majoritatea oarnenilor a continuat

"e t" ign".e,

"peJiJcd ele nu se vor indeplini.De ce s-au pus proorocirile pe seama inspiraliei divine? Cre_

\ I \ I I MI I I , ( ( \JLT DE DOMINARE A LUMII

I'onhrltll. Arhimcde calculase chiar cate boabe de nisip pot intra inrl.,rn itclclor fixe. Epoca modemi a inlAturat complet viziuneaffrtrcilor, {tiin(a demonstrdnd c[ nu exist6, de fapt, o sfera a stelelorllro gi ci nu exista nici mdcar cer. Ceea ce se nume$te in modr (xrvcnlionaf cer nu reprezinlA altceva decat imaginea ce rezulttrrlln hnprl$tierea luminii in pinrile superioare ale afnosferei.

(lca mai simpltr definitie pe care au reu;it sA o dea astronomiitttrxlcmi Universului poate fi rezumalA astfel: ,,Universul reprczintdkrt ccc$ ce putem observa". Acasta constituie Universul obser-vabil,rs conline toate stelele qi galaxiile, de la cele mai apropiate, pandln |clc mai indeptrrtate, care pot fi detectate prin receplionaream(hrliilor pe care le emit. Conform unei definilii mai cuprinzitoare,I lntvcrsul reprezint?l tot ceea ce poate fi observat, plus tot ceea cenf ffxri putea exista. Acesta este Universul intreg, care formeazi inpr trrcipnl obiectul unor studii matematice ;i filosofice, prin extrapo-ht(.|| dutclor obtinute din studierea Universului observabil. O a treiarhllrrilic ar cuprinde partea Universului intreg care este descrisf, defogrfc cunoscute ale fizicii. Acesta este Universul fizic, o extensieI I lnivcrsului observabil, ce include zone ce nu pot fi obsewaterlh$cl. dar a clror prezenli se poate deduce prin efectele lor asuprarrrurr cntittrli observabile. Evident, in cadrul Universului fizic suntlrxrlo in considerare doar acele regiuni care pot fi analizate in modItllntilic. Universul fizic este obiectul de studiu al cosmologiei,flll||it| elre cautd s5 raspundtr la una din problemele fi.rndamentaler,ard rc pun: existtr o limitit a Universului, sau acesta este infinit?Aln||lur rsdiotelescoapelor a dus la mdrirea rezolu{iei telescoapelorr rrluritc $i, implicit la mtrrirea Univenului obsewabil. Se poaterpr( xr cd ritmul descoperirilor face ca dimensiunile sale s5 serhthlczc uproximativ la fiecare 5 am.

f hff)il cum arat Cecil Folescu in lucrarea Ce esp tlniversul?1,Iflrnlclrill Universului este o problemd care i-a preocupat pe multifilrnxn|li, matematicieni gi fizicieni. Primul model qtiinlific alI lnlvn'urlui a fost elaborat de Isac Newton, la incepuhrl secoluluinl liVlll-lcn. El a incercat str aplice teoria gravita{iei intreguluiI lrlvrrr, prcsupundnd o geometrie euclidiane, dar a intampinat o||'rh, (lc (lilicultAti, dintrc care cea mai mare problemtr a constituit-ortr rr,l eil I Jrriversul, considerat a fr un spaliu ce con(ine materie, arlrrl||rl in ic intindtr la infinit, deoarece dacd ar fi finit, atunci, poaivitl.lll fr,,ut,,,tig. "l - "Li

str se contracte spre un punct centn .

| | ..rf lrfffcicui Q. e.tte Universul?, Editura Albatros, BucurcSti, 1988.

l l

I . STRUCTURAUNIVERSULUI

,,Dee aJirma, mai ales, cd proieclia luiMercator nu esle decat o primd aproximare.

, Dupd d6nsul, pdm'ntul nu este perfecl. rotund ci este format dih mai multe slbre

suprapuse, .rlineate dea lunpll unei alkdimensiuni- lnPe aceste slere ar exbtapuncte sau chiar suprafele de cohunicalie siin acestfel Groenlanda s_ar intinde la inlinildeasupra ahor pdmdntui decdt al nostru.Dee a insistat chiar, pe lAngd regina Elisa_beta, ca Anglia sd ocupe Groenlanda, pentlua avea acces la alte lumi.,,

Jacques Bergier, Cit4ile blestemate

Universul a fascinat dintotdeauna fiin{a umanI, indiferent degradul stru de dezvoltare materialtr sau spiritualf,. RespunzanA unuiimpuls firesc de cunoastere qi perfecfonare, omul s-a deOicat iaraSr iartr, cu o navnA din ce in ce mai profundl, penhu a descoDeriqi a redescoperi oglindirea infinitului marb in infinitul mic si ainfinitului mic in infrrinrl mare, spenAnd ca in acest fet va mai ntacut rnc, un pas spre implinirea dezideratului exprimat de sintagmadevenitl celebr6,_ ,,Cunoqite-te pe tine tns:,4i'f, - * pu"

"'lt"regtrsirea veritabilei origini a fiinFi umane, aceea a recunoasteriiversllui unic. a Uni-Versului, exprimatil aL,it de simplu gi de genialT Sfdng Evanghelie dupi loan: .La incepur eia CuvAid S;Cuvdnfirl erq la Dumnezeu $i Dumnezeu era Cuvdntuf,.

Inexorabila curgerc a tirnpului, ce a marcat nu numai aparitiasi disparitia unei intregi pleiade de civilizatii. a demonst-ai, prinmodificarea tr€ptat5 a modului de perceplie a Universului, cl inslsicunoa.Fterea este un proces evolutiv guvemat de tegi proprii. pentruantici, totul era fix si mlsurabil, iar lumea era timiiatl in ambetesensu.ri: atomii se situau intr-o extremitate, iar sfera stelelor fixe in

l1OS. KUHLEN ht ' r i r t rx | l t t ) t lx)M|NAREALUMU l3

Cu alte cuvinte, un Univers finit ar fi instabil. Mai recent a foslpusa in eviden{i o altd dificultate a modelului neMonian. cunoscurdsub numefe de paradoxul lui Otbers. Acesta se Doate sinterizaprinh-o inlrebare destul de simpla" inc6t la prima vedere nici nu armerita str fie pusf,: de ce esle cerul negnt noaptea? Un rispunslapidar ar fi: pentru ci Soarele a apus. $i totusi, astronomul H.Olbers a arAtal ca dac5 Universul s-ar intinde la infinit, atunci cerulnoptii nu ar aparea inhDecat, ci ar trebui s5 fie extrem de strilucitorsau cel pulin tot atat de strilucitor cit suprafala unei stele. Aceastaar insemna cd intr-un Univers infinit, cerul ar avea anroximativstralucirea discului solar, dar intr-un asemenea Univers nu ar existadiferenti- intre zi Si noapte gi nu ar putea fr detectat nici mtrcarSoarele. In concluzie, s-a presupus cd ori Universul nu este infinit,on nu este omogen.

Teoria generali a relativittrtii, elaborati de Albert Einstein siaparitia teoriei supcrgravitatiei au avut implicatii deosebit de pro-ftrnde pentru civitizalia secolului XX. permilrind dezvolrarea unornoi concepte teoretice, atat in domeniul microcosmosului, cat si incel al macrocosmosului. Ma refer aici indeosebi la doui conceoteingemanate. provenite din dezvoltarea geometriilor neeuclidiene, sianume fa no(iunea de continuum spayio-temporol Ei la aceea demultidimensionalitate. Aprofundarea studiilor teoretice si cercetareaamanuntir.{ a implicaliilor teoriei supergravitaliei in domeniul ma-crocosmosului a desgvarTit schimbarea imaginii clasice referitoareIa perceptia Universului. Pentru a exemplifica afirma{iile, voi faceapel la cdteva imagini sugestive.

Din datel€ pe care ni le pune la dispozi{ie stiinta la ora actuale,cunoaFtem faptul cA planeta Pdmant este un obiect cosmic tridi-mensional, a cArui suprafal5 este evident bidimensionall LuAndcazul rmui marinar aflat in mijlocul oceanului, se poate consideractr acesta se limiteazi doar la observarea a doar doui din cele treidirnensiuni ale PImentului. Indiferent pe unde ctldtoreste, c6t timpeste in larg, el observd doar apa care-l inconjoari, perspectiva safiind intotdeauna aceeasi. Sihratia marinarului este, din aiest punctde vedere, ficane asemAnatoare cu cea a unui cdator coimic.Presupundnd cI Universul este o hipersferl cvadri-dimensionalr,in care trei dimensiuni reprezintA spaliul, iar a patra timpul, neputem da sealna cu ugurinF cI noi triim, de fapt, permanent pesuprafala unei hipersfere, sau cu alte cuvinte, dim in orezent.Asemenea marinarului, nu conleaze c6t de departe cdlatorim, nor

\.,||r rtlrrii||.' ||t' rrtccrrsi suprafali (marinarul rtmene permanent perlr,rlrr{tl rxcrnrtllri 1i noi rdmdnem in prezent), iar perspectiva

rxr{nlrn r'.rtr itr l()l( lcauna aceeasi.Irr rrcr'.it rrrorl, o simpll privire a cerului instelat se transforma

llrtr r t,r'rtrrhrlll scrutare a trecufului Universului, deoarece in mo-||r,rl l I rlr\clvirlici. bolta cerului prezinti stele situate la depfttarirh, rrrrrllr nrrr-lrrrrrintr de Terra. Des-i ni se pare cA privim stelele aQa| |lrr n||||t, rlc l pt privim in hipenferd, cltre un trecut mai mult sau||rrrl lrlrr irxlcpllrtat. Imaginile obtinute cu ajutorul radioteles-lrrrpr.ftrr rclcvll lirptul ctr marginile Universului sunt egal distantsteInllt

'h. lr'rrr (15 miliarde de ani-luminl) in toate direcliile. Multi

I r,rr r'lnlor r'()rrsiderS, de aceea, cI perspectiva centralt este rezul-firl||l nt||r lrn ii cvadri-dimensionale a Universului curoscut.

AnttrnrrnDia modemd pomeqte_ in constructiile sale teoretice dehr r,lt'vr principii fundamentale', verificate permanent de nu-rrrllrrrru'lc obscwa{ii efectuate cu mijloace tehnice deosebit de

lr'rIrrrnrlc. tlnul din principiile fundamentale ale astronomiei ilfrtfrf/f[fn prlncipiul cosmologic, ce statueazi axioma conformI llrr,rrr rrr cxista pozitii sieciale in Univers. Conform acestui prin-r l l||, l ](c poziliile observatorilor din Univers sunt echivalente,

l'r!rn|r.r'trvl| tlin orice zonl a sa fiind una a centrului. De exemplu,i lrtr||

'lx I un (]bservator parcurge distante mari intr-o nave spa(iale,

r,l rn InrrlrDc intotdeauna in centrul Universului, deoarece oricat de|||lrlt

'lr r nljllori, nu se va depirta de centrul acestuia, p€ntru simplul

rr,r\ , n tt|rrryinile Universului nu pot fi atinse niciodata. Un alt

l,||fir rlru lun(lomental, printre ale carui consecinte se regase$te $ifl rf fl ftff I lffrlrrrca tcori€i pluralita{ii lumilor locuite, il reprezintf pin-I lltlrtl ,rrnrpic.

I I ) PRINCIPIUL ANTROPIC

lh'1r. lu prima vedere, conceptul aminteste de teoriile preco-

li\lrrr rr'rc urrlnrpocentrice, care situau omul in centrul Universului,,'l r|'|rr.flrtn, dc fapt, o reac(ie a lumii ltiintifice contemporane fa(e,lr, ,r ,rrprrrrrt cxtr€mA la principiul copemician. Altfel spus, prin-

' tlhrl lllrt|rn cI, deEi pozilia omului in Univers nu este neapArat*.rrlrullt. r'u rrrc totugi un caracter special qi privilegiat, acesta fiind

,||rrrl r|turr ,,lrntrop(rcentrism" modem. Metoda de analiztr a Uni-

| | " , r l | , , l f ! . ( . r / ) . . . i /

l5l4 OS. KUHLEN r l l r l l t \ l l r l rx l r l l l , l lx 'MINARIj

A LUMII

Ir{tr. r| ' r,ht|r, [ '1..t1trrrrr rl irrtre cxistenta omului, sub aspect biologic,

;l h'gt[, g. r.rrrlc lc l izici i cste greu de sesizat;i de aceea nu toatAh|lrren ttllrrlrltt ll ir ircccptilt oportunitatea qi chiar valabilitatea sa.

| | l rlil (lc sinrilitrrdini ce existd intre domeniul fizic qi cellrtrrhrgh ar. rcli'ril l;r diurensiunile corpurilor semnificative din Uni-I irf I frfrn ( rfrfr ilftll?l Cccil Folescu in lucrarea Ce este Universul?',itrr' I r itr'l rrvcrrr rlc-a face cu valori ale dimensiunilor pe unrl{l| ' ' [ tr | lr irrtr larg (de exemplu, un atom qi o galaxie), se poater,rnr{kL,lr r'rr rr tlirrrcnsiune intermediard tipic[, media geometricd ar r|rrr r|rrrrfl \'rl()ri cxtreme, deoarece media aceasta este mult mai|lrlIr,rr.||ll|lr\11 rlcciit media ariftnetic6. Aplicdnd-o in cazul Univer-r l$1, Et. '

rxr:itirlll cll diametml Ptrmdntului reprezinti media geome-ltlr tl rltrrr(. r||n|irrrci intregului Univers observabil gi diametrul unui{l||lll Itt' {ricrlcnca, masa unui om este media geometricd dintreI nrl l|rrcr fi cca a unui proton. L5sdnd loc gi afirmaliei ca poatell vlrl,l 1r rlc niptc coincidente pur intampldtoare, hebuie spus ctr,

1r lrrrrrr vrrkrrikrr for(elor electromagnetici $i gravitalionaltr dinllttlvr,rr|rl flctual, existl motive serioase pentru a argumenta ctr ollhrln l||lrlrgcnttr, care si poattr realiza ceea ce face omul p€ Pimant,helrrk' r[ t|ibd cxact dimensiunile pe care le are corpul uman.

{F lx|ntc pune intrebarea: dacl setul de constante ltzice aleI lrlr.r,rrrrlrrr cste unic, deci cu o probabilitate de apariJie extrem de

tlr tt r rr rlc s-a ajuns tocmai la acest set particular? Se intrevdd,lx rllrl xruri posibile. Primul arc in vedere ideea cd Universulrt ll {v l nc[umerate cicluri de expansiune-comprimare, dar cIlll *rr r tr lu nr fi decurs cu un set specific de constante, iar omul{ {lll||rt !r trdie$te in acel ciclu in carc constantele fizice s-au,'{Il'l {t t|stlbl incat propriet tile rezultate fac posibild existenlarlln trlhx eorrrplexe gi a organismelor vii. Al doilea rlspuns facer1rr,l lrr , rrrrriitirr(c de mecanici cuantici, mai exact la inlerpretareallx,, lh'l ,h' rrrrld, afirmind cA lumea materiald este alcdtuitd dinr..t'J,,htt tth' universui paralele, fiecue caracbizat de un set pro-ptu rh. I Inrstlntc, iar omul-existd in acel univers in care propriegtile

"'trhrr lx rrrgunisme vii. In particular, este vorba despre interpre-

t |t.rr l||rx trcr (lc undt care descrie miqcarea unei particule elemen-rnrr. lr ' xr'. rrlinntr ci pttratul amplitudinii func{iei de undi repre-.l ttt, 'h. lrpt, probabilitatea de a g6si padicula intr-un anumit punct

tl h rr nrurrit rnoment dat. Dar nu cumva faptul ca probabilitatea

'lF lllir lrrlicula ;i in alte prmcte din spaliu este diferiti de zero

versului are la bazi asa-numili pincipiu antropic, forrrrulat il196l de astronomul Robert Dicke, in urma analizei unor lucriri alcfizicianului P. A. M. Dirac. Enun{ul siu este urm6torul: ..IJniversutare proprietdlile pe care le are ;i pe care omul le poate observo,deosrece dacd ar Ji avut alte propriadgi, omul nu ar Ji uistat coobservatof'. Astronomul R. Dicke a arttat ca valoarea vArstcrHubble a Universului este condi(ionatt de existenta omului. irradevar. esle esenliale cerinF ca vdrsta Universului sl fie suficienrde mare pentru a da timp formArii elementelor grele, din care estealcatuit, in ultima instanli, corpul uman. Avand in vedere c6 totuslomul existe, virsra Hubble nu ar putea avea alta valoare decat ccide acum, deci relaliile numerice ale lui Dirac nu se pot apliciroricaror rmiversuri, ci doar celui pe care il observAm asgai.

Idei similare anterioare au fost formulate inci din anii ,50 dcastrofizicianul G. Idlis, care a intuit cA legile fizicii din Universulnostru sunt astfel materializate inc6t fac posibiln existenta atomilor.stelelor. planetelor si a vieli i . Un alt astrofizician sovietic, A.Zelmatov, a afirmat cA omul este un martor al proceselor nafuralcde un anumit tip. deoarece procesele de tipuri di ierite se petrec liriimartor, in timp ce astronautul englez paul Davies a afirmat cA. Dursi simplu, omul nu ar putea exista in alte universu_ri. pomind di lucondiliile care au fost necesare pentru aparilia vietii 9i a omului peTerra, este evident c6 planeta noastra este locul ideai. ce contine ocantitate abundenu de apA, aflaut ..inLimplIrof . in stare lichida. Dereguli, se spune ca via(a a ap5rut pe pimdnt deoarece conditiile dcmediu- i-au determinat aparilia. prin prisma principiului antropic s(.procedeazi insi la un rationament invers, anume cd insi;i prizenlavielii;i a fiintelor inteligente poate avea un caracter exDlicativ sinu numai pentru cazul local al unei planete. ci pentru intregulUnivers.

Din punct de vedere teorctic, se poate uqor imagina r.rn Universdiferit de cel observat. Astfel, anumite studii stiintifice au ardtat crto modificare extrem de mici a valorilor unor constante fizice irfduce Ia aparilia unui Univers in care elementele chimice nu se ootforma, ori la unul in care toate stelele ar fi gigantice fierbin1i, cu ,,via15 foarte scurta. in aceste universuri, aparilia unor forrne inteligente de via{a ar fi foane improbabilA. Faphll ci Universul rcalposeda observatori, aduce anumite restriclii multitudinii de cii orirrcare acesta ar f i putut evolua;i asupra legilor f izicii care_i trrvemeazi dezvoltarea. aspecte ce confirmA principiut antropic. i ,,

I r . . r l f , ,1, . ! , r l | , , t , \k ( t t i \ \ ' rst l / , Edi tum Albatros. Bucurest i , 1988.

l6 OS. KUHLI]Nl l l l l t r t rx r t t t , t . |X)MINARE A LUMII

l{tl t m||||r'r 'd ,(' uvclimcnte cosmice stranii, ce au r5mas neexpli-i l lr;,rtrn ir l)rczcnt. Voi prezenta in continuare cateva dintre

*P9.lr!tl

I lr||||rrr (l(' stiin(al de pe intreg globul au urmi.it cu deosebit

ll "|rr

rrr'l lrir prirnului satelit ce a transportat un pasager la bord,

It r,ilr,l||3r l.rrika. Unii dintre ei, printre care qi dr. Luis Corrales

dlh VIrr, zt|clrr, llrr fost atdt de interesali, incat au fotografiat trecerea

|{trl l l | | lrr sl)ut| l ik-2 pe cer. La l6 zile dupd ce Laika a fost plasata

lr r{ltlln. rr ziu:r de l8 decembrie, folosind o expunere indelungati

I prrllr rrh'r lirtografice, Luis Corrales a ob(inut nu numai urma

h ttltrorr',n n containerului cosmic rus, ci qi o a doua urmtr, care

Arvrrrlr,I tn nccst container fusese insolit de ,,ceva". Oamenii de

ilfftrll r rrrc nrf cxaminat fotografiite, au declarat ziatului El Univer-

lll llU rh'ccrnbrie 1957) concluziile la care au ajuns:

,,Nn *ta rezultatul unei duble expunei, intrucdt stelele ar JiI tr'yl\ltttl, rle asemenea, imagini duble pe film, ceea ce nu s--a

nthhqltt Nu poate f o reJlexie interioard, intnrcAt taiectoia nu

rlrr, flftt'.rti cu cea ldsatd de Sputnik $i nu este rezultatul unei

,1llth'tltl u filmului, intucit dupd mdrire, examinarea dArei o

Irrrqllt ttl este vorba de o precipitare a emulsiei pe materialul

hthttr,tli', leterminatd numai de lumind. Aparatul a fotograJiat unltnttt ln'tare nu sunlem in mtisurd sa-l identiJicdm...Dacd dAra

h,rtut.,tt\tl, care merge in paralel cu ddra satelitului, rePrezintd

tklllll, nnat de un alt corp Si dacii acestq 4 devenit luminos o

n thl l,flioa.ld de limp, acesta constituie o ipotezd greu de de'

I otografiile aratd clar traiectoria lung[, in linie dreaptS, a

hprrlrrtk*rrlui care a transportat ciinele, in timp ce o alti urm5,

t$pt r,/(.r rtrind aproximativ a;aptea parte din traiectoria principali,

rrtd rhr vizibila abturi de cea a satelitului. Cheia dcscifiirii naturii

irldvnrxtc a acestui al doilea obiect o constituie schimbarea sa de

rllrr,r1tc qi anume indeplrtarea sa de Sputnik gi apoi reapropierearl rh, srrtclit. Ceva anmca priviri indiscrete asupra primului satelitnrttlh xrl creat de om, care purta la bord o fiin15 vie. Pitrundereaulh lnln u otnului in cosmos incepuse qi deja cineva ii supraveghearv||hrllr eu atentie... Astfel de evenimente aveau sI se repete cu

|1trlrlclrln in anii gi deceniile ce vor unna, insi pu{ine din ele vor

,,l|trrrl)ifr" in presa.Sc purc, insd, ci observatorii celegti nu se mu\urnesc doar sd

t7sugereazd mai degrabi cd particula poate exista in toate accst.nuncte.'Un rdspuns afirmativ la aceasta ull ima inrebare constituicaga-numita interpretore in mai multe lumi, potrivit careia fimcliirde undi descrie o infinitate de lumi, din care in timpul uriciTlsur5tori este selectionata doar una singurl. Fiind vorba dc oinfinitate, dispare caracterul special si unic al lumii in care trdinr.ca fiind un element al unei mullimi infinite.

;i totugi, unicitatea se aplici nu numai Universului, ci si planetcinoastre. Pdmantul se afl6 la o distan{i de Soare care ii permitc sillprun€asca- o cantitate optimtr de energie. La acestea se adauga sialli faclori imponanli: existenla apei, iompozilia chimica a afrroi_terel ongrnare si ahactia gravitalionala. De asemenea. in galaxirnoastra existi o zona speciald care oferd conditiile cele mai fa-vorabile apariliei vietii - asa-numitul cerc corotalional. o adevarak),,centurA a yietii", in care se afltr, desigur, gi sistemul solar. Maimult chiar, Soarele este localizat intre doue brale spirale ale galaxiei,departe de amenin{area radiafilor distructive ale- novelor iare ex-plodeazi destul de des in aceste brate.

Sensul principiului anbopic este clar; omul exista deoarecrUniversul are anumite proprietali. El se poate reformula si fird oreferinlS directA la om: daci ar fi avut pioprietIli diGrite, aparitiashucturilor complexe ar fi fost imposibill. De exemplu, dacA masaunui electron ar fi fost de trei ori mai mare, un atom de hidroeenar fi avut o viali doar de o luntr, iar dacd ar fi fost de patnr ori iraimare, durata existentei sale ar fi fost doar de 24 de Lre. Evident_intr-un astfel de Univers nu ar putea exista nici atomi, nici molc_cule, cu atat mai pu(in viatd organictr.

I. CIVILIZATII CELESTE

Principiul antropic consacrA ideea ci omul este un obsewatorspecific Univenului tridimensional, instr el nu precizeaza ctr exis_tenla sa este legatA in mod organic de o anumite phneta. de unanumit sistem solar, de o galaxie sau de un roi de gjaxii. Mai mulrchiar, principiul admite posibilitatea existentei unii multitudini cleobservatori humanoizi in intreg spatiul cosmic, ceea ce vine insprijirul ipotezelor referitoare la existenla unor presupuse civilizaliiceleste in proxima, vecinatate a planetei noastre. principalele argrr_mente aduse in favoarea acestei ipoteze au fost formulate dcpasionalii de paleoastronauticA, care aU semn^r"t dc_a lunsul tim_

{-#'i,

l8os. KUItt I u

t l t l l r l l ' r ' t I l l l ' l l !

'Nl lN^l t l i A LUMII l9

supravegheze evoluli i le diferi l i lor sareli l i artif iciali tr imisi in sorrrrrcr recurg uneori la scoaterea totale din functiune a acestora. in ic..l tgx|' . ' ,r, l ,r rr !|| l t.r. l 1x.rtrrlba(ii le undelor gravitalionale qi pozi{iat l t r l r r ' l | | , ! l , r l

' I l i l

hr ,||r l 1,tr,.,, rolcctivul de cercetdtori condus de prof. dr.lrllrldr llt,', ,r rr( ( lnrl ,,ascultarea" constelaiei Orion, cu ajutorultr l lrr lr.h.r, "l ' | | l

lorly t lc la Bialystoc. Undele captate, inregistrate

lrl l |F||rt | lr,r],|!r 'rr|c, iru l 'ost prelucrate in sisteme telerecording gi,

inr' tr lr|r l./,r l i , rr( 'r ir l j l , pc ecran au apArut imagini mobile, printret.$r ||r \ | l||l ||l .rscnliln?ltor cu un transportor amfibiu, la care se

Frl rl lr ltrU,'. r lur, t lclali i remarcabile, cum ar h doui genile, un

|{||| | 'r ft 'r l ,r l ' | lr l , r 'rrlr inc de comandi si un capac de acces deasupralr( 'hrl 'rr lr ' , lrrr,rt I l irrri l i . oamenii de $ti inti au preferat sA considere.t t llti " r||l||||illl justificare, cA imaginea obtinuta se datorafitr l{|| | |r,r l l ,rr(r(lcntale a undelor venite din spa(iu. Cateva zilefitdl litrlr. l||\n, il fost r€ceptionat un al doilea mesaj, de faptl||t{!l r.{ hrrrt(' ( lar:l a unui text similar unei ndiograme terestre.qr rt( lx. I jtt('vir riinduri, mesajul avea caracteristici care limiteazdt|rll Inr{tlrrlrlrl('ir unci coincidente: ,,litere" similare si grupe de

f rr.h. ' f .,(. r'cpsttr, prezenta elemenhrlui central, fap de care

r rh,llll,. r.llrulrrtc ss situeazd simetric, regularitatea contururilor $irl l | t l , lr lrrrl ' r . irrrrtxlluri lor.

lrtr, ll .,r 17 scptembrie 1953, numeroEi telespectatori dinll,rr,,r l lrt,rrrc au fost pugi in fa{a unui fenomen inexplicabil gittrt.lr ,,{ lx t'erurclc lor a apArut, in mai multe rinduri, mira giIrtrll, 'rllr ul rlrlrci de emisie K/ee. Aceasta firnctionase la Hous-fu'l I r, i ' t ,: i l ,A pi isi incetase emisiunile incd din t950! Nimeni nuH l(rlrl {n crlrlicc niciodat6, in mod logic, ce s-a intamplat atunci,|lr{l dh,{ r Il ||r rrnrra anchetei desfagurate s-a constatat cA o astfelrlr llt,,tl rrr lr (r)slal cel pu{in 100.000 de dolari. Desigur, s-a dat oFrl'll' rrlt"'lr( rirlll, dar aceasta era lipsitA de orice logicd elementarS:ll ll\rrlllor rnistcrios a tras o picileala! Evident, nu s-a aflatfil, hrlrrlil rrrrrrrt'lc accstui genial inventator care a reusit st acopereil,rr,,rr l lrr lrrrrrc trr o singurd statie de emisie.

ll,r/,r I rllc ( lnavcral din Ftorida, apa4inand NASA, a re-

' !,Ilt, rr,rt , ' ',r'r rc tlc semnale a clror origine a fost localizatl ca fiind

lr | | ||t||rl I'ilrrxinlului. Conform informaliilor apdmte intr-un articolql fr,\f.fr l ,\ttttt S&'rct (Nr. 258/1995), expe4ii sunt de pirere cirr 'Frrrlr ' l l ,rr ,ost transDrisc dc fi inte inteligente, care dispun de oll l t |r l 'n l,x|| l(. :tvi lnsati l. () pcrsoarr5 care a dorit st-$i pastreze,f | | ' , | | | | | | , | | | | | rr irfirrrrat cl ,.orice ar /i, dispune de o tehnologie

::.":,::j:"1. lTllti faptut ca in decursut rimputui mai mutli srrcl,r,

diferitecu dllenle destinali i au..displruf. f6rd nici o urmd:Satelit fu. Dit3 l.rnslni Data dispari(iei

Expiorer ll SUA 20 03 1951{URSS 12.02.t961

venera 2 URSS 1964Zonal I URSS 1964Zonal 2 URSS 1964

Syncom I SUA l4 02.1961 sat€ItSatcom 3 SUA 06.12.19J9 satellt

Destin:r(r.r

orbiul

. In sprij inul ipotezei referitoare la existenla unor civij izati i etleste detindloare ale unor rehnologii n.r .up.rio-...f. i i"rJ.f",.in prezent pe planeta noastri mal pot fi ;duse si

"ld ;;;;;;..pnntre care se nunarA anumite recepli i de sernnale stranii. olservar,,

astronomtce revelaloare ale Lunii si ale planetei Mane, precunt .rinterpretarea unor camcreristici asirofizice "1"

.;;iii.i';"1#,;,ro;ii, Phobos si Deimos, si ale unuia din cei.ui int"..Juntj i.t"-izal slstemulur nostru solar, Toro.

2. SEMNALE MISTERIOASE

Numirul din aprilie 1973 al revistei Space Flight a ticur:er.rzatie

pri^n publicarea a patru articolc p" i.rn" "i"iiirnliilo.-

.:, '

traterestre, in care a fost inserati si afirmatia cu privire la aparirilrnei sonde strtrine in sistemul nostru solar. Argumentul ," Uja i,,lconstatarea ca scmnalele radio sesizatc si descrise pentru prima dutrrin 1928, de profesorul Stomer din Oslo gi de V_ a". pol ,f i ,,Eindhoven, iar mai tirziu ;i de altu, sosesc cu o intdrziere de cdtcr rrsecunde.-O explicaqie plauzibil i a fenomenului, ae"i .u o ununrir:,notd de fantastic, ar fi ,,intoarcerea., semnalelor de o sondl cosmi(..1artificiald. Ipoteza a fost formulatd in anLrl tqO:, de cAt e astroncln,,,iRonald H. Bracewell de la Universitate,, ,1i,-r St"rf.;l. D;r,;;,;intdrzierii semnalelor a dus la concluzia .i ..r.t" ,;;;;";i; i,;o depdrtare de circa 400.000 km de pimdnt gi la aproxiri;;;r;;;,,;distrnta l 'ata dc I uni. irrtr-unul din asa_zisclc prrz ,," t,,**nor) ,,1.sistcmului PAmint-Luna. deci in pozil ie

"ctr;tnr".ate h;; i,;;;

OS. KUII I I N

capabild sd tronsmitd semnole radio Ia suprafaya, prin sute lrkilonretri de sol ;i rocd. in mod evident, ei $tiu mai muke dcstn,noi decdt ;tim noi despre ei". Pima receptie a fost llcuti in dirllde 30. 10. 1994, cu ajutorul unui satelit, iar de atunci s-au cll)trrsemnale aseminatoare la intervale diferite de timp. Transmisiilc.IAcute intr-un cod matematic complex, au convins cercetdtorii r,lsemnalul in cauTi a fost emis de fi in1c inteligente.

Robert Charroux amintegte in Cartea trecutului misteriost livtul cA in data de 3 august 1971, postul Fiance Inter a transnlis Urlinterviu cu publicistul Lucien B., care comentase in mod stralu.rraselenizarea lui Apollo-I5, prilej cu care moderatorul Rene D..ramintit de o misterioasA frazl ce a fost receplionaa de NASA. l)e 'rincidentul innunca toate condiliile pentru a pasiona opinia publrt isi mediul jumaligtilor, mass-media a dat dovadl de o tirce r,.suspectd. O singuri cxcep{ie a ldcut-o editorul sipumanalului /-,Meilleur. in numirul 33 al publica(ici, Alain Ayache a detaliirlsubiectul intr-un articol pc lapte coloane. Articolul respectiv, oeLrpand o paginn intreagi qi completat cu o fotografie a specialistulurin telecomunicatii al NASA, Worden, relata extraordinanrl incidc tcare al']'lsese loc pe suprafata satelitului natural al Terrei. Toalc irrdecurs bine in ziua respectiv6, numai cd la ora 1l si 15 minulc r,,.produsese o micl defec{iune, explicabili prin cfect Fading: contaetulradio cu flouston se intrerupsese.

Exact atunci Warden a auzit un zgomot ciudat, un lbl de sull[care in scurt tinlp a inceput s5 se audi din ce in cc mai distincl iaparatura de ascultare, semln6nd cu un fluierat lung. Se auziri ap,'rniste mormiieli indbuqite;i un fel de modulati i vocale pronunlirlfintr-o limbi necunoscuti, apoi o frazA repctatA in mod constant (lrmai multe ori, pe un ton de la grav la asculit, cu suiquri aproal)(.stridente, urmate de exclamalii r5guqite. Din fericire, emisirrrcrraceasta stranie fusese inregistratii pe magnetofonul lui Lem, asa c,tWarden a retransmis-o la NASA. Duptr citeva clipe de confuzir..dialogul dintre baza de la Houston gi Apollo-l5 a fost pruclr(detumat, singurul contact cu nava av6ndu-l numai difuzorul dirrF-un birou secret. Atat conversalia care a urmat, cat !i transmitcrcirpe Piment a misteriosului rnesaj s-au fdcut cu uqile inchise, l.radApost de orice urechi indiscrete. A urmat apoi o tacere totala, irt;rlin SUA, cat si in toate celelalte tiri.

<te r | | ' r r r r ' t r l ' r txrNl lNnl l l ln I -uMIl

. ] . LUNA

lrr it, h ',1,1"'ur( r 'rr pri lcjul misiunilor spaliale au pemris sa se.|rl.r l. .r." i l t,r l,trrl r rl l .tttra nu are camp magnetic detectabil ! i cat||| r.rl l ' l rr, r ,, r lrrrr rlc rldiatie in jurul ei. Fluctuali i le de tempcra-r | l r { | ' I i , . r ' ,ur l i r nt)r ls ionantc ' +100.. . +120'C ziua 1i -150.. .

l l l t r ' l r||t| | lrr l rrrDli i, t leci o diferen(i de temperatura de circatl l l I rrrr, ,, i \r oirplc, datorit i in primul rend lipsei atmosferei.I lqtrr rl ,, 'r l .rrl r:1 rlc accca ci Luna este o simpld masi d€ piatri,

Irts ',rrr rr ' \r ' . l i l si | l l l a existat niciodati via(i.l,rt.t r, 'r||,r r ' i i levl| ospcctc care dovedesc contrariul:lrr lr,r,tt, l /t l 1 si l7ft7, astronomii francezi, englezi f i germani

drl r ' ,D,n rflr,r l l)rczcrlla unor ciudate pete lttminoase. care sc de-

1rl,t", l l l , r,rrpr;r pilr l i i intunecate a Lunii. In 1794, Socictatca RegalirI ' , l l | |r l ' ' l | |r I rrrlra a primit ditr partea unui astronom cnglcz or.lrrrr, rr ' .trrrrl i t ici l rcferitoare la aparit ia unui obiect luminos perrlt,r l,r l,r ' lr ' ,(rrltr lunar, iar Francis Arago a mcnlionat in 1820lhl,trl ' i Ir lrnrPtrl unei eclipse de Luni, obscn'atori i din oraqull l,rt|| r : l rrlrt|| l l i lu vizut pe supnfala intunecata a Selenei or "r,trhrl,r , l , r ' l) ieclc hlmiDoase ce zburau in fomlatie pc o traiectone

l'!rr,r , r r. lcnornenele ar putea fi atribuite unor halucina(ii,,tF, tt\, ' l .rr irr l l{69 un eveniment incredibil a bulversat lumea

ltf iff l f l ' i l r l l l | |clc cr.\ter Linne din Marea Sereniti i t i i . studiat ds| | i l l , l 'r l ,r,rtt "n(nni l lall si Flammarion, dispirca l ir i urmi! Doui. .t | | | .l r | | | | | | | rrrrr liitziu apareau dcasupra Mdrii Crizelor lumini de||||| | | ' , | | i | | | rrrrrbilc, avind forme ciudate (triunghi, cerc, elipsd sau, r I l lr| l | r lc 3 ani, Societatea Regala de Stiinte din Londra a

-t|hlr,rt ,,r l | |r( irccirsli regiune lunari Si a consemnat peste 2000 de,rlrnrr\,rt|| .r\ut)rir ullor fenomene ce au fost calif icate ulterior ca,rl,,,r, lrt lrrt irsticc"- in 1874, profesorul Schafarik de la Observa-

r,,rrrf rfrrr l'r,r11rr |otacd,,un ditc alb-strdhrcitor a traversol suPraJalaI ut't t,tt'ttt,ti,kl vizibil vreme indelungatd' , iar la inceputul anuluil ' l l i ,r ' ,t | ' 'rrnIlr i crrropeni qi americani au putut constata uluii,,r|drtlr,r ||r rlllc cnltcte lunare, a unor gigantice ziduri gi canaler,., l lrrr. ,rr( ' irrr ri imas vizibite ani intregi gi care au disparutr | l , r l r r , r r r r l ' ) .1{) .

lrr l l l rriutic 1950. astronomul britanic dr. Herbert Wilkins a,lF.rrpr'rt rrrr obiccl lurrinos, care se plimba linigtit in craterul

2l20

f. Rob€( Charroux: Cartea tre(utului miste'bs. Edinra Elit. Ploiesti.

OS. KUHLEN

Aristarh, fenomenul repet6ndu-se absolut identic la 6 aprilie, duplcum a raportat astronomul dr. James Bartleft. La 29 irmie, JohnONeill, redactor gtiin{ific la ziarul New York Herald 9i astronomamator, studia Luna cu un mic telescop, cdnd a observat in dqerrulMfii Crizelor rur imens pod! Ziaristul american era convins ca archalucinalii, mai ales ci" observAnd aceeagi zond cu 5 strptimdniinainte, nu descoperise nimic deosebit, insl dupl cdteva zile dr. H.Wilkins a confimat veridicitatea descoperirii. ln august 1950,c€lebnrl astronom britanic a declarat la microfoanele BBC un lucrucare avea str gocheze intreaga lume qtiinfificl: ,,Pe Lund se afd unpod! Are lungimea de 30 de kilometri, Idyimea de 3200 m, indllimeade 1650 m si este probabil artiJicial. Pe Tera, o asfel de con-sbaclie mdrealii ar Ji o operii de artd'. ln sepiembrie 1950,astronomul sco(ian prof Patrick Moore s-a aEturat celor doi colegiai sdi, declarind presei ctr a obsewat de gase ori in 32 de zile ,podullui O'Neill". Lumea gtiinlifici i-a calificat pe cei trei: indezirabili,iar orice tentativl de verificare a comruricdrilor 5tiinlifice a fostimpiedicatA.

La 6 mai 1954, profesorul american Frazer Thompson de laUniversitatea din Tulone a observat o brcttr nou apIrucl in gigan-ticul crater lunar Piccolomini, din care pomea o adevtrrati pisti deaterizare: o bandi rectilinie cu lungimea de 10.000 de metri giElimea de 300 metri. In 1955, dr. Wilkins a observat;i el ciudatabandi neagri, confrmind exactitatea datelor publicate de Thompson.De altfel, anul 1955 a fost destul de agitat: inE€ 26 august 9i 29septembrie,' astronomul scofian Kermeth Mac Corke a consemnatin fiecare noapte prezents unui punct luminos pe fata intunecat2l aLunii. La 8 septembrie, astronomul William Lambert a semnalat giel doui surse putemice de luminit, situate h munlii Taurus, de pcmalul vestic al M5rii Liniqtii. La 26 noiembrie, astronomul spaniolMiguel Garcia a anuntat ca trei discuri luminoase au survolat zonade penumbri selenari. Suita acestor descoperiri extraordinare s-aincheiat in 1956, cdnd aslronomul Rob€rt Curtiss a publicat inrevista Jly and Telescope a Universitltlii Harvar4 fotografia Cra-terului Perry, obtinuti printr-un telescop deosebit de putemic. Lipitde rm crater, pe fr;ia car€ desptrtea zona intunecact de cea luminat.:l,se distingea clar un imens X strtrlucitor, ale ctrui brale perpendicu-lare aveau citeva mii de metri lungime.

in anul 1958, investigdnd suprafata Lrmii, astronomul N. Kozi-rev a descoperit cu surprindere o licdrire ciudati aptrrind pe satelitul

*tut t'tw neobi$nuit pe Lund tn no(rptea de 6 iulie 1957'

{ltl utu, Raymond Matsuhara, eu si 16 vizilatoi am obsematI nraryr.r, dreqprd, la fundul craterului Piccolomini. Desigur'

vlui-o miscdndu-se, tnsii aceasfi dArd neagrd, dreaptd, nu'jl,',d

tnainte in crater. Am obsemat-o mai mulle ore' Din

h, dbw nopli in sir, timpul rdu ne'a impiedicat sd mai pivim

lur cdnd, ulterior, ne-am puhtt uita din nou la crater'

n n mai vedea. Frank Manning, un astronom amator

wtttttt din New Orleans, care a folosit un telescop de 15

a fimnalat acelasi fenomen, tn acelasi crater' in curs-ul

htl nryli. Avizat, observatorul Tulqne din apropiere a conJir-

*avrea lui Manning".hhnlmt cste faphrl ca in cadrul programului spalial american

mhiunea Apollo-l3 a aurt ca sarcint secret?t efectuarea de

nuclcatE pe suprafala Lunii, in mna craterului Fra Mauro'

$ndo, cu ani in urmd, a fost observadt o activitate Iuminoasd

ttult!. S-ar putea bdnui ci misiunea secretll a celor treiomericani afla1i la bordul lui Apollo-I3 a fost aceea de

o potentiali bazi celest?i aflatd pe suprafaJa satelituluifoarte riscant pentru civilizalia terestrS. Asa cum au

fll tri astronauti, explozia unui tub de oxigen la jumatatea

dinft Pement gi Luni (accident care era sd ducd la

cchipajului qi a navei qi care a dus la ratarea misiunii)

dlktmt unor OZN-uri, care urmdriserd evolu{ia misiunii terestre

tb lo Inceputurile ei. Avertismente similare ar putea fi socotite

tlldcntele in care doi satelti sovietici, ce aveau aparahua

,fltl l0 bord, s-a prebu;it pe Pamant dupe o scurti evolulie in

tl I tr|Et fi o avut inspirafia de a rc iza o fotografie' Date

llll, rt6t lnlbrmstia cat fi fotografia au stimit senza{ie. Era

cvldcrt cl pe Lunt exista o activitate vulcanici sau cAo ciocnirc cu un corp ceresc oaxecare.

l-r8nk Halstead, directorul Obsewatorului Darlinglnncsota/SuA a declarat intr-u interviu, in anul 1959:

cxtsatercstsu.

4. PLANETA MARTE

IXIII I I) I i I)OMINARE A LTJMII 23

F*,; Dupl Lunr, planeta Marte este corpul ceresc cel mai bine{{|0t0ut dc cdre prmanteni. Diametrul sdu-de 6860 km il situeaza.

iiinfrtnto, lntre pamant qi LunS' fiind de dou6 ori mai mare ca al

24OS. KUIII , I I ]

Ltmii (3476 km) qi cam de doul ori mai mic decit al pimdnnrtrr,Existi ing Qi alte camcteristici ce pot fi comparate

"u f"..u, .,,,

ar fi: planeta Marte se roteste in jurul axei sale o dati la 2q de or,.lr J / mtnute, tn weme ce pamantul are o duracl de rotatie de I Ide ore gi 56 de minute, ceea ce inseamni

"e ,U

-u4iurra .rr.

doar cu 4l de minute mai lungd (o zi marfianl = l, 03 zile terestrc,r.zrua sr noaptea altemAnd in acelaqi mod. pe de alt5 parte, inclinarc..axei d€ rotatie a planetei Marte fa$ de planul orbitei sale este ttc24'48', iar a Terrei este de 23"27;. RezulE, deci,

"a .i p" V,,,r,

existlt patru anotimpuri similare cu cele de pe pimani. ivana iLvedere ce

.Marte se rote$te in jurul Soarelui L "

airtunp -"Ji.

.f,.zzd ce mrttoane de kilometri. mai mare decat a pamantului (15{lmilioane km), rezult?t cI ,,anul.. ma4ian are 6g7 de zile terestrc seste de l, 88 ori mai mare ca anul terestru, iar anotimpurile martientsunt^de tot atatea ori mai lungi decit cele de pe pdm6nt.

In anul 1877, cu prilejul rnarii opozifii a planetei Marte, asho.nomul italian Giovanni Schiaparelii a anu;Ft descoperirea n"supralaF planetei a mai multor linii hne, pe care lc_a denun]|rcanali, Cei care au preluat $lirea. au b-adus italienescul canoli trtengfezescul channels. cuvant ce sugereazi o lucrare inginereasctlS-a.ajrys astfel ca, in 1908, percival f_"r"etf, f""aat".uj oU""**torului-Flogstaf din Arizona, se anunte identiicarea a nu mai putin

9: 43]^!"."*t. pe suprdfaF ptaneiei rosii.

"" Iung;i .rp;i,ir,.

l"n:3P qi 5000 de km. Dup6 50 de ani, primete ce-rcetari facur..

ra rap rocutut cle nave cosmice ar fi ftebuit sI clarifice situatia, tl:rrproc-esul a$teptat nu s-a produs.

. 1n.1976. sondele- spaliale americane Viking I Si Viking 2 ulaJuns m apropterea planetei. de unde au transmis pe Terra aprox imativ 300. 000 de fotografii, care au fost stocate ufterior in meirrori,,calcufatoarelor Centrului naTiona! de dqte rekitoare la sooti,,tcosmic din Greenbelr,/Maryland,rSUA. Unete ciudEqenii ale rilie,i,lur, remarcate incd din 1972, cu oczzia misiunsi Mainer 9, cmrtdin nou prezente, dar de aceastd data erau mult mai

"l-"- iriii;;i

s-a incercat ignorarea lor, instr, in anul 19g0, Mncent Di pietr<i 1rCregory Molenaar, specialigti in computere, folosind prograrrrt.speciale

- de rafinare a imaginitor, au obfinut rezultate a;t .t,.

spectaculoase qi tulburatoare, incat par incredibile., Dupd cum aratjl Sorin $tefenescu in lucrarea Slidarea Timorr

lui',in Cydonia Region (63x58 kn2). ei au pus in evidenp prez.:r4,,l. Sorin Sref{nescu: Sfdarea Tinpului, Editura Zona, Bucuresti 1992.

l l l l l I t [ |X)MINARL A LIJMII

I'r ||trr |l c(]ntur aseminator cu al lmul cap uman'

tl{ fiincati cu polii lui Marte, exact pe direc{ia nord-sud,

;pur, ftr aimpul celei mai hurgi zile a anului manian' un

f rllnr in centrul oraqului ar fi vazut soarele'rasarind chiar

25

I lllurn t lltx) rrr diametru) priveSte spre cer, iar in lumina

Ili,l*ut"n ehrr scobiturile ochilor, nasul. gura barbia qi

llnlnrrtlt{ind si mai mult fidelitatea procedeului delarr('tlltori au reuqit s[ fact vizibili nu nunai globii

il- yoltrrrrrl pupilci. ci qi expresia melancolice a gurii''hf f n ,,uu, numiti Murs Utopia,Di Pieho a mai identificat

rt|||0|ln. Spcciali$tii NASA afirmI ca pana in pEzent'

Il$rrctci roqii au fost descoperite nu mai pufin de l0

irm tn,ut" in piatra. Fotografiile prelucrate pe calculator

*, M. ,1. ('orlatto fi prezentate reporterilor in 1986' suntjiipr, tn.nt in guriic intredeschise ale statuilor poate fi

I ilnf li dortura. Pentru ca tabloul sa fie_complet, la 15

fil rfc crrpul din Cydonia Region, Di Pietro a pus in

lirl rnrrltc struchri gigantice simetrice, de formd pirami-(,(xttunrri perfect simetrice, precis orientate. Una dintre

t$ruitil. dezvaluie existenla unei vaste incaperi pitrate,

ln pnrfunzime. Imaginile au fost transmise de sonda

lrirc u suwolat planeta la o indllime de l89l km in

hrxrlieil), la 3l iulie 1976. Ulterior, sonda spa{iali OD-

b rrlrn, tu 24 august 1993, pentm a fotografia infatiqarea

Mnrra 1i a piramidetor, a dispdrut intr-un mod cu totul

fl | lolgland, studiind copii originale ale fotografiilor

& l)i Pictro gi Molenaar, a reugit sd identifice structun'

L-t eonsiderat tipice ruinelor unui oraq. Astfel, in partea

I lllxnticei figuri umane, pare s5 existe o stranie relea de

filiurn pc o i:p*fu15 de c-irca l, 5x2, 5 km2, aserndnitoare

1|t|6] nrctropole, pe care publicistul german Johannes von

I rfonrfmit-o cetateo inca$ilor. O structuri' ce poate fi

tll rlrcpt artere principali, conduce direct spre sculpturi fiitlhrrntl thrpl o axa nord-est - sud-vest Folosind datelefuntlrt l\rmizate de William Ward expen in studiul planetei

ff {[lrtifrt NASA la Jet Propulsion Laboratory. Pasadena'

itr l n 4iirns la concluzia cd. acum l' 5 milioane de ani' f igura

llpnticci figuri. Aceea;i linie de solstilitl afirma cer-

ir'lrc ai vdrful piramidei principale, descoperite de Di

OS, KUHLEN SISII'MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Pietro, iar contumrile observate nu depane de ecuatorul ma4ian,par uriage roti de c5ru(d, fiecare avand cate un butuc qi cinci spite.._ Capete, piramide, cetatea incasilor, roti...s5 fie u"""t"u

"i-pl"ilnzii optice sau prelucrdri mai mult sau mai pulin intenlionate,efectuate cu ajutorul calculatorului, a neutrelor imagini originale?Vor avea ele, oare, soarta celebrelor canale descopiite deichia_pareUi gi admirate zeci de ani de pe Terra, dar praitic invizibile deaproape? Criticile.la adresa ipolezelor lbrmulaie de Molenaar, DrPiero, Hoagland si alqii sunt deosebir de virulente, dar argumeniatiaeste atat de slabi, incat chiar rmul din principalii oponeili, HarotdMa,surslgr, expert in geologie ma4iani si seful gmpului-de cer_cetitori ce au ales locurile de coborare pentru sond;le-rlrt"7& a fostnevoit sA adrnttl: ,!u pot aJirma cd n_au fost civilizalit pi'Marte,ci doqr nu cred cd lucrul acesta sd Ji fosi posibil-.

_ Cu toate acestea, cateva elemente sunt certe; l) NASA nu adat publici6lii nici o informaqie relevantA despre presupu"el. ,t u._run anrtlctat€_ observate pe suprafap lui Marte: 2) NASA nu arnnnnat oltctal lntormatiile care circula privitoare la existenla struc-turilor respective; 3) in biblioteca de date a NASA au mai r6masimagini ale solului ma4ian ce nu au fost analizate; 4) cele mairecente cercettrri indica faptul ctr ,apa eliberatd pe Marte in urma

Jenomen?tor vulcanice este estimatd ca trind echivalentul unui sEatde .lichid gros de 46 de metri, ce ai acopei intreaga plonetd.Valoarea line cont numai de activitatea r.alianicd. Votimit maxfmde apd pare sd sef tnregistrat acum 34 miliarde de ani si coincideaproximativ cu aparilia marilor canioane. Rezultetele intdrescideea cd, in pima treime a istoriei sale, Marte a fost'o planetdumedd".

5. SATELITII PIIOBOS ,i DEIMOSCei doi satelifi ai planetei Marle erau cunoscuti cu mult timn

inainte de descoperirea lor propriu-zisi, in 1g77, de clne asrro'-nomr:l

-american Asaph Hall. Astfel, Johanncs Kepler a emis, inci

din 1610, ipoteza cd Marte este insotit in miscarea sa de doi sateliti-iar ca1iva-a-ni mai tarziu, cdugArul Schyrl a pretins cA a vdzut sateliiiiplanetei Marte, insa nu a putut demonstrd acest lucru. Fascinantdeste insd descrierea pe care a facut-o Jonathan Swift, in l72j- incanea Cdldtorie spre Laputa. El nu se mulpmeqte sA relateze doardespre cei doi satelili, ci dn chiar dimensiunile ior, inclusiv duratamiscirii de revolulie si alte detalii uimitoare:

,,Astronomii lor iSi petrec cea moi mare parte a vielii cercetAnd,orpuile cereSti cu ajutorul unor lunete ce le intrec cu mult pe alen.ra\lre. Acest ayontaj le-a ingdduit sd.-Si extindd descoperirile multnui depafte decAt astronomii no;tri din Europa. Ei qu alcdtuit uni lrlog cuprinzAnd 10.000 de stele Jixe, pe citd w'eme cele maiu.tri cataloage ale noasbe nu cuprind mai mult de o treime dintu.'r'l numdr. Ei au descopeit, pinlre qltele, doud stele mai micL\ u salelifi, care se invdrtesc tn jurul lui Marte. Cel mai apropiatx' a/d Ia o distanld egald cu trei diametre ale lui Marte de centrulplanetei pincipale, iar cel mai indepdrtat, Ia o distan\d de cinci

Primul satelit are o m$care de rotalie de l0 ore, al doilea de,'1,5 ore. Astfel, pdtratele rotaliilor lor periodice cresc aproximativh .ft'eeaSi propo4ie cu cuburile distanlelor de la centrul lui Mane,nra ce dovede;te din nou, indiscutabil, cd Si ele sunt guveruaterh u< eeaSi lege a gravitaliei care inJluenleazd gi celelalte corpuri

Acegti satelili sunt, in cadrul sistemului nostru solar, cei mairuici gi mai deosebili, deoarece orbita misciriilor de revolutie esterr;nxrpe circulard, efectuandu-se deasupra ecuatorului ma4ian. Dacn[(hDitem ci reflecui tot at6ta lurnina ca Luna noastra, anrnci Phobos( | rica) ar trebui sA aiba un diametru de 16 km, iar Deimos( l c()alea) , umrl de 9,6 km. in cazul cA ar fi satelili artificiali si,rk'ci, ar reflecta si mai multa lumind. ei ar pu(ea fi si mai mici. ino||ec ctv, sunt singudi sateliti cunoscuti ai planetelor sistemuluirr,$tnl solar que ocolesc planeta lor mai repede decat se roteqte eitrr jurul propriei axe: in cursul unei rota{ii complete a planetei Marte,Pholxrs o inconjoarA de doud ori, in timp ce Deimos o inconjoarAr'rr rr vitezi ceva mai mare decdt viteza de rotatie a lui Marte in;rrrrl axci sale.

l ; *II ll"''..I . t't""'

S!aelia

I'lxrhx

Diametrulsrtelitului (km)

DistanF pAntrla centrul

planetei (km)

Perioada derevolutie

(ore, miriute)

l6 9350 7h 39'9,6 21500 30h 08'

lrr lucrarea Intelligent Life in the Univers, aplrutA in 1966,rfnulnilul astronom american Carl Sagan $i savantul rus Sklovskirrr h||sitt ipoteza potrivit careia satelitul planetei Marte, Phobos, ar|'rt|l| li (rn satelit anificial. In urma unui gir de misurdtori, Sagan

2928 OS. KUHLEN

a ajuns la concluzia ca Phobos trebuie sI fie gol pe dineuntru giimplicit, este artificial. Conform datelor obtinute, caracteristicilemiqcirii de revolulie a lui Phobos nu concordi cu masa sa aparenttr.fiind, in acelaqi timp. tipice pentru corpurile goale in

-interior.

Savantul rus Sklovski, directorul Sec{iei de radioastronomie aInstitutului Stemberg din Moscova, s-a raliat aceluiaQi punct devedere, deoarece a constatat c6 in migcarea satelitului Phobos esteevidentd o accelerare specificd, nenaturali. Or, asemenea accelerlrisunt identice cu cele stabilite la satelitii artificiali lansati de pe Terra.Teoria celor doi cercetdtori a fost luati in considerare de ceiinsArcinati cu organizarea programelor spaliale, car€ au prevdzut inviitor trimiterea tulor noi sonde catre Marte, ce ar uIma si localizezeEi mai precis pozitia satelililor planetei vecine, precum si observareamiscarii sat€litilor martieni.

6. ASI:EROIDUL TORO

in anul 1964, Samuel Herrick a descoperit o planetd mictr, curaza de 5 kn, pe care a numit-o Toro. Faptul iir sine nu ar prezentaprea mare interes, linind cont de numdrul impresionant de asteroizidescoperili pani in prezent, incep6nd cu masirul Ceres (cu raza de470 km);i terminand cu cei care au raza de ordinul sutelor demetri. Unii dintre asteroizi, aga-zi9ii planetoizi (Eros, Amor, Apollo,Adonis, Hermes etc.) se apropie de Pdmant intr-o asemenea mA-su$, incat, impreuntr cu Luna, devin vecinii nogtri cosmici cei maiapropiaqi, in timp ce Toro se apropie de PAmant doar panA h circa20 de milioane de kilometri, la un interval de un an in ianuarie sila interval de doi ani in augusr. imprejuriri in care. la prima intah etrece prin fala Pemantului, iar la a doua, prin spatele lui. Ce esteinteresant la Toro?

Conform unei ipoteze lansate la simpozionul de la Stockholm,in anul 1970, rezultatele obtinute in urma calculelor orbitei, efec-tuate de Lars Danielsson, pentru 200 de ani in trecut si 400 de aniin viitor, inand seama de influen(a gravita{iei solare gi a planetelor,au dus la concluzia ci Toro face parte din sistemul Pf,mant-Luna-Toro. Orbita interesantd a lui Toro, de forma unei bucle deschise,pe care asteroidul o parcurge in exact l, 6 ani, pare sd fie stabili$i permanenti, degi savanlii si in primul r6nd H. Alt?en, continudsA o tine sub observatie. in acest caz. triplul sistem in care suntem

' .1\ l l t \ l l i l OLULT DE DOMINARE A LUMII

'{rlrlr sll accepttrm Si asteroidul Toro, a ap6mt inci din perioada inrt|rf rur luat nagterc sistemele planetare gi poate constitui o bazir.tr clcntll pentm o sondtr cosmici ce qi-ar propune str cerceteze

1rroblcnra apari{iei sistemului nostru solar.Analiza caracteristicilor astronomice ale asteroidului Toro l-a

rrrrrrll;5 ps Ludvik Soucek la concluzia, exprimat?l in lucrareall.t,rui.rle unei umbre' , cd, daci triplul sistem este in adevtrr stabil

lr ru sc dezgregA prin ,dezlipirea" asteroidului sub influen{egrlvitr4ionale sau de altd nanu5, introducerea lui artificialf, printrerrrrrlt dc alli asteroizi de pe aceeagi orbit! gi cu aceleaqi viteze derk.llrrsar,-, este facuttr intentionat, pentru a se putea apropia del'nrrnnt din arnbele pdr{i 9i a displrea apoi in Univers. Calcularear||,r rrnoscutelor necesare stabilirii traiectoriei necesiti o munca ti-t$||r( ll, dar ea sttr in puterea tehnologiei actuale. ln ceea ce prive.sterlhrrcnsiunile lui Toro, mlsudtorile deplgesc posibilitdtile tehnicerur turrlc, dar au fost apreciate in flrnclie de luminozitate qi der iprrcitatca de a retine razele solare. Daci asteroidul Toro ar fiI rxrrlluit din aluminiu sau alt metal, aprecierea mirimii sale arrr lrlerr la ordinul a cateva sute de metri. ceea ce sund mai Dlauzibil

t l | |ur putin utopic.( i )n<:luzii preliminareArgumentele prezentate panf, acum dovedesc cu prisosinta

lirptul ctr nesolutionarea gtiinlifrci a problemei referitoare la posi-I'tltl{tcl cxistentei unor civilizajii celeste nu se datoreazi atattr I rlx rrabilit.il(ii gasidi unui firndament t€oretic adecvat, cit mai alesIlr'lnrii premeditate a acestui subiect de cdtre toti factorii res-porrrubili, motiwl cel mai frecvent invocat in mod oficial fiind cI{rlr.(trlc vizate sunt de nahli a afecta securitatea na{ionali a,rlrrlr.lor. Astfel, dupd curn am ardtat anterior, principiile fundamen-lff fi, rrf c rstronomiei modeme, qi in mod srycial principiul ontropic,rur rrrrrrui ci nu exclud posibilitatea existenJei unei multitudini delllr(r. (loti|lc cu ra(iune in cosmos, ci statueaza chiar ideea cf, insdgi.lrlrlrrlu rctualului Univers este legati in mod intim de existenlarrfrn'r vrlrrl ikrr de tip humanoid.

| ) rcric intreagl de argumente, pomind de la obsera(ii astro-||r||rhc (lircctc qi ajungdnd pan6 h rcceplionarea unor semnalehrtsltg('||tc rlc origine necunoscutd, ne dau indicii ca prezumtivele

' lrlllrrtr! cclcstc nu trebuie c5utate in cele mai indeplrtate colpri

| | rf,flrl S.ucck: R.rnuiala unei unbre, Editura Albatros, Bucuresti, 1984

30 OS. KUHLEN

ale galaxiei, ci pot fi gasite chiar in proxima vecinatate a planetcinoastre. Toate aceste aspecte insa nu constituie dec6t o prim6 etapdin incercarea de zugrivire a complexei structuri pe care o prezintiUniversul fizic, etap6 ce se continud firesc cu dezvoltarea imoli-caliilor profi.rnde pe care le-a adus aparilia teoriei gen"ralizate drelalivildlii, a teoriei supergravitaliei ,i a conceptului de multi(li-mensionalitate, pe care le voi aborda in cele ce urmeaz6.

' . I . . I I MI ] I . O( 'ULT DE DOMINARE A LUMII

{||'||(11, s-ar putea intoarce, eventual, in locul de unde a plecat.A, r'ir\tl| ipoteza permite si se presupunl cd o nave spalial5 lansatlt||tr l| (lircctie oarecare s-ar reintoarce, dupl un

-anumit timp, la

l'r rrl rlc plecare, venind insi din directia opus5. In acest mod, olrrx' (lrcapttr s-ar,,curba" cu o anumitd razA, aceastA razd fiindt"r nrra mtrsura dimensiunilor Universului.

Ir cadrul modelului neeuclidian nu existd margini, dar nici{lnrlnr Bol; intregul Univers poate fi umplut cu galaxii gi stele 9i,t|| r{ flrli timp, poate^exista un mrm6r finit de gaiaxii Qi stele, cuprinslrlr un volum finit. In felul acesta, geometria neeuclidiani pune la,llrlrr.filic o cale viabili si atrigatoare de a explica caracteristicileI tffr)N(1flc ale Universului, ce pare sd fie, pe baza unor anumiteI rrruilcru(ii, un univers finit. Aspectul mai dificil de vizualizat este, n r( ('slc doutr tipuri speciale de geometrii neeuclidiene sunt virtualtrrrlroxrbil de vianalizat" deoarece suntem obignuili si apreciem totulrllrr prutctul de vedere al geometriei euclidiene. De fapt, ine4ia||rrrrll. dc reprezentare euclidiantr" are origini istorice. Nu cu prealrrrlln vn:me in urm5, oamenii inctr mai credeau c5 Plmentul estelrl{|| l) ci cineva ar fi afirmat ctr Ptrmdntul este rotrmd, c5, dacir rr llcca dintr-un anunit punct gi, mergand in linie dreaptA" s-ar4lrrrrgc rlin nou in punctul de plecare, afrma{ia ar fi ptrrut fdrl sens.A||'nrrt, toatll lumea vedea cf, Pamantul apare ca fiind plan gi plrealtl|| (lc acns si se suslind altfel. Ideea sfericitltii PAmantului a fostl'r lrxr'l)ul doar in planul ideilor, pentru ca abia mai apoi sA fier or tl[ ll|tr de marile descoperiri geog-rafice.

Mcrgfind oarecum pe aceeali cale, Einstein a postulat unllllvctr sferic, fdrf, rnargini gi cu un volum finit. ExistE instr gi, lllr.vu rlcoscbiri. Prima din ele consti in aceea c6, vorbind desprel'irrllrl. ss considerd o curburtr bidimensionali, in timp ce pentnrI lIt!r.rr t urbura este tridimensional5. O alti deosebire este cd pentrul'nrrflrl. r(lcv6rul ideii a fost demonstrat, in timp ce pind acum nua ft*f nrlrrsll vreo dovadd asupra curburii Universului. Teoria ge-th tttlt. ttttl d rclutivitdlii s-a dovedit a avea un potenlial de predic{ier,,rrrurr rrlril, clrc nu a fost intuit de la inceput in intregime. Impor-tarl{

' ( ut|(iik)r acestei teorii constl indeosebi in faptul cA exprima

"1r., lr,l, rrrrci lb4e fundamentale a naturii, gravitalia, in termenii||fir.l {l||rr t[ri spatio-temporale, determinate de materia pe care o

' ''rflfrf'. I nrl indoiald, teoria generalizqtd a relativitdlii reprezintd

rrrrr rftrr r clc nrai rcmarcabile realizai ale inteligentei umane, unelerltl prnlrr'lri rlhniindnd latente o lungd perioadi de timp dupArlr l r l t l l t , . Alcrrr in vedcre:

7. TEORTA RELATTVTTATTT $rGEOMETRIA UNIVERSULUI

Primul model teoretic al Universului pe baze relativiste a foslpropus de Albert Einstein, in 1917. pe attmci nu era inca larepopularizati deplasarea spre rosu a spectmlui galaxiitor (descoperitide Slipher. in 1914, si enunpta ca lege de Hubble. in 1929). astfetcd modelul einsteinian presupune, de asemenea, un univers static.Deoarece modelul prevede cd Universul nu se poate intinde la infinitin gol. s-a adoptat ca iporezi de lucru ideea ca spaliul nu F,oate fieuclidian, ci prezinti o curburA pozitivd, generat?i de o formtrconvexd. Prelucrarea matematica a modelului einsteinian a dus Iaconcluzia c5. in cazul in care ipoteza este corecta, atunci raz:lspatiului culb finit ar putea fi dedusi irnedjat, cunoscdnd un sinsurparametru: densitatea Univenului. in urma misurdtorilor f6cute-dcastronomi, dupd evaluarea numdrului de galarii, a maselor si adistanlelor dintre ele, s-a oblinut raza Universului de circa 3x l0l0ani-lumin6.

Cecil Folescu precizeazb in lucrarea Ce este (Jn iyersul?. farit')lcd observali i le astronomice au aralat cA galaxii le distante au viiez,.incompatibil€ cu modelul neMonian al Universului infinit- dar cr.timpasul poate fi depAsit dacA se rcnunti la modelul inruitiv si scface apel la geometriile neeuclidiene. in ce constau acesteai irrgeometria euclidiand, postulatul al cincilea afirmA cf, distanta dintrcdoud linii paralele este constanl5. Daca se accepta. instr, altr,postulate, anume cd doui linii paralele pot fi convergente saudivergente, se pot obtine sisteme logice perfect coerente, adicitgeometrii neeuclidiene. Folosind una din geometriile neeuclidienc.Albert Einstein a elaborat un model al Llniversului finit in volun.Argumentul foiosit de el pentru a postula acest modil este acela.:to linie dreapti prelungitA indefinit in ceea ce se numeste geometrirl

JI

OS. KUHLEN

aa

expansiurea Universului, suslinutll de deplasarea spre ros,u aspectrului galaxiilor;cubura continuumului spalio-temporal;migcarea de precesie a planetelor;

o devierea razelor de lumind in cAmp gravitalional.Faptul c'in boria generalizatd a relalryitdli, geomekia spatio-

temporala este asociatji printr-o ecuatie distributiei materiei inUnivers, se ajunge la concluzia ca solutiile acestei ecuatii vorcupnnde toate geometriile posibile ale continuumului spa{io-tem-poral. Necesitatea respectArii celor doui principii cosmologice fun-damenlale, ornogenitatea si izotropia Universului, duce in modinevitabil la trei soluui posibile. in primul nand, este vorba de spatiulobignuit euclidian, in care sunt valabile postulatele lui Euclid: liniadreapti este drumul cel mai scurt intre doui puncte; printr-rm punctse poate duce numai o singuri paraleli la o dreapti. Referitor laacest aspect, in teoria relativitatii a fost introdusd noliunea de /rnbgeodezicd pentru distan{a cea mai scurtd dintre douA puncte, careeste tocmai drumul urmat de o razA de lumini intre prmctelerespective.

O a doua posibilitate o reprezinti spa(iul tridimensional sferic.Sfera tridimensionald este definitii matematic printr-un gnrp depatru puncte intr^-un sp^atiu^ euclidian cu patru dimensiuni. caresatisfac relalia xzlyl-zz+wz-l. Curbura sferei este cons(anta sipozitivd. Pe o sfertr, geodezicele ini{ial paralele, converg. A treiaposibilitate o reprezinti spa$ul hiperboloidal tridimensional, careesle definit. de asemenea, printr-un grup de pah-u numere in spaliuleucf idiar cu patru dimensiuni, dar care satisfac relaga x2-f -?-w2-: l. Curbua hiperboloidului este negativd si ca urmare, geodezicelesunt divergente. in acest caz, geometria spa{ial6 tridimensionald asa este similara cu o geometrie particulari bidimensionali: zona dinjurul centrului unei suprafe{e in formd de sa. Trebuie remarcat cdexist?i o diferenli foarte mare inhe spatiile euclidian gi hiperboloidal,pe de o parte qi spaliul tridimensional sferic, pe de alti parte: atatvolumul spaliului euclidian, cat 9i volumul spaliului hiperboloidalsunt ambele infnite, ele put6nd fi extinse ftuA limite in toatedirectiile; volumul spaliului sferic, in schimb, este finit. Asociindaceste trei tipuri de spalii Universului, se poate spune ci Universulests inchis, dacd are caracteristicile unei sfere, sau cd este deschis,dacd are caracteristicile unui spaliu euclidian sau hiperboloidal.

Cum s-ar putea determina direct daiar snri;. : cste curb? O calc

! t . , | | n | ()( ( , t- . t l )U DoMINARE A LUMII

t|r lt tolo$in:r proprietttilor geometriei triunghiului pe cele trci tipurirl,.rrprrrl i . lc'. rcsfrectiv suma unghiurilor unui triunghi. -lntr-un spatiullr ltrlurn. srrma unghiurilor-unui trirmghi este de 180u, in cel sferic{[||rr cric mai mare de 180u, iar in cel hiperboloidal suma este mairllr n (1.. I llou. Practic ins6, aceasti verificare ar presupune masu-rtltorl |c distante cosmice, fapt ce nu poate fi realizat in prezent.Vr,rrti(flri ldcute pe Pamant, cu triunghiuri avAnd laturi relativ mici,lr lur (lc 60-100 km, au confirmat spaliul euclidian... Totqi,rrlrrr.rvn(iilc astronomice au demonstrat un lucru extrem de impor-t{lt rlcvicrca razelor de luminA injurul Soarelui arati clar ci spatiulrlt|l lrrrrl Soarelui este cu sigurantl neeuclidian. Care ar- fi, totuqi,

1.\rr.'tria universului: phnA, sferici sau hiperboloidald? ln prezentlrt r' lxrrtc da un respuns precis, dar cele mai multe dovezi existenterr{t[ un Univers deschis, cu geometrie hiperboloidald.

I I ) GEOMETRIA SPATIULUIMULTIDIMESIONAL

I hrrrl din conceptele firndamentale ale geometriei este acela deltuttt:thne. Suntem obignuili cu reprezentarea unui punct pe o linieItl|llr-o singura dimensiune, cu cea a unui punct pe o suprafa(dIr tr (loutt dimensiuni gi a punctului in spaliul fizic prin trei dimen-rl||||l l)intrc acestea, primele doui exemple sunt adevArate doar in*ru hrg, dar tridimensionalitatea spatiului a fost rnultd weme| ||tul(lcrt|t! a corespunde exact reantaii. Abia dupd aparitia me-r'orh il cirsntice, presupusa tidimensionalitate a spa$ului a devenit[ rrrlrrcct de intense investigatii teoretice. IncI din anul l9l9 a

l||rt lxr$rttr ideea cd spaliul ar put€a st aibd mai multe dimensiuni,

lx t|| lr( rnrilc cercet6torilor T. Kaluza Si O. Klein, care au elaborat| | 'r l. rlc rnodele de spatii multidimensionale in asocia{ie cu diferitem{rh.lc rlc microfizicii. O astfel de teorie multidimensionaltr, care$ In|| urll ir1 prezent de o aten(ie deosebiti din partea teoreticienilor,ttrL. lo(r u supergravitaliei- Aceasta este o extensie a teoiei ge-rt\tll.\tlt' u relativitdfii, care Wrmite elabomrea mai multor modelerrrrrltkltrrrcrrsionale, numdrul dimensiunilor diferind de la un modelh nl t r r l .

flo;r ccf mai elegant aparat matenatic al teoiei supergravitaliei1rirlrn. pcntru spatiul cu l0 dimensiuni, este foarte probabil carl.rlrr rll uih[ un nutnar mai mare de dimensiuni. Presununild ctr

34 OS. KUHLEN

spa{iul este dodeca-dimensional, atunci teoria sugereaztr ctr inperioada foarte timpurie a Universului, toate cele 12 dimensiunis-au bucurat de un statut egal'. De ce, insi, in prezent se observidoar trei dimensiuni spaliale? Potrivit teoriei, dimensiunile nu ar fidoar speculatii geometrice, ci ar putea avea realitate fizici gi totuEisi rAmana neobservate din cauzS cd ar'fi inE$urate intr-o suprafatemultidimensionaltr. Aceasta infAsurare a dimensiunilor suplimentareale spatiului este consideratA ca o ,,compactare" datoratA cdmpuluigravitational, posibil asociat cu un alt tip de cimp inc6 nedetectat.Ideea de,,compactare" sau ,,infdqurare" a celor noui dimensiunisuplimentare este atractiv5 pentru teoreticieni, deoarece poate fiasociatd modelului inflalionar al Universului. Poaivit acestui model,for{a motrice care a suslinut procesul inflalionar este generat?l caun produs secundar al fo4elor care se manifesti prin dimensiunilesuplimentare ale spafului.

Chiar daci mai raman multe de facut in domeniul cerceulrilor,teoria supergravitaliei este foarte atrigatoare. Degi cosmologiaprezentului consideri ci nu pot exista dovezi despre starea cosmicdiniliali, deoarece toate informaliile despre ea au fost distruse intimpul fazei inflalionare, Universul observabil prezinti, totu$i, am-prentele proceselor ftzlce care au avut loc de la declansarea proce-sului inflalionar. Timp de milenii omenirea a crezut ci nimic nupoate apdrea din nimic, dar astizi gtiinla admite c5 este posibil ca,aparent, totul si vini din nimic, prin legi ale fizicii. Pentru a inlelegcmai bine conceptul de hipercpayiu (spaliu multidimensional), voiapela in cele ce lumeazA la studiul catorva cazud particulare:

. Un punct are zero dimensium.o O linie are o singuri dimensiune. Orice secliune a liniei

reprezlnta un punct.o Cercul are doub dimensiuni. Orice secliune a cercului

reprezintd o linie .. O sferi are trei dimensiuni. Orice sec{iune a sferei reprezinti

un cerc.o O hipersferd cvadridimensionalS are patru dimensiuni. Orice

secliune a hipersferei reprezinta o sferA-Continudnd logica, orice sectiune a unui obiect hiperspalial

n-dimensional reprezinti un obiect hiperspa(ial cu (n-1) dimensiruri. linAnd cont doar de cele trei dimensiuni ale spaliului si de cea

' . I . . I I I \ I IJI (X' I ILT DE DOMTNARE A LUMII

,r trrlnrhri, putem afirma cA, pe scartr larg5, Universul observabil,rr, ,r \tnrclrrr, i cvadridimensionald. in cadrul acestuia. campuriletr,rt rlrlionalc au rolul de a schimba energie, fdcand legStura dintre

' \ r'rrrcntcle locale din intregul Univers. Privite in acest mod,, rrr,rplr. lirr{ele qi variafiile entropiei sunt cuplate permanent laI lrrtr|.rs prin legaturi gravitationale. insS;i strucrura cvadridimen-rh'||irlil Universului obsewabil este o manifestare a gravita(iei,

' rrtc ft'l|gll totul laolalt.?i, iar timpul ce curge este o masurd a energiei,||h.

' i tr i l l t tc structura UniveBului.ljrtrl din principiile fundamentale ale fizicii se referl la or-

grrrl/rulr cnergiei pe nivele cuantice. Extinz6nd acest principiu Finlqrrl organizirii energiei in spa{iul multidimensional, ajungem la

' f frff fffrirf cI hipenpaliul pfate prezenta, asemenea spatiului tridi-

rrrr,rrrrrrrrl l clasic, o cuantizare a nivelelor energetice. in plan cosmic,,rr |nrrtrr irnplici existenla unei structuri complexe multidimensionalef{'flfrfr l(xrtc corpurile ceregti din intregul Univers. Aplicalirle teoieiru1tfl l4trtyitaliei referitoare la obiectele cosmice demonstreazd cAdlnl lrrnr, cet si toate celelalte corpud ceregti sunt structuri hiper-rl{tl lc, li)rmate din ansambluri de sfere apa4indnd unor spatiilrlrllrrc||si()nale,paralele", dar situate pe nivele de potenlial hiper-.lxrl|nl rlilcrite, fapt ce explicl imposibilitatea realizirii unor obser-\ {(l l rht(.(tc intre acestea.

l{ljl () confirmare modemd a afirma{iilor ficute cu o deosebitlrlnvlrirrrrc de matematicianul John Dee, cel care a pus bazeletlllr(llhc rlc imperiului maritim al Angliei secolului al XV[-lea.I uttlinnr lui Jacques Bergier, John Dee considera cd proieclia

' {rhrl|lrli(I Mcrcator nu este decat o priml aproimare gi c6, dupi

,ll i||], I'n|lriintul nu este perfect rotund gi este format din mai multerrh,rr' ,,rrprnpusc, alineate de-a h,mgul unor alte dimensiuni (iso-rlldlhr) l l l| sustinut chiar ci intre aceste sfere ar exista puncte sauI hldt rrl)rrlilc de comunica{ie si in acest fel Groenlanda se intindelc l|| l lrrrt r l(. lsupra altor pamanturi decat cel cunoscut. insistind

'hl'rr, Ir, lllngtr regina Elisab€ta, ca Anglia sd ocupe Groenlanda,

lrerltr { rtvflr ucces la alte lumi.I rk' rurrnrcabil fapd ce John Dee a afirmat incf, de acum

l|rl r |!r olr rcrlitatea existentei hiperspa(iului, qi a rners chiar mairhF$le, ir|rlarilnd ci, din pr.rnct de vedere hiperspa(ial, Terra repre-.l ll r nl$rurblu de sfere, ce au suprafe{e de comunica{ie intrerb | '|t(r,

.rl('njlc sunt, din punct de vedere geometric, tridimen-

'h|t|{|r.. 'l.r .{ rl plasate pe nivele energetice hiperspaliale diferite.

35

l. Cecil Folescu: Orr. c/., Editura Albatros, Bucuresti, 1988.

OS. KUHLEN"I"

I I liiI II (X'ULT DE DOMINARE A LUMII

lr rhlilnrritii temporare sau permanente ale unor obiecte sau alellt lr.lor care patrund in zona de actiune a acestora.

Irr crrntinuare voi prezenta doua tipuri distincte de porli hiper-\t\tlh,l+ li anume o experienla realizattr de Marina SUA in timpull,lrrt rlc-rl doilea rlzboi mondial gi un fenomen natural ce are locf f f f f xxl spontan, respctiv expeimentul ,,Philadelphia" si renumitul

lt xhi al Bermudelor.

I, I'XPERIMENTUL .PHILADELPHIA"

f rlr:ca de la care s-a plecat in realizarea expei'mentl,llui ,,Miraj",l tr (onstituit aprofundarea cercetirilor dezvoltate de dr. Francisllltlcr, rcferiroare Ia tehnica demagnetizirii navelor, ca o con-lrrlrllsrrr]l in fala minelor magnetice extrem de periculoase, inven-l{lr rlc gcrmani in anii 1930. Experimentul ,,Mircf', cunoscut mairrlcr rtrlr numele de Experimenlul ,, Philadelphia', a fost o expe-rh,||ln sccreti efectuatl de Marina SUA in 1943, cu scopul de ah,{tr cl'cctul unui c6mp magnetic putemic asupra unei nave dei||lnnlirttr. Acest camp foarte putemic era obtinut cu ajutorul unor

lltr||r'rt|loarc magnetice, pulsatoare qi nepulsatoare, iar rezultatele aul rl Pc cit de uluitoare, pe atit de importante, dar cu efecterrltr'r roirrc nefaste pentru echipaj. Conform ahrmaliilor ficute de uniirrr||rtorr oculari, cimpul de fo4i a actionat intr-o zon5 de formirlr.r rrlirlll alungiti, care se intindea pe o ruzi de peste 100 de metrilr lurul navei. Orice persoani din interiorul acestui camp avea olr'urfl vogtr, nelimurittr, iar din afara sferei nu se putea vedea decat|lrlrr ltinc conturatf, a carenei vasului in api, bineinteles cu condi(iari ll(' urlicient de aproape de linia cimpului. Conform unor mdrhrrii,rrrvr cxpcrimentalf, a dispSrut de la docul din Philadelphia gi dupir lll(,vr rrrinute a apirut in alt doc, din Norfolk, Newport Merys, intdltl||||cu ltortsmouth. Ulterior, nava a disp6rut din Norfolk gi s-arelrl rr in portul Philadelphia, in numai cateva minute.

lr tintpul experimenhrlui, pe masurA ce intensitatea cAmpuluir.rt llflr, unii membri ai echipajului au inceput sI disparA Qi nu puteaull rh,l('( lrr(i dccat pe cale tactib. Ca sd devind din nou vizibili, trebuiahrhrrln cl'cctiv o tehnictr improvizattr de atingere cu mainile. Allitrrnrlrrr ui echipajului au fost smulqi din spaliul tridimensional sitttt nrr rruri putut fi detectati;i adu;i la normal decit cu ajutorulrlrrl rrllrrt|l clechonic special. Ulterior, cei mai mulli dintre partici-

37Din aceasta cauz5, eventualii observatori ce trAiesc pe ele. nu oorsesiza existen{a celorlalte corpuri ceresri similare. p;rt

" ; ;;;"_

rnare mai facild, voi introduce corr"eptul de isospaliu, ""

a""Jrn_:t:az6

to9ljralea corpurilor tridimensionale .e t"rm.a2a an*_lf"fSperspatral. Considerentele prezentate anlerior argumenteaza posr_o|lrulrea exrslen(er unui numirlaz de lumi paralele tridimcnsionaledin care face pane qi lumea noastri. intre aceste lr_i ;; ;;;;zone de_ c,ontact, ce permit trecerea materiei in ambele sens .Tranzihrf dintr-o lume in alta se realizeaza p.in

^u_n,,rni "i.'rJr,hiperspoyiale, la caxe mi voi referi in "ontinu-".-i*;;;;;"in plan microscopic poate explica modul d. prod;.;.

-;' ;;,

renomen ,,stranju.. din domeniul fizicii elementare, ,i anwne efectutde tunel..ce se intelneste la stripungerea de citre r:nele paniiule aunor banere de potential mult mai mari decat le permiie energialor specifici.

Admi6nd cd intre sferele ce formeaTa ansamblul hiperspatiaral planetei noastre exisra anumite puncte a. Iegatura,,i ii,ia"O""-,ca principiul anropc admire faptul cI gi p. .it.t"tr.'.f.r" t...rt .mcrmenston€le paralele pol exista observatori humanoizi, se oun<nreDarea; dq ce presupusele civil izali i isospaliale nu,,invadeLa.olmenslunea noastrd? Rispunsul la aceastd intrebare este legat delrSanrzar.el cuanlica a energiei gi esre deosebit de simpla: nu iuremu.,rnvadalr-. deoarece fi inlele humanoide din spali ite tridimen_sronare paratele nu po( supraviefui in Universul nostru decat Denlruscune penoade de timp, datorit incompatibilitilii dintre nivetulenergetic hiperspalial al Terrei si niveiul energetic hiperspatiaipersonal al indivizilor respectivi. Lirerahrra a.

-I.ipufi.'n pi.fu"i

conceptul de hiperspaliu $i l-a legat de posibilitaiea ,,."rr.arii:enorrnetor dtstante cosmice care despart civilizaliile din diversecol{uri ale Galaxiei. Cel mai sugestiv exemplu il poate constituif\lmul Rdzbo iu I Ste te I or -

PORTI HIPERSPATIALEUna_din cijle mai putin ortodoxe de ..scunare., a distantelor dinspapui tlzrc

_tndimensional. dar qi de accedere in universuri iso_spalrale paralefe este aceea a utiliztrIii porSilor h.iperspaliale, ce Wlti generate in condiliile prezenlei unor campun magnehce exFem::

pll::Pcl posjbil de rp.ali-ar prin utitizarea rezonanlei sistemetorenergettce. pnncipalele eGctele ale ac[iunii acestor,,poni.. constau

OS. KUHLEN

panlii directi la experimente au fost intema{i sau au murit. De$i, ingeneral, capacitatea lor psihictr s-a ascutit, oamenii au fost vatimatide efectele transmutErii, disp4r6nd gi reaplrdnd temporar, fie acasd,fie merg6nd pe stradtr, ori st6nd in baruri sau restaurante, spreconstemarea celor din jur.

Conform afrmaliilor facute de William Moore qi Charles Ber-fiz in fucrarea Experimenul Philadelphia-Proiecul Invizibilitatet,incepuhrl dezvaluirilor cu privire la experimentele efectuate deMarina SUA il poate constitui data de 13 ianuarie 1956, momentin care astrofizicianul dr. Morris Ketchum Jessup a primit primadintr-o serie de scrisori ciudate. semnate de un anume CarlosMiguel Allende, in care acesta ii cerea lui Jessup sd insiste pe langdautorit6li, pentru a determina continuarea cercet.?irilor referitoare lateoia cdmprlui uniter aI lui Einstein. Allen insista asupra faptuluicd Einstein era mai interesat de filosofie decdt de matematic6 siafirma cE dr. Franklin Reno (pseudonim) a verificat teoria luiEinstein in scopuri imediate qi cd rezultatele au fost folosite inpracticd. Conform afirmaliilor lui Allen, un distrugator, c:rr€ se aflape mzu€ cu tot echipajul sdu, a fost fdcut invizibil:

,Nava era DE 173. Dr, Einstein a super-eizat o parte aexperimentului... $tili, de fapt, eu am Mgat mana in acest uniccdmp de forSe care se desJfuura, puternic, in sens invers acelor deceasomic, in jurul micului vas expeimental. Am simfit rezistenlaopusd de acel oimp de fo4e brulului meu ti mAinii mele intinse incurenhtl lui zumzditor-rezistent-motric. Am piit cum aerul dinjurul navei devine inceti$or mai intunecat decAt resfi.tl. Dupd altevaminute s--a ivit un nor de ceayd wrzuie, formatd cred din particuleatomice, iqr nava a deyenit invizibild pentru ochii omeneSti.

Cu toate acestea, forma precisd a chilei Si a carenei eradesenatd precis in apa oceanului, ca ti cum acel vas Si nava meear fi plutit bord l6ngd bord. Da, astdzi pot sd spun toate ocestea,dqr atunci <ai i--ar f pdsqt? .,. fncercdnd sd desciu suneteleproduse de cdmpul de fo4e, in werne ce inconjura DE 173... ainceput ca un bazA , a crescut rapid in intensitate, ajungdnd un4.mzdi, putetic, ca un torent ndvalnic. Cdmpul avea un strat deelectricitate purd in jurul lui, pe mdsurd ce se desJfuura. Acestcurent era destul de putemic penh'u a md face sd-mi pierdechilibal Si, dacd aS Ji fost in intregime in inteiorul acelui cdmp

rIS II.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

lt' li4e, cu siguranld m--ar Ji dobordt... pe puntea vasului meu.It r ula cam a fost, corpul meu nu afost in intregime tn interiorul

'tLtlui cdmp de forpe, atunci cdnd el a atins densitalea de curent

nn.timit, repet, densitatea, ata cd nu am fost dobordt, ci numoinulnu mi-a fost impinsd inapoi de curentul cdmpului".

latA ce scria C. M. Allende intr-una din scrisori, referindu-sehr uplicaliile tehnice Qi la viitorul omeniii:. ,,Invocafia dumnea-t\\t;tnt cdtre public de a merge in masd Iq reprezentanfii lor $i det ocu presiuni suficiene la locuile potriite $i in numdr potiit,

lv,ttn. a se obfine cercetarea teoiei unitare a cAmpurilor nu estele,loc necesard. Ultimele calcule ale lui Albert Eirctein,ldcate strict

1wuru propria sa edifcare, referitoare la evolutia civilizaliilorru.'ne:iti comparativ cu dezvoltarea caracterului general al oame-nlhr, au fost de ajuns penlru a-l ingrozi. Se spune astdzi cd teoriartt (ile <incompletd>, dar ea e completd, Dr, Bertrand Russel,|[t,rli e cd omul nu este pregdtit penln ea Si nu va Ji pdnd duldd trcilea rdzboi mondisl". .

Accasta scrisoare l-a mirat foarte tare pe Jessup, cu atet mai|txrll cu cat ea fusese trimisn din Texas, desi adresa era dinl'crrrrsylvania. Dupd cum se observd, descrierea fenomenelor se$rcnrrrlntr intr-o mare masura cu cele facute de supravietuitorii saurlrlorii dispariliilor din Triunghiul Bermudelor. Mai mult, conformrrrror informaJii culese in timpul investigaliilor, se pare cA a existatr r rrrlivid, care a participat direct la exp€riment gi care a urcat chiarh brxlul navei in cauz5, unde a dus o misterioasi cutie neagrS.I lltr.rior, Jessup a fost chemat la Oficiul pentm Cercetdri Navalerlhr Wnshinglon, unde spre marea sa surprindere, un ofi(er i-aItrrrrllnnt o copie a propriei sale lucriri: The case for the UFO-s,Ittft rrrrrilndu-l in acelagi timp ci volumul a fost dedicat amiraluluiN I rrrth, qcful Oficiului de Cercetiri Navale. C6nd Jessup a deschisl cn. I observat cd cineva fdcuse o adnotare amdnuntit?la studiuluirlrr rlcrprc OZN-uri: trei grafii diferite au fost atribuite convenlionall kr ln(livizi numili simbolic ,,A', ,,B" qi ,Jemi". Des.i nu trebuierft,lrrrl rxrsibilitatea ca adnotdrile sd fi fost facute de trei indivizir, .r lrr nus la cale cea mai elaborati si f6ri sens pacaleala dinhl rl.. ('cl| mai plauzibili explicalie ar fi aceea ci notaliil€ au fostlfu rlr. (lc troi indivizi care sunt membri ai unei civilizatii p5mantenetxrl vc(lri, cu depline cunoqtin(e despre originea OZN-urilor qirlerprr urrurnitc realit?ifi qtiinffice remarcabile. Cei trei necunoscuti|tlrl drl(.ncr ffoganli gi nu prea fac eforturi si-gi stipaneasc5 ironialltll rh, ,,lronro sapiens".

3938

L Charles Berfitz, William L. Moore, Experimentul Philadelphia, Editum Enci-clopedice, Bucuresti, 1994.

br

OS. KUHLEN

Dupd o rapidi evaluare a continutului, dr. Jessup a recunoscutaceeaqi ortografie ciudattr, folosirea majusculelor gi a punctuatieicaracteristice misteriosului sdu corespondent, Carl Allen. Oficiul deCercetiri Navale i-a solicitat lui Jessup cele doutr scrisori de laAllen, care imprcuna cu copia adnotatl a volumului au fost repro-duse pentru a fi studiate de cdtre cercetdtorii Marinei. Jessup gi-ainceput prima parte din The case for the UFO-s prin a observa c5,la 24 irmie 1947, au fost semnalate cateva farfurii zburatoar€ langiMount Rainier. Referitor la aceasta, notele enigmatice fac referireh doun tipuri de fiin(e care au cucerit spaliul: L-M par str fieprietenosi sau indiferenli fa!5 de plmdnteni, in rteme ce S-M smtostili. Deqi aparent este vorba de doul civilizalii celeste, nu esteexclus si fie vorba de doud civilizalii isospajiale dezvoltate aleTerrei. Allen qi comentatorii mistedosi par a fi entitdli L, ori par aprivi entiti$le L mai favorabil decat pe entidtlile S:

,,8": ,Jtlu-\i face griji, Jemi, acelea erau nave L-M, nu oameniS- Sunt un tip imbundtdlit ti erau nw ai intr-un zbor de antrena-ment. Din cauza asta, conducdtorul lor a interconectat cdmpwilede forfd, pentru a-i tnvdla telecontrolul orizontal Jdrd a provocq oopire din cawa fricii"-

,,8": ,$unt de acord cd un cdmp de fo4d poate sd facd un omsd zboare, deoarece am vdzut a.ta ceva $i cunosc ;i cauza acestuizbor. In 1951, oernenii de $tiintd de Ia (Jniversitatea din Paris audemonstrat acest lucru " -

,A": ,Experienlele cu cdmpul magnetic ale Marinei SUA dinoctombie 1943, au ficut invizibile nava si echipaiul. Rezultateinspdimdntdtoare. Foarte alomante...Din fericire, cercetdile aufost oprite!"

Cand Jessup amintegte de anumite ciudiFnii, cum ar fi unelteledin oFl glsite in straturi de ctrrbune te4iar, fasonat€ de o tehnicdavansati cu cel pulin 300.000 de ani in urmt qi de posibilitateaexist€nt€i rmor civilizafii anterioare lui ,,homo sapiens", cei treicomentatori par incurcali gi amuzii:

,,A": ,fiinstein nu exista pe ah.nc| dar funcliunile nanrale aleuniversului nostru ti ole acestei planete au mers desfiil de bine Sildni el".

,p": ,J,{u vor admite cd omul nu esE nici dominant, nici singurafiinld dotatd ca raliune, niciodatd: mAndria!"

Referindu-se la problema pustr de Jessup, dacl aviatorii pot fi,,inghetalf'de citre nave spa{iale qi transportali in interiorul unui

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMN 4T

rcut invizibil, ,,B" rispunde: ,Dacd ar Sti asta din experienldpntpie si-ar line gura si n-ar mai scie sau vorbi de astu cAk

dle ar avea, N-ar putea sd vorbeascd, pentru cd, vezi tu, Jemi,

/'ifta iSi paralizeazd simful timpului si anuleazd cunostinlele simemoria. Asa cd rut $tie nimic, nici n--ar oveet de unde. Doar

lxlnuiegte " .lntr-o introducere la studiul fdcut de Oficiul de Cercettrri Navale

mfcritor la scrisorile Allen qi la textul adnotat al c[4ii lui Jessup,

Itn investigator remarca rm mare numar de termeni, ca: nava-mama,

ntva-cas6, nava-mo4ii, Marea Arctr, marele bombardament, Marea

Intoarcere, cdmp de fo46, ingheluri profirnde, clSdiri submarine,

|lpcrc spatiale, nave-cerceta$ campuri magnetice gi gravitalionale,

tlt0turi de diamant, raze cosmice, exploratori submarini, intarsii'

tolopatie, invelig incandescent, puncte nodale, vortice, retea mag-

mllcl etc. De asernenea, cei trei se referi in cuprinsul adnotirilor

h originea unor uragane gi nori ciudali, a unor obiecte cizute din

uor, urrne stranii qi alte lucruri care nu au fost explicate inci... ln

dfmineaJa zilei de 29 aprilie 1958, dr. Jessup a fost gisit mort in

m|'ina sa, la Dade County Park, Florida. Polili$ii care au anchetat

$t,Ul au prezentat decesul ca pe o sinucidere: un furtrur fusese atalat

lr lcava de eFpament qi strecurat in interiorul maqinii. Martorii

rrrrtincau instr cd, in momentul in care a fost descoperit, acesta mai

o|n inca in via{5 qi mai putea fi salvat, aga inc6t unii considerd cd

cl r fost ltsat sd moar5.fnvestigalii asupra proiectului ,"t Iiraf' at fost realizate gi de dr.

Mnnron Valentinel, oceanograf,, zoolog, arheolog, care, de altfel'

lrtttrponda pe aceasta teml cu Jessup. Din discu{iile celor doi,

Vdontine igi amintegte cd Jessup i-a spus ci penhu realizarea

ltpcrimentului s-au folosit generatoare magnetice de tip naval,

s$txrleute sub numele de demagnetizoare, aduse la frecven(a de

lltornnlA pentru a crea un imens camp magnetic in jurul navei:

,tltlurlmentul este foarte inleresant, dar ingrozitor de periculos'

lnfil,!/ cd este mult prea greu de suportat de cdtre oamenii

ln hnll. Folosirea rezonanlei magnetice este echivolentd cu

llptrllla temporard din dimensiunile noastre Si tinde sd scape de

t h rrnlrol. De fapt, este echivalentul tansferului maleriei lQ un

* nlwl :ttu dimensiune si poale reprezento o adevdratd achizilie

lltwnthrruld, decd vom tnvdla sd o stdpdnim ". Din picate, puter-

lg!::j"tp,,tt -"g"lt* "e sunt create in zonele de tranzit influ-

| | Innl,,i llcrlitz, william L. Moore: Op. .t.

n"-

42 OS. KUHLEN

enteazd in mod negativ corpurile subtile ale fiin(ei runane, care sedezvolti in mod fo4at, cdptrtind insugiri aparent paranormale (cumar fi, de exemplu, posibilitatea de materializare si de dematerializarea corpului fizic), dar intr-un mod ce nu poate fi controlat.

Dintre participantii la experiment mai pot fi amintili: dr. AlbertEinstein, fizician; dr. Bertrand Russel; prof. Rudolph Ladenburg;dr. John von Neumann, matematician qi pionier in domeniul com-puterelor; dr. Albrecht; Robefi Harrington Kent, fizician, inventa-torul cronografului solenoidal; Thomas Townsend Brown. fizician.cercetitor in domeniul antigravitatiei. Experimentele au fost reluatein anul 1983, sub numele de cod, ,,Phoenif'si au ar,ut un succesmal mare decat se anticipase anterior, fiind realizate fenomene deteleportare in spa{iu-timp ale unor nave ale marinei militare ameri-cane.

Spre deosebire de efectele genenrte cu ajutorul tehnologieidezvoltate de civilizatia noastra, exisci o serie de fenomene naturalespontane, caracteristice po4ilor hiperspatiale, ce permit accesul catrealte lumi paralele si care se produc cu o anumitd ciclicitate, in t2zone uniform rtrspdndite in jurul Terei. Dintre acestea, cel maicunoscut este, fdrd indoiali, celebrul Triunghi al Bermudelor.

2. TRIUNGIIIAL BERMUDELOR

Marea Sargaselor, spaima legendari a vaselor cu panze, esteun loc atat de special, incat poate fi considerat ca o regiunegeogmfica distinct5: nu este o mare propriu-zisf,, ci o po4iune dinAtlanticul de Nord, inconjurattr de marii curen(i ai Canarelor siGolf-Stream-ului, cu o suprafali de circa 6-7 miloane de km2.Principalele caracteristici ale acestei zone au fost sintetizate de CdlinTurcu in carlea sa. OZN - istorie snanie Si adevdratdt:

l. este cuprinsi intre 37" latitudine nordici qi 27' tatitudinesudicA, respectiv intre 40" Ei 75' longitudine vesticd. Ea se intindede la distan{a de 300 km de Antilele Mari spre Florida qi coasteleAtlanticului, pdni la aproximativ 300 km de @rm, in apropiereaCapului Hatteras si apoi spre Peninsula Ibericd gi Africa, pdni lalanlul muntos subacvatic North Atlantic fudge;

2. abundenta foarte mare a speciilor de fauni qi de flori marini,un adevarat,,El Dorado" pentru naturali$ti. Se remarci prezenla

f. Calin N. -frtcr: OZN - istotie stanie si ade|iratd. Edirura Eiit-Comentaior. 1992.

sls llrMUL OCULT DE DOMTNARE A LUMII

rerlrii marine denumiti Sargasum, care crelte din abundenlt qi

|lr(cfte separat sau sub forma unei m:rse compacte;3. fiind departata de orice 16rmuri, ea este lipsita de aportul de

Igrn dulce sau de gheattr topita, constituind partea cea mai siratArhn Oceanul Atlantic (36,5-37%oJ, care el insuqi este cel mai saratrh||trc toate oceanele lumii;

4. transparen(a foarte mare a apelor sale (peste 65 de metrinrlAncime) si calrnul total al apelor a creat legenda ,Marii Fricii";

5. busola indicd nordul geogirfic gi nu pe cel magnetic;6. mlsurdtorile efectuate de satelitul american GEOS-C, Iansat

In 09 martie 1975, au relevat cd, din cauza cimpului magneticl..r'cstru, nivelul apei scade cu aproximativ 25 de metri pe o po4iune( u un diametru de circa 200 km.

(lristofor Columb, aflat la bordul navei Santa Maiq a fost

lx||nul explorator important care a remarcat ciudata strilucire ar:,irii, apa luminoasd din apropierea insulelor Bahamas, l6ngdhtrrrs vestica a Mfii Sargaselor. El a f6cut aceste obsewatii in

tfffftrul primei sale cll5torii, la data de I I octombrie 1492,la dortdorc rlupd apusul soarelui. intr-o perioadi mai recenti, dupd primele

llrrruri cosmice, ashonautii au semnalat faptul ci laqiile de apalrrl ultimele lumini vizibile pe Terra. Acestui fenomen i s-au datr$lc rrai diverse interpretari, cum ar fi marea agitatA de pestilirr, ti rr cscen{i, bancuri de pe$ti sau alte materii organice etc. lntere-rrrt cstc faptul cA lumina este vizibila atit la suprafala apei, cdttrtui llcs din atmosfer6.

Lr vara anului 1979, o expeditie fianco-italiana s-a deplasat inrrrrrl 'l'riunghiului, pentru a cerceta cateva vestigii aflate pe fundulrrr.rrrurlui, presupuse artefacte ale unor civiliza{ii pre-mayaqe 9i

rs cBiptcne, cu o vechime de 15.000 de ani, printre care se

urxrnflu $i nigte construclii piramidale de mari propo4ii. Anterior,l lr)77, Charles Berlitzr a anuntat descoperirea, in aceasta zon6, a

$ r'r 1tirurnide cu inallirnea de circa 128 m ;i baza de 164 m, situati

It rr rulincime de 900 m. in apele Atlanticului de Nord. De

Irotlrcnco, cercetitorii rugi au ajuns la concluzia ctr in zona nordicd

t t l|crnului Atlantic, situata intre Groenlanda ,i Iflanda, existd orhttd t'u:icudd submarind: apele reci ale Arcticii, avind o densitate

llnrlr. rrrllrc qi un mare con{inut de oxigen, se pribusesc in abisulI \ pururlui Atlantic, pane h addncimi de peste 3000 de metri.

Ilurr

43

I fftrttr{ Bcrfitz: Triunghiul Bermudelor, Editura SAECULUM I. O., Bucureqti,

44 OS. KUHLEN

La congresul Societilii Germane de Geofizic[, din luna august1979, s-a fdcut o comrmicare interesantS: curentul Golf Strearn seopreqte in drephrl insulei Terra Nova, de unde face cale intoarse.Se pune atunci intrebarea: de unde vine apa calda din nord-estulAtlanticului, daca nu este adusl de Golf Stream, aqa cum se crezusepdnd acum? La slirpitul anutui 1973, snrdierea fotografiilor luatede misiunile ,,Skylab" a relevat in lungul peninsulei Yucatan ocurioasd relaqie ocean-atmos{era: in apele calde ale Golf Stream-ului au fost detectate zone largi de api rece, Pe seama acesteicuriozitSli au fost puse unele evolutii dezordonate a uraganelor,schimblri de culoare a apelor oceanice sau apari(ia unor materiiorganice in acele zone. De fapt, este vorba de o complexa inter-actiune a apelor aflate in zona unei porti hiperspa(iale.

Dupd cum precizeaz' Charles Berlitz in cartea sa, TiunghiulBermudelor, zona a primit aceastl denumire in urma disparilitii aqase avioane apa4inAnd Marinei Militare a SUA, cu tot cu echipaje,in data de 5 decembrie 1945. Primele cinci avioane, care se parecd au dispdrut simultan, se aflau intr-o misiune de rutine pe tmtraseu de zbor triunghiular, ce incepea de la baza aeronavali FortLauderdale, Florida, continua spre est 237 km, apoi 60 km sprenord gi revenea la bazd folosind ruta de sud-vest. Bermuda aimprumutat in cele din urma numele sdu zonei care, de-a lungultimpului, a fost denumitl in cele mai diferite moduri: ,,TiunghiulDiavoluluf',,,Triunghiul Mor,if',,,\t[area Dezastrelof',,,CimitinrlAtlanticuluf', deoarece s-a observat ctr vdrful triunghiului, careconstituie ruta de zbor de la Fort Lauderdale, era in linie dreapticu Bermuda, iar aceast.?t insultr pare str fie hotarul nordic al zoneide disparilie a navelor ;i avioanelor, in condilii ciudate.

Nici rm alt incid€nt anterior sau ulterior acestuia nu a ams atetde mult atentia, frind vorba de dispari{ia totald a lunei escadrile,impreuna cu un alt avion uriag trimis in ajutor, un hidroavion MartinMariner, cu un echipaj de 13 oarneni, care s-a ,,evaporat", in modinexplicabil, in timpul operatiunilor de salvare. Grupul celor cinciavioane displrute, ce a decolat de la bazz Fort Lauderdale, purtanumele de Zborul 19. Avioanele erau pilotate de cinci ofiteri, iardin echipaj mai fAceau parte 13 recruli; acegtia din urm5 trebuiausi fie repartizafi cate doi in fiecare avion, insd in ultimul moment,in aoea zi de 5 decembrie, unul din recruli a cerut sA fie debarcat.Avioanele erau de tipul Grumman TBM-3 Avenger, bombardierclansatoare de torpile qi fiecare dintre ele avea combustibil suficient

IIS'N]MUL OCULT DE DOMINARE A LT]MII

lrntru un zbor de 1500 de kilometri. Temperatura aerului era delll'(1, soarele shilucea, erau cdfiva nori imprlqtiali ici-colo, iarvnnlul batea moderat din directia nord-est. Pilotii, care zburaserir,cvn mai deweme in aceeagi zi, raportasera o zi excelent?l pentrurlxrr. Timpul estimat pentru aceasti misiune era de dou6 ore.I l,rsrlarea i inceput la ora 14"', iar la 1410 toate avioanele erau innar Comandantul escadrilei, locotenentul Charles Taylor, cu peste,llx) de ore de zbor la activ, a condus avioanele spre ChickenNhrrls, la nord de Bimini, unde trebuiau st facd exercifii de ataclrupru urei epave-tinti. At6t pilolii, cat fi restul echipajului erautmtttcni cu experien(i qi nu exista nici un motiv de ingrijorare pentnrt ,ditll misirme de rutintr.

Nirnic deosebit nu a aparut pana la ora 1515. cind operarorull||lhr de la tumul de control al bazei aeronavale de la FortI llcrdale, care aqtepta s5 fie contactat pentru primirea inshuctittttlkrr de aterizare gi a orei de so_sire, a receplionat un mesaj ciudatdr h comandantul escadrilei. Inregistrlrile con{ineau urmitomldhhrg:

("1 . ..Comandantul escadrilei cheamd tumul de control, Ur-ltul ,\a pare cd ne-sm abdtut de la rutd. Nu pulem vedealrr tt i l n l... Repe t... nu pulem vedea pdmdntu l ".

I rt'.tjul. ,,Care este pozilia dumneavoastrd? "l l ,Nu suntem sigui de pozilio noastrd. Nu suntem sigui

h*b n' ulldm..Se pare cd ne--am rdtdcit".frrrnul: ,lr trebui sd vd indreptafi spre vest".l' | . ,,Nu $tim in care parle este vestul. Nimic nu este in

,tlnht ('iudal...Nu suntem siguri de nici o direcfie. PAnd Si ocea-tllll ttttttt ul4al".

Itr lrrnrl orei 1530, instructonrl-gef de la Fort Lauderdale a

Ff,ililorrt un mesaj al cuiva care ii cerea copilotului Powers

flirlrr'r1rr dc.spre direclia indicat-l de busola sa gi rdspunsul luihrnrt.

f ,,/Vr,{/ir unde ne gdsim. Cred cd ne-am rdtdcit dupd ultimdf,lrnr,.ul rh' <lireclie. Ambele mele busole sunt dereglate. fncercT Slwv L\rt Lauderdale... Sunt sigur cd survolez Keys, dar nu

,fr| /','r /r uutu ne afldm..."Itrrlrrrr tonrl-sef de la bazi l-a sfdtuit sA zboare spre nord.

r|rftxl r,nrr(.lc in stanga sa, pdnd ajunge la baza aeronavala de lafpf f*rnflrrlrrlc, insl i s-a replicati ,,Tocmai am survolat o insuld

fltrf flrr v wdt' nici un alt.ja-Art...", ceea ce insemna ca pilotullS rttr,'ln Ncvs li cd se rataciseri. Trcptat, mesajele au devenit

45

46 OS. KUHLEN

din ce in ce mai greu de receptiona! Iucru ce a fost explicat ulteriorprin posibila acJiune a unui cimp electrostatic, a cdrui origine nua putut fi insa identificatd. Faptul este perfect explicabil in cazulpdtmnderii in zona de actiune a unei po4i hiperspa(iale. La ora 16.tumul a auzit ctr locotenentul Taylor a predat comanda capitanuluiSilver. care a transmis:

S:,Nu rtim precis unde ne aJldm.- Cred cd suntem la 225 milenord-est de bazd... Cred cd am sw'volat Florida $i cd ne gdsim inGolful Mexic...". Noul comandant al escadrilei a hotArit o intoarcercde 180 de grade, cu speran(a de a ajunge din nou deasupra Floridei,dar imediat transmisia a devenit tot mai slab5, semn ca se indreptain adincimea teritoriului din spaliul tridimensional paralel. Unelerapoarte afirmA cd ultirnele cuvinte receplionate de la Zbontl 19 attfost;,,5e pare cd...Am pdtruns in apele albe-.. Suntem deJiniti\'pierduli..."

La cateva minute dupi decolarea hidroavionului Martin Mari-ner, tumul de control a primit un mesaj de la locotenentul Come,in care se relata cd ir zona unde se presupunea cd s-ar afla escadrilabantuie vanturi putemice la altitudinea de 2000 de metri. Acesta itfost ultimul mesaj primit de la hidroavionul de salvare, deoarece lascurt timp toate unitalile de salvare au primit un mesaj, care informlci era vorba de qase avioane dispdrute in loc de cinci. Nu s-arrprimit ulterior nici un altfel de comuniciri de la Zborul -19 sau ticla hidroavionul de salvare. Totufi, dupi ora 19, baza aeronavaliOpa-Locka din Miami a receplionat slab urrnatorul mesaj: ,,F7iFT...", carc este o parte din indicatiml Zborului 19. Indicativrrlcomplet al avionului comandantului era FT-28. Dactr acest mes:rlvenea in adevir de la patrula dispirutd, inseamni ctr el a fosttransmis la doui ore dupi ce avioanele au rimas fArA combustibrll

Cercetarea initiala din chiar ziua disparitiei a fost suspendalildin cauza intunericului, cu toate ca nave ale Pazei de Coasti arrcAutat supravietuitori in tot cursul nop{ii. A doua zi s-a declansrtto operaliune masivd de investigare, de o amploare nemaiintelnilil(la care au panicipat 240 de avioane de pe portavionul Solomur.4 distrugitoare, cateva submarine, l8 nave ale Pazei de Coaslii.vedete de cercetare Ei salvare, sute de avioane particulare, iahlrrrrqi ambarcaJiuni diferite, precum gi mai multe avioane de la bau.,aeronavald Banana River, inclusiv sprijin de la RAF-ul britan ir t.dar, in ciuda tuturor eforturilor depuse, nu s-a descoperit nimic. t rr

o medie de 167 de zboruri pe zi, efectuate la 100 de metri rh'

I{IS'TEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

flrprafata apei, desfa$urate din zorii zilei qi pdnS in amurg, timp inrtrrc s-au cercetat amdnuntit 832.000 knz de uscat 9i de apa,tcnpcctiv Atlanticul, zona Caraibilor, unele po4iuni din GolfulMcxic, din teritoriul Floridei gi al insulelor invecinate, ac(iuni caret|u totalizat un num5r de 4100 ore de zbor, nu s-a descoperit nicirlilcar o pluta de salvare, nici o urmd de epava, nici o pati de ulei.ltttrc ciudat, in condiliile in care avioanele Avengers erau capabilertl rcalizeze amerizlri gi si pluteasci timp de 90 de minute, iar$'hipajul era instruit sd abandoneze navele in 60 de secunde.Odcum ar fi fost amerizarea, plutele ar fi rlmas la suprafala apei

fl |rI fi fost gasite, deoarece se g5seau in exteriorul avioanelor.Manson Valentine, om de gtiint5 care a supravegheat zona ani

rh zife, a declarat pentm Miami News: ,,Ei sunt tncd aici, dar intr-othd .limensiune a unui fenomen magnetic, care ar putea /i operaxnul OZN". El nu fdcea altceva decat se exprime una din ipotezele$ ! ou circulat in acea perioad.6, respectiv implicarea uneia saunrti multor nave extraterestre in dispariliile rnisterioase din triunghi

fl c|lni au fost suslinute de adeplii ufologi. De altfel, report€ruI,r! itorul ti conferentiarul Art For4 car€ a cercetat cazul incd dinlixs, a declarat, dupi 29 de ani de la incident, cA locotenentull'fyk)r a comunicat prin radio: ,Nu venili dupd mine...ei aratd de

ltntl ar veni din spaliul extraterestnr". El susJinea ctr informalial-t lirst fi.mizati la rremea respectivl de un radioamator, dar laltxfl|lcntul respectiv nu i-a acordat o prea mare importan(i.

I ln aspect deosebit, la carc a fost martor lt. Wirshing, a fostul nl neprezentdrii la zbor a caporalului de marind Allan Kosnar.Af'fitff e declarat: ,,|'lu ;tiu de ce, dar dintr-<t pomire lduntricd*l ttn decis sd nu particip la zborul respectiv". Conform afirma(i-llrr lrri Wirshing, caporalul, un veteran al bdtdliei de la Guadalcanal,ttte rruri avea doar patru luni pdn[ la trecerea sa in rezervd, ceruse

flt rnlcvu luni mai inainte sA nu mai facd parte din corpul navigant.lh rhuuborului a invocat din nou cererea sa anl€rioari. iar Wirshingl-r .lllluit sI se ducd imediat la medicul de zbor. Dentru a-i solicitahhr rrtrur sa. Caporalul a facut acest lucru gi in consecinta avioaneleftl rhrrrkrt cu un membru al echipajului in minus. Cand au ap5rut

Ffitt$h. irdicii ca ceva nu este in regultr cu Zboml 19, lt. Wirshingl*l rlrfi lu dormitoare sa caute voluntari, iar primul inalnit a fostLfrxnffff rlmas la sol, care i-a spus: ,,Zd amintili cd mi-eli spusti atl ,hr lu rredic? An fott si m--<t scutit de zbontrL Din escadrilath!{rtt ut't lit( t\tn Si eu pa,te".

47

4948 OS. KUHLEN SIS'I.IJMUL OCUL'I' DE DOMINARE A LUMII

nlinnaliilor lui Stem, acesta luase parte la un zbor, la sfaryitul anuluil()44, cu destinatia ltalia. Era vorba de o escadrila formattr din gaptelrrrnrbardiere. Cam la 450 dc kilometri de Bermuda. avionul s5ur ll conlruntat cu o twbulenld atat de neagteptati qi de violentd,In('it a trebuit sA se reintoarca in Statele Unite. In momentulrrsl'rcotiv, r,remea era bwti qi se puteau vedea stelele, dar turbulentan lhcut ca avionul si se ristoame gi sd cada in picaj atit de violent,lrr|lit cchipajul s-a trezit aruncat in tavan. Avionul a pierdut atat defirrlt in inil(ime, incat era cat pe ce sd se pribuleasc5 in mare, iarf /lff(l s-a reintors la bazi a aflat ca din intreaga escadrili de Eapteltvr(lirne nu se inapoiase dec6t unul in afart de al stu, ca nu s-a

lnrlul stabili contactul mdio cu celelalte aparate qi cd nu s-au gdsitrrtxuvictuitori sau rimiqite ale avioanelor. Acest incident a avuthr r:u un an inainte de disparitia Zborului 19, tot in luna decembrie,rlur nu a fost socotit eveniment deosebit, deoarece era iazboi si nuI n 'u lllcut nici un fel de publicitate.

.krc Talley, cApitanul vasului de pescuit IliA Goose, s-a con-ll|||lll|t cu un alt fenomen straniu, dar a reuqit si scape cu via(i.Alrl)lrcatiunea sa era remorcatd de alt vas, iar intamplarea a avutftr' irr zona ,,Tongre of the Ocean", cunoscuta prin marea saulllrrcime, ldngi insulele Bahamas, in apropiere de Bahama Banks.A|r.l|stl arie, relativ resi€nsa ca suprafata, are adancimi de mii detrl.trr, liind vortra de o zonl de prdbugire abruptn, h est de insulaArrlros, unde au avut loc multe dispari(ii. Defi era noaptea, wemeaplr lxrnll, cu un vent ce bitea uqor din sud-vest. Cdpitanul Talleyi tr{t llozit de un val de apa ce a intrat in cabina sa, iar el, instinctiv,r rlxr( ut o vestd de salvare $i s-a strecurat printr-un hublou. Dupdr'r' I ic;it din cabind qi-a dat seama ci se afla sub apd, dar a gasit|| lx||llnr]l care l-a dus la suprafa{i. Ajuns la suprafali, a constatatr,l rrrvrr-rcmorcher Caicos Trader iEi continuase drumul fdrd el.f hf fn fi)41 care ffigea sub aptr vasul Wild Goose ameninp satlr|rurr(. rcmorcheml din cauza par6mei, determindnd echipajul sirt krh' lf sil ptrrdseascd in grabS zona. Mai tArziu Caicos Trader s-ahttDrq |('ntru a-l salva pe Talley.

Nnvrr Nor.se Varient, ce a plecat in martie 1973 din Newportlltwr r rr o incdrcituri de cirbuni pentru Germania, a transmis ceI r rflltlxlll la 22O krn sud-est de Cape May. S-a crezut inilial cahhe! r.( hipajul a pierit, dar o persoantr s-a salvat agelandu-se dellt I |lft (lc cal6 din lemn. El a relatat cum vasul s-a scufundat inFltrrrr rrrrrrtc: din senin s-a pomit rm vant extrem de putemic, care

Cu toate acestea, lista de zbor indica faptul ci avioanele au

decolat cu echipajele complete, ca gi cdnd altcineva ar fi urcat la

bord in ultirna olipa. Din aceasta cauza, s-au pierdut ore intregipentru a identifica cine anume lipsea de la bazi. Cind s-a ajuns la

concluzia ci nu mai lipse;te nimeni, misteml raportului care preciza

,personalul compler " a devenit un element nesolulionat suplimen-tar. DacA presupunem ctr cineva a luat locul caporalului, atuncitrebuie si acceptan ci acel cineva era la curent cu fenomenele de

tranzit interdimensional din zoni li ca disparitia avioanelor a fost

o acfiune premeditata. Mai mult decat atet, amploarea operaliunilorpoate fi un semnal ci anumite v6rfuri ale armatei anericanesuspectau existenta unei persoane strdine la bord, pe care intenlionausd o captureze. Scopul este evident: cunoaEterea po(ilor de tranzit

hiperspalial gi a fenomenelor ce se manifestd in zona lor este o

miztr mult prea importantE pentru a fi ignorata, cu atat mai mult

cdnd e vorba de o mare putere precum SUA.Cu toate cA nave de toate tipurile au disparut inainte qi dupar

acest incident din Triunghiul Bermudelor, aebuie notat faptul ci

tragedia care s-a abatut asupra avioanelor Avengers qi a hidroa-vionului Martin Mariner a fost primul caz in care au dispArutaeronave qi care a declanqat cercetiri atit de vaste, efectuate pe

mare, pe uscat gi in aer, de un mrmar impresionant de unitiili, darfiri succes. Acest incident va avea drept consecinti intcnsificarcacercetdrilor in cazul disparitiilor ulterioare de avioane, nu numalpentru salvarea supravietuitorilor, dar qi pentru a descoperi cc

etnume s-a intamplat. DupA incidentul cu Zborul ,19 a urmat urrmare numAr de dispari{ii inexplicabile de avioane particulare, co-merciale gi militare, cu o frecvenli dezarrnartA, in afartr de dispari{iile de nave mici gi mijlocii.

MARTURII ALE SUPRAVIETUITORILOR

Charles Berlitz prezintd in cartea sa dedicati Triwrghiultri

Bermudelorl citeva declaralii ale unor oameni care au reuqit sil

supravieluiasci evenimentelor neobignuite ce au loc in mod frecvcrrt

in zona respectivi. Degi numdrul mirtr-rriilor este destul de mic.

acestea pot si ne ofere o imagine mai clari asupra fenomenelor c,'

au loc in zona de tranzit interdimensional. In cartea Oiz<tttltrrr

invizibile, un compcndiu al misterelor mirilor, Vincent Gadclis ;r

dedicat o scctiune speciali Triunghiului Bermudelor, in care cst''

relatatii expericnta trditi de un fost pilot, Dick Stem. Confottrr

l. Charles Berliv. Op. tit.

50 OS. KIJHLEN

a mahrlirt tot ce se afla la bord, apoi brusc apele mdrii au acoperitnava, care s-a scufirndat cu mare rapiditate. O aventuri similari afost trAiti de cipitanul Don Henry in 1966, care a descris ulteriorscufundarea misterioasi a unei balje:

,,Ne intorceam de Ia Puerto Rico spre Fort Lauderdale, Re-morcam de trei zile o barjii goald, a cdrei ,ncdrcdturd fusesenitratul de petrol. Ne afam Ia bordul lui <Good News>, unremorcher de 18, 6 metri lungime si cu motoare de 2000 CP. Baryupe care o remercam cdntdrea 2500 lone Si se afla la capdtul uneipardme lungi de 300 de metri. Navigam in zona <Tongue of theOcean>, dupd ce trecusem pin lanlul munlilor Exuma. Addncimeuapei era de 183 de metri. Era o dupd--amiazd cu vreme bund ;tcer limpede. Md dusesem in cabina mea, situatd in portea din spatea punyii, dar dupd cAbva minute am auzit un vacarm nem.riPomenil.Am ie;it pe punte lii am urlat ce se intdmpld. Pimul lucru Ia cart'm-4m uitat a fost busola, care se invdrtea in sensul acelor deceasomic. Nu era nici un motiv sd se intdmple lucn acesta, doreram sigur cd trebuie sd Jie cevo serios. Apa pdrea cd se ndpuste;l(din toate direcliile. Orizon*l dispdruse $i nu puteam vedea undtne afldm. Acel ceva catre se pelrecea ne fura^se, prddase satrimptumutose toatd energia din genefaloale. Toate echipamentel,

si aparatele incetaserd sd mai producd energie electricd.Am pomit cu toatd vitezq inainte. Nu vedeam unde mergeanl,

dar voiam sd ies de ctcolo cdt mai repede cu putinld. Ceva paraiincerca sd ne trag.i inapo| dar nu reusea sti o fttcd. Cdnd untsciipat de acolo, parcd ietisem dintr-o patcl.i deasd, Afard, pardnntera perfect intins.i, insd lct capdtul celdlelt nu se vedea nimic, pentrtcd lotul er.t invdluit inlr-o ceald de nePdtnus. Am alergat 1t,puntee principald \ti am tres, iar blestemota de b.trjd a ie;it dinpdcld, dar 'ln nici o altd parte nu existau urnte de cea1d. De fupr.putedm veJea pdnd la o distdnt,i de l! nile. in zona (elodsd ntcare se afla barja, apd erd ugiteld, cu loate c.i valurile nu enurmari ' .

Un incident electronic iegit din comun i s-a intimplat lui ChLrelWakeley, al cirui avion a fost supus unei fo4e in timp ce se allj'in zbor de la Nassau la Fort Lauderdale. Pilot cu expenenl.iWakeley era obisnuit cu situaliile deosebite de pe vremea citrr,lficea trasee deasupra junglelor din Panama 9i America de Sud. lirlice relateaz5 el:

,,in noiembrie 1964 eram pilot Ia <Sunline Aviation, clt s.\llul

rrl', I I l\'ll Jl- OCULT DE DOMINA-R-E A LUMII

t ilitlti. La acea datd pilotam un ayion charter spre Na,ssau, catt ,ltr ciliva pasagerL Am debarcal pasdgeii $i am decolat de peth tt'l'tnlul din Nassau Ia scurt timp dupd ce se intunecase. Cenitr,t lntpcde Si stelele sclipeau. IeSeam din raza de control a,rt't

"1tt't,lului Nassau 5i incercam sd iau legdtura cu Bimini. Pe Ia

,,trt ,'1"'am lrecut Ia nord de capdtul insulei Andros 5i am putulr*htr hnrinile cdtorva a;ezdi omene$ti. Md tndltasem la circa'lltlt lk ,nelri ti ,4d pregdteem pentnt un zbor de rutind, cdnd lalll tu 50 de mile dincolo de Andros, pe direclia Bimini, am

t t\t\hthtl .d ceva nu este in reguld: un vag efect de luminitcenldnlttl,,t.\t' Ira aripi. La inceput am crezut cd este o ihEie creatd dehtt,tl, h' lin corlingd ce timiteau ftEele pin ferestrele de plexiglas,rtt, l\r hale, pentru cd aripile ayeau un aspect trenslucid, de| |h\ut' Ilrastrd-veEuie, cu toate cd erau vopsite in alb strdlucitor.

ht,htursul a cinci minup, stalucirea i crescut in intensitateSthrrl tinl a devenit atat de putemicd, incdt cu greu mai puteamtlll I ttth'lnale instntmentelor. Busola magneticd a inceput sd selln\lt h\r.\t'.| incet, dar constant, iar indicatoral de carburant, careht rh',,thn' ard.ta (jumdtate plin>, acum ardta (plin>. Pilotul

hnthtt t virat brusc spre dreapta, incdt a trebuit sd-l decuplezll ttl l4lt,le manual. Nu md puteam increde in nici unul dindl*t, t. l( (futrice, deoarece Jie erau scoase din uz, fe funclionauttltrt t\t ln orrdnd intregul avion strdlucea, dar nu era o lumind,€lh\ hnl, d insuti avionul emana strdlucirea. Am pivit pe feres-ttuh tl tl i,tt tdzut cd aripile, pe ldngd faptul cd aveau acea sclipirealhrhr, tt'rzuie, erau Si difuze.

l rln ttt|sl moment nu m-4m mai putut baza pe busold, oltimetltsl t th,htlb tparu e de bord, pentru cd era noapte $i eu md oientamlllrl nr ,r'i.(,nt artiJicial: nu aveam un orizont real dupd care sd*l uht,h'.' !;trdlucirea a devenit aat de intensd incat nu mailade',,n ttlrh'. Am ficut singurul lucru posibil: am ldsat ationul1$ .lrrtrr it roid sa. CurAnd strdlucirea s--a transformat intr-<)t11*tltnl 'rltknr<'ti aSa a durat cem cinci minute, dupd care aitt rlrrrt r,t \ttuld in intensitate. Toate instntmentele au inceput sdh*lhvn',, ttrnnal dupd ce strdlucirea a dispdrut. Am controlatla,l" \lat tt ld( i;i nici una nu sdise. Nu se arsese nici o fzibildH f,,tt nnt tlil .unma cd aparatele funclionau normal, atunci cAndblhrnr'll th' umbustibil mL4 ardtat din nou <jumdtate plinr.

fi;nrl,r r ,r tr,thilinl s; em vdzut cd deviqsem doar cu cdteva grade* k tuut l t tonilat pilotul automat Si am vdzut cd Iunclionq)tlttul httut| th, oterizare am controlat toete sistemele - lrenul

5l

5352 OS. KUHLEN

de aterizare, lapsuile Si celelalte. Toate funclionau notmol- Avi-onul era prevdzut cu proteclie impotriva sarcinilor statice, care ar

Ji trebuit sd permitd satrgerea lor".Revista Prrsuil, editatd de Soci€tatea pentru Investigarea Lu-

crurilor Inexplicabile, a publicat observa{iile fdcute de Robert Du-rand, din aer, in Triunghi, privitoare la ceea ce putea fi activitatcilunor fo4e distructive. Autonrl relateazi despre un incident observaldin cabina de comandd a unui Boeing 707, ce zbura de la San Juanspre New York, la data de ll aprilie 1963, pe care l-a localizat la19'54'latitudine nordicd qi 66'47' longitudine vesticd, punct carcse afltr mult in interiorul Triunghiului, deasupra zonei Puerto RicrtTrench, unde se gdsesc canioanele cele mai adanci ale oceanului 1iunde apa atinge adAncimea de 8,14 kilometri.

Primul lucru ciudat vazut si raportat de copilot, s-a petrecut lilora 1330, la 20 de rninute duptr'decolare, cdnd avionul a atinsplafonul de 9300 metri. Acasla a observat cum, la o depdnare dcaproximativ 7,5 km in part€a dreap0t a avionului, oceanul s-itumflat brusc sub forma unei movile rotunde, ca 5i c6nd ar fi avrttloc o explozie atomici submarina, care arita ca o conopidd uriqsdCopilotul a atras imediat atentia cipitanului gi inginerului de zbor,iar acegtia au urmfit fenomenul in detaliu timp de 30 de secundc.apoi qi-au desf6cut centurile de siguan{d gi s-au deplasat la dreaptlpentru a privi mai bine ceea ce se intdmpla. Dupi pirerea lot.movila gigantici de api atinsese un diametru cuprins intre 750 1t1500 de metri, iar indllimea sa era czun la jumetate din diametrrrPrecaut, comandantul a evitat sI se apropie. In timp ce avionulpdrlsea zona, uriaqa movila de api clocotitoare parea se descreascllMai tirziu, capitanul s-a interesat la diferite agenlii, dar nu a prinrrtnici o semnalare cA s-ar fi p€trecut ceva iegit din comun in zonrtrespectivd, cum ar fi valuri seismice, cutremr.[e sau virtejuri de apnuriaqe.

3. ZONE COMPLEMENTARE

Cerceeitorii care studiaztr Triunghiul Bermudelor au constatrrlexistenta unei zone similare la sud-est de Japonia, intre aceastii (:rlgi insulele Bonin, mai precis intre Iwo Jima gi insulele MarctrsAceast?l zond are reputafia de a fi extrem de periculoasi pentrrtnave;i avioane. Chiar dacd dispariliile acestora sunt justificate prrrlacliunea wlcanilor submarini sau a valurilor seismice, sinistrtrlrenume dobSndit, ce il depdpqte in resp€ctiva emisfertr chiar 1i 1r'

OCTJLT DE DOMINARE A LTMII

fl rl Triunghiului Bermudelor, a fost confirmat oficial de catrejapraeze, care, dupl cerceterile intreprinse in 1955, au

zona denumitd ,tVcrea Diavoluluf' &ept o zontr de pericolFntnr traficul naval gi aerian. ,,lt4area Diavoluluf' a con-

mult2t vreme groaza pescarilor, convingi cd €ste locuitl degi duhuri care captueaztr ambarcaliunile, deoarece, de-a

limpului, numeroase nave maritime qi aeriene au disp5rut inl)c cxemplu, numai in perioada 1950-1954 au disparut douemodeme cu cateva sute de oameni la bord, in conditii

cu cele din Triunghiul Bermudelor. De altfel, anumitec din Triungbi se asemdnd in rnod izbitor cu cele dinl)iavolului"'.

Bermudelor si Marea Diavolului au in comm unlntcrBsant: aproape de extremitatea sa vestica, Triunghiul

longitudinea de 80" vest, meridian in care nordul real 9ilitgnctic se confi.rndd qi unde orice calcul de deviatie este de

ncclasi meridian igi schimbd denumirea cand rece peste poli,n dcveni meridianul 150'est. Pomind de la Polul Nord si

spre sud, linia trece la est de Japonia I strAbars Mareape la mijlocul ei.

lc ce se vehiculeazl in mod curent referitor Ia fenomeneletrt krc in Triunghiul Bermudelor nu reuqesc sd explice ir

, rtlit dispariliile de nave, cat mai ales dispariliile deMotivele invocate cel mai frecvent in veniunile oficiale

ln exclusivitate la actiunea unor factori de mediu incon-prccum:

nlrlpuri miqcltoare pe fundul mlrii;hlnbc neexplodate, torpile active sau mine plutitoare;frlrtcnla ,,gtrudlor albastre' in zonele culmilor de calcar ;iI tllor formatirmi submarine calcaroase;vthrri $cismice (tsunami) sau trombe marine (valuri de seiqd);lurhrrlcnle atrnosferice, schimb6ri brusJe de direclie qi inten-tlldlo ulc vantului, aberalii atrnosferice;$ttllguratia fundului oceanului qi ac{iunea curenjilor marini;l||.ln||lii magnetice qi deformalii electromagnetice;

furl unidireclionale in cer.1lullu mai aproftrndat al Triunghiului Bermudelor gi al altor

lurpocic a fost prezentat de Ivan Sanderson in adicoluldm lre qle dfuryolului rdspandite in lume, publicat in

]lp|llt t Op. cit.

magazinul ilustrat Saga. Localiz6nd pe hartd disparitiile vaselor qi

avioanelor din intreaga lume, Sanderson gi colaboqtorii s5i gi-au

dat seama cA majoritatea acestor pierderi se produc in 6 zone, a

caror formtr este mai mult sau mai pu(in asemanatoare unor romburi

sau elipse qi toate se situeaze la latitudinile cuprinse intre 30" 9i40", la nord gi sud de Ecuator, in care sunt cuprinse, evident,

Triunghiul Bermudelor ;i Marea Diavolului Aproftrnddndu-;i teo-

ria- Ivan Sanderson a stabilit o retea de 12 zone cu anomalii' situate

la un interval de 72" una de altn, in iurul globului, centrate Peparalelele de 36" nord Ei 36" sud: cinci zone pentru emisfera

nordicd, cinci pentu ceo sudicd ,i doud pentru cei doi poli.'foate

zonele prezinti anomalii evidente de natura magnetica sau deviere

spa{io-tempordll. iar cercetirile ulterioare au demonstrat justelea

acestei teorii. Celebritatea Triunghiului Bermudelor se datoreazd

doar faptului cA zona respectiv5 este cea mai intens circulati.

Conform acestei teorii, Terra prezinta o veritabih relea de po4i

hiperspaliale, ce permit accesul cetre universurile isospaJiale para-

lete.Conform teoriei lui Sandersonr citat de Cdin Tucu in cartea

OZN - istorie stranie ti adevdratdL, o alttr zoni de tranzit este cea

cunoscut?i sub numele de ,,cimitirul avioanelor", plasati in regi-

unea de vest a Columbiei, unde, in perioada 1969-1974' s-au

Drabusit 12 avioane. De asemenea, o alti zonf, cu mari semne de

intrebare pare a fi a;a-numita ,,rutd o mo4ii", aflati in spaliul

aerian ecuadorian, intre oralele Quito gi Cuenca, regiune in care au

dispdrut 6 avioane mari, cu 300 de pasageri la bord, in perioada

1976-1984. O alti confrmare a venit din partea unor special4ti

din Turcia, care au descoperit un putemic cimp magnetic in Marea

Marmara, asemAnitor celui din Triunghiul Bermudelor, pe seamir

ceruia au fost puse o serie de accidente navale 9i aeriene petrecutc

in zonS de-a lungul anilor,Concluzii pa4ialePosibilitatea coexistentei simultane a unei pluralitali de lunti

tridimensionale paralele devine, in lumina celor prezentate, mli

mult decet o ipotezi de lucru pentru autorii de science-fiction, aflatt

in strensa conexiune cu atat de uzitatele ,gdui de vierme", denumirrplastice ale po4ilor hiperspa{iale. Fundamentate pe interpretarilcielor mai noi teorii ale fizicii modeme, conceptele de multidim<tt

OS. KUHLEN

I. Ctrlin N. Turcu: OZN - iskrie stronie si a.lefifatd' Editurd Elit-Comentat''

t992.

rIS II.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

*nrulitate qi de lumi paralele releva inca un aspect al complexitiliiI Jrivcrsului real gi creeazi o bregl in modul de perceptie con-vcr(ional, oferindu-ne prilejul de a admira un camp de investigaliirrbdtltorit de literatura de anticipafie, acela al existenlei civilizaliilorhilrcrspa{iale.

C) CIVILIZATII HIPERSPATIALE

I'cntru cel care citegte Biblia, gi in special Noul Testament, nuro lx)lte si nu ramani surprins de faptul cA in textul cd4ii sfintere lirc referiri frecvente la existenta mai multor ceruri gi nu la unulrlflRrrr, cum ar fi firesc, daca dnem cont doar de bolta instehta derhuflrnra noastra. Se ridica atunci in mod inevitabil intrebarea: del'F Nc lblosegte pluralul, cdnd este vorba doar de rm singur cer? O

l||ruhilll explicalie o poate constitui teoria conform cireia Terra,

ll{rclu pe care o cunoa$tem cu tofii, nu este doar o simpltr sfer6,lle tl| iii uqor turtita, ce se roteite in spa(iu, ci este o structurdhllx,rsl)rtiali complexd. ,,Cerurile" biblice pot semnifica, in acestae||r, cxistcnta rmiversului hiperspa{ial. Iata cateva argumente:

,.1)e atunci a inceput listrs ,sd propovdduiascd ti sd spund:

l*a\lllt rrt cdci s-a apropiat Impdrd4ia Cerurtlor." (Matei 4; 17).. lyt sd lumineze lumina voastrd inaintea oqmenilor, asa incdt

hl t\rh, /ilplele voastre cele bune $i sd sldveascd pe Tatdl vostntssl rlln ccruri." (Matei 5; 16)

( rrrrlbrrn invd{iturii cregtine gi nu numai, Crea(ia cuprinde doud

ihrr.nt(. (listincte: lumea vdzuti materialS;i lumea nevizutd spiri-

Iuh lrr gcncral, tradilia populeazS lumea nevazutd spirituala cu

hhrlr' rlorunritc izgerr. Conform terminologiei, care ii conferi sensul

1J tl, r utinit, vestito\ trimk, nu rezulti insl nimic cu privire la

i$tl{ rr, r'slora, cSci se referd in mod exclusiv la lirncliurea pe care

I llrhll||rcsc din punct de vedere strict uman. In in{eles propriu,

hlprll 'rrrnt liinle spirituale, personale, mArginite gi superioare

ll|trprrtl,,r, l')xisten{a ingerilor este atestata de nenumarate dovezi,

!gf{frf(' fflirt in Vechiul Testament, cdt qi in Noal Testament, ca, de

l|}l, lr .n(ilc sfinte ale tuturor religiilor. Sunt numeroasc frag-

ftttlr r nrc sc rcf'erl at6t la ingeri, in general, c6t;i la cete ingeregtirlrl{r Lr anumili ingeri insircinali cu misiuni speciale in su-,llrlrr.rr rlcstinului civilizaliei umane. In comparatie cu oamenii,ll {rrl liirr(c superioare acestora atat in putere, cat Ei in

IiISTBMUL OCI]LT DE DOMINARE A LUMII 57OS. KUHLEN

cunogtinF qi se presupune cA sr.rnt nemuritori, nu au nevoie de hrand

qi n-au gen.Teologia dogmaticd cregtini foloseqte, in sens larg, termenul

generic de inger pentru a numi toate categoriile de fiin1e superioare

celei umane. De;i se consideri ca sunt fiinte Ert corp fizic, Biblia

vorbeFte despre aritirile ingere;ti sub forma unor barba(i tineri, ceea

ce ne determinl si considerdm cA materializarea corpului fizic

tridimensional este una din capacitt(ile lor naturale. De asemenea,

aripite care le srmt asociate in mod llecvent nu reprezinti altceva

decdt un simbol al capacitilii de a se deplasa aproape instantaneu

prin procesul materializarii-dematerializirii corpului fizic. Refe-

rindu-se la numdrul gi ierarhia ingerilor, ttrlta foloseqte diferite

denumiri pentru a ar6ta multimea lor, dar numarul lor real nu este

precizat nicaieri: legiuni, tabdrd, mii de mii;i miiade de miriade,

mullime de oaste, ostirea lui Dumnezeu. De asemene4 Slintul Ioan

Gurd de Aur vorbeqte de popoqre inrtnie de putei nemrPe$ti' ale

cdror mii nu Ie poate numdra nimeni, in timp ce Cl€ment Alexan-

drinul afrmi cf, ingerii sunt in numlr infinit.

Jin6nd cont de faptul cd Universul prezint' o structui spalal5

multidimensionali, se poate considera cf, ingerii sunt fiinte hiper-

spa{iale ce au corpuri multidimensionale, numtml de dimensiuni in

care acestea iqi desfdqoari existenta putand fi de 6, 9 sau 12, in

func1ie de gradul de perfec{iune atins. De asemenea, in mitologia

hindusi existi fiecvente reprezenttrri ale zeitililor, care surprind prin

numtrrul mare de mdini qi picioare gi prin multiplele fete alc

chipurilor acestora. Iattr un mod eficace de a exprima in plan

tridimensional realitatea concreta a existentei fiintelor hiperspatialc.

Fiintele ,,pline de ochi", Ia care face refeire Biblia, ar reprezenta'

din acest punct de vedere, ingerii ce au capacitatea de a evolua

activ intr-un univers multidimensional. Deoarece curgerea timpului

in hiperspaliu este mai lenttr decat in universul tridimensional, 1rviata acestora este mai indelungatA decAt cea a oamenilor. Defi sunl

fiinte spirituale, nu toli ingerii sunt egali intre ei. Tinand cont dc

gradul de perfecliune pe care l-au atins, ei pot fi impir(ili in mrrr

multe categorii. Conform ierarhiei stabilite de Sllntul Dionistt'

Arcopagitul, ingerii se impan in noui cete, grupate in trei ordinc

Dacd facem conexiunea cu geometria hipenpaliului multidimcn

sional gi cu tipul corpurilor fiin1ei umane, ierarhizarea s-ar prezenl:l

sub urmdtoarea formA:

(;cometriarp.tlului

Fiintaspecifictr

Ordinuldin care

face parte

Nivelde

con-qtienll

Corpcaracteristic

SDrtlunono-dlnienslonal

So.ti"hl-dlftcisional

3rilitl -dlirohsionll

,r.n.,T,?dtJ^*Sortlu

lrxl.-dlriensionrl

r,,.-ffii',"-s"irt"

llrll.-dlnlcn3ionrl

-u, irtfli'[',T"*Snallu

tfu rltni.nslonel

r,". lllHf$,r",,;NDrl lu

I|rh.-lllrhcnrlonrl

ar.*.*liilll""r.;

planlA cuzt@rnar somaticridirnensional

animal 2 sorratictddimensional

3 somatictridimensional

inger rc{rar astialhexadimensional

arhanShel te4rar 5 a$!,llhexadimensional

inceDtrtorie(priircipat) te(iar astrai

hexadimensional

donmie 7 cauzalnonadimensional

$ipenire 8 cauzalnonadimensional

purere secundar 9 cavzalnonadimensional

Eon pnmat t0 atmicdodecadimensional

serafim prirnar l l dodecadimensional

herurim pnm,tI t2 atrntcdodecadimensional

ll [rxrlizf,m cele prezentate in tabctul anterior. Dupa cum se$ttvl, , rrltcrca complexiti l i i t i inlclor gi evolulia acestora de la

J*l (lc conftienltr mai mic spre un grad de conftienli mai mareutrhnnr(fi sub formi de triade. Prima triadS" reprezentattr de

I llurttr-animal-om, are drcpt tdsdturi comuni faptul calllttlr.lc srrnt dotate cu corp somatic. Plantele si animalele sunt

rle cxrslcnltr inferioare omului. Caracteristica principaltr att l.ilc inrposibilitatea migctrii proprii in spatiul fizic, inso0ta

dl rh.rvolturca shucturii proprii pe doua direclii principale:tfo(..Nruil lbtosintezei qi solul, ce fumizeazA substantele, Attrrrtlclc evolueazi intr-un univers bidimensional, pu-

rhlrlrrsrr pc suprafala Terrei in existenta lor cotidinS,Itt |trrrrtipal de actiunea instinctclor de bazi. Omul este

lll||ltl ( uroscuti pAnil la ora actuald ce a pirdsit suprafalall i lnlrlrs itt spaliul cosmic, denonstrand faptul cd gravi-

I'ISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Incnite si ,,ftnbogdteasci" spiritual fiin{a umann gi sd atrag in modrcrios atenjia asupra faptului ctr toate aceste psihotehnici nu repre-,hlttr altceva decat reEciri in lumi interioare inchise, ateta timp catrlnul nu are posibilitatea de a actiona in mod activ in spaliilenurltidimensionale.

Toate c[4ile de spiritualitate, indiferent de docainele pe careh rus(in, considerd cA Ornul este o fiinp duald, formati din sufletfl trup. SI vedem ce reprezinti fiecare din acestea din pmctul deverlcrc al stnrcturii hiperspaliale a Univenului. Suflen:l desemneazir:&rtcia de origine divind" de naturl imateriall, nesupustr in nici unbl inlluenlelor continuumului spalio-temporal. Tmpul uman, deI trrrtr materialtr, este inveliful temporal p€ care il imbracd sufletul,$€l eorc are rolul de ,,instrumenf in relaliile acestuia cu Universullr ('[rc ili desfaloara existenta. Privit din perspectiva hiperspaliald,In4tul uman este format dintr-un ansamblu de patru corpuri (so-t||tlle, ostral, cauzal gi atmic), corespunzatoare celor patru planurilh urivcrsului multidimensional din care facem parte. Degi spiri-htlltrtcr hindusl aminteqte de existen{a a gase corpuri subtile, celutl httulc in mod inseparabil de corpul uman fizic tridimensional,llll hxrlc corpwile subtile prezint?i ,,consistenli" in spaliul multidih||ttrknnll. Astfel, cele patm corpuri umane sunt unite de treilnl'lur i cncrgetice hipbrspaliale de legdtur4, ce coordoneazd func-Frlnrrn rrccstora gi care au fost incluse de cdtre filosofia hinduslhl ftr ( rlcgoria corpurilor subtile (eteric, mental qi budhic). OItvrrh n complexei structuri multidimensionale a corpurilor subtile

fl|nfrhrlil $i faptul ci evidenlierea fenomenologicd a acestora esterlc dificil6.

Mr rlflr nu semnifici altceva decdt destrimarea lesiturilorlotpurilc ce formeazi nupul uman gi reintoarcerea sufletului

lfunnczcu. Deoarece scopul final al evoluliei sufletului in uni-ttrultirlimcnsional este cunoasterea caracteristicilor intime ale

ll|r singura cale de dobandie a cunoagterii este direai('crtu cste nevoit sA revini pe diferitele nivele ale Univer-

l rl lr dobandirca cunoaqterii depline, adicd a desSvaryiriiithll||nlc. l-a ,,coborArea" sa in Universul material, sufletul se

eu diferite corpuri, corespunztrtoare gradului de com-ilhri. Iriinla umana este cea care a atins gradul de perfec-

tl ll lx'|I||ilc str evblueze activ in univenul fizic tridimensional,h?l rorpuri subtile ale sale fiind sauctud embrionare, ce

59OS. KUHLEN

ta{ia nu reprezinti pentm el o bariori impenetrabila fi cd el este ofiint5 ce poate acliona cu eficacitate in spaliul fizic tridimensional'.Se

poate ridica insi problema: dacd atAt plantele, cat 9i ani-malele 9i oamenii au corpuri tridimensionale, ce distinge atunci ocategorie de cealalta? Distinctia apare in mom€ntul in care.ne

-po-na- tu diferitele tipuri de observatori specifici universurilor

mbno-, bi- sau u-i- dimensionale qi la principala lor caractefistica:gradul de constienld. Astfel. plantele au un grad de con$tienliioecific unui univers rnono-dimensional, in timp ce animalele auun grad de conStientd specific unui univers bidimensional. Pentruo

-ii b,rtrr inleiegere a acestei idei, voi face apel la paradoxul pe

care il orezint?l Eanda Moebius Ce reprezinti aceasta? BandaMoebiui se obtine dintr-o simpli bandi de hirtie, ce se rasuceQtela unul din capete cu l80o qi se lipeqte de celtrlalt. Structura astfelrezultatit prezintA o proprietate extrem de interesant'il: desi apa4inein mod cert spaliului tridimensional, ea reprezinti, din punctul devedere al rmuiobservator aflat p€ ea, un spaliu bidimensional. Cumse argumenteazi acest lucru? Dacd se tr?seazi o linie intr-o direclieparaleld cu marginile berzii, indiferent de punctul de plecare, seajunge in punctr:l de origine dupe ce se parcurge lungrmea acest€rape ambele fe1e. Siruindu-ne in pozifia unui observator Pl.asat^pe tLandi Moebius, ne dim seama ca acesta nu poate constientiza faptulci universul sau este tridimensional, de lTeme ce el se poate mi$adoar in doui direcgii distincte. Generalizdnd" putem sprme cd 9rOmul, obsewatonrl specific rmiversrlui tridimensional, este incapa-bil str cons,tientizeze fapnrl cI Universul prezintit o slructurtr spatialtrmultidimensionall. Pe scurt, tr6im htr-un Univers hiperspa{ial, darnu suntem constienti de acest lucru.

in mod corespunztrtor, toate fiintele angelice din ordinul ter{iarigi duc existenla in a9a-zisele corpuri astrale, instr gradxl diferit dcconstienta (4, 5 sau 6.1 le confert posibiliuiti distincte de acfiune in

hiperspafiul hexadimensional. Fiinlele angelice de ordin secundarigi dui existenla in aga-zisele corpuri cauzale, inse se diferentiazrdupd capacitatea de a aciiona activ in hiperspaliul nonadimensional.conform gradului de congtien!tr atins (7, 8 sau 9). Fiinlele angeliccde ordin primar igi duc existen{a in a;a-zisele corpuri atmice 9i sc

disting dupe capacitatea de a acliona in hiperspaliul dodecadimen-sional, conform gradului de corytienld atins (10, ll sau 12)Referitor la noltunea de grad de con$tienld,lin sI remarc tendintilpromovati cu asiduitate de Piramida Ocultil, circumscrisi Miqcinti.lew Age, in direc{ia dezvolttrrii unei multitudini de psihotehnicr F ||ll rtl uc{ioneze in universurile hiperspaliale superioare.

6l60 OS. KUHLEN IIITIIiMUL @ULT DE DOMINARE A LIJMII

,I wn ei cdzut tu din ceruri, stea strdlucitoare, fecior alhx'lll! (\tm ai fost aruncat Ia pdmA , ht, biruitorul neamuilor!t tur' :h'sti in cagetul tdu: (Ridica-md-voi tn ceruri Si mai

l: nrrlrrc cd Lucifer ocupa trcapta cea mai inaltl in ierarhia, llrrtll l-leruvimul care acoperea chiar tronul lui Dumnezeu.rll/vriltirc, ce a at{t loc pe Muntele cel Slinl a dus la

Irri l,ucifer ;i a spiritelor ce l-au suslinut, pe sferanivelului hiperstrmlial minim al planetei Pemant $

neclttora de a purta corpud sornatice. Privite din acestvorfcrc, rnen{innile fhcfie in Biblie referitoare la ,,legarea"tolrlr cllpati o noutr semnificatie, de rreme ce penhu o

hllerqr[1rrrh cu grad superior de constienli, lumea materialtrSi corpul fizic reprezinti o adevSrat?i incdtugare.

Frk, li lirptul c[ aceastil ,,condamnare" nu a fost fdcutlllr scop exclusiv punitiv, ci qi ca QansA de reabilitare

hltrle rrrrrrisc.tlr.tlor rl||lco celor care au abordat aceasta tematicA, in

r'r rrtul Shambhalei, susfin cA ingerii rebeli au fostl|| /orxr tcritoriilor ascunse, situate in interiorul scoa4ei

Tocmai faptul ctr toate corpurile subtile ale omului srmt stnictun

embrionare explicd ;i faptul cd omul este incapabil sA consJientizezeexistenta hiperspaiiului. Sensul firesc al evolu{iei omului reiese de

aici cu claritate: dezvoltarea corpurilor subtile Si dob6ndirea posi-

bilititii de actiune in spatii superio'are celui tridimensional'Tot aici trebuie str amintesc 9i de unele tradilii antice care

considera cd fiinta umand prezintd un al treilea ochi, presupus

spiritual, dar de fapt, apar{indnd corpului astral ,,Deschiderea"atestui ochi nu marcheazi altceva decat inceputul procesului de

dezvoltare a corpului hiperspafial hexadimensional' Privite in acest

mod, sensul expresiilor referitoare la existenta fiinlelor angelice

,,pline de ochi" poate fi interpretat in sensul ci rcspectivele fiinle

sunt perfect conqtiente de intreaga structuri hipempatial5 a Univer-

sului. DestrvAryirea evolu(iei corpurilor hiperspaliale permite- ob!i-

nerea unui conirol deplin asupra corpului fizic actual, mergdnd chiar

pan5 la posibilitatea dematerializarii Ei rematerializarii acestuia'

Acesta este sensul evenimentului Schimbdrii Ia Fald tealiz:t dc

Iisus Christos in prezenta ucenicilor sii qi tot in acest mod devinc

perfect logicl 1i-imactlata conceplie. Continudnd-analogia,. lurrl

i" "ur"

." arnintegte in toate lucrtuile de spiritualitate creqtini- nu

ar fi altceva decdt o bioenergie hiperspaliald' menittr si ajutc

dezvoltarea fiintei umane in toate componentele sale Nu trebuic

flcuti, insi, confuzie intre lar 9i Duhul S{int'Evotulia orictrrei fiinte de ordin cuatemar, fie ea umartr sau nu'

se realizeazl i. gup*i distincte. Pe mlsura ce un anumlt grup sc

perfeclioneaza din punct de vedere spiritual' in plan -fizic

estc

necesar si se coreleie noile capacittrli psihice cu gradul de com-plexitate al corpurilor lzice tridimensionale, care trebuie sa ir'oermite continuarea procesului evolutiv. Aceasta este semnificalrir

ciclurilor evolutive ale omenirii Ei raspunsul la catastrofele ce sr

abat in mod regulat asupra Terrei. Distrugerile periodic-e' ce perrnrl

aoaritia unor rase cu capacitili spirituale superioare, reflcct.a mo(lrl

in care organizarea intimd a Universului este adaplati pentru 'rAsDunde cerintelor de ordin evolutiv.

Ca frinle spirituale, ingerii au aceleaqi insuqiri-spirituale ca;r

omul si anumi: raliune, simqire qi voinp liberS' Fiind dotatc t rr

liberul arbitru, ingerii au posibilitatea de 4 prognesa in sens pozitrr

sau de a involua in sens negativ, fiind supuqi ;i ei principitthrt

dualitdlii bine-rIu, specific continuumului spa{io-temporal Tocntatliberul arbitm a fdcut posibild rlzvlitirea ingerilor condugi rh'

I trcifcr impotriva ordinii stabilit€ de Dumnezeu. Dar iatii ce men-lllrlcr7.i B iblia despre rebeliunea ingerilor:

,,$i s-a Jdcwt rdzboi in cer. Mihail Si ingeii lui s-au luptatt'tt lnlaurul. $i se rdzboia ;i balaurul cu ingeii lui, dar n-ou WtutHtrtl Si locul lor nu Ii s--a mai giisit pe cer. $i a fost aruncatItthunal cel mare, ;arpele cel de demult, care se cheamd diavolulll .r.tk,na, acela care inSeald intreaga lume, a lost anrncat pe

Ftrtuh,t; ti impreund cu el au fost aruncati g ingerii lui." (Apo-erhpm 12, 7-9)

,,I)umnezeu n-a crulat pe ingerii care au pdcdhliL ci i-qt|,u.'iul in Addnc, unde stau inconjurali de tntuneric, legali cuhul,i/l $ tdttrali pentru judecatd. " (Petru 2, 4)

,.1';l u pdstrat pentru judecata zilei celei mai, pu$i in lanlui*lnh\', tn inhrneric,. pe tngerii care nu ;i-au pdstrat vrednicia, ciJl Hu lxlrdsit locuinla." (Iuda l, 6)

ln li'chiul Testqment, capitolul Isaia (14, 12-14) qi in Apo-tptllltw lul loun (12,7), se arnintegte de o mare betdie purtaLd inllptr;tllrrr i;i de urmirile acesteia:

i r r r r ' .1- , . f r r r . . vut . r t .c.ur. ) t . . tut ,

ftrtrr ,lr' yt4ele Dumnezeului celui putemic voi a$eza jiltul meu!lAl tltunh'h..\'l sI6nt voi pune sdlagul meu, in fundurile lanrii celei"]

fxht,,ttt,,t,ltlL'. Sui-md-voi deasupra noilor Si asemenea cu Ce!l llra ln r v,i 1i>".

OS. KUHLEN

terestre, existil unele aspecte care m[ determinl sI afirm ctr acestcipoteze nu corespund in totalitate realit?lgii. Astfel, revenind la

IIIIIIMUL OCTJLT DE DOMINAR3 A LL\,III

{arrti in mormant, alituri de mumie, care con(inea sfaturile ec

problematica Shambhalei, trebuie sI r€marc un aspect deosebit dcimportant, dupd ptrrerea mea ;i anume denumtea conferiti imperi-ului subteran de unele tradilii ruseqti, aceea de Tdrdm al ApelorAtbe. Prn conexiune at fenomenul apelor albe, ce poate fi intahitin cazul po4ii hipenpaliale din zona cwroscuti sub numele dcTriunghiul Bermudelor, se poate ajunge uqor la concluzia ctr lo-calizarea gnrpului ingerilor rebeli in regatul subteran Shambhala nrreste corectd (din motive uqor de in{eles!), ci ea coresprmde untrispaliu paralel cu al nostru, aflat in conexiune prin zona de tranzilinterdimensional amintiti.

Afirmatiile conform c[rora regatrl subteran se afli sub con-ducerea Regelui Lumii $mt cat se poate de adevdrate, insd ar trebui

completate cu menjiunea c6, atat regele Lumii, cat ;i MahatrnasitNegri care il asisttr in coordonarea actiunilor apa4in, la rdndul lttt'unei alte lumi. De asemenea, este foarte posibil ca 9i in respectivrtlume subterantr sd existe po(i hiperspaliale, naturale sau artificialc,care si permittr tranzitul intre aceasta gi lumea in care au fost exilaltingerii rebeli. Mai mult chiar, piatra rmghiulard a Piramidei Ocultc,structura care a controlat qi continud sa controleze evolu{ia civilizatiei noashe, apa4ine tot acestei lumi paralele, populatd de civilizatia hiperspatiald a ingerilor rebeli. Iattr ce relateazi proorocul

Iezechiel despre evenimentul exihrii ingerilor rebeli:

,,Fost-ai Jdrd pihand in cdile tale, din ziua facerii talc stpdnd in ziua cdnd s--a gdsit in tine nelegiuirea. Din pri<inr

intindeii negolului tdu, lduntral tdu s-a umplut de nedreptqte r-i ,tl

pdcdtuit Si Eu te-am izgonit W tine, heruim ocrotitor, din pietnld

ceb scAnteietoare si te--om aruncat din muntele lui Dumnezeu' rrtpe un necurat. Din picina frumuselii tale s-a ingamfot inima tu |pentru lra/ia to li4i pierdut ,nlelepciuneQ. De aceea te-am arutt.'ttlb pdm& $i le voi do inainlea regilor spre batjocard'28, 15-r7).

In Cartea Jubileelor, apocrif ce dateazi aproximativ din135 i. Ch., exist?l o referire la momentul in carc a avut loccontact intre oameni qi ingerii venili din centi: ,in zilele lui lun',Iingeii Domnului s--au pogordt pe pdmAnL cei care suntveghetori, spre a invdla pe odraslele oamenilor $i a implini 141

$i dreptatea. "Cartea egipteand a morSii, acea culegere de scrieri carc l.ta

llrbuiru sf-i permiti mortului sI se orienteze in noua viattr, aratin fost o vreme cdnd putemicul zeu al soarelui, Ra, a luptat in

Unlvcn impotriva copiilor revoltali. De asemenea, in rnitologiaFrr[, cei doisprezece fii ai lui Uranus (personificarea cerului);ilhoe (personificarea parnantului) au jucat un rol imponant: cei l2

dthr impotriva lui Zeus qi pomesc cu o fo4i teribih0llnrpului, re;edinJa zeilor.

l|l|ri Bc razvrltesc impotriva ordinii stabilite a lumilor, se ridiclsela

lllhlia aratl cd Enoh a triit cu aproximativ 5500 de ani in urmdI lixt initiat de c6tre ingerii veghetori in tainele ceresti. El a vtrzuts v[ petrece cu urma;ii oamenilor, de-a lungul generaliilor p6ndrhu judec5lii gi a ldsat mirturie despre cele ce le-a cunoscut.np dc 6 jubilee (aproximativ 300 de ani) a stat cu ingeriinmului, care i-au aratat tot ceea ce este pe pemant qi in cemri,luiv despre veghetorii care se revoltasertr qi fuseser[ expulzafilinu. Enoh a fost primul om pe care il cunoasJe istoria, ce a

la cenrri qi nu a cunoscut moartea pe ptrmant, adictrtnrp angelic astal.

(lrttform unor lucrdri esoterice, Lucifer, crmoscdnd planul dedivintr, nu a mai ascultat de Dumnezeu ;i a cerut inde-

considerdndu-se pi el dumnezeu. Pentru a atrage de parteafl rlll lngeri, el le-a prezentat tentatiile lumii fizice, pe care dorea| 0{[litruiasc[. In acest scop, duptr desprinderea planetelor Marte

din Soare, el a vrut str-gi construiascd o planet! in carein aplicarc propriul siu plan de crealie. in urma marii

t htgerilor, Lucifer qi ingerii ce l-au umlat au fost infifnti,pe care el urma si o formeze, a fost distrusd. Dupi acest

I )umnezeu a hotArat expulzarea lui Lucifer qi a ingerilorrprijinit, pe planeta care era in procesul de formare,, ltlaneta distrus6 de Dumnezeu, pe care Lucifer voia s5-qi

prl)prio sa lume, ar fi alart diametrul de 2.700 km. ExploziaplAnctc este amintit.?t si in legendele antice elene, care aratll

I fost distrusl de Zeus, pentru a nu tulbura, prin inslsiol. cchilibrul sistemului solar.nlcllicri nu este fAcuel o localizare temDoraltr exacUl a

fttltth)r respective, in multe alte scrieri vechi se amintestehtPlclc ceregti. Criptele tibetane au adtrpostil vreme de(\o!cu seniorilor din Dzyan, al ctrrei text originar a displrut

Itl lN('crca timpului. Copiile incomplete ale cdr{ii srmt plinercdactate in sanscritS, rromind de la scrieri Drovenite

g OS. KUHLENIII IIIMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

din cele patru co\uri ale p5mantului, iar specialigtii sunt de acordcA textele acopera un segment de evolulie care se intinde pe ooerioadi de cdteva milioane de ani. Strofa a sasea a CdrFT seniorilor\in Dzyan precizeazd: ,,ln cea de-a potra lume, fiii pimesc ctrdinulsd creeze Jiinle dupd asemdnarea lor. O treime dintre ei refuzd,doud treimi se supun- Se pronunld blestemul,, Rolile cele mai vechiincep sd se invdrteasca ,n sus ;i in jos. Zdrnisliile maleme auumplut Totul. Au awtt loc lupte ,ntre creatoi ;i distrugdtori, Iuplepentru preponderenla in univers; sdmanq a latnit iqr $i iar. Fdcalq ele, Lanoo, dacii vrei sd cunorti adevdrata varsfi a rolii..."

, gl oxistil tunele secrete care leagl lumea subterane de Tibet, similar'ltttrrcrclor secrete de la baza Piramidei de la Gizeh. ce duc snrc

thncuri. Cine este acest Rege al Lumii aflam dn liiblie:, ,,Nu voi mai vorbi mult cu voi, cdci vine stdpinitorul lumu

trth4u. El n--{tre nimic in Mine" (toan 14, 30)..,I)iuvolul L--a suit pe un munte inqlt, I-a ardtqt intr--o clipd

" L\ud inpdrdsiile pdmdntului $i I-a zis:

1. MITUL SIIAMBHALEI

Posibilitatea existenlei unui ttrrdm rnisterios a constituit din celemai vechi timpuri ;i pantr in prezent un subiect deosebit dcfascinant, atat pentru o serie de exploratori tememri, cat mai alespentru pasiona(ii de literaturi fantastictr. Una din lucrfile de refe-rin16 ce abordeazd aoest subie€t apa4ine lui Edward Lyfton, autoral c141i {Jltimele zile ale orasului Pompei. Acesta descrie in carteasa, Rasa viitoare (1871), o lume subpamanteana locuitE de o rastrsuperioarI, vrillla, care, prin exercitarea energiei psihochineticcyzlll pldnuiau sd cucereasc6 lumea de sus. Ideea existenlei unei rascsuperioare $i a misticei energri will i-a fascinat ulterior atet pcoculti$i, cat qi pe naziqti, care au introdus-o in arsenalul krrideologic.

Mergdnd pe aceeaEi lhie, Rene Guenon amintelte in scrieril'sale de un mit in care se afirma c6, in urma unui cataclism planellr,ultimii reprezentanti ai unei avansate civilizalii, edificati pe teritoriLrlocupat de actualul podig Gobi, s-au refugiat intr-un imens sistctttde caveme, sdpat in profunzimile lanlului himalayan. Acolo ei s-arrseparat in doua grupe, fiecare stabilindu-Qi un centm material flspiritual propriu: in Agartha se afla cetat€a binelui, a contempllrllgi a neamestecului in evolu{ia lumii qi in Shambhala, cetatea putcrir'ce-qi concentreszd efonurile pentiu diriiarea ti grdbirea omenirilpe drumul spre ,,apocalipsul Jinaf'.

Conform altor interprettrri, cuvantul Agadha este de origirrr'budist?i gi se referi la lumea subteran6, care are milioane de locuitorrgi multe orage, toate aflate sub dominalia supremd a capilalei fuurllsubterane, Shambhala, unde locuiztte supremul conducdtor dacestei impdrd,tii, cunoscut in oiPnt Lu lli'qJe Za'rrJ. Se crcrl,

chineze descriu misirmile unor ambasadori trimisi dei oi lmperiului Celest la Spiritele Muntilor. Conform aces-

lcliloriul lor coincide cu zona indicati pe h6(ile tibetanet qi Tanjur pentru regahrl ascuns, numit de acestea Shamb-lrr ipstiile aflate in acea regiune, la maxe adencime sub scoaxta

ur fi populate de urmaqii supravieluitorilor celor doutrscufundate c6ndva in Atlantic Si Pacific. Un alt mit

vtlGr Xauxa, circula anumite legende despre existenta unorNccrcte destinate exclusiv inilialilor, in caz de cataclism

iflr in Franta se considerd ci existli un refugiu indestructibil,l||lr||rc secrcdl se aflI in ptrdurea Broceliande, de langt Neant

lgr ! rlc Kitizh, oraq subteran la care nu pot ajunge decdt cei*r,o cxirtenp flra pauf. in cealalu pane a globuiui,Ia peruvienii

flltfh[n). in focul numit Pertuis Neanti (pierduti in neant).lr;crrrlclc mongole suslin ci Shambhala este r.m regat uriag, ce

f(Xl rle milioane de supqi, conduqi de Regele Lumii.orlc inconjurati de localitlili in care trdiesc marii preoli gil'nlntul Regelui Lumii este inconjurat de palatele Maeg-

Stit rlllpdnesc toate fo4ele vizibile gi invizibile ale ptunan-dl krlbnrului qi ale cenrlui. Nu existE inchisori, pedeapsa cu

ltl rc rplicA, iar politia este asigurati de capii de familie.ftrtrrgii societitli este exercitailt de 5000 de savanti, 365qi 12 membri ai Inilieii Supreme. Dimensiunile

$r plrrc a fi, de fapt, o federatie, srmt pe mtsura numtrruluilil sc intinde de-a lungul tuturor coridoarelor sub-

fllfr fumea inteagl ;i cl]iar ,,toate cavemele subterane

, ,lle ili voi da toatd stdpdnirea Si slava acestor impdrdlii; cdciSL lntl esle datd Si o dau oicui voiesc. Dacd, dar, Te yei tnchina

&)llhttcu mea, toatd va fi a Ta.,,, *hru1nia mea, Satano! Este scris: sd E inchini Domnului$l)annczeului tdu si numai Lui sd-I sl4jeSti" (Luca 4, 5-8).

,s lrrfld cum aratd Sorin Steftrnescu in cafiea Sfidsrea Timpuluit,

lFll/Jt"rr t Sfiturea TimpuluL Editrrfa Zoia, Bucuresti, I 992.

66 OS. KI.JHLEN lFfllMUL oculT DE DoMINARE A Lr.rMn 67

||i lncearcl str se apropie de focurile uriale aprinse din cand in,.l|d ln pldure, cu af,azi4 aparent, a unor misterioase ceremonii,

linuti la distang de rm fel de vibratii care ii imobilizeaztr-, ,,luromobilitlii care circalii pe drumuile forestiere izolate -

rpune Hutin - au intdlnit pe neasteptate oameni de o rasdimbrdcasi in alb. cu plete lungi, buclate, de talie inahd

Qd)i,,]e ascund atunci cdnd cineva incearcd sd intre in lepdturdfl," O fegendi locala mentioneazi existenla ,,unui unel sub

orientald a muntelui Shasta ;i care duce intr-un locunde se aflii o citadeld cu locuinte stranii. Fumul care

larlodic din vechiul crater ar proveni nu de la fenomene, ci de la misterioasa cetate ascunsd'. Povestea pare a fi

qi de constatitrile fostului dircctor al Observatorului Lowe,Edgar'Lucien Larkin. Privind prin telescop in direclia

cu pricina, el a putut obsewa uneori prezenta unui domIlta('t mctalic, auriu, inconjurat de mai multe constnrqii ciudate.lpolkrnius din Tyana, Sergius, Ossendowski, Roerich sunt doar

nurnc din lungul gir al celor ce au riscat totul pentru aodcvilrul din miezul unei fascinante legende. Date con-

(lc istorie par sd confirme faptul cI tentativele lor n-auhlrrnicc. fara Minunilor szu fara Apelor Albe din legendele

parr s[ fie localizat.lt in Asia Centrall, undeva in apropiereaI.olruor. In anul 987 d. Chr., prinqul Madimir al Kiewlui a

o [dcvf,ratl expedilie, bine echipati, ce a ayut ca obiectivhre iruntului Rega al Apelor A/6e. in fruntea gmpului se

Sergius, ce petrecuse c6{iva ani la mdndstir€a de peAtlns din Grecia, prilej cu care luase cunogtin(i despre

lthllicului teritoriu ascrms in inima Asiei. Anii trecur5- darnu c nrsi auzit nimic despre ei. in tO+: i9i fXcu instr aparilia

un h[tr6n care declara tuturor celor care aveau timp sa-ltl ol cstc plrintele Sergius qi cd revenise din demult uitata

l)lrr rclatirile cdlugirului, c€ se arAta incapabil sd loca-cu un anumit punct al cAltrtoriei, zonele parcurse,

Itlgc concluzia cA ac€sta, dacA a efectuat cu adeveratlrhttlc ri fi ajuns, venind dinspre nord-vest, cam in aceeaqi

uu 0 mie de ani inainte de Anollonius. dar sosit dinsprelpr dcosebire de Apollonius din Tyana, p[rintele Sergiusrtu ri[c decat fascinante, dax evidente povestiri.

hr.nr s-a petrecut, multe sute de ani mai tarziu si cu|ftrontltrwski, cel pe care Albert Shaw de la Review of

ale Ameicii sunt locaite de striivechiul popor ce a dispdrut sub

pdmdnt. Popoarele Si spaliile subterane sunt guvernate de ,eJi csre

recunosc sueranilaaa Regelui Lumil"O altil legendtr mongold afirmi cd ,,acum sase mii de ani' un

o "-a

a"rui, sub pdmdnt tmpreund cu intregul sdu nib, ldrd u

mai reapare weodatd. Desi nimeni nu ;tie unde se afld acel loc,

se spune cd, totu$i, mulli l-ttu vizitot." Povestirea are multe punclc

comune cu cea din folclorul rus, referitoare la aqa-numita Tard il

Minunilor: sltui de exploatarea ;i nedrepQifile Jarului' un marc

numdr de oameni s-ar fi ascuns in uriaqele caveme ale unui oral

subteran. inainte de a astupa in urma lor intrf,rile cu tone de rocil,

ei au promis c[, dup6 un anumit timp, vor reveni la suprafali si

vor aduce o noM cunoaltere asupra lumii.Peryii numesc acest uriaq imperiu subteran Ariana, pe care o

considerd a fi tara de origine a arienilor. Conducdtorul imperiulttt

subpdmantean este Rigden lyepo, -regele

lumii, care il are, cl

reprezentant terestru pe Dalai Lama. in legendele 9i traditiile refcri

toare la imperiul subpamantean se vorbegte cd W pdfiAnt va urtno

un al treileo rdzboi mondial, care va fi inso{it de cutremure, rl

fisurtr la pol fi alte catastrofe naturale, in urma carora va disparcn

mai mult de jumatate din populalia globului. Dup6 acest ,,ultinrr5zboi", diferitele rase din interiorul Pamantului se vor uni (rl

supravieluitorii de la suprafa{i qi vor vesti ,lnileniul de aul'.

Referindu-se la rmele int6mpl6ri stranii ce au loc pe munlch'

Shasta, situat la extremitatea nordicd a masivului Sierra Nevadrt

(California), int6mplari ce sunt puse frecvent in legtrtura cu exrstcnu

unui prezurntiv punct de acces in lumea subteranS, Serge Hulltl

noteazA: ,,in munlii din Calfomia este observatd din cdnd in ttin'l

o lumind orbitoare, asemdndtoare fash-ului unui aparotfototYali'

despre care se a/irmd cd ar f produsd de ni$te oameni misterit)ll

Mqiestuosul munte Shasta, greu accesibil, este un vechi con^vtl

canic care dd incet, periodic, u;oare semne de activitate, h h'l

acest district, situat tn Califumia septentrionald, relativ pulin cun"t

cut. sunl semnqlqti oameni ciudasi care ies uneori din pdduri funhtse ascund de obicei cu giid) pentru a face troc cu muntenii' Aa ll

oameni sunt inalli, agili,4u o linutd elegantd Sifunteafoarte not'

poartd o coafurd speciald, o mesd cazdnd pe coama nasului. I\itl

aici nimic extraordinar: poate Ji vorba de un inofensiv trih 'l'indieni care au ret4it sd se menlind izolayi tntr-o regiune I'ttlln

frecventatd de reprezentantii autoritdlii". Dar localnicii sau turtllll

Reviews il numea' la inceputul anilor 1900' "un Robinson' ol

"J""iih'xil

sp;"iaist in exploaari carbonifere' ossendorvski ^a

OS. KUHLEN IINTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

Cuceritorul - expusA h Muzeul de Arti Gorki)' dar a

tiiit $i explorator, intnend in legdnri cu invaFtii din strivechile-hcaquri

de'cufturr central-asiatici' devenise un fel de purtdlor de

Ittt'/lnt of (rceslora pe Lingd gwemele marilor Wteri' Astfel'.pe

iftrff Aptut cI Roerich a cotttrib,rit mult la imbundt2itirea rela(iilor

iwicto-a-erican", ce teceau printr-un moment critic, el a adus o

lntnbutie indirecti, dar semnificativa, la constihrirea Ligii Nali-

Wllor. iactut de pace Roerich 1i Flamura Pdcii, rxr steag alb cu

iil pun"t" roqii amplasate intr-un cerc de aceeaqi culoare, au fost

iiti"put" de Nictrolas Roerich inainte de prirnul razboi mondial'

ifofitt u ctrpabt numele de Cntcea Rosie a Culrurii' fiind creat

lrrtir r,roreitia in rimpul rizboiului a monumentelor culrurale'

Frut u fo.t adoptat de Liga Naliunilor in 1930 -C^ea

de-a treia

loltvcrlic a pactului s-a linut la washrngbn' in l9JJ' atuncl nmo

6968

i;;ffi?" ;; ;umite imprej'uori sa parcurgt' in condilii grele'

t-o".-intiit" din Asia Centrala. cunoscute intr-o mice mlsua sau

;;;;"b" europenilor. Ajuns pe malul Amurului' el a aflat de-tr

incLr,ta teg"nOi: adanc ascuns sub pamant' un regat -fantastic

isi

iitirifr.lJ""Jii"lr cuuemet" tentacuiare de mii de kilometri lun-

sime. Este cunoscut sub numere de Agartha' iar locuitorii sai' cc

L numara cu milioanele. sunt intelep(i $i atotpu@mlcr'"- 'i.t?,ita"

lui ossendowski de i identifica simburele de adc-

"dt, ;;;;;;;" ct se afltr in. spatele incredibilelor *]",tati',:-.:i'

soldat de multe ori cu reactii surprinzitoare din partea mter

"i.""i ti. inairii demniuri din Urga (Ulan-Bator)' fie relirzll

categoric abordarea subiectului, fie, in loc de r'sprms tt oruncdtt

Driviri pline de spaimd' aqa cum facea mereu bibliotecarul lrrt

"i"iai:i* rnliti.*r nu a renuntat, insa' usor' cu atat mai-mu,lt'

",, Zat O""ot" c-onducdtorul Agarthei aflase cb era conslderat 4'r4'

i;,;';;f;"i;i-liii"- "t Et"o"tui pdmdntesc! b5;"'l ti"'a...*tiff" sale avuri succes La insistentele inmbiri dacl l-rt

"a^i^i.*..f "itt"tu p. rnisteriosul Rege al Lumii' bibliotecarul il

Oi.-aJin tdisit * rispuns: ,'Da, o apditt de cinci-ori la.sdrbdtoril''

;;;";;;E;'; ,;i'ndio, o op'i*t'5i ocum t40 de ani ta Eradeni..'6)u

ii a uaiw r"irhile mdndstii de lq Sakkoi 5i Narabanchi Kur""--6il;; mai tArziu. un alt explorator parea se fie mult nrirl

norocos: Nicholas Roerich' pictor rus, devenit cet?ltean llnlanoez ( rl

nutin timD inaintea Revolutiei din Octombne' ln prezenr' oPeR'rc

5#"t"*';il; in numeroase muzee din lume' cu prectrderc.in

ii".f". SUe'tf Franla. Prima sa expedilie spre centrul contrnenttrlrrl

asiatic a debutat in august 1925' Dupd ce a Eavelsal masrvrrl

Karakonrm, deqertul Takla Makan si a fAcut o mtrerupene oe p rrll

ffi;;;."i ilotan, b slatsitul lui ianuarie 1926' gmpul contltt

il "i'

tiJt"r*, drumul, trecind prin Urumchi .(Mongolia) -ti I

aiuns in mai 1926' pe malul lacului Zaisan' srtuat ta ronlrcrr

l|i",.*f"*t", p,-"tul t"t-intrs al crlatoriei' De acolo' Roerl h

"lt..ut t. Vo..ot a, unde a ramas numai pini in septemb{:.1()']:'l

cand a revenit in Mongolia. pentru a incepe o noua expeql\re r r

autu u""*ta a pomit -din Ulan Bator, s-a indr€ptat

^spre Inrrrrlll

ili"iiilif-"Jt"and tibettrt, a atins frontiera indianl in mai l e'rl

b" r"gtt#'*i*1,T1-YT::'i"t*?ntll*""*" in ruc^rr,l

iror,rit f i 'de naliuni. Doi ani mai tarzii' Pactul de pace Roeich

lltrl rcmnat la Casa Albl de 20 de 15ri latino-amencane-lo (lc ultf, parte, ins6, cAnd in 1926 artistul s-a aflat la Moscova'

nunui ca a dtrruit guvemului sovietic o valoroasS..picturd

5 n totttt" in sufletul anisnrlui. incat. spre starqitul existenlei'

hirlt lnr pctrecu(i in Statele Unite si V.RSI' :l -t-l^Tg* i"

lulir rtin ttimataya, rmde a fi incetat din viap in 1947'

T A N A C TE RIS TI C I GENE RALE

vcehilor scrieri, Shambhala este marginittr la nord de

r,[lrzii), la sud de Tibet qi India, de China la est ^9i

h vftt, ccca ce ins€anntr ci este localizacl undeva, in

Sfdarea ||l|||'r rr /rr, (ir

OS. KUHLEN

deqertul Gobi. Se afirmi ctr pentru a ajunge in acest regat :rscunsexisct patru cdi de acces: una incepe pe teritoriul Rusiei, alta inIndia, o a treia in Tibetul oriental gi ultima in Bomeo. Misteriosultiirim pare a se intinde peste tot sub scoa4a teresid. Ici ;i colo,pasaje secrete permit initiatilor accesul in interiorul ei. Cu mii deani in urm4 regatul pare st fi avut granite de suprafa(i distincte,dar in epoca actualf, el nu mai poate fi identificat cu o tartr anume.Cei mai mulli ceteFni cu aparteneli la Shambhala $.nt dispersatiin toate statele lumii, fiind coordonatorii oculti ai aqa-numitelorsocietdli secrcte-

Capitala se aflf, undeva, in inima Asiei, intr-rm loc ce poate fiatins numai cu pretul rmor mari dificuluifi. Regan- principal, a ctrmiiniml este, se g[sett€ undeva intre Afganistan ;i Indb. BhagovataPurana sj enciclopedia sanscriE Vachaspaaya amplaseazi regiuneain Tibet. Mai precis, legendanrl plmant al lui Arya-varsha se aflala nord de muntele Kalias din vesnrl Tibetului. Yalea Initiatilor dinscrierile lui Buddha se prcsupune a fi situati in aceeagi zon[. JohnCabral nota tn 1625: ,,Shambhala, dupd opinia mea, nu este China,ci ceea ce pe hd4ile noastre apare ca Marele Regat Tdtar". CosrILadin Koros, filolog ungur care a dit intre anii 1827 si 1830 intr-ommastte budisti tibe-tani, plasa Shambhala intre 45d 9i 500 latitu-dine nordici, dincolo de rAul Sdr Daria. Printre $rile antice indica-te pe vechi hi4i tibetane apar nu numai Persia, Babilonul, Iudeeasau Egiptul, dar gi Shambhala. ,,Regatul qscltns" - se aratil inShambhala lam-yia (Drumul spre Shambhala), lucrare tibetan5scrisl in secolul al XVI[-lea - ,,esre situat intra regiune muntoasdinconjurotd de vddui foarte tnalte, abrupte Si inzdpezite".

Precizarca este sustinute de descoperirea de ctrtre NicholasRoerich, renumitul explorator al continentului asiatic din prirnajumetab a secolului al XX-lea, a unor adeveraG oaze d€ vegetatiein chiar inima uscanrlui gi inghelatului platou tibetan. Inconjuratcde stdnci inalte, acoperite de gheali sau zipadi, datoriti unorparticularit?ili geologice, zonele respective se bucuri de un micro-climat exhem de placut, ce intreline o vegetalie gi fauni bogate.Tot in cursul expediliilor sale, Roerich a mai aflat de la unpreot-lama, ca sub Potala Galatul lui Dalai Lama din Lhasa) exisno grota cu un lac despre care au

-stiinti numai initia(ii. De aici

pomesc mai multe coridoare ce leagtr Potala de enigmatica citadelllShambhala. Alte legende amintesc ctr Ayodhya, Oragul Stelar,intemeiat acum 6O00 de ani, a fost mutat cu circa 1800 de ani

Paleta mijloacelor de transport pe care le folosesc pare a filhtlc vastil. Astfel, intr-una din diminelile anului 1926, pe cdndlrltodiiia lui Roerich inainta in vecinltatea munfilor Karakorum, afifl observat deodat?|, tAgnind pe cerul limpede din aceast2t parte aJtmiincntului asiatic, rm disc sffilucitor. Pe neaqteptate, vehicululil-l schimbat directia de deplasare dinspre sud spre sud-vest.fblndu-se nevezut in spatele varfului 'v:r:apezit al masirului Hum-loltft. ,"6sra un semn din Shambhala", exclamartr preolii lama dintult la vederea discului. in 1933, britanicul Frank Smythe, esca-hdlnd Everesul, a avut o experienltr simihrn. De astA datl a liosthll vorba de douE obiecte intunecate la culoare, dar invlluite intr-o

IIIITEMIJL OCTJLT DE DOMINAR.E A L(]MU

lnrinte de Cbristos, in nordul masivului himalayan, la Shambhala,numitd de tibetani gi Dejung. Pentru a nu fi confundati cu localitatealndlanl sinoniml din Benares, cea miticd este indicatd de multe oriOtpt Chang (nordicd).

li||llc pulsanta, ce strdbtrturi ceml la mare inlltime. Ciudateaeriene au fost semnalate, conform affmaliilor lui Serge

gi de cealaltit parte a globului, in zona muntelui Shasta.ncris?l de el a apirut in 1961, anterior valului de semnal5ri

care s-au abdtut asupra SUA in deceniile Sase !i qapte.grcu de crezut cd Ossendowski, Roerich sau Smyhe incercau

pnxlucl senzafie cu relatdrile lor, lucru de care sunt acuzatii OZN modemi. Fenomenele pe care le-au descris, de

pentru ei, erau foarte limpezi pentru attohtori: semnellhtmbhala. Conform unei legende mongole, ,,in Agartha,

pundili inregistreazd pe tablete de piatrd toatd ;tiinlanoastre, dar si a altor lumi",

Ltxrritorii tArAmului subteran par str cunoasci Ai modalicitidc producere gi utilizare pe scad largi a luminii, dar care

cu cea crmoscuti de noi doar ca formi de manifestare:regatului subteran sunt iluminate de o lumind speciald,

)rllk' cre;terea cerealelor ;i vegenlelor, okrind populaliei oIttrt, $t lipsita de boli". Ea este generattr de pantarbe, corpuri

Apollonius, in lipsa unui termen de compara(ie mai bun,l|.tnllnat cu niqte pietre. Acestea mai sunt mentionate $i in

rl XIX-lea, de un alt explorator celebru al Tibetului,I luc.

cno[ne car€, conform legendelor, separd centrele

7l

ll'U|lrc, nu pot fi parcurse pe jos sau folosind animale de} hr vchicule necunoscute de noi, locuitorii enigmaticei lumi

a,|| nnrn"'vitez6 coridoarele inguste din interiorul planetei.

TIS'TEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

2. MATTATMA$rI

tccstora nu ar pennite sesizarea unor diferente semnificative,dl conduct la concluzii certe. Cu toate acestea, existA anumite

care disting in mod net hinlele angelice de oameniilatA cateva rcpere:

l,rurcatul premiului Nobel pentru medicinS, Francais Jacob,la faptul cA omul folosegte maximum l0%o din capaci

rlc f'unclionare a sistemului nervos central, spunea ca Jteuro-e:$e ca un hlrboreactor montat Ia o cdruld". Posibilitateaintregii capacititi a creierului uman deschide perspective

dezviluind noi direclii de evolulie a omului. Care ar lt

otprcitAlile remarcabile ale fiintelor care pot folosi in modrcsursele lor latente? Facius Cardan, htAl matematicianului,

si fizicianului Jerome Cardan din Milano, a notat inlre Suhtilitetae, in 1491, urmtrtoarea intimplare:. ,,Cdndlnleplinit rinrile obisnuite, cam pe la a 20-a ord a zilei,ttl\rr1tl $upte bdrbali ce purtqu ve;minle de mdtase, ase-

.u logele greceSti $ incdlldi scAnteietoare. Ei Purtau'armuri si sub aceste armuri se vedeu obiecte de

lt, ttryt de o glorie Si o mdrelie extraordinare. Doi dintreu li de un rang mai inalt decdt ceilalli. Cel care pdreu

Utto t'.,tnundant avea o fald de un roSu inchis, Ei au spus cdlll rh' uni, dar nici unul dintre ei nu pdreq sd aibd mai muh

hn htlrebqt cine sunt, iar ei mi-au rdspuns c.i sunl oameni

OS. KUHLI]N72

C6tiva brahmani din lndia qi Tibet' reugind sd urce pe varfurile

munrilor, unde nici un alt picior de om n-a calcat' au gaslt lnscnplll

;i#;;;, ;" de ulpi in zlpadt $i amprente lisate' probabil'

de rolile unor vehicule. Ossendowski relateaztr despre o meloca

;ttJ;- ;" tratare a corpurilor unor lama, in vederea lansSrii lor.in

.""tiuj "ot.i.,

penmr;xplorarea allor planete Propulsia se realizil

fiJ un miiloc vizibil' iar asmonautii. cufundati intr-o.stare neo-

bisnuitA de anabioza, erau lips(i aparent de once srstem de prorecut'

sau suoravie$ire in spaliul extraatmosferic Dupi ce reveneau st

"*u taua*i iu t*.a normald, puteau sa descrie tot ceea ce v5zuserd

in oereerintui le lor cosmice.-' 'd".?"tat"-f iblian Giuseppe Tucci' bazdndu-se pe vechi ma-

nuscrise tibetane, men(ioneaztr cA ini$al' Shambhala.era condusl rle

fiinte venite din cosmos, delineba-re ale unei ibmle exr]em qc

"t-ul*i., "at"iu s-au shaduit sd-i asigure perPeruala: So tt:,n(

Terra cu milioane de ani in iuma' Si-au asumat mlsrunea oe il

accelera evolulia planetei 9i a viitoarei specii umane lnteTetelonlllr

drimului ascuns le-ar fi urmat pamantenii instrultl de el' care nll

*-ui"a ut pasfiat cunoqtintele mostenite, dar au controlat permu-

nent si discrei ascensiunea omenirii pe scara istonel lata' prczenulc

pe scurt, principalele caracteristici ale lumii subterane:'- . .o.i.tut" f"derativ5 de tip aparent comunist;

r conducere centralizat':t, in care organele de anahza il decrTrr'

oar a fi asigurate de personalit'il1i pregatite multrlateral' atirl

;tiintific, cat $i filosofic;

. i"p"f.fi" ""ttiaa zeci de milioane de indivizi' care sunt inallt

i"'ttun.r, supli, cu plrul lung ;i care se bucuri dc rt

longevitate incredibila;o hranl vegetariantr:o conaoleazd fenomene ale naturii intr-o mtrsura pe care nl( r-

;; ;* putem imagina, inclusiv imensul potential ll

organismului uman.in mid evident, o societate care deline un grad de dezvoltat"

multilaterah extem de inalt nu poate fi edificata de-cat de nr$'

fiinte cu capacitali psihologice deosebite, carc pot tr rncaorale 'rl

;"";;5 l"'d;;niul celoi paranormale' De;i referitor .la acc*t

*p""i'L L-*.a o lipsa aproape tohla de informatiil Y:iil-t1;ll:sa'creionez in contiruare un portret-robot al membnlor comunllillrl

;;;1i"" 9i s[ prezint doua cazuri deosebit de relevante pcntttt

;J"i in Ju* u""qti" dtuijeaz4 evenimentele istorice majore lrl"

civilizaliei noastre'

Deqi existenla fiinlelor hipenpaliale se desfd;oartr de obicei in

;xlii cu un numtrr de dimensiuni mai mare decdt cele trei aleUnivcrsului fizic obignuit, posibilitatea actiunii acestora in spaliulFldimcnsional este o certitudine. in plus, materializarea corpurilortmotice fiind una din insu;irile angelice fireqti, este evident faptul01, lrr afarA de ingerii negti, ce au fost exilati intr-un spaliu terestru

trnrlcl qi au fost obligali sA poane corpuri fzice nidimensionale,

;l ftrgcrii albi se pot manifesta oricind in acest plan' In momentulh u,rrc

"-at pune problema realizirii unei distinclii intre fiinlele

Jgolice materializate ;i oamenii obignui{i, analiza corpurilor fizice

ft, I noi nqsterii $i morliL yiala lor era mai lungd ca a

ll lxt,(au sd atingd pdn.i Ia nei secole. intreba\i de ce nuumrcnilor tezaurele itiinfei lor, ei au rdspuns cd o legeb tntlrunea cele mai grave pedepse in cazul care ar

OS. KUHLEN

dezvdlui $tiinta lor. Cel care pdrea a Ji Seful lor a negat cd

Dumnezeu ar Ji ficut lumea din ve;nicie $ a suslinut cd lumea este

creatd inJiecare clipd, in asa fel cd dacd Dumnezeu s-ar descuraja,

lumea ar pieri imediat..."Conform legendelor referitoare la miticul tAram Shambhala'

mahatmaqilor le ,std in putere sd annce planeta in aer sau sd-iprefacd suprafaya in pustiui, pot seaca mdile, pot transforma

continentele in oceane ;i pot rdspAndi munli printre nisipuile

desertului". Alte surse mentioneztr un nivel tehnologic qi gtiin1ific

incredibil de avansat, pe care cu grcu ne putem imagina c6nd il

vom atinge.Duptr sejunrl stru asiatic, prilej cu care se pare ci a iniat in

legiturl cu unii mahatrnagi, Apollonius din Tyana a dovedit anumitecapacitlli iegite din comun: liniqtirea apelor agitate sau a rafalelor

de v6nt 9i calmarea instantanee a furiei animalelor sdlbatice, sub-

iugate parcA de privirea sa.' -

i" ISZO, pe iand se afla la mdnastirea Narabachi Kure (vesrul

Mongoliei), Ossendowski a a!'ut parte de o experienti tulburitoareintre6at de rm lama dac6 doreqte sI afle ce se intAmpll cu familia

s4 rlmas5 la mii de kilometri distan(A, in mijlocul unor violents

fidmdntiri sociale, inginenrl a rlspuns afimativ. Cateva secunde mai

tarziu, spaiul intrmecat s?re care i se spusese si priveascl, s-a

luminat treptat, animat de ceva asemandtor rmor fuioare de fum Elc

s-au ordonat rapid, materializind imaginile hidimensionale extrem

de clare ale sotiei si ale altor membri ai familiei polonezului' surprinli

in activitlfi curente. Teletransmisia psihicl a durat cateva minutc,

apoi zona spre care privise a devenit la fel de obscuri ca ;i inaintc.

fdri ca el sd poati afla mecanismul prin carc fusese realizatt"

lstoria consemneazi existenla unor personaje misterioase, carc.

desi au iucat un rol deosebit in evenimentele majore prin care lrr

trecut unele popoare, gi-au inv[luit intr-o auri de mister at'rl

originea, cat qi mobilul ac{iunilor lor, aspecte ce pot indica o posibill

apanenen{a la o alti civilizalie.

3. PROFESORUL

DupA cum aratA Sorin Stefdnescu in lucmrea SJidarea Timpulu

nimeni nu i-a cunoscut adevdran nume, nici de unde a venit slrr

incotro a plecat. $i totuEi, documentele oficiale ii mentioneztr rrrr

numai existenta, ci si contribulia esenfaltr la solu{ionarea lrttotprobleme importante, apdrute intr-un moment crucial din istotrrt

SISTEMUL OCT,'LT DE DOMINARE A LUMII 75Statelor Unite ate Americii. Acesta si_a fecut remarcati prezentaln. 1775, in_mijlocul gnrpului de revolugionari carf O"rUa*,i"r"j.Irur v loruiut steag american. cistigand aproape instantaneu in-:rcoerea $r. pnerenia a doua personalitAli de prima mirime: Ben_Juntn Frankhn qi George Washington.

Ca aspect. era un barbat inalt" exhem de prezentabil. imnuneaNspect $i totuli se dovedea fioarte binevoitbr. linea un reeimrrmenur crud,al: nu m6nca nici un fel de came, nici chiar de paiaretnl p"Cf,nu bea vin sau bere. iar dieta era compusA din aia_nu_mrlete atrmente naturale: cereale, alune. fiucte si miere. Vorbea rarll Pulrn, dar inlotdeauna era ascultat cu o deosebiti atentie. asistentalnrupindu-qi aproape integral ideile pe care l.

";;;;'. N;r;;

pmtcctul steagului american pare si_si aiba originea in propunerilern)tesiorulur, dar chiar si principiile Declaraliei de Indepindenu.t nnd, dupa 1emnare4 la 4 iulie 1776, a celebrului d'ocument-trtcganr. parficipan(i la Convenlia de la philadelphia l_au cauaita-t mulFmeascd pennu contribufia adusd, profisorul nu a mainrlut fi gtsit.

4. ANONIMUL() sesiune a Comitetului politic al Organizaliei Natiunilor Unite.n-a desf{qurat in anul 1950, in Laki Succes / Statele Unite, ail.l-p"-Tiq deosebiu_penru viitorut ONU. printre ahii, erau'nlr _ -sef||

delegafiilor SUA (Austin). Regatul Unit at Mariirutii (Jebb) si URSS (Visinsky). inainte de aicesul particinanjioi.n lost confolat:l cu atenfie de membrii serviciului ae seturiLte,

persoana ce a intral fiind verificatd pe lista autorizati derre. m ptus. componenlii delegatiilor se curo5teau destul de

t ftltrc ei, iar oamenii de ordine pazeau permanent usile. Duoatttt $r-au ocupat locurile in jurul mesei ovale, iar rumoarea s_a

OS. KUHLEN76

reDlici dure intre insolitul personaj qi membrii principalelor delegalii(l,jRSS, SUA si Marea Britanie). Dialogul a aYut ursa darul oe.a

modifica radical in bine cursul rmor dezbateri de rau augur' esenualc

Dentru Dacea mondiala. Apoi, terminind ce avea de spus' necunos-

irt rf .]u inat"ptut linigtit spre qa deschisd de un gardian' a pasit

o**i Ct ... u ii"pr-t, fSta ca iin"va de p€ culoar sd-l fi vtrzut

ieqind!Conchtziin.p*t"f" prezentate mai sus au relevat faptul cA i reg eqafo-

daiul leoretic pe care sunt strucnrate fizica qi astronomi" --StT1*-r-ita

"otttu*t o unui tablou complex referior la- locul..$r..roltrl

"iuiliratiai umane in cadml Universului' adrnltand poslblllurtcil

"*irt"nt"i unei multirudini de lumi locuite, at6t in zonele cosmtcc

-"1 -i.-i"" sau mai indepdnate' cat Si in spa(iile nidimensionalc

oaralefe. -Pomind de la considerentul exprimat de .pinctpiul 'ttl

topic, conform ciruia omul este un observator specrtrc uruversultll

t tfi-Lnt[nuf ." p"ate conchide c5 exisrcn6 unei-pluralitali de.lurrrr

locuibile este condilionatil de existenta unel multrtudrD oe oDscr

vatori humanoizi.Generalizarea pincipiului antropic Wnfir spafiile superioar'

celui tridimensional conduce [a crearea unet brele m mooul c()rl

uentionat de perc"pde a realita$i, aryurnent6nd ideea conform cdn'tn

fiinta umane- nu ionstituie nici pe depade 'tculrnea-' evolutrer' (l

reDrezinta doar o etapa intermediarl a unul complex proces (rc

;;i;;ttfu; a esent;i de origine divini, cunoscutjt generic srrlr

[;;;. de sr/tet. Tocmai iceasta viziune permite .i4elegcr'"tf"-"t rlui aa o-"n-ir"u nu a fosq nu este 9i nu va fi niciodate singttrn

ai'n int "zut

Cosmos, 5i ca inseaga ei evolulie este ghidatA -penrr'l

nent de;ivilizaliile hiperspa$ale, plasate pe $epte de perlectrrrrrr

mult mai inalte.Din plcate, manifestarea dualitittii principiilor marcheazl trt

ueaea existenla, generind tensiuni qi conflicte atat intre crvllrznlll

- fii ele umane sau hiperspaqiale - cit qi in intenorul acestonr' ll

conduce la incheierea ciclurilor de evolutie spnhrala pnn ltrtrl

r"""* p""t t ca toate fiinlele sI beneficieze de aceleaqi ;ansc rh

evolutie, tma din legile spirituale fi'ndamentale este aceea a respcr'

;tiill#-h,t;td. u tt tu-t ittdit'itilor, indife-rent de gradul rl

O"""oita." "tin.

a" acestea. Tocmai acest fapt a f6cut.ca exercilrl{

innuenlei civilizaliilor hiperspa{iale asup-ra civilizaliei.}nTtane sI,':!

* 'r*-i'i"

-.0 ailct, ci prirriritermediul unui deosebit de conrpbl

I I . SISTEMUL OCULTDE DOMINARE A LUMII

,,SecoM XXI va f era ContoloilorLamii..,

Vechii dictatoi au cdzutfindcd nu le-auputtrt olbi supusilor destuLi p,Aine ;i destulcirc, destule miracole Si mitterc. Sub odictatuld $tiinli1tcd, i\vdqmAntul va func-liona c aderdrat bine, iar maioitateabdrbaTilor Si femeilor w aiunge ia-Si iu-beasc.i sen'itt/ted Si niciodatd nu vor matvisa reyolulii."

Aldous Huxlev

O caracteristici a speciei urnane, dar qi a fiecdrui individ ini ortc data de armonia in care se impletesc inteligen{a congti-

sfcctul. lnteligenta ne di capacitarea de a hJfp, de a'nefi de a ne imagina. Datoriti con$tiintei ne dim seama denoasbe cu lumea exterioar[, putem face distinctie intre eullume, intre rmiversul nostru interior si realititlile exterioare.

nc ofertr baza pentru a percep€ experienfele intr-o infinitatelo subtile, dar gi complexe, dincolo de simpla suferin(! saupcntru ca atributele tripletei inteligenp-conqtiinli-afect snrrr perfect in sensul dezvolt?trii individului. tre6uie ca el

o viziue foarte bine inchegaei asupra temporalialii, a ceeanrnt.trecut. prezent $i viitor, a importanlei acestor noliuni.|r|fcl fiinta urn€ni dobandeste si isi demonsheazi supe_

davenind total implicatd in ceea ce a fost, in """u "" ""t"cG va fi. Memoria dI omului sentimenhrl de continuitate

lungul timpului, in cadrul societilii, conturindu-i astfelRemodelarea t€cutului constituie, de aceea. o me-

pentru crearea unui int€g esafodaj de criterii, standardemenite st motiveze actiuile din.realitatea imediatl-si subtil sistem de control.

OS. KUHLI N

De$i, in general, oamenii nu iqi dau seama" situaliile socialcexercite rm control semnificativ asupra comportamentului umiu!Acliunile si reactiile individului la stimulii dintr-rm anumit medrusocial sunt determinate de fo4e si const€ngeri specifice acclurmediu, intr-o mtsure mult mai mare dei6t ar fi de a$teptat da([s-ar avea in vedere doar personalitatea intim5 a celui il cauzllChiar qi aspectele care par banale, nesemnificative, pot determinnschimbdri majore in comportamentul persoanelor aflate intr-o anumiti situalie sociali. Cuvinte, lozinci, semne, regulamente, legi ,intr-o mare mtrsud, simpla prezenttr a celorlalti sunt factori cu omare putere de influeng asupra individului, dirijindu-i reacliile tlcomportamentul, uneori chiar fdrd ca individul respectiv si-qi dcasearna.

DupI cum aratit Bogdan Ficeac in cartea sa, Tehnici de nutnipulare', psihologia sociald admite cA termenul de manipulan.desemneazd ,,o acliune sociald creatd premeditat pentt-u a influenltreacliile $i comportomentul manipulalilor in sensul doit de monipulatof'. Manipullrile mari sunt reprezentate de influenla intregilculturi in rnijlocul cdreia vieluieste individul. Sistemul de valori,comportamentul, felul de a gandi, sunt det€rminate in primul rdndde normele scrise si nescrise ale societe$i in care ts5ieqte, dcsubculturile cu care vine in contact. Neglij6nd aceasti permanenulgi uriagd influen1A, individul poate face mult mai u€or judecillgretite sau poate fi lesne de manipulat.

Datoritl insl tocmai acliunii continue a manipuldrilor marrasupra oamenilor, prezen(a lor a devenit ceva obis,nuit, frind multmai difcil de identificat. Pentru mu\i esie ufor de identificat rrmanipulare minord, de genul ,,tnrcurilor electorale", spre exemplu,decat una majorA, cum ar fi, de pild{ faptul cA rolul qcolii de atransmite elevilor un bagaj de cunostinte cdt mai mare are oimportanln secundari in comparalie cu celelalte scopuri, prin carrcopilul, adolescentul de mai t6rziu, esie antrenat pentru a se integrilin societatea respectivtr. Tinand cont de aceste aspecte, devine chrcA m&urile ,Jeformiste" iniliate de Ministerul Educaliei din Ro.mania trmfuesc un scop contrar, acela de creare a unor generaliide inadaptati sociali.

Manipulirile majore stau la baza rdspdndirii diferitelor curenl(.de opinie, a formarii tradi{iilor qi obiceiurilor, a conturdrii men-talitA{ilor, a impunerii r.rnor curente ,,la modi" sau chiar a provocarii

L Bogdan Fice^c: Tehnici de manrp,/dre, &tiN.ra Nemira, Bucur€sti, 1996.

OCTJLT DE DOMTNARE A LUMII

ample manifestiri protestatare. O analizi atentd qi impa4iallfaptul c[ anumite concepte, idei qi teorii sunt promovate de

apa4inand unor sfere de influente diferite, pentru a creade veridicitate unor prmcte de vedere ce trebuie susfinute.

caracteristici a manipulirilor executate de citre Pfamidao repr€zintd marea anvergura a acestora.

A) PIRAMIDA OCULTA

Experienta sociah ne aratl ca bate civilizafiile ctmoscute paneprczent s-au dezvoltat pe o anumitil structurt $i au cunoscut o)Me pozitivtr a6ta timp cet a fost respectati o anumite ierarhie.

cont de numeroas€le civilizalii c:re s-au succedat pe su-Terrei, nu est€ deloc absurd str presuprmem cd, la un moment

rur gnrp de indivizi din virfin piramidei sociale a avut accescunostin{e qi legictti ce le-au permis sd se inaltE deasupra

lor curente fi sI perpetueze $inta pe care au stipanit-o,de toate catastrofele periodice care s-au succedat Pe Pe-

Traditia veche chinezi Si cea lamaisto-tibetani susline acestde vedere. in momentul in care afirmi cr" in urmd cu 17

de ani, un cerc restrans de maeqtri (Seniorii din Dzyan)preluat conducerea ultimei umanictti, dupd c€ omenirea par-

deja o istorie enorm de lung6.lnte momentul aparitiei Piramidei Oculte $i evenimentul ex-ingerilor rebeli pe Terra existi o smnsi conexiune, iar faptul

principiile dupl care se conduce supnrstructuB ocult?l suntcu cele ale civilizafiei hiperspaliale luciferice, ne duce in

inevitabil la concluzia cd prima nu r€prezinti altceva decat uneficace de control a evoluliei civilizafiei umane, ,,inter-

prin care srmt implementate in societatea umanl planuri degi distruger€, ce vizeazd scopuri contrare telurilor cf,tre

tind in mod firesc fiintele umane. Din momentul crefii sale,Seniorilor din Dzyan se pierde de-a lungul unui intreg gir de

luciferice. Dentm a rcveni in mod fantomatic in istoria

civilizalii. Ramanard ascunsa in spatele valdui Lumii -Piramida Ocultd a vegheat na$terea, dezvoltarea qi disparitia

numero:rse culturi qi a ghidat prin mijloace nebdnuite evenimen-la care au participat popoarele ce s-au perindat pe suprafata

OS. KTJHLEN

Eficien{a deosebitl a actiunilor desfdqurate de Piramida Ocultise datoreazi" in primul rdnd, existenlei unui riguros Sistem Ocul(de Dominare a Lumii, sistem ce a fost pus la punct 9i adaptatpermanent la noile condilii sociale, in sensul subordon6rii completea resurselor pe care le oferit Terra la dimensiunea in care nedesf5s,udm existenta. Principalele scopuri vizate la ora actualtr sunt:

o mentinerea oamenilor intr-o permanenti stare de sclavicspirituah;

o diminuarea cantitadi optime de oxigen in atmosfera prinproliferarea motoarelor cu arderc intema;

o alimenta{ia pe baze sintetice;r incurajarea tendinlei medicinei 9i industriei farmaceutice dc

a trata efectul ;i nu cauza bolilor;r cultivarea unor vicii precum fumatul, consumul de alcool ;i

de droguri;. perpetuarea unor st?lri de conflict in ansamblul tuturor

societitilor, indiferent de gradul lor de dezvoltare (divide etimpera'),

o subminarea establishmentului;e proliferarea ac(iunilor de manipulare specifice mass-media;r ascunderea adevirului despre originea 9i evolulia omului,

despre locul stru in cadrul Univerzului;o ignorarea premeditata a marilor puncte de inEebare, a

descoperirilor arhc.ologice stAnjenitoare;. promovarea unei viziuni unice asupra istoriei, menite si

sprijine acfiunile sale $i str discrediteze opiniile contrareteoriei oficiale;

o distrugerea sistematici a documentelor istorice esenliale;. utilizarea unui imens potenlial gtiintific pentru controlul

evolutiei societlttii omeneSti;o suprimarea persoanelor incomode-Iat.?l cateva exemple devenite clasice. Degi se confrunta cu o

amplificare a conflictelor in toate planurile, civilizalia actual5 scincdpaFneazl sI se afirme in domeniul ,,cuceririi" cosmosuluiCazul nu este cu nimic mai prejos decat chsicul exemplu alaberantei curse a inarmf,rilor. Cine este interesat de mentinerea uneiasemenea st.?iri de lucruri?

ScDanf, deplini a puterii plmantesti qi ghidact p€rmanent dccivilizatia hiperspaliali a ingerilor negri, Piramida Oculti nu a cedatniciodati controlul asupra celor patrlr pilon; care stau la bazil

odificiului in[ltat de ea- $riinla, Religit, Politica 9i finan\ek'AmDrenta sa apare menlionati pentru prima datA in Biblie' cate ne.

minteste de tintativa construirii Tumului Babel, simbol al luptei

fnootriva lui Dumnezeu: ,' Haidem sd ne lacem un oras $i un lurn'

il'"a*i ,a6 ta aiungd la cer 5i sd ne facem faimd inainte de a

ne imprd$tia pe lala a tot pdmanhll! " (Facerea I l' 4)'

Vulgarizarea r'mor scrieri aparfindnd anumitor societtrli secrete

lflate iri coordonarea directi a suprastructurii oculte de putere a

tlus, cu timpul, la acceptarea in practica curen0l a unor srmbolun

cu iemnificilii multiple' Dintre aceastea, cele.mai des intehite sunt:

bdce, in obiect, o fin1d' o noyiune, o idee, o insusire sau un'intt^"nt.

Pe l6.ngr iimUoturite ce se folosesc in mod cu€nt in

ittn$ *,it itut"u tuhrror societafilor secrete are in vedere o sim-

f,rtistica apatte, prin care acestea iqi reprezint'il doctrina qi lelunle

Dlntre simiUoturlte cele mai fiecvent utilizate in literahrra ezotenca

pot fi amintite:

' iiGrti"r, pi--ia", steaua, dragonul, zvastica 9i complementari-

lltca.

b) srMBoLURr OCULTE,,A n te im?ohii gle$elii inseomnd sd

o incuiinlezi' iar a neglii'r sd ne conlruntdm

ca <>umenii rdi, cdnd o putem face' e un

pdcal cu nimic mai mic decAt ai inculaia "

Prpr F€lix 8l III-lea, s€colul al vl-lea

r Diclionarul definqte cuvintul simbol ca fiind w semn' obiect

frtu imagine care rePrezintd' in virtutea unei coresPondenle ana-

iISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

TRIUNGHruL

Soare-Luni, principiul inhegii crealii, circulafia vietii

tr cer la ptmant, evolulia la hindqi. Aceastit figurI compust'

8 l

Paousl considerd cd trirmglriul cu v6rfirl in sus reprezintil tot

lloo ci se ridicd de jos in sus fi este exprimat in plan fot d" lyiiitua, Io-i"r, Soare, stele qi de intreaga via$ naturalf,' Triunghiul

1lt v0rful in jos simbolizeazl tot ceea ce coboar[ de sus in jos' iar

in nlan fizii el rePrezint5 in mod special apa' umezeala"- Luna'

Uniia celor aoua triunghiuri complementarc repTzinjl cgtr.tbiryFl

I lr^fnft $tiinta secretd, Editura Herald, Bucurc$i'

82

cnnoscuti !i sub numele de Pecetea lui Solomon, reprezifiA Uni,vers.rl.

. - Raymong E. Capt, referinduse la simbolul triunghiului, con_

sideri cd: ,,Triunghiul, asociat cu ochiul atoatevdzd;r. este sint.bolul masonic ql Marelui Arhitect al Llnivenulai.,. Conform maso-nului Manly P. Hall, Marele Arhitect al Universului este MaestnrlLojelor Masonice: ,,Masonul crede in Marele Arhitect. Sd nu uih,niciodatd cd Maestrul este oproape. Ochiul atoatevdzdtor il ye-gheazd".

Edward Ronayane, fost membru al Masoneriei, aratA c6: ,,llnArhitect e un om care furnizeazd planui Si supemizeazd consiucyitunui ediJiciu clddit din materiale prcgdtite dinainte; dar Dumneiena creat din nimic cerul Si pdmAntul ;i toate fiinlele lor, deci el nupoate Ji un simplu arhitect. Atribuirea unui asemenea cqlifrcath,este o insuhd Ia adresa lul'.

PIRAMIDA / OBELISCULSimbolistica ezoterica relevd faptul ctr orice piramidi are o baztr

p5trat?i, ce semnifica materia, ficrma. semnul, adaptarea si cele oatnrdimensiuni spatio-!emporale ale Cosmosului. intr-un plan superior.muchiile reprezinti implementarea ideilor Ei teoriilor in practicl, intimp ce varfirl sf,u reprezint?i uniBtea.

O piramidl de o formi cu totul aparte este obeliscul. Cuv6ntulobelric defineqre un stalp de piatr5 inalt, cu patru lahrri si insusralspre vdrful de formtr piramidall. in prezent, cete mai impo-nanrcobeliscuri sunt:

o Monumentul Washington, construit in rnemoria primuluipresedinte american, George Washington:

o Obeliscul din Central ParVNew york, adus in anul lggl dcla Alexandria,/Egipt;

o Obeliscul de la Vaticar, amplasat in piata San pietro dinRoma, intr-un asemenea mod, hcat, chiar ;i papa" sti cufap spre el c6nd se adreseazi mul$rnii.

Scriitonrl masonic Carl H. Claudy, referindu-se la unele ritu_aluri antice, a aratat c6: ,Jniliatul din vechime vedea in obelisc insusispiitul zeului pe care tl adora'..

STEAUA / SOARELEPapusl consideri cA p€ntagrama sau steaua in cinci colhrri are

sensuri multiple, dintre care cel mai important este acela al unitiltii.

l. PaDusi Or .'

nnul poate desemna, atat omul, cu capul ;i membrele sale,. cat

oclc cinci simluri ale sale. De asemenea, toate marile puteri au

simbol nu numai pe arme, avioane 9i tancud' El constituie un

)l al puterii rmui anurnit stat sau chiar al unei alian(e de state

Scnsul simbolistic negativ, reprezentat de steaua cazatoarc'

ltrite de istoria ingeruiui clzut, Lucifer: ,,Cum ai cdzut tu din

OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

stea strdlucitoare... " (lsaia 14' l2).

Conform iluminatului Adam Weishaupt, ,,tteaua de foc este

la raliunii", iar marele maestru mason Albert Pike a f6cut

cu simbolnl soarelui: ,,Adorqlia soarelui a devenit baza

Zste Nordul" . De ce considerit masonii nordul ca loc

OS. KUHLIiN

tmr religiilor din antichitate. Cu mii de ani in urmd, oamenii

adorat ioarele. IniSial, au piit dincolo de orbitd, spre zeul

Si l-au personifical ca Brahma, Amun, Osiris, Bel, Adonis't, Uitni^ ti Apollo. Krishna esle zeul-soare hindus Soa'

ne este prezentat tn cadrul Masoneriei, inilial, ca sursd a

ii. dar mai insistent ca simbol al autoitdlii suverane"'

lnllial pe calea care duce spre lumind, - dar lui ii revine sd

Itoreasia pe drumul Vrpuitor sPre Estul simbolic' Iar local

li t t n.ti",tlui n" a;:lta Carlea tui Isaia (14' 1.3): .',"mai opresus de

llble Dumnezeului celui pulemic wi s$eza J lul meu! In munete

i * ""

adund zeii, voi pune sdlasul meu' in miazdnoapterz cea

Sul depdrtatd... "ln Vechiut Testament, in Deuteronom exist2t o referire la con-

COMPLEMENTARITATEA

PotrLit Cd4ii Schimbdilor, una din cele cinci scrieri canonice

int&mentale ale chinezilor, yang este una din energiile cosmice

iintlementate cuprinse in Tao, qi anume principiul masculin, g€-

ilior, to-itto., ."prezentat de cer, caldurl' soare, cre$erc, victorie'

inrlrimpurite primavara 5i vara, culoarea rosie qi numirul impar'

r'], dimpoHve. este principiul feminin. recepior' obscur' telunc'

OS. KUHI I N OCULT DE DOMINARE A LUMII

rcce, .reprezentat de lund, anotimpurile toamna qi iama, culoaror

neagr5 ;i numarul par.Conform doctrinei taioste chineze, neintrerupta mi5care a cch,

doui principii ge realizeazA ciclic, iar acest aspect ".'r"na*i

ui,,,in plan fizic, psihic. cat si in plan social. polii statueaza limite Denllcrctunle schunbarilor, in asa fcl, incal, dupa ce yang si_a atrl.apogeut, el se retrage in favoarea lui yin gi reciproc. Un fenor c,,nu poate fi exclusiv yang sau exclusiv yrz, ci

"sie " munif"stui" .,

unei continue Si neintreruple alternan(e a celor doua princir.,i,Jrmboluf complementarita(ii yin/yang a fost preluar de miscaic,,New Age. care l-a transformat, simplificandu_l si deficrmdndrr. I.intr-un simbol holistic.

SARPELE / BALAURUL / DRAGONUL

. .Marele mason de grad 33, Manly p. Hall considera ci accsrsfmbof este la fel de vechi ca fiinF umana, arit6nd in invtildtt .il,.secrete ole tuturor timpurilor cd ,,printre aproape toate ace.st,.popoare strdvechi, garpele a fost acceptat ca un simbol al intel,t,c.iunii"- $i lot Hall artta ca misterele antice au fort tun"f..,,,.d,iversefor cutturi pi integrate lumii actuale: ..p"sle pa^,jn)',r,aomnrt,Kegu Serpi. Ace$ti Regi $erpi au fondat pcolile misterel,n.care utrcrrcr au qpdrut ca mistere egiplene sau brahmane. Sarpeltera simbolul lor. Erau odevdra1i lrati ai luminii si de la

"i o'd;;r;;,,

!: Ttr t"ung.de adepli ii initiai incercasi cum se cuvine ;i doveditl

t: c?n/?7il:t.e -lu

legea. $orpele esre credincios pincipiilor int,.tepciunii, cdci i!:"p!*r? pe om spre cunoa$terea de iine insustun $qrpe este Jolos adesea de cdtre antici co simbol al inlelq,ciunif'.

, $arpele biblic este Lucifer, heruvimul uns din ceruri, care acazut pentru cd a nevnit la puierea dumnezeiasce.

, . Alt indiciu ca soarele si sarpele sunt simboluri imponante alcro1elor francmasonice il constituie faptul cA masonul le srad 25poarti numele de Cavaler al $arpelui Sfruntat, ia.

-asorrul?e graO

28 este numit Cavaler al Soareiur.

ZVASTICA

^ Atet in Europa, cat si in Asia. zvastica a fost considemli

olroroeauna un semn magic. S_a vlzut in ea alat simbolul Soarelui-aol g.-.ulutI qi de fecundirate. car si al tunetului, manifestare a11,.,1,

otuln: ce trebuie conjurat2l. Spre deosebire de cruce, demunghl sau de semiluntr, zvastica nu este un sernn elementar carc

ll nutut fi inventat $i reinventat in orice epoci a omenni Si in

Jo punct de pe glob. cu o simbolisticd de fiecare datn diferitA

nrimul semn trasat cu o intentie precisa, iar srudiul lui pune

crna originilor comune ale diferitor religii qi a relaliilor preis-

hr China slecolului al V-lea d. Chr., iar un secol mai tarziu

lc dintre Europa, Asia ;i America

lJrma cea mai veche a fost descoperiti in Transilvania 9i

L!2! de la slalTitul aqa-zisei epoci a pietrei flefuite Ea poate fi

r|nt[ De sute de fuse ce dateazi din secolul al XIV-lea i Chr'-pr rntre vestigiile Troiei. Apare in India in.secolul al IV-lea i Ctu-

fdlrmul japonez nou aperut Si-a Itrcut din ea emblemS' Este un

ihrhrt eiciusiv arian, fiind total necunoscut ̂ in- toata r€giunea

[ (Egipt, Chaldeea, Asiria, Fenicia). in 189t, Emest Krauss

atinfia publicului germanic asupra acestui fapt,.iar^ Guido

L.ilr-,tc""rie, irr 1908, zvastica drept un simbol al puritilii sdngelui,

hbl|tt .te un semn de cunoa;tere ezoterica revelat prin descifiarea

ffi{rcii runice a Eddelor--' 'l,u curtea Rusiei, crucea incarligati a fost introdusa de FrinaAlcxlndra Feodorovna, probabil sub influen{a mediumului Bad-

Itulcv, persona.l bizar format la Lhassa 9i care a stabilit mai apoi

iiiitt"-*" legituri cu Tibetut. or, Tibetul este una din regiunile

hntri unde zvastica dexbogira sau levogird este foaie cunoscutd'

lnatur" O. a fi executatd. larina a desenat pe peretele casei lpatiev

It tnrcc incdrligat5, insotita de o inscriplie. Dupl ce desenul a fost

llilogmfiat in g@ba, inscrip{ia a disptrrut Kutiepov se p-are cd-a

frrtnii in posesii fotografiei fdcute la 24 iulie, in vreme ce fotografiapllcllll dateazr din 14 august- Tot el ar fr primit in pdstrare tcoana

dtropcritl asupra larinei; in interiorul careia a g'sit un alt mesaj,

lr fiica aluzie la societatea secretd a Dragonului Verde't)up[ opinia unui agent secret, ce avea sa fie otrdvit ulterior in

llthr misterios si care uza in romanele sale de pseudonimul Teddy

I.cgrund, Kutiepov. disparut lara uma' ar fi fost rApit qi ucis pe

lrhiut cu trei catarge al baronului Ono Bautenas. asasinat $i el mai

lrlirr. Teddy Legrand scie'. ,,l|arele vapor alb se numea <Asgard>>

Itwese, deci, botezat, oare tntdmpldtor, cw un cuvA prin care

hjtn<lele blandeze desemneazd Regatul Regelui din Thule?" Con-.

llnn lui Trebich Lincoln' care se prezenta ca lrmd tama L'Joml

itrn, noci"tatea Verzilor, iffuditA cu societatea germani Thule, i;i

lvcl originea in Tibet. La Berlin, un cilugar tibetan supranumrt

,,onrrrl cu mlnuqi verzi", care anticipase de trei ori in presd, cu

exactitate, numErul de deputali nazi;ti nimigi in Reichstag, il primearegulat pe Hitler. El era" potrivit inifia(ilor, delintrtorul cheilor carc,deschid regatul Agartha.'.

In Austri4 grupul Edelweis anunta" in 192g, cd un nou Mesiase niscuse, iar in Anglia sir Musely gi Bellamy proclamau in numeledoctrinei horbigeriene, cf, lumina se pogordse asupra Germaniei, intimp ce in America aptreau potecile de argint ale coloneluluiBallard. S-a manifestat instr si o rezistenti din partea unor englezide seamtr, care si-au dat seama c6 miscarea cnpdta aspecnl

_unei

religii luciferice.Interesant este faptul cl, in momentul in care a ap|lrut Mein

Kampf, s-a ptblicat si cartea rusului Ossendowschi, gdles , Hommeset Dieux, in care se aflau rostite public pentu prima oard nwnelede Shambhala gi Agar0ra. in mod cu tonrl ,,intamplltof. , in cursulaceluiaqi an, a fost publicatil gi cartea israelitului ortodox Velikovski.Lumi in coliziune, care a cunoscut un succes mondial. Conformlegendei, acum 30-40 de veacuri exista in regiunea Gobi o mareciviliza{ie, dar, in urma unei catastrofe, teritoriul a fost transformatin de$ert, iax cei care au sctrpat au emigrat, rmii cdtre nordul Europei.ceilalti cltre Caucaz. Zeul Thor din legendele nordice ar fi fost unuldin eroii acestei migralii. Ini(iatii din gmpul nazist Thule erauincredinlali ctr acesti emigranfi din Gobi constituiau rasa f,mdamen_tal4 a omenirii, trunchiul arian qi de aceea Haushoffer nredicanecesitatea de a cuceri toata Europa orientali, Tur.kestand. p;irul.Gobi qi Tibehr.l. Jdrile acestea constituiau pentru el ,,ginutul-inimn,:gi de aceea considera cI oricine controleazi acest tinut, controleazAglobul.

DupI Ren6 Guenon, autorul celebrei cffi Le Roi du Monde.legenda susline cA duptr cataclismul din Gobi, SUpnnii inalteiCivilizatii, De(inltorii Cunoaqterii, Fiii Inteligenlelor din Afare, s_aualezt intr-un imens sistem de caverne sub mun{ii Himalava. lninima acestor caveme, s-au scindat in doui gupwi, unul urmind,,calea miinii drepte", ceElalt ,,calea mainii st6ngi... prirna cale si_aravea cenhul la Agartha, loc de contemplare, cetate ascunsl abinelui, templu al neparticipirii la lume. A doua trece prin Shamb_hal4 cetate a violenpi fi a fo4ei, ale c[rei puteri comandi elemen-tele, masele de oameni s,i grdbesc ajungerea umanit?t1ii la ,,rEscruceatirnpurilol'. Magilor conducltori de popoare le-ar fi posibil sit faclun pact cu Shambhala, prin mijlocirea jur[mintelor gi a sacrificiilor.

ECHERUL 8I COMPASUL

Echerul reprezintd pentm masoni actiunea omului T"PT Iu-fd"i fi

-g-i-..a haosului. Compasrrl este. atat simbolul rela-

tvlt!1ii, mlsurind cel mai mare sector de activitate ce poate n anns

I api.ituf uman, cat ;i reprezentarea a doua principii cu originea

htr-un tittgfo punct, inceput al orictrei manifest?tri cosmice'

ARCA SI MISTRJA

Ecumenismul a fost intotdeauna unul din polii bisericii creStine',"t.no-"n sociologic aparte. el a rLprezentat efonul neobosit depus

lfntsu relacerea unitiilii insfitutiei clericale' Mi;carea ecluneruca

[uf"-a u aperuL insa, concomitent in toate -sferele

confesio-nale

ITITEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIIMII

hline din Occident, simultan cu aparilia-ideilor de ''rltY."Y: ili Bnrno Wurtzl, din multitudinea

' n$itate mondiah" Conform lui , - ,:fi||nlIEIC llr()lruralra

b institolii ce promoveazl programul referitor la unitatea globala

I ttruno Wurtz: New Age ParadigmaFdlkrr! dc Vest, Timisoara, 1994

OS. KUHLEN

F c6i..biande", doua se apropie tot mai mult de pragul atentiei

[na-f.t f . ecumenismul -hieratic-r€ligios qi 2 francmasoneria

[lc-profana, simbolizate printr-o arca (ambarcaliune cu catarg in

oruc;) si printr-o mistrie acoperitit de compas'qoRTUL

Cel mai impofant simbol al multor organiza$' inclusiv al Franc-

tturoneriei, a fost;or{ul. Foarte simplu si murdar la incqut'- 1c€^s9^ 1firr into"t, de ,,preolimea lui Melchisede]c', in juru'l anului 22oo

i]Cnr., ""

o Ufr"l'ta al66 de miel, ce continutr si fie folosita qi astnzi-

licmbrii Fradei $arpelui purtau aortul incd drrr amrl 340o i Chr"

lFnru a-$i arah supunerea fatA de zei Conform traditier' zeu egpier|l

lruu repre""tttati tUutana i" nave divine si punand $o(un' Ulterior'

anul ;$rilor a fo$ adoptat 9i de preoqii drn ternple' ca simbol al

.hvotamenn ui falL de zri qi al autorit?iqii in fala poporului'

CURCUBEIJL SI CODUL CULORILOR

Curcubeul semnifictr in credinla creqtinl ideea de pace cu

f)umnezeu, de fXgdduinp divinn de a exclude potopul din soarta

orncnirii. I-a vechli greci, curcubeul era personificat de zeila kis'

Itlomgenr voinlei zeiior, qi simboliza relalia neintreruptd dintre cer

rl nnirant, dintre zei ;i oameni, fiind ^in acelasi dtq' T TnT

lgtritor qi expresiu al limbajului divin' In Chrna' cncr culon ale

iurcuU.irtui reprezinU maniiestarea armoniei fecunde a rapomrrilor

hotistd sau revrdjnea Vdrsdtonrlui,

8988 os. KUl l l I L OCULT DE DOMINARE A LUMTI

C) PROFETII,, Doar urc1ad impolriva curenhtlui aPei

ga""gti t*o*l; cobotdnd pe firuI apei il

pierzi. "

Traditia celor Nevtrzuti

profetiile sunt puse de obicei sub semnul capacitdtilor paranor-

I ale unor indivizi de a avea acces la viziuni ale unor eventmente

;;;;Gt- in viitor' Tot la fel de probabils este insr 'si;^;;;;;9;ii"t;*t acces la plan'rile ,n"i

f*1 *:,T":Tjl:

t"l ""'t* "r"L-r"

si puse in aplicare de Piramida oculta

in ".-"Oitf

diferitor societali s€crete' Iata cateva exemple care

vcni in spriiinul acestei ipoteze'i# ;;;d;;;", fapni ca in viata Romei atrrice' pracricantii

tLto. ".u,l

asociali in congregalii qi confrerii diferite' in care'#;;;;;;;auguriiqr-siuileL'P*'I""'*:!-']T.:";:T

J5*"t*"utl "a

Si6ila din cumae i-a v6ndut regelui Tar-

' iup"Ou"

- n*ar de noua papirusuri'-":

"tll1*1i:::,::;iil ; il;;l"t no.* conrot-

'legendei' in cele- noui suluri

prpirus erau inscrise alat destinul poporulti TTlll-*i,n^tl"::::' ca acest destin sa se Poatatrcbuiau neaparat urmate Penmr I

tui. Din pncite, nu se poate gti daca acestea. nu emu curnva

;i;t;i"";; l.^.ltare ale imperiului' planuri ce- urmau sa fie

in aplicare pe cai oculte, deoarece sulurile' t":' t:i:-il:tl:

iu'iost dl"trus" itt totalitate dupa ce Ei-au indeplinit

l9hrl.'-"'ix"p, plati pentru cele noui volume' ea i-a :eTt

rerylul,1g

t iidid ;,; surni considerabila pentru acele timpuri' Nein-

Fiirii r" t"r""*a sulurilor, regele a-refirzat.s1 luj"LTu^T:ti::jittl;;;;i dr"p,

"-" sibila a ars in fae lui trei din cele noui

l'iuri, cerattau-i apoi tot 300 de filipi pe-ntm cele qase care mar

il;;;;'i;oilius a .refirzat si de data asta' asa ca aprisa

dltrlntl a mar ars trer sun'm sr a cerut-iarali *:1":l !:l,f^lii

ilhi; ;** ultimele trei care mai ramases€rtr' Impresionat la

l&Oul ia cele trei suluri reprezentau poate o valoare' Targutluu.s

illri"rll r" JG*, qi a platii cei 300 di fitipi pentru cele trei -suluri'

ilil; it- f6;"i u"tu d" n inceput qi si fi pus mina' dacd ar fi

dintre principiile complementare Yin ;i yang. ln ezoterismul r..lamic, curcubeul, alcltuit din gapte culori, este imaginea caliritlil,,ldivine risDandite in univers.

Oemascand pseudo-spiritualitatea misctrrii New Age, Bnrrr,,Wurtzrsubliniazt faptul cf, aceasta i-a conferit curcubeului ,,semnificalie ereticS" aceea de participare la constnrirea unei purrlrintre om si supraom. Alegdndu-l ca ernblemd. migcarea nu a fllc,rraltceva decdt se iconografieze si sA motiveze cosmologic un aspc, rprezent in psihismul arhetipal al popoarelor: ideea de schimbarc llucrurilor qi a reprezentdrilor. Razele de lumind,legate de simbohrlcurcubeului, sunt, de as€menea, rm simbol new-age-ist. Semnrrlgrafic respectiv intruchipeaze at6t cele sapte culoi ale razei ,h.lumin6, prezente in alcetuirea curcubeului, cat Si culorile leuntricc,proprii fenomenelor din naturA. in simbolistica aquarianl. culoart,rverde a luat locul culorii rog . ce simboliza revolutia sociala. I)rrrmetafori a vielii si a nndejdii, verdele a devenit simbolul srrpravie{uidi gi al ultimei sperante, care penetreazi gi tempereaz:rrosul incendiar al revoltei. El are ca premisi istoricl rogul revolu(icrsociale, dar in variarta mult mai dramatice a transformirii univcrsale in vederea reintegdrii in totalitate.

Sarcina cea mai urgenti a fost revolufia sociall, dreptatcilsocialtr, fufAptuirea imperativelor culorii roqii; sarcina umitoare estrrevolulia,,naturaltr", sistarea spolierii propriului nostsu substnrlnatural si, cu aceasta, suprirnarea ultimei mari contradictii, cea dintrcsocietate si natu5. Din cele gapte dominante cromatice distincte altcurcubeului, verdele exprimtr cel mai bine starea in care se aflllomenirea actuald: ea sp€ri st supravieluiascd prin integrare holis-tictr, prin rcaliarea globalizirii, prin reintegrare in ecosistem. Ver-dele devine pentru new-age-iSti culoarea supravie(uirii si a ultimcrsperanle, ceea ce face ca el si fie un simbol revolutionar. unprincipiu politic. Din acest punct de vedere, migcarea ecologisti d:ldovadi de cameleonisrn in momentul in care se declara apolitictr.

in perioada modem6, Piramida Ocult?i a incurajat adop'tarea dccdtre toate statele a drapelelor na{ionale formate din diverse culori.codurile culorilor respective fiind o mdsurd a importar(ei statuluirespectiv in plan intemalional. Astfel, analizind culorile dranelelornalionale ale statelor lumii, ne dim usor seama ce toate marilcputeri au intotdeauna codul rosu-alb-aibastu: SUA, Marea Bri-tanie, Franta si Rusia. De asemenea, culorile roqu-alb-verde repre-zintA codificarea gradului 33 masonic Si drapelul ltaliei.

L Btvoo Ww12: Op. cit. lri om chibzuit, Pe toate noutr'

90 9l

- ,,h:rt

671 de ta intemeierea Romei, in tinpul dictaturir lrrl

:*lj:1,j":,j.,1^p^:lt*" de ur inceniiu d;;;;;;l;r ,:;i

tat de Pe suPrafaYa PdmAntutui"'"Mai aproape de zilele noastre 9st9 u.xgriplia qtJ":a.1:,t,!^t:* 'iil .fi"

"'rt"rettt oi" <ltty, dat6nd din secolul al XV-lea:

',iiii""nO"irit" vor pdiea vii' miscindu--se to"*':,??,

'd-;;;;.;dbtll", asemeiea pe;tilor, vor inota pe fundul mdrii'

Cdnd oamenii, intrecdnd pdsdrile, vor qiunge lq cer'

Atunci iumdtate din lwne se va bdldci in sdnge" '

ii"iiis6;';;til.r engtez' M. P Shiel' a publicat o nuveld in

"'t*ln a"

"ti-tttaii monstmoqi devasteazi Europa' ucid

ilb-;;; le cred daunatoare progresului umanitnlii ti ard

rvrele. El a intitulat nuvela: ,Ss-,ttii''il;,; Divina Commedia' a .4cscris cy

-nrgcizie cru-c9l

tu-tui.- "o"t*futi"

invizibilS din emisfera nordictr 9i PP !-"^li:iAA; dt" Gmea lui n-ar fr putut-o zti' iar swifr" n Cdld'

-iar-i*Lpr, iliio) a precizat &sbnlele qi perioadele de rotatie

il'*i.iaii *,l,ri1i ai planetei Marte' necunosculi -T-?Ta:

CT9ili;;;; Asaph Hall i-a descoperit in- 1.8?7 qi qi-a dat

ctr masurAtorile lui corespund cu indicatiile lul swrlt' cupnns

fi;; il;;" t, i-a ntrnit Phobos fi Deimos'- te1r'nn cl teroaT;

li pare cr aiqti satelili au aprrut !ru"t *o*:" Ile^sc-?ape mar

OCULT DE DOMINARE A LUMII

de la Soare Rdsare' lara feicitd care va vedea ultimul

reald.

OS. KUIII I N

urma ciruia prelioasele manuscrise u" pi"ria ftr. *;;:;;,"r;ilil l;poate fi consideraE incheiaE chesuunea autenticittrtii oricdrui tltx rrmenr prezentat ast?lzi ca atare. Dupa $ase anl iJ;i ;il;':,comisie formate din trei foarte erudiii ;*,"ri,;;;;;,;;;.;,,;sa reconstituie, din memoria diver;ilor .id.;, ;_d;j;il;.;.1;votume,. in condiuire unei c6t mai mari ni.ii,it'. i" "i.r",i",i,iii,lSenatuI hot rese $i reconstituirea

ca toate acestea au suferit n'odl'_9r.,.*:. pierite in flacari. nunr,rr

porunca lui ocravianus ou*nTt* substangiale mai t6rziu' tlrrt

ioooa.J*i-l-J;;i"rH.jli;"ff*"rl*T:#;T::,.ill;despre cele tei ca4i, zise iibilic", acestea au tbst bine retusarc slasezate la picioarele statuii lui Asenerar u r i r"i", ii r i*i,' "ffi f#.tffi * i'# ;Ti"lX:aceste oracofe, .,ca sd ruineze a"_, iir"L"- i"ri"j";ri;;:"_,,aceastd chezd$ie a verniciei et,. o""r u"""t fupi

"s.";;;;dr';:;ir',:,-.j:.::"^ * ceea ce ni se prezinti

^Uri .iU

",_r.f.'E ;;i;;,:.sra,tnce a suldt prea multe fatsificAri ca sA mai fi ,{m"s c;;;,autentic in ele.

^, b*T Carte a pro/e|iilor, Josane Charrrentier a tecut in revistasr a analizat toate prorccirile ce

:i l--":l'r "'* ;;;;;;,iIX"HJi'K##Hi";1;

s-a opnt mai indelung asuora rIuiB;t:.prdpdd;irt,;;i:",T;f::ff;#";n:,#|:,:'iar inlelepfii vor sti c6nd se va pirni flacdra ;;;;;;;;:;;;ice va veni ?e utmele ei. pdmdnnt toiva li

" dbd;t;;;,i"i';;;,toate stelele se vor aduna in semnul Raculuf

._ De.stinul Cermaniei este cuprins intr_o proGqie a calugaritelHroswitha, care se mintuia in yeacut "t

l-_;;1.- ,i?i;l*."L1j::Ttl

Saxonia. Bizar este.faphrt ca in irvaL"aqir;;;;;;:cm aie.acesteia s_au putut citi dinainte istoria celor doutr cd;;;;.fpaie. monaiae , iar mai tArziu simititudinile au iosliifr,il .l:mar mu.lttr ugurin(i. penfru anii

1londi.are, '';Jfi "';",",^::i:,:yr^_;::::.#:i:r;tr:t,l:!":y. i?" p: ntinete tui se vor idica r^o"i,r-i"ibii,' ,7i"i'Ilr,:::*,::b,. fntre

.cete doud tiii va 7 u"a $;;;;;;';;i.";;tneamului getman tSi vor da mdnnazboiurtFosqZi;"i"ff i'tXii.f #ii"ii,,#:::;::*::;

l"ri-i"" ""

ul tau n.,-i petcePusera mai derrerne cu o zi'*-i-ii.**t"

a" anticipalie eite' de altfel' singuml dorneniu care

a *-i" ot"r.n*a unor viziuni asupra viitorului civilizaliei uma-

i i]iiJ-"'" ""i.tii

sa fie expuli pericolului de a fi stigrnatizali de

iiLl" p"uriJ. Astfel' cea mai remarcabila profe{ie' . de naruri

ilfliinJ*t*^ti"a, a fost fecuui de Jules Veme' in lucrarea o

iiiiiiii ait" Pdmdnt la Lurui' atunci cind a stabilit Florida drept

t"i A" m.ure u *chetei cdtre satelitul natural al Terrei' devan€nd

un s€col

Element

;;ic"l",*'"

Misiunea APollo-EAnticiParecJutcs

Florida-SUA Florida-SUA

St crurt aliaj de aluminiu fonta + aluminiu

Earupaj

Foma navei

3 oamenr 3 oaneni

rachetd obuz

Gr€utate

Luncime

5621 va 5341 ke

355 m 3,65 m

Vi@7n

sistcm de iinarc

38.98E lsn/lt 40.000 km/h

retrofilzee retrofuzee

OS. KUHLEN IISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

Tot in urme cu un secol. Jules Veme a oferit si o alrdcoinciden@ profetictr, atunci cen( descriind submarinul 'imaeinarNautilus, comandat de crpitanul Nemo, a mentionat dir"";;;i;submersibilului, care sunt aproape identice cu cele ale

"",*[ilsubmanne atomice americane-

- Dincolo de aceste aspecte care pun sub semnul intrebtrrii insnsi

viabilitatea viziunii lineare azupr. isto.iei, dar care nu "onf".e

oanumita.certitudine in legdturl cu existenta si activitatea subteran,a Piramidei Oculte, exisdt anumite element€ care, prin modul incare sunt abordate de saucturile oficiale ale diferitor state, lasd s,1e ltrevada faptul cd problemele rcqlective nu constihrje altce;;decet rezultatele unor campanii de manipulare deosebit'de vaste.mcnite sa interzica accesul oamenilor obignuigi la informalii deimportaD(i vitaltr pentru viitorul omenirii.

'fe"trrl exerrrptincare"

modului in care suprastructu.ra oculti de putere trateazi aspectelest4njcnitoare, voi prezenta in continuare ioud cazuri a"rr"Ltoua",unul rcferitor Ia aga-zisul fenomen OZN, iar altul legat de confilu_ratia reali a Terrei.

d) FENOMENUL O. Z. N.,,E)cisti, un sistem de control spiitual al

con$tiinlei umane si fenomenele paranor-male fac parte din mahifestdrile saie. Nu Dotspune dacd aces, eontrol este nabarai ,ispontqn, dacd lroate f qplicqt in temeniigeneticii. psihosociologiei sau ai fenome-nelor obi$nuite, sau este de naruid anifi_ciald, aflat sub puterea unei voinle iu-pranafiirale.,,

Dr. Jrcques Vr[ee, astrofizician NASA

^_,Studierea alenti a evolu$ei problematicii legate de Fenomenul

u4 ?s.te extrem de sugestivA in ceea ce priveQte exemplificarcamodului in care Piramida Oculti se foloseqte de'o realitaie inc;n:testabile penhu a lansa rmele mituri care si_i permit5 p.omo.,ra[,intereselor in sfera sociald. pe fondul rmei putlmice

";; i"r;

tuite de toate statele din considerente de ,,securitate ";ti;;;;,Pfamida Ocult?t qrllry"J" implementarca unor curcnte ideologice,

care se dezvoltii pinn b aparifia unor organizalii pseudo_religiioase

dc tipul sectelor ce adord extratere$rii. Md voi r€feri, de aceea, la

doutr aspecte care aparcnt coinci4 dar care au roluri diametralopuse, qi anume realitalea existenlei OZN-uilor qi mitul OZN.

TEHNOLOGIA OZN

lnceputul anului 1955 a adus la cunostin{a opiniei publiceclcclarafia savantului de origine romantr Herman Oberth, autoritate(iintifici de renume mondial in domeniul spatiului 9i al rachetelor,fost profesor al fui Wemher von Bmm: 'Am exqminat toateatgumentele in fovoarea ti in defavoarea etistentei fatfiriilortburdtoare Si concluzia mea este cd OZN-uile existd ca adevdra'$nt foarte reale li sunt vehiale provenind de Ia unul sau maimulti sisteme solare. EIe sunt, probabil, condtlse de observatoilnteligenti, ary4inAnd unei civilizalii care continud nilte investigaliitltinlifice asupra PdmAntului nostru de mai mulle secole"-'

Iiay Palme., redactonrl-;ef al revistei Farfurii zburdtoare, artBcat teoria originii interplanetarc a OzN-urilor, al ctrrui propovi-duitor fervent era expertul american Keyhoe, dupl ce a demonstratc[ farfuriile zburltoare nu apa4in nici unei naliuni existente. Teoriaoriginii subterane a farfuriilor zburf,toarc a fost Fezentat?t p€ntruprima oarl de profesoml Henrique Jose de Souza, prc$edintele'societittii

Teosofice Braziliene, cu sediul in Sao Louenco, statulMinas 6erais, unde existtr rm imens templu in stil g€cesc dedicatAgarthei, numele budist al lumii subterane, a ctrrei capital[ seDrcsupune cA este Shambhala.' deferitor la secrehrl pastrat in legdtura cu acest subiect- comen-tatorul arnerican de radio gi televiziune, Frank Edwards a afirmatd ,,ordinele de pdstrare a secretului tn Pivinla OZN-uilor vin desus ti cd Aialia Militard este doar lapul ispd$itof'.

Pionier irr domeniul ufologiei, Edwards a purtat o cmciadlviguoasd p€ntu a dezvilui instaurarea cenzurii neoficiale qi asc"n-derea dovizilor concrete cu privire la originea OZN-urilor fap demarele public. ln 1958, Bulkley Griflm, corespondentul din NewBedford af zian vi Standard Times lfashington, Massachussetts' ascris pentru respectiva publicagie mai multe articole incitante' dincare unul era intitulat Cenzura Pentagonului asupra OZN-uiloreste efectivd, in care punea sub semnul intl€birii drepnrl armateiamericane de a monopoliza informaliile din domeniu. La aceasta,Aviatia Militar[ a rispuns suslindnd ctr Regulamentul 2W-2 pre-vede cd. ,,cercetdile Si analiza OZN-urilor, ce pot constitui o

OS. KUHLIiN OCULT DE DOMINARE A LTJMII

ameninlare pentru secuitatea Statelor (Jnite, sunt direct lepate .lt.llllunlerea pivind apdlarea SU,{... Nici NASA, nici Cil,, ni..FBI-ul nu a dezviluit publicului fapte referitoare la incidente OZt.d^eT s-ar trcut unele investigaqii. Mai mult decat atat, membriSubcomitetului Pennanent pentru Invesnga;fi al Senatului SUA arrlacut unele studii asupra conexiunii OZN-Avia(ia Militartr si :rrrdecis

-sa-nu investigheze problema, nici cu qile deschise, nici c,,

u5ile inchise.

^ I ld. 1964, o daQi cu aparifia c[4ii Guvernut Invizibi!, a fosrotentil cheia aparentd a acestui mister. ,,Grupul Special afost creatin pimii ani ai administraliei Ebenhower, c7:nform ordinilui urnl,54/12. In cercarile cele mai intime ale Administatiei a fost stcontinuit sd rdmdnd cunoscut sub numele de Grupul S4/l Z...bnpitSpecial a lucra! intr--o atmoElbrd secretil, ce Zepdsea pe cei ,,oricdrei qlte branSe din cadntl Guvemului SUA...:CU aie in gen.eral, in vedere, Grupul Special, otunci cdnd sustine cd asenfiZ nua stabilit niciodatd politica, ci doar a actionat sub cominda un.;autoritdli mai inatte'..

Michall Hesemann explica, in carlfra sa Conracte OZN . de ccmass-media,.desconsidertr.. fenomenul OZl,):,.proiecni BlueBook al armatei ameicane a inregistrat peste 200 de rawai ain,unor asemenec, conlscte, din care 2596 au st clasate ci necanos_a:t:. ClA a inceput cercetdri penm! a verifca dacil problent,toDtectetor zburdtoare neidentiJicate aneninlii siguranlq nationuld.La I I septembie 1952, Marshall ChadwiL vie4irecroi al d..partamentului StiinfiJic al CIA, rapota cd a fost pnr la punct unsistem de semnalizare generqlizat ,i cd toate bazeli aviatiii militareameicane au pimit ordinul de a intercepta OZN_uile, Din punt tde

-vedere practic, a fost recomandat ca id se dezvolte o potiiri o

informdrii publice, pentru a se limita riscal panicii. Aieosta in-semta cd se instaura (o cenzurit inteligentd 5i lipsitd de scrupule,,pentru a elimina interesul opiniei publice asuprifenomenului OZN.

La 18 noiembie 1952, directarul CIA,- amiralul Roscoe Hil_Ienl<oetter, prezenta sifiralia preSedintelui nou ales: <<Implicailepenlru sigurqnla aalionqld sunt reprezentate in pimul'rdnd dtfoptul cd motivele ti intenliile acestor vizitatori sunt incd. totulnecunoscute. La acesaa se qdaugd o cre$tere frapantd a zboruilorae recunoa;tere a acestor nave din mai pind in ,oamna acestui..n, care duc la grija unor noi demersuri iminen?, Din acestt,motive, dar Si din considerente intemalionale ii tehnologice evi_dente si din necesitatea stringentd de a evita cu oice prei panico.

@mtsia de cetcetare Majestic-l2 rdmane la piirereq cd trebuie

fute mdsui stricte de siguranld de cdtre noua administralie.> In

zi, comisia a elaborat un <<program de educalior, ce implicajfl facnii de cond.ucere gi wmdrea doud lelui pincipale: ScolileI canalele mass-media. Scopul acesteia era reducerm interesului

pentru obiectele zburaloare Si utma sii fe realizatd pin'iats-nedia,

iar baza o reprezentau cazuile concrele care au creat

tlqrcdni, dar care aufost etplicate ulterior. Purtdnrul de cwvdnt:l Armatei Aerului, Alben M. Chop, a declarat cd (am fostbemnafi sd colabordn la o campanie de denigmre, sd publicdm]fuole $ sd ddn intemiuri pentru a ridiculizo domeniul OZN>.

Politica de banalizare ri ridiculizare inifiatd de CA a awtt|',aes. Intr--o scrisoare deschisd adresatd de cdpiva militai' in 4

fplenbrie 1987, prefedintelui ameican Ronald Reagan se spunea:tConpania nasionalit de banalizare a OZN+rilor iniliatd de CIAh t953, a dus lafabicarea de cdrli Si publicarea de sute de articoleh prcsd, care au condus la conchtzia de false mntace. In aceastd&n panie, care este tncd in cars, au fost inJiltrafi agenli PintreTupeU a. cercetare a fenomenului OZN, pentru a le ridiculizag'ln manipulare si pentru a dwa efortuile lor spre atte q icalii.-lcastil politicd de musamalizare a avul un succes mult mai merebAt a prev?iut CA)r".

Ultirna observalie este esentialtr pentru a sesiza implicareatlilnid€i Oculte in aceasta operaliune. De altfel, existtr o sienstrCotrcxiune inte dezinformarea pe scarl largA practicate prin int€r-nodiul mass-media gi propaganda agresiYtr, r€alizatit sub directatoordonare a suprastruchrrii ocult€ de putere, in sensul promovdrii

loudo-religiei New-Age. Pe$'area secretului referitor la feno-honut OZN a necesitat oi aplicarea unor misuri extreme. Astfel,dlnbt persoanele care au fost ameniniate sau chiar suprimate dinC$za inv€stigajiilor facute pe cont propriu desPre incidenGle cu!|lvc de provenienti pr€suPus extrater€strd, pot fi amintili:

r fomrl ministru american al aplrlrii James Forestall, care ainfiintat, la 30 decembrie 1947, prima comisie de anche6asupra fenomenului OZN, aqa-numitul Proiect Signi

r Morris K. Jessup, astronom american care a atras atenliaasupra rmor fenomene stranii produse pe LunI;

r H. P. Wilkins;r Albert Bender, editor al revistei Space Review;r John Keel, scriitor;

96OS. KUHIEN

IIiTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LTJMII 9',7o in perioada martie-iunie 1987, presa briranica a relabt desprc

decesul a nouA persoane care lucrau la programul ,"R zboiulStelelol': Vimal Dajibhai; Ashad Sharif, impreuni cu unpneten ce lucra pentru Ministerul Apirarii; i,eter peapcll.David Sand; Mark Wisner; Victor Moore; Robert Green_haigh si Denis Skiner.

' tl nermisiunea Eteienilor. N4m cllvinte sd exprim ce am simyit'

"'ln'sfdrsit s-a intdmplat. Acum este, o -problemd

de istoie! Niciodatd

nu voi uila aceste 48 de ore de la Muroc!'

Mijtoace de froPulsie

Referindu-se la OZN-urile de origine terestr[, expertul germanRudolf Lusar a scris in l95l o carte intitulatA Armele -secrert,germane in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial,in care afirma:,,..savanlii ii cercetdtoii germqni au jd.ut pimii pa$i in directiaacestor discuri zburdtoare. Expe4ii Si coiaboraii la aceastamun-cd au conJfrrmat cit pimele proiecte, numite discuri zburdtoareau Jost intepinse in 1941... Lusar mentioneaztr ce planurile acestor9j.:d "y-

fost concepute de doi expe4i germani, Sch.ierrei'",Habermohl gi de italianul Bellonzo, in timp c-e un alt e*p".t g"-an,Mietche. a fost asociat la proiecr. Conform lui f-usar,

'UaUErmJl

:,,::T.u:t s-au decis penhu un inel ce se rotea in jurul unui

naotmciu trx m- torm6 de cupoli, Cei doi expe4i, care lucrau larraga, au decotat cu primul lor disc la 14 februarie 1945. in 3mmute, aparahrl a urcat Ia o inallime d9 t2. 000 de mile si a atinso vitez^ de 2000 de km/ord in zbor orizontal! t rr- u

-ui-'Jtuictr proiectul Vill, ce a costat milioane de marci, em aDroaDcterminat Ia siaryitul celui de-al doilea rizboi mondial, qi ci fak;ielburltog-e care- nu au putut fi evacuate in teritoriui german dirAntarctida, au fost distruse inainte de venirea rusilor.. .Q-9onfrmare a existenlei contacrelor secr€re inre marile puteri

gr crvrt|za( te non-urane a fost fecut?t printr_o scrisoare, trim-isd lal6 april ie 1954, de Gerald Light din Los Angeles, C.fif"-i", fat.Meade Layne. San Diego, Califomia, in care sunt dezvAluite faDteuluitoare: ,,Tocmai m-am intors din Muroc Dry l-ke,

"i;;'i;Edward Air Force Bqse din Califtmia. noport rl ""t

odii.oi,tnspdimAntdtor de adevdrat... Cdnd ni s-a permis sa nbam in ionrlinchkd, am awt sentimentul precis cd lumea s_a sJiirSit. N;;r;;n--am vdzu atdtea f inle umane int_o stare de completd conftzie.d1 qarcd Si-ar Ji dor seama cd lumea lor s__<t sfiirsir i, ;;;;;deJiniriv.

.Realitatea navelor spaliale .,strdine,, piare /i ""ia

ii,aomentut speculaliilor: ele devin o parte dureroasd a consliinteioicdt"ui om de itiinld responsabil... in timpul vbitei mele de tlo,uaztle am vdzut cinci lipui distincte de nave spaliale, care eraustudiate;i m6nuite de oftcialii no;tri tle la AiiForce,

", oirioit

' Studii intreprinse d€ c€rcetatori independenfi asupra principiilor

ijrtt stau la baza rEalizirii ,,farfifiilor zburdtoare", aratit cA OZN-udle

. runt pmpulsate de o aqa-numiti en ergie liberd' care se obline. prin

hnplozia anumitor atomi sub ac{irmea energiei ,electromagnetice^amsliului, in timp ce se afla in zbor. Referitor la acest subiect, in

l'955, u apatut in Fran1a o lucrare a locotenentului-pilot Jean

Phntier, intituhte Propulsia faduriilor zburdtoare pin acSiunea.

dlrectd asupra atomului, in care acesta imagineaztr un aparat capabr-

rto s se diplasa prin crearea unui carnp gravitalional variabil in

iirtcnsitat. gi otientat"' ln respectivul caz' \ava se poate deplasa in

rtlfcrite direcfii ;i cu acceleralii reglate de orientarea,si intensitatea

. cirnpului gra.vitafional produs, scdpand astfel efectelor greug{ii.sr

ino(iei. eLrt inconjudtor ar intovlra€i aparatul in miqcdrile sale,

lllnd el insuqi supus ala-zisului ,,c6mp", iar aceasta ar- rmplrca

flbrcnla ftecirii ;i de fapt" chiar absenla incilzirii si a bangului sonic'

l)c asemenea, ocupangii, frind supqi aceluiaqi c6'mp' nu vor sunF

||lci un efect al acceleraliei.Cazul WilheLn Reich

Wilhelm Reich s-a ndscut in 1897 in Austri4 devenind inci

dln anii studenliei membru al Societ?i1ii Psihanalitice din Vien4

con<Jus[ de prof. Sigmrmd Freud qi fiind socotit in :""1 ti-TP^o

tl{]ua ,,stea" a psihanalizei mondiale. Dupa ce, in penoada l9J9-

1941, a linut un mare numtu de prelegeri despre o noua forml de

oncryie, biologice qi cosrnic[, pe care el a nurnit-o energic orgo-

rrc'rtltimp in care Iieich a fost profesor de psihologie la New Scfrool

tttr i'rrciit Research, din New Yorlg el a decis infiinlarea Orgone

lr,vltute, rm ldca5 al noii ;tiinp a orgonomiei, la Rangerly'Maine'('o tanar psihanalist, Reich a ctrutat str descopere natura energiei

snrc motiva reactiile Si comportamenfirl pacienlilor sni' Dup[ ani

rlc investigalii minugioase, Reich a reusjt str demonslreze pe mai

nultc cf,i simultan, existenta energiei orgonice, dax qi s5 concentreze

lJcost! energie cu ajutonrl invenliei sale din 1940' acumula')rul

h energie irgonicd- Toate experien{ele sale au fost fdcute crr cea

nrsi mu; seri-ozitate ;i publicate cu modestie in ci4i $i periodice

iifitttin"". in perioada sa de maximd productivitate, o seama de

OS. KUHLLN OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

somiugi medicale qi $iinlifice au publicat rezultatele verifictuiknficute asupra descoperirilor lui Reich in reviste de specialitate. irlllsla Tlo-r care au scris despre noua gtiinJi a orgonomiei figureaz.lchiar qi dr. Albert Einstein, care a confirmat exp-erienqele luiReicl,,intr-o scrisoare datatA 04 februarie 1941.

C5lin Turcu susfine in cartea sa, Strict &cret: RaDorhttUMMO|, cA. h 12 mai 1954, prof. dr. Reich a reu5it sd intre ir.contact cu o serie de obiecte luminoase care ratAceau deasuprillaboratorului sdu de la Rangerly/1vlaine. De mai multe ori, irrprczenta rmor martori demni de incredere, Reich a stabilit o legituradirectlt cu aceste obiecte, cu ajutorul unui aparat inventat de Jl. Dcfiecare datE c6nd folosea aparatul asupra aclstor ,,stele.., ele pileaugi apoi se stingeau. Reich a ajuns la concluzia c!" de fapt, obiectel,luminoase nu erau stele, ci ,,nave spa1iale... La trei ani gl jumntatcde la aceste contacte cu presupusele nave spa(iale, Reiih a muririn inchisoare. Cu opt luni inainte fusese arestat pentru ci refuzascsA se supun, unei puneri sub acuzalie, obtinutd d-e FDA (Food andDrug Administration / Administratia Alimentelor ;i Medicamen_telor), care combitea existen(a energiei cosrnice orgonice. Cen-zurarea descoperirilor, hd4uielile, procesul si reducerea la ticere alui Reich se intind, de fapt, pe o perioadd de aproape trei deceniisi constituie o amprent5 a modului de acjirme ai piramidei Oculte.In scopul discreditdrii lucrlrilor sale, multe din scrierile gtiinlificeale lui Reich, inclusiv cd4i clasice de medicind, psihanalize, soci_ologie gi gtiinle naturale, au fost condamnate de iDA.

Reich a considerat cd hotirdrea judectrtoreascd obfnuti de FDAirnpotriva sa demonstreazi lipsa de integritate qi responsabilitate aacelora care cAuhu str-i stopeze cercetirile si sd_l reduci la tdcere.El sustinea cA FDA nu are nici un fel de competen{d in domeniulcercet?lrilor, cu atat mai mult, cu c6t energia orgonicd, la momentulrespectiv, nu fusese folosiE in terapeutica medicalt. Reich a com-bitut acuza(iile ce i se aduceau cu toate mijloacele legale, ins6Curtea Supremd a SUA a refi.zat sa revizuiasctr procesul. IitA cdtevafugTTr" din declaraliile pe care le-a fdcut Wilhelm Reich, cuocazia interogatoriilor la care a fost supus: ,,Subsemnatul, am laatconlacl cu ajutorul spdrgdtorului de noi, ca obiecte luminoase depe cer la I mai 1954, intre orele 010 gi tds pn. ln timpul acestei

1: . CIJiI ry: Turcu: .Sr,c, seclet: Raportut UMMO, Editl|,ra Elir Comentator,Ploiesti. 1993-

-Ccombne 1954'-'-ln ii+l,.tod""$i 9i prietenii lui Reich au infiintat' tot t

Y*:'n ifn wna^ n"i"i,

"u scopul de a apnra ;i perpetua desco-

'ftitif" .uf" din domeniul energiei orgonice' carc' duptr cum.a

[a*t., n"i"ft -"i

terziu, propulseazr OZN-urile' Wilhelm Reich'

afrti fu I noiembrie 1957, intr-un penitenciar din SUA' ca urmare-

i'fizltiei sale fap de o hoclrdre ilegall' ce urmarea sa puntr capat

;#;;"t;;.; ;;pa mai bine ae to anl de hr4uieli si perseculii

il;;;;;;;".pi-toti uitt" camufla(i, care au folosit ageniiile

lii,iJf. f"O"-f. .1" Stat"lo, U"i'"' S-a um[rit indeosebi impiedi-

;;i]tu;i p" scara largr a tmor descoperiri cruciale din^fizici'

ildicine si *"iologi". inainte de a muri, el ^

dech^ti "Planetarcastrd trece print4 mare difculmd""--Corrfo..

i,ri noU* Fieldcrest' aplica$ile acamulato.rului de

iprgie orSonicd puneau in pericol intregul ediliciu al slst€mulul

..tti6t rnolnaiA, inveffia reryectivit fiind salubta de dr' Theodore

ili[ff" arep, ,lr" ica descoperire din istoriq medicinii" ' Deoarece

;;-;.";F "u disparilia inreaga industrie farmaceutici".FDA

I r€spins li a discreditat yerifigfrile publicate qr docume ate are

unci intregi serii de reputali medici qi oameni- de S{T{di,i"*ugu

lume. care au cercetat veridicitatea descopennlor lul Kelcn'

E) MITUL OZN

ln mod paradoxal, realibtea fenomenului OZN se impletelte in

nrJJtii;t o alta realitate' mult mai pericutoass' dar qT ellte

bccutjt cu vederea de majoritatea celor care studraza problemanca

ii"lu"l, *""u u fenomenelor ce inso{esc unele apari{ii neortodoxe

il;;A;t hiperspafale in ryatiul nostru tridimensional Punchrl

il f"JiJ r^,i. aceste doua realitali complet diferite il.constituie

marci asemanare dintre fenomenele ce au loc in cazul evoluuel

ffii;;6 oZN 9i fenomenele ce inso{esc unele manifest'itri ale

ifnli". *i"fi"" in universul nostm' Interesant este faptul ca

-niiiio,""

"*"" cunoqtinle mult mai avansate decat cele pe care

100 OS. KIJHLEN IISTEMIJL OCIJLT DE DOMINAR.E A LUMII

rc€eaqi linie, John Keil a sustinut in cartea sa, OZN: operaliunea,,Calul Troian* , c6: ,ldevdrata istorie a OZN-urilor este istoriathhuilor Si vedeniilor, a manifestdilor mentale scindate, a lumiinavdzute care ne tnconjoard si care ndvdle$te din cdnd in cdnd infomea noastrd.. Este lumea ihziei... unde realitatea insd.;i este

ftlsifcatd de puleri nevdzute, care pot dinja spasiul, timpul sinateria fuicd, putei care sunt de netnlebs pentru inlelegereanoastrd...Propnefifile $i caracteristicile acesteia prezintd mici vai-alll ale fenomenelor de demonologie, cunoacute de multe secold'.

Jaques Vallee sus(ine in ultima sa carte, Colegiul Nevdzut, caOxis6 o adevtrati ,sete neostoitd de contact cu forme de rafiune,otre po, sii arate calea bie@i noastre planete, nefericite, bolnavegl in suferinpd' , iar Hyneck, observdnd cd fenomenul OZN prezint?i

fl aspecte certe de influente psihici, a emis teoria conform c5reiaobiectele in cauzi sunt in acelagi timp gi instalalii psihice. Dez-voltand ideea, Vallee ajunge la concluzia ci fenomenul, departe de| fi studiat in mod riguros, este folosit ca element al unui complexfhtem de control al credintelor umane: ,,Cr Jiecare val deOZN-un, inJluenTa lor asupra societdlii devine tot mai importantd-(lca mai mare parte a tineilor se pasioneazd de problemelecosmosului, de fenomenele psihice, de noile mne ole cunoa;terii..lpar tot mai multe cdti ;i afticole care schimbd civilizalia noas-l,lf,'.

Referitor la acest aspect, meriti remarcati una din afirmatiileOcute de V. I. Lenin, cu ocazia unei disculii purtate cu scriitorulSF, H. G. Wells, in toamna anului 1920: ,,Toate concepfiile oame-nllor eu luat pdnii ocum nqrtere la scard umand $i s-au bqzat pe

Itramisa cd tehnica nu va' depdsi niciodatd sfero terestrd. In mo-mcnlul tn care omenirea va reusi sd pdtrundd in sryliile interplene-Mrc, vaf nevoie sd ne revizuim Si sd reformuldm bate concepliilemtastre Jilosortce, sociale gi morale-"

Pentru realizaxea unui sistem de control eficient a civilizalieiumrne este absolut necesar[ reducerea la minim a tuturor contac-blor cu fiinF apa4inand altor civilizalii. Aceasta este raliuneaUounstr care a st^t la baza rnistificlrii Fenomenului OZN li tol eaI fogt cea care a determinat abandonarea oricAror tentative deCarcctarc a structurii reale a planetei noastre. Exemplificarea vaOontinua in mod necesar cu prezentarea principalelor aspecte legatedt contestarea punctului oficial de vedere cu privire la configuraliairrll a Terrei.

l0 l

le define in prezent civilizafia noastrn. Astfel, in poemul vechi indianRarnayana gkirn o serie de pasaje care pot fi interprctate ca refl€xirprilejuite de intalnirea cu ceea ce poate fi considerati o fiinEnon-urnana:

Rama fi fratele siu, Lacsman, s-au int6lnit cu rm demon.,,iar...denonul Si--a intins bralele spre ei. Nu qvea cap, nici pi-cioare, gura o avea in pdntece Si tot acolo ii strdlucea un singurochi mare. ca norul cel negru qriita Si ca glas de tunet urla.:.jnaceeaSi clipd duhul s--s inallat spre cer, imprdStiind o lumindshdlucitoare..." DupA cum se observi, autorul anonim antic a f6cutla yremea respectivd o distincfie clard infre manifestarea snecificdunei fiin1e non-umane (in acest caz, a unui demon) gi aceei a uneiaeronave in zbor. lucru pe care qtiinla oficial4 nici mdcar nu il iain discuqie. cu at6t mai mult sd il studieze. Desizur. s-ar Duteaobiccta cE traducerea fragmennrlui de faF poate i eronatA, insaacest lucru cste pu{in probabil, de vreme ce, ala cum voi arEtaulterior. noliunile rlc ordin tehnic cuprinse in cposurile indiene suntextrem de precise, deptrgind chiar in unele privinte capacitatealimbajului stiinJific actual de a descrie principal€le caracterisitici alerealizirilor tehnice.

Tocmai remarcabila asemdnare ce existl intre manifest?lrile ceinsolesc cele dou6 tipuri de fenornene a permis piramidei Ocultesi determine civilizafia achraltr str abandoneze studiul stiintific alfenomenului OZN in favoarea crcdrii unei cazuistici demonolosice.De;i aceste aspecte srmt deosebit de subtil implementate gi grei desesizat de persoanele neayizab, existit unii cercetatori care auremarcat detumarea curentului citre o dimensiune spiritisti inscopul credrii a ceea ce poate fi numit f6r[ riscul de a gregi, Mih]tOZN. Astfel, in urma unei analize amlnunfite a aqa-ziselor ,,rapiri..de persoane realizate de citrc presupwii extratereqtri, cercetdtorulBrad Steiger a remarcat totala lipsl de sens a majoritdlii contactelor,concluzionand cA este vorba de ,lz fenomen parafizic multidimen-sional, care apa4ine tn cel mai inalt grad planetei pdmdnf,.

Situ6ndu-se pe o pozilie ce contesti posibilitatea existenteinavelor de tip OZN, ieromonahul Serafim Rose a exprimat o pireresimilard', acesta considerind ca toate contactele resDective nureprezintf altceva decat reluarea, intr-o forma modema a fenome-nelor spiritiste, cercetate cu multe veacuri in urmd. Mergand pe

f. Serafim Rose: Ortodoxia $i ,,religia" iitorutui, t996.

tntOS. KUHLEN SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMN 103

nici o imagine nu a ie;it clara, poate fi o formi de dimensiunitEduse a acestor ,,pegti-gop6rle" gigantici, dupl cum ii denumeqtecuv'antul gecesc lhtiosaur. Mai mult, oceanograful danez AntonBnmn a studiat chiar o larvd de anghilS, lungt de 2 metri, adustdc un trauler, care, dacd ar fi devenit adulta, ar fi mdsurat 24 dernetri in lungime.

Apoi lista intrebdrilor rtmase fdri raspuns poate fi continuatdcu o serie de aspecte de ordin fizico-geografic. Este binecunoscutfaptul c[ aproape toli curen{ii au o migcare giratorie: cei din emisferanordictr in sensul acelor de ceasomic, iar cei din emisfera sudicd,ln sens invers. De ce curentul Benguela face excep{ie de la reguldgi curge drept? Qi mai este qi misteml ,,fundului fals", scos incvidentl de sondajele intreprinse pentru mdsurarea ad6ncimii apelor,care in mod frecvent indictr o cifii mai rnici dec6t cea oblinutlianterior, pentru ca rnal tArziu se revin[ qi sI inregistreze cifraadancimii inifiale. Se presupune ci fundul fals este rezultatul pre-zenlei temporare a rmor bancuri extrem de dens€ de p€$i sau defarmtr" ce creeaza aparenta unei suprafele solide, de pe care sonarulse reflecttr gi fumizeazd informalii eronate.

Un mister tot atat de inexplicabil il reprezinttr ciudatele faqiiluminoase de ,apt alb6" din Golf Stream. Despre acest fenomenB-a presupus cd este produs de pegtiqori fosforescenli care agitjimarea sau de radioactivitatea apei. Oricum, cu cinci secole in urm6,lui Columb i s-a parut demn de mentionat fenomenul, iar pentruastsonautii ce calatorcau in spaliu, ,,apa alb[" a fost ultima luminide pe Plmdnt pe care au vazut-o. Personal, consider ct fenomenulcste in sMnstr legdtr:ri cu legendarul Tdrdm al Apelor Albe, curefert€ directi la Shambhala. Cercettrtorul Ivan Sanderson, care adedicat un studiu amplu po4irmii din Oceanul Atlantic cunoscutdsub numele de Triunghiul Bermudelor, in cartea sa RezidenSiiInvizibili, ca de altfel gi in alte nt[neroase articole, formuleazlconcluzia cd zona respectivd prezintd o forml de elipsa sau de rombqi cA mai existd tncd 1I asemenea zpne, situate la distanle egaleunele de altele, impragtiate pe tot globul, printre care se numari girpaliul de triscl faima de l6ngi Japonia, supranumit ,,Marea Dia-volului".

O teorie apdruci la sfir;itul secolului trecut lansa o ipotezideosebit de indrdzneaji. Conform versiunii oficiale, pe care otustine geografia actual6, Plmantul este o sferd plintr, ce are unccntru lichid, format din metale topite. Oarecum opuse acesteiviziuni, teoria Ptrmlntului gol sus{ine ca in interiorul Terrei exista,

ii

f ) CONF'IGURATIA REALA ATERREI

,, Univenul nu este ,rrai ciudat deai, heimagindm noi, el este chiar mai ciudat decdtne Wtem noi iuagina.,,

Ilaldan€

_ Dezvoltarca fara prccedent. a tehnologiilor informalionale lasferTitul celui de al doilea rnilemrq marcat de o cer€r€ din ce in ccmai mare rte mijloace si c6i de comunicalie, dincolo a" Ln"n"lii"evidente aduse bunei- funqiondri

" rn4j;,rtl;-;;;;;t.;;;,

1c11., C"n:Tat' o -falsd

imagine referitoare ta nivelul atins-&cercetarea gtiinlificl in sensul cunoa;terii intime, at6t ;,tn "t

rr,planerei noasbe, cet qi a Universului ir ; ;;;.fa#; #;;;Astfel, desi se considertr ctr, in general, "up.ufup'

f".r.i- nu -_ii

prezint:l astazi nici o necunoscuE, toate zinele'geog"fi* #;cercetare foarte. atent Si pennanent fotografiate a" .cf6

"'i",r""'nlre(ea de satelifi. civiti qi militari, exisE-unele t "._.r.

a. iilzrscror,,Surnle oe grarup.., care deschid 9i inchid permanent o seriede usi carb dimensiunj nebtnuite "t.'

p."p.i.i'i*il"ii.ilil.TT.d: inrebare provenite Oin aomenii eid_ ;;J;"$;;la indoial5 concepfia oficialtr cu pnvu€ la strucftrra planetei noastre$i ii determinr pe cei mai indrazneli .*prora,u' J'-ii".iJlapIfrurdtr dincolo de timitele zonelor cunoscute

.Djntre enigmele de ordin biologic ." p".t"'u_irre Aptul cil- inTI lss8, s-a descoperit ca ,,otspiuturJceracan-f rm'r5i" iirljtonc cu mernbrcle ahofiate, care a cunoscut apogeul dezvoiUrii salein urm[ cu 60 de milioane de ani, este ,i, qi fAiJ$" irrcl lrr-O";iir;Indiaa. Ultimului exemplar fosiiizat, descoperi, 'd;"

;;;il:i-a fosr stabilita varsa de 18 milioane o" l"i. cazri *"ilir'ri,este singular, de vreme ce anumite relatari O"t"f iul uf" *J.-iiurt"jd:-T 9" incredere, care au ales si dezvdluie ;d";A"rru;;riscul pierderii credibilftafii, confin descrieri ;; ;;ilt";;:Tt T -q"i

qa4re marin. qi desene ate uno. faptrri ;;;;asemdnau foarte mult cu un monosaur sau "n

ifrt"ra* ain -piiocJ

carc se pare cA mai htiesc in- addncurile abisule. h ;;i;imprejuriri, aceste creaturi au fost . vazute d" J; ;; ;;;:d:oarec: s-*r apropiat de plajele qi portuile din aif"rt 1.".,slluate -i1tre

Tasmania si Massachusetts. Monshul din L.;h N;;-alintat Nessie de c6tre scotieni. "ur.

u f"rt forog_fi_ai;ii"o;: fi;

-

104

de fapt, o concavitate, ce ar€ ca puncte de contact cu supralirl,'exterioara, polii nord Si sud. Aceasta remarcabild ipoteza p()irt,deschide in fa(a omenirii secolului XXI perspective nebinuil,'dinhe care cea mai importantl ar fi aceea ci civilizalia din cut,facem parte nu este singura ce populeazl planeta Pimant. Mai nrultchiar, unul din miturile asiatice frecvent int6lnite in lucrf,rilq rl,'ocultism, qi anume cel referitor la tdrdmul ascuns Shambh;rlrr.admite chiar posibilitatea existenlei unor putemice civilizafii in clrrr|'structura cavemoasA a scoa4er terestre.

TEORIA PAMANI'ULUI GOL

Teoria Ptunantului gol a fost elaboratA, pentru prima dali. rl1906, de scriitorul american William Ree4 in cartea FantuDtl

polilor, iar mai tatziu a fost dezvoltat?i de un alt american, MarslrrrllB. Gardner. in 1920. in lucrarea O cdldtorie in interiorul Pdulntului. Au fost Polii descopeili cu adevdrat?. Surprirzltor, cci (l('r,care au ajuns la aceleaqi concluzii in mod independent, suslincrrrrc6 in interiorul Terrei triieqte o populalie nwn€roasf,, formatrl ,||rtmilioane de locuitori, detin5toarea rurei civiliza{ii exttem de rv;tttsate. Reed considera ci grosimea scoartei terestre este de doit, Nilde mile, in timp ce interiorul gol al planetei are diametrul dc ('.llxl

de mile. Iat6, pe scut, principalele teze ale teoriei sale revolrrlr',naret: ,,Pdmdnnl este gol. Polii cduteli de atdta vreme sunl l,t,ltome- Existd deschidei Ia extremitdlile nordicd si swdicd. In tnr'rior, existd mari continente, oceane, munli ti rAui. Existd, t'r'i,lrttvegetalie;i viald animald in aceasla Lume Noud, populatd dr tnt"necunoscute locuitoilor de pe suprafala Pdmdnnlui."

Gardner, dupi cercetllri ce au durat peste 20 de ani, a atlr|r lttplus s,i in mod independent, dovezi astronomice in sprijinul llhmafiei ctr nu numai P[martul este gol, ci cA toat€ planetelc srrlemului solar au interiorul gol qi cate un mic soare in centru, hrr ttlatribuit form6rii lor initiale, dintr-o nebuloasd spirab. Ca lcrrrlllal fo4ei centrifuge, rotalia lor de la inceputul perioadei de fot tttrttt,cand materia era ir stare topit?l, a provocat deplasarea spre cxl lla elementelor mai grele, formdnd o crusti solidi la slrp/rlrflexterioare a fiecdrei planete si lisend interiorul gol, in timp , r'parte din focul inilial a rimas in centru, alcituind soarelc ( rtltdDe asemenea, fo4a de rotatie gi miparea prin spa(iu a pr,,r,',

ftrnnarea unor deschideri la extremitalile polare. El aduce ca argu-mcnt luminile polare observate pe Marte, Venus gi Mercur. inrprilinul afirmatiilor sale, referitoare la existenta lumjnilor observareh zona polilor planetei Marte. Gardner il citeazd pe proGsorulkryell, care a notat cA pe 7 iunie 1894, in timp ce urmerea planetafolic, a v5zut brusc doui puncte de lumint firlgednd din mijlocul0tk)tci polare. Luminile orbitoare au strtrlucit cateva minute si apoilU dispdrut. Green a vizut gi el, cu c61iva ani inainte, doul pete dehlrrintr la polii lui Marte.

IISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Au exista! insd, de-a lungul timpului, gi interpretiri eronate aleteorii, care au dus la realizarea unor experienle cel pulinAstfel, inaintea celui de-al doilea rlzboi rnondial, in cer-

administra(iei de stat gcrmanc era foarte rdspdnditi aga-zisar universului concav, care isi rcprezenta planeta noastrA nu

Itc un glob, ci ca pe o cavitare, intre ai ctrrei pere(i interiori biim.teoriei, datoritii difracliei razelor, Soarele, Lrura qi pla-

$unt intrev5zute printr-o ceald luminoasi situati in mijloculla aproximativ 14. 000 km. Credinta h teoria universului

u dus pana acolo, incat, in perioada critici a luptelor dinanului 1942, majoritatea pulinelor radanri gennane au

l||ull|tc de pe coastele vest-europene ale Atlanticului, la Rugen,I dcmonstra aceasci ndstrusnicA idee si pentru a determina

rl|rrlore de pe peretii cavitl{ii Universului, mutarea briraniculuilrlcct in golful Scapa Flowr.

(]el rnai inflScdrat adept al acestei teorii a fost un oarecare dr.din Florida, ca.re a impmmutat numele sau unei intreginumite koreshism, ce a atras, in mod surprinzdtor, mii de

cnhviagti. Dr. Koresh s-a hotdret sA demonstreze ca$[rvcniului concav corespunde realitdlii, asa incdt a ales dintre

rni geometri gi t6mplari, a dat echipei lor trufa5ul pi rE-nt;lrl'c de Koresh Geodelic Staf (Echipa Koresh de stu-

t 0rvitdlilor) Si a plecat pe coasta de sud-vest a Floridei, undetlc lucru. Acolo a pus se se construiascd din piloni 5i

un pod lung ce inainta de la mal spre mare, acolo undeprr| prca adencA, controlandu-i rectitudinea cu teodoliti si

eu bultr de aer.prcsupunea cA, in cazul convexitAlii planetei noastre,

r.ttt indepirb din ce in ce mai mult de api, si dimpotrivd,

105

l. Raymond Bemard: O lume as.ansd, Editura Savaspress, Bucureilr, l',',1

lrrtttwcfr 5i Jacques Bergier Diminealu magicienr'lo/, Editum Nemira,lur)4

106OS. KUHLEN

dacl planeta noastr, este o cavitare, un spattu concav, poden . dclTl3.":o* s-ar apropia de apa. Dupr ce'au #;ffi;';il:9" T9fr :u acea construcqie

"u"i.aa, rllu ro.il#;'fro;;d;il;ieoriei universului concav cd au1imeade3.2oT;;;;"*r"T:f"';,lf "rtff *:f,":"|;Jf;il_": :*r:,. la disranta de 6600 m, ceea ce corespund"

-;;;;;drametrului cavitiqii planetare, presupus a ti Oe f a.OOO-f<_.-i'.,.*,Acesr expenment suspect a avut o influentA putemictr asupramaresalului Herman G6ring. care nu a.Soveit ,r lur. a..""p.iiipunctele nevralgice ale apArarii annaenene St sa renunte la cer_cetarea escadrilelor de bombardiere nef * uiut""rl raOioL;;#_lor-germane, greoaie dar eficiente, ale

"i"E;;i;; i;;;;;;;:.valorificarea milirara a teoriei universului .;;;* ;;i"; ;#-ch,derea unor perspective int€resank pentru rSzboi, iar Gtirine nicimacar nu a brnuit ca fanaticii echipei tui Xoresh ; ;;";il;;doar ceea ce visau qi doreau sa demonstreze-

--,-.?]T:1" de inerentele interyretiri eronate ale acestei teorii.exrsten(a unor nuneroase argrxrrente de ordin gtiingific, ;;#;;mtrrturiile unor pe^oane cre-<libile referircare l;';;il;"#;;;de-acces spre interioruJ planetei, consutule un impresionant axsenal.care poate prme in dificultate punctnl de vedere'oficiJ- '

ARGUMENTE ,TIINTIFICE

. _Conform unor studii geografice, intre principalele caracteristiciale Terrei existi anumite &scJra:totah a prment'rui. ;;-;F#5#Hrtsilil.":'iTHr$care Terra esle considerag a fi o sfertr *ltd1 ;;;i#; #tiri;;totale mult mai mare decat grcutatea sa ,e.lf. Ae apmxim"tiii*id;ione. Teoria prmentului goi-po-".t" a. u p*rnirl

"i"i_"i#r"o::j:.T _staxe ropiri: Iiinceputut f.".eri'i ;]. J;;A fi;cenu-rtuga a prcvocat deplasarea substan1.l".rnui gr"f

"-"pr.-Jeiolla periferie, sub forrnl de roci qi metale, *d.;_"-fb;;t ;;;exterioartr, in timp ce interioml adajoi,ri_rorci ;{;i,ilil ,;ff't -SL"':"f"TiJ:f j;J:l}rotatiei Terrei in jurul axei sale din perioada d" f;;;:;;ffi#:polare solidificate ar trebui sI masoar uproximatir, tOd;;ilmetri . {iyeo-u De asemenea, o pane a focului orig-inar .si

"amaterialelor incandescente au r5mun soare murt mai

-;. 6..,11

"56.rfl,ll:c:::ul

P1Taltului, lormdndqi"arauo.i,e,e'1.;;,;;":"#;J';Hf ?t#ir.#JT#il'i:

i

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII l07

ndiale care ilumineaz[ cerul arctic, noaptea" ax proveni de la acestsoaE, ale cirui raze strilucesc prin deschiderea polari'

Locuitorii gi clldtorii prin regiunile arctice au uneori ;ansa dea observa aurorele polare, fenomene de o frumusete rmic6. Conformteoriei oficiale, aceste fenomene electro-optice, sunt rezultatul in-tcracfiuii dintre atnosfera qi particulele puta.te de vantul solar'carE sunt deviate spre poli in momentul capt?trii lor de ctrtre cempulmagnetic tercstnr. Se presuprme cI acest€ particule excitil, princoliziune, moleculele atrnosferei, care, dezactivdndu-se, emit oradiatie in ultraviolet. De fapt, este vorba de ionizarea straturilorBuperioare ale atnosferei, sub influenta radialiilor ultraviolete emiseda Soare. Luminiscen{a acestor fenomene este difuztr, avind formaurrui arc de lumin6, din care taQnesc raze, &rui gi draperii cu tmaspect feeric. De la o indllime de 100-400 km' uneori chiar 1000lsn, ele dau un farmec deosebit nopiilor polare. Cum pot fi, insf,,explicate aurorele polare similare det€ctate pe Jupiter? Planetaposedi cdrnp magnetic, insi gigantul sistemului solar este prea

depdrtat de Soare ca vdnhrl solar sd poat?l cr€a aurore'Este general acceptat?l ideea cI polii magnetici nu coincid cu

polii geografici, a{a cum ar trebui sd fie in cazul in caxe Pamantular fi o sferi solidA. Un posibil motiv pentnr care polii nu corespund,este cl in timp ce polul magnetic se afld de-a lungul rnarginiideschiderii polare, cel geografic se afla chiar in centrul acesteia, inaer;i nu pe p[mant solid. Marshall Gardner sus{ine cI margineadesciriderii polare este un cerc cu diameful de 2000 lcn. Punctulfocal, ,,vdrful de ac" al polului magnetic existi' htr-un anumitmomen! doar pe o po4itme a circumferintei acestui cerc 9i sedeplaseazi progresiv in jtuul cercului pe o orbiti bine deflniti, carese repeti ciclic, la un interval de circa 235 de ani, ceea cecoresprmde unei deplaslri de 26,& W\ p€ an. Datele corespundcalcuielor f6cute duptr misudtorile efectuate intr-o perioadtr simi-larl de timp.

Conform teoriei Plmantului gol, atrac{ia gravitalionald estemaximtr de-a lungul curbei care duce din exteriorul in interiorulTerrei. Acolo, un om cu greutatea de 68 de kg cintiregte 136 kg'c6nd navigheazi prin deschiderea polart qi de-a lungul curbei dela exteriod spre interion Pdmentului, iar cind ajunge in interiorcantitreQte doar 34 de kg, datoriti acliunii fo(ei centifuge' WilliamReed afirmn cA atraclia gravitationali are valoarea cea mai mare lajumitat€a cwbei ce duce din exteriorul spre interiorul Pimdntului'

109108 os. KIJ t I h

acolo unde se afla centnrl de gravitalie, Si este atat de putcr ,lincit acolo apa seratjt gi apa dulce a aisbergurilor nu se amcskl Iapa strrata dmane h cdliva metri sub nivelul apei dulci. Astli'|. rpoate bea ap[ dulce din Oceanul Arctic, ce provine din rdurilc urttizvorlsc din interioml mai cald al Pnmdntului qi care, dupi ce lpllir zona rece de la suprafali, ingheati brusc Si se transfonln t{aisberguri, care se sparg apoi si cad in mare, produc6nd stfiurdamaree observate de cdtre exploratorii arctici in nordul indepllrlrl ic[rora aceqtia n-au putut sI le dea o explicatie rezonabile.

De asemenea, in interiorul aisbergurilor, au fost gtrsite itt ltr,tfect:t stare de corservare mamuti qi alte animale tropicale, (k'rlrl

care se crede cf, au origine preistorica, deoarece n-au fost vll/Iltniciodati pe suprafa{a Pdmantului. Unele dintre animale ilr l'r*surprinse cu vegetatie verde in guri gi in stomac tringhelului. Explicajia cea mai frecventa care se dtr descopcr ||de acest gen susine ce e$e vorta de animale preistorice, carc trin resirmea arctici in vremea cand aceasta avea un climat trrs,i cd aparifia erei glaciare a transformat, brusc, Arctica, dintr-o rrtropicalt, intr-una rece, inghetandu-le inainte de a avea tinr| \lrefucieze in zone mai calde. Marile deoozite de fildes dc cl('formate din oasele Si fildeSii a milioane de rnamuli Si masl(!|,descoperite in Siberia gi in insulele nordice, sunt explicate in r(mod.

Studiind comDortamentul mai multor animale. cum ar limoscat, ursul;i vulpea, s-a observat cl acestea migreazd iarrrl,mod straniu, citre nor4^lucru pe care l-ar face doar dacl lracolo un {inut mai cald. In plus, in nordul extrem au fost dcst (

vaxiet?lti necunoscute de flori, iar pdstrri semindnd cu beca(('h',neincadrAndu-se in nici o specie de ptrstrri crmoscuti, au fi)sl ,/ilvenind dinspre nord gi intorcdndu-se acolg. Iepuri existtr dinintr-o zonl din nordul indepdrtat, unde nu cre$e nici urr fi,|vegetatie, dar unde se afl[, in schimb, materii vegetale incare plutesc in deriv?l, venind din zonele mai nordice, cu irp,lgheluri. Triburile de eschimoqi au hsat prin taberele lor provururme inconfundabile ale migraliei lor ctrtre nord, iar eschinrorttsud voft)esc intotdeauna de triburile care trliesc in nordul irrrEi au credinla ctr sdmolii lor au venit dintr-o Fra p r!situata in extremul nord.

Pe langa argumentele de ordin cosmic gi biologic pr,'

rcrie de elernente ce au fost observate de marea majoritate apcditiilor lntreprinse in regiunile polare. Aspectele, pr€zentat€

-ina"tutiut O"^n"v-onO Serrnrd- in lucrarea O lume ascunsdr,

OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII

fi sintetizate astfel:

tbar uqor turtitil la Poli.l'unc$onarea anormal[ a bumlei: a fo.st^obTrv:ta 9.e

toF

ii care au ajuns foarte departe in nord. Strania firncgionarecoresprmdJ cu ceea ce s-ar inEmpla daca Ptmanhrl ar fi

inr exploratorii ar fi intrat in deschiderea polari'

Trccerea stranie peste marginea deschiderii polare: ori de

ori exploratorii tu intrat accidental in interior, au intalnit

Absenta indelungattr a luminii solare in timpul lungilor ierni

rre: in ;ordul indeplnat. soarele este absent perioade lungi de

ceea ce nu s-ar -intamph

daci Terra ar fi solidi 9i rotund5,

de mediu foarte diferite, pe c:ue nu au gtiut cum str le

Lzc ai de aceea, nu este de mirare ca au folosit expresia ,,unrlr8niu". Toli cei care au petrecut un timp considerabil in zona

||6u antarcticl au fost conftmtati cu fenomene inexplicabile

lunct de vedere al teoriei potrivit carcia PImantul este solid 9iirl, ,br usot explicabile conform teoriei Pamantului gol cu

rhhlcri la poli.locl tn aisberguri. Ztrpadl colorattr Polen 9i prafin nordul

|||lrllt: Dace mabrialul care colore^zi zipada este o matene

orobabil flori sau polenul unei plante qi cum in vecintrtatea

i Ar"ti" nu crcste asa ceva, rebuie sd creascA in interiorulO situatie ii-iUrf se intah€.ste qi Ar cazul prafului'

| $|{h pc zdpadi 9i o innegte$€.

lpr ncinghelatl ln cel mai nordic punct:. Contrar opiniei

, confirm ctrreia Oceanul Arctic este o imensd masd de

acesta nu este inghetat deloc, deqi conline intotdearma

lrlrlli a" gheatA in derivd 9i aisberguri'b !a c e mal cald ln apropierea polilor?

fl cum se formeaztr aisbergurile? Deoarece aisbergurilea .lin

"pa dulce 5i nu din apa sirata a oceanului' ele nu

nrdcrc din Oceanul Arctic' ci dintr-o masd de apA ddce'

htl ltced aratit ctr aisbergurile se formeaztr din riurile care

In|ork)ru1 Pdmenhrlui ;i curg spre suprafali" prin deschiderea

Acestea ridicl gheala din marile intinderi alb€' panl

anterior, in sprijinul teoriei Pdmantului gol mai pot fi enurri r'rl. llcfi!]rdi O lume asat rd, Editura Savaspress, Bucurefti' 1994'

l l l0 OS. KUHLI:N

la mari inll(imi gi pot fi auzite pe o distantl de cateva mile, inaint(.de a atinge vasele si a tece de ele. Cerul din zona arcticA irantarcticA reflectll cu acuratele suprafaja Pnmantului, a apei s,ighetii- Practica marintrreascd arati ci nu trebuie str se pomeascltintr-o mare ctrltrtorie fdr6 a fi consulta! mai intai, cerul de aptr.

DESCOPERIRI GEOGRAFICEConform lucrtrrii dr. Raymond Bemard, O lume ascwnsd, lr,oria

Pdmantului gol gi-a gdsit confirmarea atat in expeditia arctici(1947), cit si in cea antarcticl (ianuarie 1956), conduse de contra-amiralul Richard Evelyn Byrd, prilej cu care acesta a pitrunsin concavitatea interioarl a Terrei pe distanlele de 2700 de km laPolul Nord si 3700 de km la Polul Sud, unde a survolat rm teritorirllipsit de ghegri, cu mun1i, peduri, vegetafie, lacuri qi r.4uri, neirrregistrat pe nici o harte. Adevdrata semnificafie a marilor descoperirrale amiralului Byrd a fost trecuti sub tilcere gi nu i s-a dat atenticpdnd cAnd Giannini qi Palmer nu au flcut publicl problema.

Iattr cdteva din declara{iile fAcute de contra-amiralul RichanlE. Byrd: ,"14i--ar pldcea sd vdd acel linut de dincolo de Polul NonlAcea zonil de dincolo de Pol este centntl Marelui Necunoscut! ..."(februarie 1947); ,fe I3 ianuaie, membii erpedisiei Statelor (Jnitt'au pdtruns 2300 de mile intr-un linut de dincolo de Polul Sud.Zborul a fost executat de contra-amiralul George Dufek, dinUnitateq de Avialie a Marinei SUA, ce a decolat de la ba:,tMcMurdo Sound, aflatd la 400 mile vest de pol;' (13 ianuaie 19561.,, Prezenta expedilie a inaugurat o noud Si vastd intindere dtpdmatu." (13 martie 1956);,lcel continent tncdntdtor din c"r.finunl Mislerului VeSnicl" (1957)

Referindu-se la menlinerea unei discrelii absolute in legAturicu misiunile exploratorii ale expediliilor intreprinse de marinlamerican[ sub comanda contra-amiralului Byrq Raymond Bcr-nard' artrta cdi ,Descopeirea amiralului Byrd constifirie astdzi tolsecret in erTtalional de prim rang. Dupd ce Byrd a anunlat pritlradio, de Ia bordul avionului, descopeirea Jdcutd ti dupd o scurtdnotild apdrutd in presd, toate itiile ulterioare in legdturd t nsubiectul respecliv au fost indepdrtate cu grijd de cdtre agenliihguveraamentale."

Prima carte dedicatil acestui subiect, Zurni dincolo de Poli, afost scrisi de F. Amadeo Giannini, abia in anul 1959, dar, din

.ISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LTMII

motive necunoscute, lucrarca nu s-a bucurat de publicitate: '.E-rtre-nltdlite de nord si de sud ale Pdmdntttlui nu au o limitd ftzicd. Pe

Pl!.mdnt nu se poate naviga de iur-impreiur pe la Nord gi pe la

M. Tonqi unele zborari ,,in jurul lumii" au conlribuit Is porylara

conceptie pre$itd cam cd PdmAntul ar f fost inconjurat pe la nord

il p.la *a. lncepdnd ca 12 decembie t929, qpediliile polare ale'iannei

SIJA au stabilit erktenlt unei intindei de pdmdnt nede-tafminabile, dincolo de presupttsul Pol Sud al Pdmdntului. Acest

tbor a awt loc peste piimAnt, ape li gheluri. Din moti'e foartetarloase, memorabilul zbor n-a fost aproape deloc menlionat in

Dtsd- St^tele Ilnite $i ake peste 30 de natiuni au pregdtit qPedilii-plare

Idrd precedent, in 1957-i,958, pentru a pdtrunde in finuturile'h acam dovedite, existente dincolo de ambii poli"ln acelasi an, Ray Palrner, rcdactorul-lef al rcvistei .F' tng

htrcers, a fecut conexiunea cu o posibih origine a OzN-urilor liI d8t detalii in rcvista sa de mare tiraj, dar citeva weniment€ ciudatelu rnarcat prczerta unor fo4e ce incercau str controleze informatiiledetc publicitltlii. Astfel, toate exemplarcle numirului din decembrie1959 au fost distruse, inclusiv gpalnrile dup[ care fuseserl realizate;nvist€le au fost trimise cu int5rziere abonatilor, dupl ce au fiDstFthnrite, insl nu existi c€rtitudinea ci informaliile nu au fostgrzurate. Iatil ce scrie Palmer in articolul dedicat descoperirii luiErylrd ,,tr'lulli dintre citiloi 4u afrmat clt zboruile comerciale trecbt timpul pe deasupra polului, aiungAnd de cealaltd pane a

3!&ului. Acest luqu nu este adevdrat Si chisr dacd insdsi con-fuerca Liniitor Aeriene ar rdspunde clt este, tol nu este adevdmt.El fac manewe de naigalie care eliminll automal zborul peste pol

ht linie dreaptd, in orice sens, deoarece in acel punct orientarea&rN busold nu mai este posibilil. Intrebasi pe piloSii acestor zboruipolare, $i apoi, numili mdcar un zbor trans-polar Ia cqre sd vd'pLEli

lua bilet, un zbor care, efectiv, sil traverseze polul."Afirmatia lui Palmer, conform ctrrcia zborurile nu uec pe

&rrupra polului, pare rczonabili in urma descoperirii de cdtrc ruti

| ftptului ci Polul Nord Magnetic nu este rm prmcl ci o linie lungldo iirca ISOO de kilometri, ce se intinde peste bazinul polar p6nd

h pcninsula Taimir din Siberia. Conform teoriei Plmantului gol'

foorta reprezintn marginea unei concavic{i polare, iar orice punct

do pe acest cerc poate fi numit Polul Nord Magnetic, fiindc6 acolo|cri busolei aratil in jos, a$a incat, in momentul in care pilo{ii cred0l su ajuns la Polul Nord, ei ating in realitate marginea concavitl[iif. Raymond Bemard: () lume ascunsll, Edinrra Savaspress, Bucure$i, 1994.

l l3tl2 OS. KUHLEN

polaxe- Nercuqind sa justifice strania compoftare a busolei in bazinulpolar, suEin[torii teoriei oficiale au apelat la interacliunea cimpuluimagnetic cu particulele inc[rcate electric, provenite de la Soare.

lncercAnd si aduci noi argumente in sprijinul afirma(iilor sale,Palmer face o leganua surprinzitoare, in momentul in care scrie:,J,egenda scandinavd a unui tinut paradisiac din nordul indepdrtat,numit Ultims Thuk, confundatd de obicei cu Groenlanda, est(sernnficativd ahmci cand este studiatd tn omdnunt, datoitd remar-cabilei asemdndi cu genul de linut vdzut de By'd ti datoril.iamplasdii in nordul foarte tndepdrtat. A presupune insd cd UltimaThule esle Groenlanda, inseamnd aJi pus in fala unei contradicli|existenla calotei glqciqre a Groenlandei, core umple intregul bazinal Gromlanldei pdnd la adincimi de 3200 de metri-"

O analizA mai recenti asupra fenomenelor din zona polilor,efectuatt de dr. Valentine, zoolog, arheolog ;i oceanogra.f ce astudiat mult timp teoria lumilor paralele,.face o distinclie neti intredovezile referitoare la teoria pimdnhrlui gol $i posibilitatea p6trun-dcrii in diferite 'spalii paralele ale Terrei, atirmind urrnitoarele:

,,Amiralul Richqrd Byrd, explorator vestit ti pilot cqre a zburalpestu cAmpurile magnetice intense ale celor doi poli, a'Jdiut in1929 o comtmicore radio incredibild, pe cdnd se aJIa deasupraPolului Sud. El a spus cd a trecat pintr--o ceald luminoasd ;i updtrans deasuprq unei zone veni, ca lacui Jdrd gheald pe ele sicd q vdzut nitte animale, dintre care unele semdnau cu bizonii,precum Si oameni cu aspect pimitiv. Transmisia radio s-a tnteruptbrusc, iar relatdile amiralului Byrd aufost puse pe seama epuizdriinervoase ;i a halucinasiilor. Nu s-a fdcat publicitqte isprdviiamiralului, tnsd ciudam transmisiune a ttirbit reputalia so incercurile ; tiinlilice.

Este totu$i straniu, cd un numdr de persoane care se duceant

fecvent Ia cinenatograf in anii '20, afirmd cd au urmdit pe ecrdn

Jilme realizate cu exploriiile intrepirce de Byrd Si, in acest cadra,au vdzut tdrAmd de dincolo de poli, deSi nu este exclus ca ace\tticinefrli, inJluenlali de cele citite despre incident, sd f confundatcele vdzule pe pArad cu cdldtoria amiralului By'd. Incidentulrespectiv a fost trecut in sfera legendei $i nu mai este pomenit denimeni decdt de adeplii ,,pd.mdnului gdunos in interior", carepresupun cii amiralul ar Ji zburat printr-o gaurd in golul dininteriorul Pdmdntului $ nu tn altd dimensiune, oSa cum s-a sugeralin cazul dispariSii lor din Tiunghi. itt,t i ' ' .1. . ' . ' t o mqr?

I S]STEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

,l-ilirudir" tnn" cdmpurilc de forld magnaicd' a!t-:uT a! Iost

tr)-"*i. u-,,ery"aientut PiibAebhit>t si condiliik de deasu-

;"-';;;;.-pr;;prndnd cd amiralul a taversot polul ;i cd era in'depiinatatea

facultdYtlor sale mentale "'O al6 confrrmare a extsrenlei teritoriilor necunoscute dincolo

Cc "Lut

pot- u fost facut'ii de lt' David Bunger' c*" t d:T:ry:i

ot in f s+i, in Antarctid4 oaze cu ape calde' Bunger prlora.unul

Lr. O avioane mari de trans?orl ie au fost folosite de amimlul

;;il;;d-i#mlixii Hig'hiump a Marinei suA din 1946-

iilz, ino-- zbor ce ducea spre inierioml continentului' Plecdnd

ii i"'""f." CI +"a1tr Shackleton, situatr l6nga coasta Queen Mary'

iirr*r-r- rtl firr."., la o distan$ de circa 6 ktn- d: FT' .el .a&sciperit un qinut lipsit de ghetud' cu lacuri cu drlente culon' qe

i;;..;;fit si u.ta", pane la albastru-inchis' Fiecare lac avea

ear" +, S -t- lungime si-o-suprafati de aproximativ 444 kJnL' iar

lxistenta apei calde nu se oarora activitalii rrrlcanice' in t9eO^' un

iitt Oiiii-""/C anada, The Globe and Mail' a publicat o foto-

ilnJl *"i"al terzi, 6cute de un aviator in regiunea arctic['

MARTURII INCOMODE

Vechile scrieri ale chinezilor, egiptenilor' indienilor Si ulT 4totpopoare, ca qi legendele eschimoqilor, vorbesc de marea. descruoere

iii norO- de un nearn car€ ffiieqte sub scoa4a pdrnantului' precum

;iU ;;J;;;"qii lor ar'fi venit din acea lari paradisiaca'

Maioritatea celor care au scns despre acest -subiect {itt1 :1

lntcriorut Panlennrlui este locuit de un neam de oame mrcr .u€ililne,

"" pi"r"u

"afenie 9i mai sprm ci eschimoqii' a cdror origine

JiAe'""," aif".i 6 de cea a tuturor celorlalte rase de pe suprafata

i,finattt.f"i, provin din aceasta rasd subterand' Nansen citeazi rm

;#;#;; aitt t *t"t al Xltr-le4 conform ctrruia-eschi-

motii, in ace; vr€me, erau considerali un pop-o.r suprayTral

ii[-ii"1*rti-.lilor iryi9i spune ci ei au venit dintr-un linut cu

lffi;;;'al.l;-; p'a'anatl mult dincolo de bariera de gheap

-Y"** * acestea' mai exista 9i relatitrile similare' dar absolut

ln&pendente, ale unor indivizi care ahrmA cI au mtrat ttil oes-

!i#;;iara. t.rdici Astrel, Ravmond Bemard citeaze in cartea

ii'f,r i'^i^a' declaralia frcttu de dr' Nephi cottom din Los

L;i;,;; a dezvaluit presei povestirea pe care i-a s?us-o un

blrb* de origine scandinava:

114 OS. KIJHLIJN

,,Locaian in Nomegia, in apropierea Cercwlui Arctic. Intr-<tvard, eu Si pietenul meu ne-4m hotiirAt sd facem impreund ocdldtorie ca barca Si sd mergem cAt mai deryrte ln linutul dilnord. ASa cd ne-am pus provizii pentru o lund, intr-o micd baldde pescait, ca pdnze $i cu un motor bun Si am plecat pe mar(Dupd o lunii ajunsesem deryrte tn nord, dincolo de pol, intr--o lanlmicd ;i ciudatd. Cel mai mult ne mira vremea de acolo: caldd, iar,uneori, noaptea nu puteam dormi de cdldurd. Apoi am ydzut ce\\tatAt de straniu, incdt am rdmas amdndoi uluili: tn laya mdii caklcti ldrd ghqri erct ceva ccve semdna cu un munte mare. Oceanulpdrea sd se verse intr-un anumit punct al acelui munte- Nedumeril,am continuat in acea direcSie Si ne-am trezit plutind intr-un caniotllarg, ce ducea in interiorul PdmAntufui!

Oceanul, care ne purtase in interiorul gol al pdmdntului, udevenit, treptat, un rdu, Acest rdu metgea, dupd cum ne-am dulseama mai firziu, pe toata suprafala interioard a lumii, de la uncapdt lu celdlalt. Te poae duce, dacd mergi destul de-a lungutsdu, de Ia Polul Nord Ia Polul Sud. Am observat cd suprafa!interioard a Pdmdnnlui era impd4itd, ca Si cealaltd, tn uscat i;iapd. Soarele lumineazd din plin Si viaya animald ;i vegetald abun.l(i.Am cdwbit bt mai departe pin acest linut fantastic, fantasti(Jiindcd totul era uia$ tn comparalie cu lucruile de afard. Plantek,erau mai, copacii gigontici Si in fnal am dat de uriati.

AceStia locaiau in case Si ora;e, ca ti noi, pe suprafaluPdmAntului Si foloseau pentru trqnsportul oemenilor un mijloc tlttransport electric, asemdndtor ca un monorai. Mergea pe toatilungimea rdului, de la un oras la alnl. C6.Siva dintre locuitoriiinteriorului PdmAntului ne-au descoperit barca pe rdu Si au fostuluili. Erau totuti destul de pietenoti. Ne--au invitat sd mdncdnrcu ei, in casele lor $i m-am despdrlit de toyard$ul meu, elducdndu-se acasd la un uria;, iar eu Ia un altul. ln inarionPdmdntului, toate fractele Si legumele sunt mult mai gustoase ;imai palfumate decdt cele pe care le avem pe suprafala exterioaria pdmdntului. Am rdmas la uria$i timp de un en, bucurdndu-ncde tovdrdiia lor lafel cam Si ei se bucurau cd ne cunosc. in timpulvizitei noastre, am observat multe lucruri stranii $i neobisnuite Itacei oameni Si tot-timpul rdmdneam uimili de progresul ttiinli/ic tide invenSiile lor. In tot acest timp, n--au fost niciodatd nepietenoicu noi ti ni s-o permis sd ne intoarcem acasd aSa cum venisem".

O experienlA similari si total independent?t descrisa de nor-

I Olaf Jansen, a fost citati de scriitorul american Willis

Emersorl, in cartea Zeul fumuiu. TitltJ'l se referi la soarele

c;trul interiorului gol al Pam6ntului, care, fiind mai mic 9i mai

n sslucitor decat soarele nostru, pare fimuriu' Cartea relat€azA

trf,iti de doi nowegieni, tati qi fiu' care' cu mica lor

de pescuit s-i cu rm curaj deosebit au incercat s[ gtrseascd

di dincolo de vdnnl de nord, deoarece auziser6 despre

si fiumusetea lui. O furtunl extraordinard i-a purtat' pe

intreaga diitan6, prin deschiderea polari in interiorul gol

iei"*u"i] gi au petrecut acolo doi ani 5i s-au inton prin

rchiderea polara sudicd. Tatiil gi-a pierdut "3F.

ury"i "Td.T

iU".n t-u rupt in doua $i le-a distrus barca Fiul a fost salvat Sipetriut 2a ie ani in inchisoare, fiind considerat nebun' deoar€ce

westise "*pe.ien1a

s:r unor oameni neincrezltori' Ca4' in stryit'-fost

eliberat, n-a mai spus nimanui povestea' DupA 26 de ani' ca

,rcar, a economisit destui bani ca sd ajungtr in s9tele qTq ii Y*-dif."*l in lllinois, iar mai tdrziu. in Califomia La 9O de ani'

, mta-pUt , romancierul W. G. Emerson s-a impri€tenjt ou el

t "nut

p""""t"u. La moartea bitrdnului, a moftenit hnrfile inte-

Jr.ri pit"antut"l, fdcute de acesta qi manuscrisul in care iqi

ria experienlele.Amoldo de Azevedo, in a sa GeograJie faicd' a scis despre

L lume de sub picioarele noastre umetoarele: 't4vem sub

noastre o regiune imensd' a cdrei razd este de 6290 de

. comnlet necanoscutd, ce constituie o Provocare penfiu

\ta si' inpAmfarea savanSilor:' Din vasnrl domeniu al lu-

de "nticipatie

amintesc faptul c[ rozicrucianul Bulwer

OCULT DE DOMINARE A LTMII

in cartea sa Rasa viitoare, descrie o civiliza{ie subterane

L

mai avansattr decat a noastrl, care a existat intr-o cal'rtate

"Ild ce era legati de suprafaF printr-un tunel' Acea- cavitate

iu-i""te O" o limine ciudati, caxe nu era produsd de limpi, ci

ta sI rezulte din electicitatea atrnosferei' Aceasta lumind-in-

viala plantelor gi permitea poporului subteran str faca

ra. Locuitorii (Jtopiei descise de Lytton erau vegetanenr

zburau cu ajutorul unor aparate, nu cuno$eau boala -qi

aveau o

Iuizare sociala perfecti, astfel incAt fiecare primea cele necesare

l16

privinle. Veme descrie un grup de exploratori, care au intrat ittr-uncrater de !,ulcan gi dupi ce au mers luni de zile, au ajuns, in final.in centrul gol al Pimantului, unde au gesit o lume luminati dcpropriul ei soare, cu oceane, uscat qi chiar ora5e.

Trecind in domeniul ci4ilor iniliatice, trebuie amintit ca Ossen-dowski scrie in cartea sa Animqle, oameni si zei urmtrtoarele:.Jmpdrdsia Agarthei se intinde pin tunele subtemne in toate pdr!i1..Iumii... Toate cavernele subterqne ale Americii sunt locuite de unpopor vechi, care a dispdrut de pe glob. AceSti oameni $i regiunilesubterane in care locuiesc se aJld sub autoritatea supremd a RegeluiLumii. A6t in Oceanul Atlarrtic, crit si in Oceanul pacific au existllodinioard, mai continente, care ulteior s-qu scufuniat, iar locuttorii lor s-au refugiat in lumea subterand. Cavemele cele maiprofurule sunt iluminate cu o lumind strdltrcitoare, care permitecre$tcr&) cerealelor Si a altor legume gi.ld locuitoilor o viatdlury1d ti lDsitd de boli. in aceastd lume existd o populolie nu-mennsd Si multe triburi."

ln respectiva lucrare, autorul se referl la existenta unei vastcre(ele de tunele. construite de o rasa preistorica. din antichitatea ceumai indepirtati, care trecea at6t pe sub continente, cat si pe suboceane qi prin care circulau vehicule rapide. Cel mai faimos dintrcaceste tunele este Dntmul incatilor, care se intinde pe mai multcsute de mile la sud de Lima qi trece pe sub Cuzco, Tiahuanaco sic€le Trei Virfirri, continui.nd spre deqertul Atacambo. impnriliadespre care vorbeste Ossendowski in timpul cildtoriilor sale inMongolia, const5, evident, din cetdli subterane aflate in scoMaPdmdntului, care nu trebuie confundate cu teritoriile din interiorulsAu gol. Conform acestei viziuni, este vorba de dou.6 lumi subteranc,rma situati mai la suprafali, iar cealalti in interiorul gol al Terrei.

Baza existenJei oricirei civilizalii, cu atit mai mult a celor carcse prcsupune cd igi desfaqoari activitat€a in subteran, este con-dilionati de asigurarea c6torva resurse esenliale, din care cea maimportanti este apa potabilE. Cercet6ri stiinlifice relativ recenteefectuate cu mijloace modeme de investigalie au relevat existenlilrmei vaste re{ele de fluvii subterane in interiorul scoartei terestre.inclusiv in zonele desertice, ceea ce vine in sprijinul ipotezeireferitoare la posibilitatea existenlei unor civilizalii in adancuri.

FLU\/II SUBTERANE

Un gmp de cercetiltori chinezi care studia zonele de degert sisemideprt ale pustiului Gobi, a descoperit in regirme 17 fluvii

srrbterane. Acestea au dimensiuni apreciabile: lmgimi de circa 30O

krn si ltrtimi de l-10 km. Debitul fluviilor este fantastic, iar

aOancimea la care curg misterioasele ape variazi intre 50 9i 200 de

metri. Asemenea fluvii au mai fost descope^rite in Sahara 9i in alte

zone d€;ertice, semideqertice gi de stepa. Intrebarea este curn^ auputut acistea sa curga h adencimi care ajung pini la aproape l00O

de metri? Rispunsurile sunt variate. dar analiza lor atent-A scoate la

iveal6 multe lacune, fapt care dovedegte necunoa$terea fenomenului

respectiv.Adesea existenla unor mari cursuri de api subterane este pustr

in legAturt direct! cu prezen{a zonelor de deqert, considerindu-se

de citre unii cercelAtori ca pustiurile ar putea fi lumarea unor

misctrri ale scoa4ei terestre ce au determinat modificfi ample ale

reliefului, precum gi acoperirea albiilor unor fluvii strtvechi' al clror

debit gi-a^ cautat debug-u in ad6ncuri. Lipsite de apa, suprafelele

de deasupra, supuse ac{iunii vdnnrlui qi energiei solare au.sleryitprin a deveni zone aride, fara vegetalie. Asemenea supgztlt pjtr.l

h logice, ele racordAndu-se constatarilor ctr cel putin pustiurile Gobi

si Sahara ar putea fi rezultatul unor ample miFcari tecionice' ^ce

au

dus cdndva la schimbdri ale unor mari cursuri de apa' Insasi

existenF marilor deqerturi planetare constihrie o enigma a naturii

si exDlicarea lor numai prin invocarea miqcdrilor iectonice pare

"itnpfi"u. Conform teoriei oficiale. pustiurile sunt, fie creatii ine-

rente ale evolu{iei planetare (cele aflate la mari altitudini qi mari

latitudini), fie consecintele activit5tii nes5buite a omului'Complexa relea de fluvii subterane din structura cavemoasa a

scoa(ei ierestre nu se Altinde insd in exclusivitate in adincurile

Pim6ntului, ci atinge in anumite puncte suprafala" ducand h crearea

unor lacuri cu pr;prieteli remarcabile. Iar atunci cand, pe langl

caracteristicile naturale deosettite, se constate ;i urrnele unor ac-

tivitdti inteligente, cum este cazul lacului Alchichic4 realizarea unor

cercegri aprofundate devine mai mult decat necesari'

LACUL ALCIIICHICA

Lacul Alchichica din Mexic se remarcd printr-o serie de ca-

racteristici aparte, ce il diferenliazi net de lacurile obiEnuite' Astfel,

conform misurltorilor efectuat€ de o echipa de scufrmdetori s-a

rtabilit ca adincimea sa ating€ nu mai putin de 700 de metri , In

plus, Alchichica prezintit 9i o serie de fenomene surprinzdtoare':

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMIIOS. KUHLEN t t7

lt'

lLtr

L Sorin $tefSnescu: Sfdarea Timputui, Editum Zona' Bucu€Sti' 1992'

l l9l l8 OS. KUHLEN SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII

i

I

t,

l rl t l

o Lacul proiecteazi pe verticah un adevarat con al lin$tii, alclrui diametru crqte o dattr cu altitudinea. Oric€ aeronavacare trece prin el, ateta timp cet duleazi Faversarea. arescoastr din uz intreaga aparaturi radio;

o Avioanele sunt insolite uneori de bile de luminf,, pe timpultsaversdrii;

r Cind toatil regiunea este acoperitit de nori grogi, ?n g0% dincazuri, deasupra lagunei se menline o pati, o gaurA de cersenq yizibiltr de la zeci de kilometri de jur_imprejur;

r Indiferent de anotimp, cota apei este constante. -Card

ploilefac sA creasctr nivelul mla{tinii din apropiere cu peste 3 metri,sau cdnd arsita verii evapord aproape tot lichidul din aceeasimlaqtind, Alchichica nu-qi modificd ad6ncimea cu mai rnuLde. 5 cm. Explica{ia nu poate fi dec6t una singurd: sub lacexisti un sistem de sifoane extrem de sensibil gi eficientApa in exces este inmagazinaE in rezervoare subierane sieste reda6 albiei vizibile la exterior abia in momennrl in carLpierderile prin evaporaxe impun o compensare, pentsumentinerea constanti a nivelului.

o Alchichica inseamnr, apd amarii. Datoriei prezenlei strrurilorminerale, culoarea apei se modifici permanent, trecendprmt-{ gamtr fantasticd de nuante: de la albastru la yerde-galben sau plumburiu. Au fost remarcate gi efecte terapeu_$"";

o In lac exi$A mase de aptr sdrati gi dulce, care niciodati nuse amestec5, strahrile in care sunt dispuse modificandu_sipozilia in adincime in timpul noplii datoritt, probabii,varialiei gradientului de temp€raturd;

o Perelii lacu.lui sunt cephqiti cu un material a c6rui comoozitieeste net diferitA de a sl4ncilor din jur: magnezitA

"o]npu.U-

dE 96Yo ptnita|d..Incercdnd str descopere mecanismul prin care nivelul aoei este

pesh'at constant, Pedm Ferriz gi Christian Siruguet au efectuat catevascufundiri la Alchichic4 pdni la ad6ncimea de 50 de metri. La 45de rnetri adincime, in partea vestici, un mic zid de lesDezi intre_rupea peretele de rocd si, c61iva meni mai sus, hierogiife straniimarcau suprafala unui bolovan. Conform celor doi iercetltori.confguraqia perefilor nu poare fi decat rezuttatul unej interventiirnteligente, La fiecare l5 metri, pe verticala, existi o suprafaF plandde 2-3 m lf,time, care continu.{ cu scurte si rare denivellri pe perelii

de nord, est ;i sud. De la suprafa(E in profiurzime' existl nei !ruryu7

rofi..nde, c?f:e, dacl au fost construite inainte de inundare' atuncl ele

rcprezi;tr urmele unei activitifi mini€re al cirei obiectiv era ex-

t"ig"."u -ugn""i"lui.

Este insd foarte posibil.ca mhi ti.Ltou

..ir..",6 sib apa. dmarece in capitolul 8t d.ft!\ I::-If:^-

zomoc es(e menqionatd o metodl care permitea scutimd:ltonlor

aae.i sa rrmana ia mare adincime chiar si o jumatate 9"

t* l,t

masca, fara costum de scafandru qi fdrl decompreslune' lnFooucanq

our si simplu in apa un amestec de pieE€ albastre pi carbon'' it *gi-" se mai gasesc c6teva ochiwi de apa asemanitoare:

e,te*"ae,ie exemplu, -este

situat intr-un crater drepttmghiular de

150 m adancime, de ai cdrui pereli stAncoqi verticali se agatd cu

difi",rlo," cateva plante anemice. DupA cum arati Sorin 9tef6nescui ti"i"" S\a"i" Timpului,la 20 de lm de Alchichica exist' un

Go a. a"uiu.i rdv$ite 9i plequve, cu riduri addnc brtzdate de

erozinne, numite I4r Derntmbadas (Prdbu$itele) Unele ipote.ze

s*i ca Prdbusitale nu sunt altceva dec6t bucdlile de rocl azverlite

de lxpfozi;fe care au format ciudatele lagune Existi' in adevlr'

anu-ite -eod.

pirokhnice care permit orienhrea traiectoriei ma-

t€rialului rezultat in urma unei explozii' astlel incat acesta.str c-ade

inh-un anumit loc 9i la o anumitl distantl Pentru a oblme ulsa

oarfot--tu de la Alchichica sau Atexcae ar fi fost necesara

il,ilit"ou bombelor atomice. dar nivelul radioactivitAtii in zontr nu

a revelat nimic anormalin privinla ochiului de aptr de la Atexcae, Federalia MexicaM

u e"tiuitalifo. Subacvatice ii atenlioneazi pe scufimdtrtori. sA nu

coboare rnai mult de 20 de metri, deoarece risci sa nu mai poatA

tii f" t"p-f"fa. Densitatea apei este atat de mic6, incdt corpul se

Ju". U fi-a ia un bolovan. Perelii lacului sunt formali din roc5

coald panl la t0 m' dupa care urmeazi 20 de metri acopenF cu o

teounere albicioasa Ei iipicioasa. presarat'it cu ventuze pustuloase'

iar mai jos, un strat dd substant5 neagra asemandtoare carbunelul'

Testele au demonstrat ca asp€ctul pereqilor nu este produsul s€di-

ment2lrii, iar compozilia materialului respecdv este sttiina de a

solului din zonI.Conchtziietp."t"t" simptomatologice prezentate. anterioi itfltl* ]."

vasta dezinformare implemental.?l de Piramida Oculta la toate nr

velele societaui contemporane, ca element al unui deosebit de

t20 OS. KUHLEN

complex Sistem de Dominare a Lumii, respectiv cazul fenomenulrriOZN gi cazul structurii reale a Terrei, nu sunt singulare, ci reprezint.-lmai curdnd partea vizibili a unui aisberg care poate in orice momentsd zdruncine din temelii intreaga ordine sociald actuali. Cunoastereapa4ii nevAzute a acestei imense manipullri informalionale este cual4t mai importanta, cu cat ea iii are temeiul in hsasi structuraintim[ a fiin{ei umane, in modul in care aceasta percepe sensulexistenlei Si care ii determina in ultimd instan(i ac{iunile.

I I I . ISTORIA SECRETAA OMENIRII

'lstoia autenlicd a ciiliz'rliei este in'lerzisd Coniuralii pxlernice vegheazd asu-pra stictei nenlineri a unei rersiuni alte-raue, cQre ea singurd ure autorizalia de a fe^Primutd."Robert Charroux' Cartea sfipAnilor lumii

Dupe cum am mai ar5tat' fiinp bio-psiho-sociali numiti OM

se dezvolt?i optim doar in condiliile in care are o viziune foarte bine

inchegat?i as;pra temporalitttii' fiind pe deplin congtienti de ceea

ce inseamnA trecut, prezent Si viitor, de importanta acestor no{lunr'

Doar devenind total implicattr in ceea ce a fost, in ceea ce este 9r

in ceea ce va fi, fiin1a umana i$i poate dobdndi si demonstra

suDerioritatea. Memoria este elementul care di omului sentimentul

de continuitate al eului de-a lungul timpului, in cadml societi(ii'

contudndu-i astfel personalitatea. Remodelarea tecutului constt-

tuie, de aceea, o met;de de baza pentru crearea unui infeg eEafodaj

de criterii, standarde 9i obiEnuinte menite sd motiveze ac(iunile din

rcalitatea im€diati, fiind elementul-cheie al oricirui sistem de

contol.Particularizdnd aceste consideralii in cazul sistemului de conhol

ul omenirii, instituit de Piramida Oculti, devine mai mult decat

cvidenta pieocuparea acestor for{e de a impune adoptarea unei

vcrsiuni oficiale isupra istoriei care sI ii promoveze interesele si-sA

li faciliteze implemintarea viitoarelor programe la nivelul marilor

comunititi umine. Consider, de aceea, cd primul pas care trebuie

flcut in sensul decelarii adevdEtelor semnifica{ii ale evenirnentelor

lo care luim parte si a sustragerii din zona de acliule a manipultrrilor

nc scara larga este reevsluarea obiectivi a trecutului omenirii Sl

in""o.- unil itu cu c6teva reali l5ti admise de teoria oficialS cu

privire la aparilia qi evolu{ia vietii pe planeta noastri'

I

t22 OS. KUHLI,N

a) TEORIA EVOLUTIET LINIAREALEAToRII, A bMENiNii..".

Conform pr.rnctului de vedere oficial, viala a aperut ca urmar(,a selectiei materialelor de constructie potrivite, i imbinirii lorprogrc:lve pdnd la compugi complecsi, in procesul perfecfion?irrrleglturilor gi funcliilor, in care selecfa a arui un rol primordial. (.,toate aceslea, corelarea dintre prezenta relativA a ilementelor irrUnivers ;i contributia lor la formarea bioplasmei nu pare a fi dckrintamphtoare.

SCENARIUL VERSIUNN OFICIALEConsiderind ctr varsta Universului este de adroximativ l9_2r,

de miliarde de ani, iar cea a pamentului de 4,6-3 miliarde de ani.se apreciazd c6 viala a apdrut pe Tena in urrnd cu 3.6 miliarde d.ani, la inceputul erei precambriene, c6nd s-au creat conditiile d"mediu favorabile. Conceptia moderntr privind aparilia vielii con_siderE cA este vorba de un proces ci e a durat mai multe milioan.de ani gi care a paxcurs fiei etape principale. in primele doue ebpcs-a realizat o adevarati evolufie chimicl" prin care s_au sintetizalabiotic o rnulgirne de substanle organice cu imponan{i in existent-organismelor vii.

Prima etape a inceput in urmA cu aproximativ 4 miliarde dcani, atunci cand atnosfera era bogati in hidrogen, metan, amoniac,apn gi saractr in dioxid de carbon gi oxigen liber. Sub influentrradia[iilor solare, a razelor ultraviolete, a descircirilor electrice, rvaria(iilor de temperaturi, a undelor de goc provocate de cddeieaunor meteoriti, a lulcanismului, s-au sintetizat nah.rral aminoacizibaze azotate, acizi organici, acizi grasi, zaharuri qi compusi fosfo.nhtr. In oceane st mdri Si in apele interioare s_a format astGl ..supuorganici prirnitivi", iar aftnosfera a inceput gi ea sa-gi schirnLcalcatuirca chimicf,.

ln cea de-a doua etapa s-a realizat polimerizarea aminoacizilor.gi sinteza unor proteine foarte simple, cu o greutate moleculartrredusS, care manifestau unele activit?ifi catalitic;. in cea de_a treiiLetapa, se presupune ca a aYLt loc sinteza primelor gene qi a celormai simple forme acelulare de via1i, a protobionliloi. Respectivelegene erau de tip ARN, de dirnensiuni mici gi cu o stabilitate redustr.Dezvoltaxea complexitSlii materialului genetic s-a ficut prin tra-

vcrsarea a dond aga-zise crize informalionale, in urma {Pl" :*iini.tirut g.n.f. Oi tip ADN. Trecerea la genele de tip ADN a facut

Dosibila;qterea considerabilS a informatiei genetice a genomunlor

Lrcanismelor, ceea ce a dus la continuarea evolutiei'-"

C."""ptt" evolulionistil susline c6 homo sapiens sapiens des'

cinde din 'itmchiul mamiferelor primate, care cuprinde trei subor-

dine lemuienii, tarsoidele 9i simienii' Astfel, specia umantr apa4me

auUo.Jltt rtni "r-r"

nilor, seilia cataine' s:prafarnllia annopomorfe'

f,|Inilia hominide-De altfel, la ora actuali, specia umani est: stltgY

t"oto.ntan a a familiei hominide' Conform tsoiei oficiale' homi-'iii"i-i-i"

i"p*"t de pongide la inceputul miocenului mijlociu (in

urme .u ZO milioane de ani.)' Ramapithecus fiind con-siderat. stri-

mo$ul cel md indepanat al omului' Cu aproximatrv 400'uou de aru

ii=rirmi "p""i"

himinid'i era rcprezentati de nei forme: arhaicd'

ieondenhiloida 1i de homo sapiens fosilis Speci^ Homo sapiens

saDiens a a}Arutin urma diferengierii de homo fosilis' acum 5tJ U|JIJ-

i6o.boo a" ani. Rasele actuale ale omului au inceput sd se formeze

'tn ,r.-a ""

35.000-40.000 de ani, iar acum 10'000-25 000 de ani

lcestea erau bine diferenliate.Daca transprmeir istoria evolutiei vielii pe planeta .no"tF .p:

axa timpului. qsa cum este ea prezentatil din-punct de vedere otcral'

rituatia s-ar putea prezenta astfel (incepand cu ora zero)':

Perioada'de ta iparitia Pimdn-hrtui pane la forma lur aProxl.m?-

tivE de azi, ar dura pdnd la ora 02r". timp in care are loc Sr evoluua

chimicd a elementelor. a materialelor organice necesare apanllel

vietii. Procesul biochimic continud per6 la ora l0-' jn trmp ce.du)

iunrl orei 05m incepe dezvoltarea pi organizarea moleculelor. alDu-

minice. De la 06w, viala esle prezentA in precambnanul arnalc' ale

;d-i rt"" au fosi descoperiti in minele de cupru din Michigan'

f" ri.*if" canadiene qi 'in

Africa de Sud, sub forma uno-r alge

;;;i;". microbi qi simple hidrocarburi, apdrute prin fosilizarea

SISTEMUL OCI'LT DE DOMINARE A LUMII

itfi J"*"-07,a doar la formi unor ghemotoci de materie vie'

iubstantelor de origine biologictr.''---gu;,.riit" prim-itive nucllice apar la ora 08m' bacteriile foto-

[intetice anaerobe, ce foloseau energia inepuizabila a soarelut' - cu

doul ore mai t6rziu. algele verzi' carora le datoram producere€

nrimului oxigen elementar. apar la ora l3'"' iar protozoarele la 16 "'

iiti. *"i m"ult de trei sferiuri din timput total s-a denrJat deja'

viaii at6t de gtabila in fazele primare ale evoluliei p]T"iT:,^"

I Ludvik Soucek: Sdr uiala unei umhre' Editura Albatros' Bucure$ti' 1984'

r24 r25OS. KUHLEN SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

dc acestea, mai pot fi gesite, in plante 9i animale, elemente precumcupml, sodiul, siliciul, zincul gi manganul. Caracterul indispensabil,alcmentar, al cartronului, hidrogenului, oxigenului 9i azotului estenbliniat qi de faptul cd acestea nu pot fi substituite prin nici un altolement, in timp ce multe plante se pot dezvolta firl sodiq iarunele organisme pot trii fdrl calciu. Sodiul ;i potasiul, cloml qihomul se pot substitui reciproc, dar fierul este de neinlocuit, nunumai ca ,,transportor de oxigen" in hernoglobind, ci qi ca ocomponent?l hotdratoare a enzimei celulare gi a citocromului, carepcrmite celulelor primirea oxigenului gi, prin aceasta, schimbul de$bstante, in general. Caracteristicile carbonului necesar vietii sunt:

. reactivitate redusd, ce irnpiedica reac{iile brugte;o capacitatea de a se combina cu toate elementele biogene;o capacitatea de a avea lanluri de atomi;i nuclee de molecule

de dimensiuni care si asigure una din conditiile de bazA aleviefii cunoscute nou! (stadiul coloidal al bioplasmei);

. valentele lor nu trebuie str fie in totalitate satisflcute, ceeace permite crearea de compugi labili, care intr[ ufor inr€acfie;

. datoriti acestora, prccum !i altor proprietdli (izometrie,stereoizometrie), carbonul poate crea cel mai mare numtrr decompufi, t€oretic de ordinul milioanelor;

r mulfi compuqi ai carbonului elibereazi in timpul scind6rii,cantitiiii suficiente de energie, carc Permit tmnsportul desubstante gi energie la nivelul organismelor;

. alezarea asimetrictr a atomilor de carbon in moleculiconditioneazi activitatea lor optic!, ce pare str fie una dinconditiile vie(ii, judec6nd dupi prezen{a extrem de rar[ acompugilor simetrici qi a substanlelor inactive din punct devedere optic din bioplasmn.

in intregul complex de elernente existi unul singur carc ar puteartr inlocuiascd carbonul, intr-o anumitit mtrsud, in modelul funda-mental al materiei vii, cunoscut noutr din viala teresttr: siliciul' SElic intamplltoare utilizarea acestuia in electronica?

Se presupune cl in atnosfera initialt a Ptmantului, lipsitl deoxigen, compusl in special din moleculele de Nz, HzO, NHs 9iCHn gi cu contribulia destul de importanct a gaznlor rare inerte, aup[rut, prin diviziunea moleculelor de apd, oxigenul 9i hidrogenul,cc s-au refugiat in spatiul interylanetar. Sub influenia radiatieirclare, in special a undelor ultrascurte din spectru, ;i a marilor

microscopici qi relativ simpli, dar care poarti intrinsec resorn uncrevolulii viitoare mult mai raoide.

Nevenebratele primitive apar h jurul orei l9o, in proterozoirnevertebratele cu cru$A tarc si ciupeicile apar tu.-21lb, ;;;;;.;cand vlala reprezentael de cianoficee incepe se pdrdseasctr oceanulSi-$i trimite primele patrule de recunoa;tere pe uscat. De aicr,lnqlvalele de derulare ate filmutui nostru sunt mai scurte. La oru2l'" apar nepentitele, la ora 212> artropodele, trilobifi care sm_penesc kmporar adAncurile medii ale ocianelor, la ora 2130 brio.fitefe Si, dupa zece minute, la ora 214,la inceputul ordovicianului,primefe venebrate de tip Agnarha.

La 2 | )u isi fac loc sub^soare ptercdofitele, la 22@ (in siludan)pegtii mandibulari, la 22t0 ̂ inseitele qi scorpionii

""'i-parrz"r.pddwile virgine. La ora 2220 prltesc in a doua etaptr de coionizar"a.uscatului amfibiile gi plantele gimnosperme. La'224s apar peqtiidipnoi, capabili de incursiuni p€ uscat,.ale caror aripioare deiir,mcmbre;i ii transforma in stegocefali. La cinci minute dupd ei anarrcptilele; la 22"u - bmastele si, in triasic, o dati cu ora j3@- un",crocodilii ti plantele angiosperme.

. PAnd la sm$itul fitmului mai rimane o singud ori. inceputuler apadlne qoprirlglor gigantice, pe urml apar, treptat mamiferelcpn{ritive ( ora 23 | u), c-rocod il i i (ora 23 1 l.y

9i pasante jZ: i 5.t, cetaceelc(zJ"), pnmatele (23,,) qi, dupA ele - marsupienele. Curind duoiunsprezece si jumatate, apar ungulatele tZj3lt, in minutele ur_maloare - cdmilele, rinocerii, liliecii, vulturii Si caii (in eocen). aDoirozaloarele,

.galinaceele, pescdrusii, elefan(ii, maimulele si feiinel,j(in ofigocen). La 23)t aW girafele, focile si bovidele. iar odni lamiezul nop(ii mai rimfur doar 5apte

'minute-

. Pe 1cr1nu-l-4!anetei apar maimutele antropoide qi, doui minurc

mat tarzru,la 23"-incepe evolulia propriu_zisa a omului, carc apare.m ipostaza australopilecului (homo habilis), cu un minut inainie demiezul nop{ii, dezvoltarea sa fizicd conducdn du_l odnd la antro_popitec. Se presupune cd doar un extraordinar complex de imore-JurIri fericite a permis evolulia relativ rapidtr si consecventA de laprotozoare la om.

Din cele 92 de elemente naturale, ceva mai mult de 5U/o aufost identificate gi in organismele vii. Tuturor organismelor le sunicomune asa-zisele elemente biogene obligatorii: carbon, azot. hidro_gen, oxigen, fosfor, sulfi calciu. fier, magneziu qi pousiu. in afara

126 os. Kulrt I N SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII t27

II

Dizolvau.inb--o concentralie de l4 in o."-., "i

;;iffi;;:,dezvoltAnt. pdnd la formele complexe ale ADN. La aceasta s ,rffy,,"j,-F"

pe dou.e cai: printr-un concurs de imprejurari sarr rca_drut p€rtec(ionarii organizirii materiei vii. Sinteza di laborar(n .l

lll-y,:,_"1lo"-utui a reusit in conditii sr." -;ei"";J.;;;;,,;;oceanur prunar, ce presupuneau existenta unor ndialii extrim ,t,.putemtce, a erup(iilor vulcanice sau a radioactiviti(ii solului.

, .,.9.1.,i:u contemporand sus{ine ca pdrghiile motrice ale r irr raorrlalll anlmatelor Qi plantelor pi ale evolufiei speciilor lor su ll. mutatia.2. recombinarea genelor,3. organizatea cromozomilor,4. seleclia naturall,5. izolarea reproductivi.

. Muta(ia nu joacA in acest sistem rolul principal, determinanl, rrrpnncipal datoriE faptutui cA doar aproximativ o miime din murrrrrrse dovcdesc a fi eficiente si progrisive, qi

"..u",u a.r, i" ,"1,,1.i

tegaturi cu ceilalti factori amintiti. O inlluenli mult mai marc rrrtranslogmarile eredi[are o au factorji extemi, care p"rair. n,,,,combinarea oplima. punerea in valoarc a a5a_zisului i.;J;;":;;:sr a recombinirii genetice.

, Celula celei mai.simple forme de via(i cunoscutet reprezenLrt,l

;q:j:lemptu, de specii foane primitive de bacterii. con(ine cel pLrlrl

zuu, ce gene. trecare din ele regldnd activitalea unei enzirrr,Aceasta ciiia reprezinti, conform ;uoqtint"l.. Srii"Ufi;; ;;;i;.Iimita inferioari posibitd. Un numer mai mic de elemente carc .,rregleze activitalea enzimatice a celulei n_ar fi

"..p;li;ii;;;,,,;Fiecare din aceste gene esle codificat prin circa ,000 d; ;,;vrnte-aminoacizi". fiecare aminoacid conlinand patru baze. h-r..lif_l,

.9 9."-rrp-e, chiar si la nivetul celei mai

"ir"pi.;;.",t,vra{a. celulartr, existenta a minimum 6 milioane de eLmente anrrnoacide. ale ctror patru baze ofera 46x 105 posibilit?i1i. p-UuUiflmi.r,

9:1"p1f3 o combinaqie a cerei perfectiune sa conjuca h;i;;,,,Ur InlelrHlbrle.' deci la viaF. poate fi exprimaE de rapodr,ll/{4xl0t wu.ttt-tttr. probabilitatea exrem de rejusl a apariqiei'art,,ttT:, pl". simple combindri si recombindri intamplatoare, ie;; rrevrden(a dacd ne grindim ca de la aparilia vielii p. Ftr_ant au t..,,rdoar cdteva momente, exprimate printr-o cifra cu ,Jrumai,. I I

Tcirceturi de energie electrici ale furtunilor nebinuit de putenrrt.r,*l^T:f:*t"

de aptr au. luat naltere primii compugi' orgarrir rzerouri. Este foarte posibil, deci, ca perioada care a trecut de la

orearea pe Plmant a unor condilii compatibile cu via1a, pdni la

rpari{ia primelor organisme primitive, sI fi fost cu mult mai sculta'-

Argumentul principal in favoarea apari{iei vielii dintr-un singurnucleu, dintr-rm singw ,,str6mog" de forma unei macromoleculefiliforme, inconjurate de o masl de materie coloidald, il constituiesnumite paxticulariciti pe care le moqtenim 9i noi in fiecare celultr

a corpului nostru: in primul rdnd calitatea evident':l pe carc o au'

tld motiv apaxent, in procesul de constituire a materiei vii, sub-rtanlele active din punct de vedere optic, in special cele levogire'Substantele inactive din punct de vedere optic, sau cele dextrogirenu sunt, de obicei, asimilate, nu se folosesc ca material de con-ctruc{ie gi, de cele mai multe ori, sunt ineficiente qi ca medicamente'Biochirnia precizeazA, de altfel, cu o deosebitd grijd compozi{iavitaminei C: acidul L-ascorbic. Degi litera L pare s[ fie inutilf,, nucste, deoarece se poate mud de scorbut in mijlocul unei grimezi

de acid D-ascorbic.Aceste capricii ale materiei vii n-au putut fi explicate pini in

Dr€zent. E drept ce un amestec de substanle dextrogire $i levogire

bate n influenlat in sensul superiorit?itii uneia sub influenp luminii

intati"ute, numai ci lumina Soarelui nu este polarizQt ;i luminlpolarizati a Lunii abia de poate acliona asupra biosintezei. Cea mai;erosimild !i totodatl cea mai simpl[ ipoteztr, pare a fi astlzi a'eeaconform cireia lantul initial al ADN a fost alcAtuit, din motiverlmase necrmoscute (cum ar putea fi' de exemplu, sinteza la

suprafala unui cristal activ din punct de vedere optic, duptr cum apropus John Bemal), din componente levogire ;i c6 aceasti com-ponena a transmis-o, ca pe rm testament, ce complica la extremschimbul de substant€, organismelor fiicelor sau macromoleculelor'O pmblemi r5mas5 pdnd acum neremlvati este gi aceea a selecttrriide cltre albuminele ,,vii" doar a unei cantitaqi infime din sutele de

arninoacizi cunoscuti gi a refuzarii restului. Poate cd gtiinta vadescoperi, mai devreme sau mai tirziu, importante rela{ii cauzalehtre Componenla diveryilor aminoacizi qi capacitatea lor de a devenimateriale de consfructie ale materiei vii. Pdni in prezent cea malgurazatoare ipotezl este de a atribui aceasta calitate strdmosului lor,care a aparut din acegti aminoacizi, d6nd naqtere primului filarnentADN gi nemaiputAnd apoi renunla la el.

Pane as6zi rAmane un mister aparilia florilor pe planeta noasffiin cadrul unei perioade exhem de scurte. comparativ cu scara

t28 OS. KUHI,t N SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 129

istorici a planelei. Cercetiri recente au demonstrat cd pind acurrr100 de milioane de ani florile lipseau de pe intreaga planeti. Arraptrut brusc, ca la comandE, peste tot gi in acelagi timp, parca dr,,nunlc.

Cum ar fi aritat astizi planeta noastrA dacd zaurienii nu ar trdispAntt de pe scend? Presupunind cd evolulia lor ar fi contintrrrfira incetare. paralel cu evolulia mamiferelor, Douglas Dixon rrficut speculalii asupra infdli;drii lor actuale, pe care ie_a sintetiz:rrin lucrarea Noii dinozeuri. El a ajuns la concluzia cd in acelsr.rsituatie ar fi existat in prezent elefanli_reptile, cerbi_zaurieni

",pisici-zaurieni, care ar trli ca niste ma-if"re. Unii s_ar fi gAsit incJin stadiul de veverili, iar allii s_ar fi dezvoltat de multln soecasemanatoare ntaimulelor, avdnd un creier de dimensiuni corcsourrzAtoare. Pomind de la aceleasi premise, paleontologut Dale nRusscll a simular pe computer evolulia rnod.lului *11 nll"l p.cars a numit-o dinozauroid. Ca exemplu a ales un zaurian relaii,,nric, tlc trei mstri, bipcd si camivol anume s/en onihozaurul. Rezttltatul a fost spectaculos: a apdrut o fiin16 de 1,40 metri, care mergcildrept ca omul, avea labe ca maimu{a, dar cu numai trei degete. n(avea coadi; in schimb avea un cap putemic cu ochi mari, de reptili.trdddnd inteligenta.

Neandertalianul s-a adaptat foarte bine Ia mediu, mai bine deci^rtcromagnonianul, gi nici creierul lui, din punct de vedere al volumului, nr era mai mic. Trupul lui, acoperit cu o bland bogatij.constitutia robusti a scheletului gi osahra craniani perfect deiol_tatA ii prcmiteau un viitor luminos, lucru ce nu s_i intamolat. Scpare ca.a cedat in fap inteligenlei superioare a unor fbpturi golasc.carora le-ar fi putut veni usor de hac intr--o luptd aireita. eioluiirrgenetic5, ca a dus la hansformarea in om i primului grup dchominizi, trebuie sa fi fost foarte complexi gi fericit alcituid, iacria permis unei lipturi atAt de delicate si supravieluiascl p6ni it]momentul in care a fost in stare sd_si dea seama de nou_dobinditelcsale capaciti{i spirituale gi sd le foloseasci. Oricum, aceastd perioadilnu trebuie sa fi lost prea lunga.

Omul.este unul din primatele care_si divizeazi hrana in c6tcvamese pe zi (ca toate camivorele si pisdrile de pradd), spre deosebircde ,,rudele' sale, maimulele, care gasesc o desfdtaxe in a m6ncaneincetat, cAte putin. Preferinta pentru hrana caldil este, se pare, tol

1,. C-ornel ia. letruru sr Bcmard Rordinger: I t t , . t . , t t t , . . , t . uph.t t . . .atn uest rhr l / rd, tdr tur : r sacculurr ' . . . . , . f1 . r : t t ,

o mogtenire a deprinderii de a consuma imediat camea animalelor

vanate,Evolulia graiului articulat la om nu poate fi reconstituite.decat

iootetic: oomind de la semnale. parcugand etapa graiului cinetic'

oana la vorbirea complexl, articulatil' cu elemente sintactice de

comunicare orala. Vorbirea, in sensul actual al cuvantului' s-a

dezvoltat in afara componentei sale iniqiale, ce satislEcea nevoile

omului primitiv, la fel cum limbajul de specie este suficient- papa-

galilor. cainilor si cerbilor' Abia o dau cu saltul spectaculos' in

J"au ""

ta considera a fi lungul proces de umanizare a maimutei

ftrra pir. au fosr observate la craniile-fosila nu numai urmele

evoluliei organelor de vorbire (transformarea maxilarului inferior,

a cavititiloi bucale 5i a cartilagiilor gatului), ci ;i asimetria celor

doutr emisfere ale craniului, determinag in principal de dezvoltarea

zonei temporale gi parietale craniene, in directtr legatud cu centnl

vorbirii. localizati intr-o singuri emisferA cerebrali Aprecierea,

chiar si foane aproximativa, a perioadei in care au a\,llt loc aceste

schimLari. e"t. ioatt dificild, desi diverii autori se incumetA sd o

factr. in orice caz, ea este mai mult decat indepdrtata, situ6ndu-se

undeva, in hecutul obscur al omenirii.Teza pluralit5tii lumilor locuite se bneazL' in principal,. pe

orincipiul Lvolu(iei speciilor' aqa cum a fost el formulat si explicat

ie Charles Darwin: ;irusii, amoeba. rarnele' serpii. crocodilii' vaca'

maimula, omul. Frumos zis, numai cA nu existi absolut nici o verigd

ilt " -.i-qa

;i om, intre cei 950 c!n3 ai cutiei craniene a celei

-ui "apo^"'tnii-ute gi cei 1550 cm3 ai omului! Exist'5 o lacun6,

o adevirati prdpastie care desparte, cu milioanele 9i milioancle.ei

de ani, pe mlimuta de la gridina zoologict de savantul atomist din

laboratoare. Pe scurt, teoria lui Darwin nu stA in picioare! Ea este

at6t de gubredi. incat pentt'u cei mai profttnzi ganditori omul este

un caz apane, un animil privilegiat, carc se presupune ca a rezultal

dintr-o mutalie bruscd qi spectaculoastr' inexplicabili prin mi-

iloacele noastre de intelegere de ast5zi.- Mai misterioasd este aparilia 9i dezvoltarea creierului omenesc,

aceasti creatie miraculoasf, a vie{ii pe Pemant, rdmasS paq -uttilt

o enigma, un fenomen rmic pentm pateontolog-i 9i neurochirurgi,

"u -o-iditut" a dezvoltdrii sale. Thorwald Dethlefsen tine sa releve,

in cartea sa Destinul ca;ansd, urmdtoarele:

,,Analogia [precum sus' aSa si josJ este indreptdlild doar dacd

suntem gai sE recunoastem (Jniversul ca un Cosmos (gr' kos-

mos:oriine). (Jn cosmos este, totuti' dominat de legi Si nu are loc

t30STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMIIOS. KUHLEN l3 l

I

un compute4 ^acestq

reprezintd tn sine un _i" .""_"". At i,ic:nsh'uit,

c?nprm llgii si funclionarea sa depinde a" iri),"r)),acestor legi- Decd ii addugdm inrenlionat ,a1iro no*i"tori ,on'densatori Si cdteva rezistenl-e care nu apa4in schemei de conexiuni.a.tunc: lce;ti reprezentansi ai ,,accideiUt"i.,, fr"ti Ua""i, i"r"_

Jormd intregul cosmoa ,ntr-un lmos, iar cimputerul ,u _oi i,creazd. Acelasi lucru este valabil si pentru t"i"" ""iii.

iio'j,,pimul eveniment accidentol, or"osia lrm. i i;;;;;; ;;,";X;";;Exemplu: dacd ddm drumu! unei pietre de lq o anumita inii;_,.ac-easta. nu,cade la intamplare, ci conform r" t"s"o. o"aa ii"'a.r),ipiatrd intdtne$te capul lui X. nici moientrt in ,iiriinii jfi'r:,,'trespecttv nu sunl accidentale.,,

Ali remarcat cA niciodatz o

:t,ta. ca cerurere sanguine,,,_"il.ii,l il"nffiitj:1":nT :;roare nu a inflorir accidental iama! inn-eaga _u"ri" "uo.inO.

lb,elemenle de bazA. care sunt constituite ;ur ;;;, ;;;;; ;,electroni si migcarea lor esre absotur p"J*a ;-i;iJa.";;' ..tocmai omul trebuie sa fie singuu acciAent, aupa ;i;; ;;;aslemut in_noi 5i in jurut noafrl * mare ntm, conlorm cu leoea.,Nu poate fi vorba de nici un accident, o*"*"" fr,t "p"i.f.-ni""a*i

-"1:"T:"t se.afld o lege. Degi nu intotdeaunap;ffi';;Jig;;

aceasta lege din capul locului, aceasta nu ne indrepuleqte inst sfii negtun existenla. pietrele cAdeau qi atunci cdnd ,ru "-'"*o."u,elegea clderii.

ryiv.it din acest punct de vedere, intregul edificiu pe care ilconstituie ttiinta Si lehnologia contemporana devine ridicul in fataprofundei in{elepciuni a fiiosofilor antici. care uO-i...".a ar.,l]axiomd ideea conform cdreia omul este *n"_" - tO-"rl^-"#",universLrlui macrocosmic, cat si a celui rni.-".opi., ;l;-"e.l;.;dicton ce strajuia intrarea oracolului dh Delphi: ',,O;;i;, -;;;;';;

cunorti pe tine insufi, il recunorti pe Dumnezeu.,.TEORIA EVOLUTIEI CICLICE, LEGICE A OMENIRII

.Un adevdr acceptat mai mult tacit decat explicit in toate m€diilesociale, este cel rezumat de sintagma ..lstoda se repet5,,. Desimajoritatea cercetarori,or din domeniul isroriei isi ._i.il"a fl lrideschis acordul cu acest principiu. ei sunt incapabili d;;;.;;;impticaliile sale chiar in-domeniul pe care il inu"rtigf,e-a. Sit ai;pe o pozijie oarecum diferiti, oamenii obisnuili la"J-ir, -_"i

penha accidente. Accidennl, ca intdmplare ce nu poate Ji calculak,si sist?,nqtizatd, tranEformd fecare cosmos in n"ri". O"La ,iitirari,

hvoluntar la aceasta axiomtr, instr continue sI rimind prizonieri

nrnctului de vedere imprimat printr--o complexA arhitectura- sociale'

Lceoind cu mediile academice si terminind cu sistemul de in-

ti'"#"i. vr-. 't

t **' o. aceea privilegiul de a anatiza pdni

la capdt consecintele teoriei evolutiei ciclice li de a prezenta o

vizirme esential diGrita asupra lstonel'Deqi nofiunile kantiene clasice de timp Ei srySiu av ctrpAtat nor

htelesuri o dau cu elaborarea teoriei generale a relqtivilttlii de care

Aibert Einstein, este neindoielnic faptul ca intreaga evolulie umani

rc lnscrie permanent pe aceste coordonate Este necesar' de aceea'

ca orice abotd"te a iitoriei sa pomeascI, in principal, de la studiul

hnuenlti condifilor spalio-temporale asupra regiunii geografice ;i

G."&i a" ti^p ""*

t" afle in atenlia cercetEtonlor' Terra' a heia

planeu a Sistemului Solar, are suprafap alcatuiti T *"-T1 :t:Lrte din mfi 5i oceane' uscahrl reprezent6nd doar 307o De-si

ic-ott"tea embrionului utnan ne duce cu gindul la o posibili

origine acvaticl a omului, realitatea est€ ca in prezent viata acestula

rc LsAsoata in exclusivitate pe uscat qi are la bazA flora si fauna'

care ii fiJ|,ini'.sazA imbrtrcdmintea, hrana fi, uneori, chiar adipostul'

Dar nu futregul spaliu terestru a fost prielnic evolufiei biologice a

.-"f"i. i"giait permanent de condiliile climatice, acesta i9i des-

frsoar[ acti;ibd in mod optim in limite rcstrinse de ternperanr['

tri." ZO0-aO0C. in cele doutr emisfere ale planetei, zonele cu rm

climat favorabil sunt relativ restranse' Pe l6ngI acest aspect' ele

su"i si in permanenta deplasare spre nord sau spre sud' in func$e

& ^tsrorio

de precesie a Pimantului, ce poate fi consideratA '3Eeia unitate de masurd a timpului istoric"'

ln cadml sistemului nostru solar, atat phnetele, cat $i asteroizii

ec rotesc in jrm.rl astrului central pe o6iie determinate 9i'- il acelaqi

ti-o. ." A*.""" in iurut propriei lor axe Rotalia in jurul Soarelui'

",nliu "i miscare ie r*itu1i", are loc in cazul Terrei' in timp de

un an tf'OS,ZS zile) 9i descrie o elipse aProape inelard' care "incepe"ln ziua c"a mai scurti a anului, la 2l decembrie' adici o dat?i cu

*tr,iliU a" iam5. Conform opiniei exprimate de unii specialiqti'

ac""tu r"pt""i"te, de fapt' momenn in care incepe noul an' qi nu

Oata ae Of iamrarie, cum gregit se socoteqte, ca o reminiscen!5. a

-- *Oiti ce gi-au pierdut aituatitatea' Pentru fidelitatea imaginii'

c necesar se precizim ci aceastjl elipsd aproape inelar6' ia forma

unei spirale des@urate de-a lungul oftitei Soarelui'-aflat -h

randul

Ju in mit ate, cu toate planetele Qi cu toti satelilii, in cadrul

1

t32OS. KUHLIJN SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 133

completl in aproximativ zOb a" mili"atre Oe;i' '*^* " '"-t''

- A doua miicare a pdm6ntului a.

"e"tl"aza irt jurul orooncrsale axe,.in timpul celor 24 de ore

".r"i". Z,rJ" jii;,".|;11,,

de aproximativ 5 miliarde de ani erau mult mai "";;;i;;;;,,,.dar, din cauza incetinirii miScdrii de

-rpf "f"-r-_'i*"ii'.,,timpul. oric6t de mici ar ri air".""tu, ul"ui"'ili_r# ""'1,1..T!1:d";u

tungut_mileniitor, la o crestere .i.f ii.-"'" jrr*.,penoadef de rota(ie. pentru exemplificarea celei de_a tr.i; ;;:;;,,.vom lua modelul unei slirleze, care la inceput ," i"r;;r;"';;';,.finand a\a la verticali, insr cu timpul p;"il;;;;;'.;;j;,,,"iffi:;axa incepe sd se incline, descriind o noui miscare, *6 f.._i .r"icort, urmand.ca in final sd cadd la orizontalr. 'si_ti_, pa_lrli.l,,mr-scarea sa de rotatie, a inceput sa descrie cate

",, ;;; l;';;i;;;,;,,porun sr s-a aplccat in timn. aiungdnd la ora actualA i;;;-il;Jc 23" faqi de verticala centrulicicripriceceasr.i;;;;";.'"#"1fl::*"iJjfr "::13".:1ii

yr_+1.1r-e de orecesie si are o durata u" up.oup"'z-0.fr0';;';.t;:lsuu|lrr ca axa avanseaza De cercul precesional cu un grad la fiecrrr.72 de ani. realizind o miqca.e compreta (de 360") in 25.920 de ani^.__.Y*fu|:

acestei miEcAri conslau in schimbarea f"nri ,i-.on-stanti a pozitiei diferitelor zone ale .pemantutul fd ;io;;inTllt--pg .i curstr de revolulie rn Jurul acestuia, la o distanti dcaproape t50 de milioane de kitometri. Variutiu po.itiifo. Otilririlii-. 3_:,

T:r.i duce, .prin modi fi carea i",.;ri;ii ;;i;r;;' ;;;.ra vanalra temperaturilor medii- in acest mod se p";i; ;il;;

1I-"*1 zapezilor catre Ecuator Ei a gheprilor d* "a_;i;'

;;rnven, retragerea lor spre Doli si spre inillimile rn"i,1lror.-r,ioir.,zipezilor si a ghepriloi. asociata celorlalre C".,n;;; l;;;";:. ;:se rnstaleaze in momentele de trarzitie "

."r."ril"; j;;;;;;a climei.- mdresc apele p-antr la provocarea de diluvii ,.;"1;:'.;m tetut acesta. se manifeste ca fenomene geo_istorice periodicc-asoriate crcturitor precesionate o. :e.ooo i.'a"i.

"o".i"l* illll_veru $t alte evenimente qeolosi(puniui"r".i"r..*"lilffi #:;1"ilj?'!h,lTlf.I"""1,iii

calendar h,eliotermic. precesional, riguros pen"nr., "

;;;;;";;

ffiljl o. exemptu, zona cuprinse i"r. aso si ;0p

';;t.io;.

:si:ter.n|yi local.', prins, de asemenea, in miqcarea de rotalie rr33:::: I11,.. 9"t' se g:lrlseaze cu 220 kJs, r,,.r,io-. . iir,,.

constante pe zone paralele de la Ecuator la Poli' Temperatura medie

snuah ar fi aceeigi pentru fiecare lhsie 5i s-ar. masura Pe linia

orizontalA a timpului. ca o stare ce ar fi constantd in timp ln cazul

ln care s-ar proiuce o cidere a axei de rota{ie pani la planul €liptic'

adica in pozitie orZontald, in acel moment culminant rotatia in jurul

axei ar putea, eventual, sa continue, iar polul care ar rimine cu'fala spresoare, s-ar expune topidi totale a gheiurilor care-l acopera'

nr fi ut*"i un ultim potop de mari propor(ii pentru emisfera

r€spectivtr qi formele de viali actuale s-ar deplasa sau s-ar adapta'

lu6nd alte caracteristici, ori ar dispSrea din lipsa unei succeslunl

zi-noapte.Aata timp cat Pamantul va continua sI se roteasci in jurul axet

sale Si acesta se va migca pe cercul de precesiune, clima zonelor

temperate favorabile vielii se va modifica, deplas6ndu-se mai spre

noi sau mai spre sud, periodic. De fapt, civilizaliile s-au deplasat

de multa vreme mai spie nord sau mai spre sud, dupl o curbd de

tio sinusoidal. Conform calendarului heliotermic precesional' peste

+iOO de ani se va ajunge la linia timpului cu temperatura de 0"C-'

c6nd vor avea loc mari cdderi de zApezi, ce vor favoriza aparilia

ghelurilor in Europa qi America, ca 9i in alte zone.ale emisferei

Lreale. Mergdnd in sens invers. pe pantii opusa curbei corespun-

ztrtoare perioadei anterioare. intdlnim din nou. la o disuntd de 850o

de ani, punctul nostn: pe linia timpului de temperatura OUC' marc6nd

topirca zapezilor, insotit. de ploi abundente Privit in acest mod'

respectilui moment capatA qi s€mnificalia unui eveniment geo-ls-

toric, dincolo de aceea de legendi sacri Dactr n-ar interveni alte

elemente terestre $i extraterestre, care sd modifice datele acestel

periodizfi, ea s-ar comporta asemenea unel constante cosmrce $t

istoria omenirii, considerati pe o anumiti zona, s-ar inscrie in

perioade egale de 26.000 de ani. cu aparilii, deplasiri si cu dispari(ii

i. civitizitii. Unii cercetdtori sustin ca in Africa ar fi inflorit

civilizalii mai vechi decat cele europene' care au existat pana acum

2.000 de ani, fapt ce poate constitui un element de confirmare a

veridicitilii calendamlui heliotermic precesional'

Totul pe acest plmant are o evolulie episodicd: se nalte' atrnge

un punct ;axim d; dezvoltare, decade gi apoi dispare' Contemplind

istoria, dezvoltarea qi deciderea civilizaliilor Ei a insituliilor ome-

nesti este evident?i. ir aceste condilii' pare fireasci menlinerea slSnt

de confirzie, prin procesul de zuplimare a ceea ce este. stenjenitor

sau infiicoEltor pentru societatea uman6 Pamantul este planeta-pur-DacI pozitia axei ptrmdntului ar fi verticala, temperaturile ar I.i

t34OS, KUHLEN 135SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMU

Evolufia actualei civiliz'ltii- incen;nrt ^,, e^,^,..c^ :_,r . . ,-

"d",ft ;;;;;;;-';;ffi ::ril"i,'#Ti:##.r,,,##;f ,l'' ceea ce priveqte dezvotrarea iocietnlii. I;,.d" ;;j"; siJtin|;pofida tuturor semnelor de intrelactuatei civilizafii se situeaztr rT-T

* ttiiT: faptr'rt ci originearecunoa$te ca s-au succedar nl-l:t-.t"

8 0o0 de ani Deqi sed:an j.r&a".,-.

'jlli#B':::f; [1."ff f"*j_ffX".;,::f :ladmite.nici macaf faptur "a

uu purut exrsta $i arte culmi curt,rare.se postuleaz, in continuare ca in cei zz.ooo a. -ani'rrr#[-i.

surneneni, omenirea era comDus, d".' d; l;*; ;#ft:;:^LTTil.

incetul cu incenrl, pnmere g.upan sociate qi au folosrtrnmco$aF pnmele rinraluri simocat. ca dru;d

"or. 1nojl-"##t^"'-:e..fTsuPung'

in mod nejustifi-

:,oog,o.-i;F;;il';"?f"i#']::ffi ','#"XTl,rrl.Tl;sJ omut actual. Conform teorieifi ajuns abia *"- ;.iiil-;;-;1!'?n'

o:^? sapiens sapiens ar

H1111r p""'pJ J i,r"*ri ,TUX ffi"Hff.:,ru"in_ffHoesctus pentru dezvoltarca sa ultenoara.Ce importantl are cd nu s_a

u uuut to" ,,rni*otui.'; *e"': putut argumenta in mod cert cu1n

:11',_l.Jdqt[i";i;;;iH#;:;:J;:#1*,.S"Tff ;mal pertmena.decar aceasta poate arata "a'nu

." oor.Jt li"Jfperuea ad€varului, ci impunerea unui punct o" u.o.r", "

*.iiJiice s€rveqte unor scopuri oculte.acceptat ideea cr a" .il;;;";f-ff::f ,,;ll',|'l.1:: "frlffcare hcem parte. Orgoliul de spec

ca evolufia 'omului "'

ari il'"ri j^::t-:*a ,nu poate accepta ideeacarastrofe ;i "-

ji*i"*,'iJ;r::11l"Tta p6nd.la disparilie de

, ro1. g,,p.,,ir" -,,i"1'J""ffiT;T#'ffff:":ii[HL,"memona colective amintirea unei catastrofe, ; ;;; dil-ffi;;Tll19.. l*gt si.grele, cdrora le-au supravrefuit. Ceea ce nu a:y^y:"yii

trecerii rimputui au ficst^reatizirite ;rlr","Ui, ,i#l"Jc.re au lost ,redescoperite,. ulterior in noi qi variate fo_i.. frai"i

gi_,:.i" 4T.? schimbirilor eteme, condusa brutat de Kali,l1"",*i_!ll;,Tfl:*:,rg':.,j,,0,F*,r..tua.ua,in"tnntinl.g.;ilLumii-ttuzie (May"), ia, Bde;;;';;;*j. ;"Ji"## #:ffiT:eliberare individuata, care s_a rigidizat ludnd d.;l;;i;";iNy syntem osindifi sd trlim pri'iiA cum di;.;;;;';,;:;trebuie se dispad. ci curn tohrl ," ,noain"a ;;il;i';,Treadapteazf.

in permanenlI in mijlocul naturii, existenla oamenilor a fost mereudependentit de aceasta. CAnd condiliile au fost prielnice, oameniiau zidit civilizalii infloritoare, iar cend acestea au devenit vitreg€,popoare integi au disptrrut, iar urmele lor s-au pierdut in desis,ulpddurilor, sub nisipul mexilor sau in ad.4ncul pfmantului. Pulinelevestigii sunt greu de glsit, aga incdt numai din cdnd in c5nd,descoperiri in6mpEtoare tulburb lini$ea cuno$intelor qtiinlificeoficiale.

Grecii, creatorii culturii europene, au pa$rat tradi(ia celor patruepoci trecute, camct€rizate drept epocile de aur, de argint, de bronzqi de fier. Astfel, Hesiod aminte$e in Istoria sa despre cele patruoneniri dinaintea erei sale. Si preofii egipteni amintesc despredezordinea cosmic5 ce se tot abate asupra lumii, iar la Herodotexisti texte despre umanitilile misterioase ale trecutului, dinaintede infiintarca reganrlui egiptean, in timp ce scrierile lui Platoncuprin4 in multe locud, intrebtrri rAmase neelucidate despre istoriaplmantului, schimbiri cosmice, cataclisme, ca gi desp:e disparitiafdrl urme a unor popoare intregi. Durata preistoriei caldeene a fostestimatd la 86.400 de ani, iar conform traditiei caldeene, umanitllilecare au existat inainte de poiop pot fi impl4ite in opt mari civilizaliisi doua mai mici.' Platon, autorul dialogului Timaios, efjf]'xld ca preofii egiptenicunoqteau faptul c5, la perioade de timp regulate, Cerul timitea tmpotop care schimba fata pftnantului. Oamenii au disperut de multeori brusc gi in moduri diferite 9i de aceea ei nu posedA gtiiniatimpurilor hecute. Platon descrie vizita distinsului siu strlmosatenian, Solon, creator de legi, filosof qi erudit, pe care a facut-ola templul ze(ei Neith din Sais (Egipt). Folosindu-se de respectirulprilej, Solon a arnintit in disculiile sale, purtate cu preolii €gipteni,despre vechimea arborelui sdu genealogic, dupd care unul din preolii

,,foarte bitrdni* i-a linut un discurs despre antichitate, izvoareleistorice gi despre catastrofele care se abat in mod repetat asupraPdmantului: ,,O, Solon, o, Solon, voi elenii nu sunefi decAl ni$tecopii $i n--ai sd intAhelti niciodatd un bdtrdn care sd Jie elen! Tolia;efi mintea tdndrd; nu vi s-au transmis pdreri vechi pin trqdilieanticd, nici vreo $tiinyd care sii se Ji invechit. ;i am sd-li spun careeste cauza: au fost si or sd mai fie multe distrugeri ale omenirii'provocote de multe cauze".

Aristotel susfinea ci, il cursul aqa-numitul.ui An Suprem' siste'mul solar este supus unor perturbalii ciclice gi reageziri. Conformafirma{iilor lui, lrtul Suprem este compus dintr-o iama lungA Gata

ii

l

i

I

136 os. KUH|.l,N 137SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

klusmos: potop, catastsofa) ti o var6 lungl (ekpyrosis: incendirr).In epoca modem6, unii cercet?ttori arat:l ctr miqcarea pe care ()efectueaz{ planeta noasffi imprermd cu sistemul solar qiiu gmpu,local de stele in jurul centnrlui Galaxiei influenteazi direct eJolutir,viefii pe Terra. Analogiile cu remarcile lui Aristotel merg p6ni liridentitate: Anul Gqlactic este intervalul de timp in care galax iaefectueazi o rotatie completi. El este compus,

-conform aitron,u

mului A.Litchkov, din trei faze: glaciard (extinderea suprafeleloracoperite cu gheatl), tempemtA qi xerotermicd (caracterizatl prinf_{temperaturA medie planetara ridicat?i), intre faze gi la frnele unt,,ciclu putand avea loc crize ecologice majore. Ipoteza a fost confir-mati de cercetliri geologice gi paleontologice. Astfel, savantii rusisustin cd Anul Galactic are o duratii de 170 de milioane ae ani- intimp ce alqii avanseazA durata de 275 de milioane sau de numai60-70 milioane de ani. Semnificativ este instr fapnrl ci el scmisoartr in zeci de milioane de ani gi este marcat de evenimentcde tip catastrofic. Se pune ins[ intrebarea: de unde gtiau anticii toateacestea^$i mai ales. c6nd qi-a fAcut aparifia inteligenta pe planetanoas$?

Aer, p'mant, foc, apa... Tradijionala evocare a celor Datruelemente din Vechiul Testament, legate de patru catastroG, carecuprind patsu epoci istorice mari gi cincl umani6li pe care le dishug,se pastreazi clar il Fadilia veche sud-americantr. pe un fmmosmonolit, rotrmd qi foarte greq numit,Soarele, o bijuterie arheologicdaflati- la Muzeul Anhopologic din Mexico Ciq,, sunt ,"pr"zen-tat"umanitEtile care au populat lumea. pe aceastjt mandala indiantr aoarcinci umanitagi: patru dintre ele indici cele patru puncte cardinale,iar in centrul cercului se afl6 cea de-a cincea si ultima dintreomeniri, cireia ii apa4in crealorii monolitului qi noi ingine. Celecinci epoci, de care se aminteste aici, au fost numite ;e tolteci-perioadele

-soarelui si se terminA, ca in Vechiul Testament, cu o

catastrof{. In acest ciclu al preofilor-astronomi latino_americani,sfirsitul rmei epoci este prezentat ca fiind egal cu moartea soarelui:cerul se intuneci datoritd unei catashofe, so4rele dispare, iar ome-mrea din perioada respectivd piere. Moqtenire a preistoriei, numirin mo{ fals calendarul aztec, n-a fost cunoscut de ;tiinp o lunglperioadE de weme qi nu ;i-a dezvlluit incit misterele- Conforirrmeia dintre interpretitri (Vatican, Codex Lqtinum nr.373g), celepatru geneze Qi dispariqia lumii au durat 4000 de ani: 4009 ani orimaepocit, 4010 ani a doua" zl08l a heia si 5026 ultima. Vechea

cor""p1i. sud-americanl despre timo infatiseazi o desf6$rare

ciclictr a catastrofelor lumtt, cea vech;- ebraica eryzel:i$.1c^:l1-$

ir"-L"- "t.L"fie

cronologici' Ambele trdditii coinci{ in preleT

tarea evenimentelor carc s-au pefi€cut in epoci diferite' ca qi'.in

;;;;;';.oioittlo, "li-utit" ale pamintului care au dus la dis-

Daritia acestor ePocl.*'i:.ri"t ,.iai1iei vechi amerindiene' prima perioada este afri-

U"itr a."*f"i, t"ult i tltiilot, numit Ehecoatl' Ac€sta a pus capat

ffi;JJ;;:;;futroft aeriana: oamenii s-au prabusit din cerul

la care awsesera acces mal rnatnre 9i au apArur oamenii-maimut'-

il;; ;;td;"che amerindiani arat2i ca o parte din maimule

,-, .-"*i""o] a.generat'il de oameni' o aparilie ulterioard acestora'

cea*;"-;.Jo-"; peioada a soarelui i t-u ittibuit zeului pemantului'

Tezcaltlipoc4 infaligat cu un cap de tigru' Pentru azeci' aceash a

;.i,lffi;;;;ilJii,. n v"'ni'r reslament era perioada in careffi;ll;;;esl""u cu femeile oamenilor' iar pe pdmant t.6iau

#*ii.'rltt o" uriaqi era numita in mitologia sudamericani Tzo-

cuiliceque 9i a fost distrusa de tigri'--.-

i"iii ai-u tt"ia epoci a soarelui' zeul Tlequiaquilo i-a pus capnr

orn-tZi.'in Vectriul iestament, perechea de oameni a fost aluntsati

"dil';#; ;;;;"l;i^d" roc iimbolic conform ambelor traditii'

fuLa" " "p*a

de'aur. in cea sud-american5' perechea de oamem

r"eo"ti O,j focul distrugdtor, a mancat un fiuct numit Eincoacoc'

iI*.-tttot marului Jin Vechiul Tesnment Acest ftuct cu coaJa

;.i*fi, ;;; ;;mul om, Anon - Adam din vechiul Testament'

i:;;iJ. ";;d".

arborelui slEnt, cvaioc' a clrui scoar(t seamdna

; oj"l.; crocodilului sau a oricdrei alte reptile' A patra penoaaa

JfJJ "

.* sub semnul lui Chalchiutlicue' zeip apelor' care a" 5l

il.ili.-o. p"*"rt"a de oameni s-a salvat intr-o grot'ii subgfmin-

t"J. e"""tui cataclism acvatic ii corespunde potopul din Vechiul

Testament.'-Ti'"i*l"u soar€' care lumineazi epoca noasffi' t"pt"'""91 Iaant"i

-o"ofi*f"i' poate fi inteles ca o sintezi' ca un creuzet a-

;di;; ;;; si' Lst" de"umit "soarele miscfii" Repreztntt

tnceputul 5i totodata moqremrea' axa unui limp mitic' iThit"i "':l:';;i;;;.i dinm t i. Qutuulcoarl' conform proleliilor vechrror

ffi#',".""r" va Ji rdstimpul in carc se vor intdlni toate uma-

nltiit"':. p*^a anmci vor exista suprapopulatit ci f9"rn"f: 1i

.iiiin f ' poi"ua"i se vor abate peste omenire 1"*: -1tf^gt1

catastrofe, ale celor patm perioade antemergAtoare' €€ vor deterrnrna

"r

os. KU t I N IITSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

disparitia perioadei solare. in traditia ebraico_cregtini, e vorba rl,,cel patru cdl[re1i ai Apocalipsei, car€ vor aduce sfirsitul lurrrrrnoaslre ;i vo1 inf{ura perioadele ca pe un pergament.

Inh-un alt mit al creatiei, popol Vuh, o cronici a indienih,rmaya;i din America Centra.ltr, existi o aluzie neobisnuitit si deosclrrrde coerantl, la conceptul unei foste culturi planetare, Ea se rcler;tla ,pima rasd, capabild de toate cunostinTeli, care a uamtnar (.t,tt.patru collui ale orizontului, cele patru collui ale firmamentulu 1rcercuile rotunde ale ndmAntufuf,. popol_vuh mai amintestc ..rdespre cele patru creatii si cele patsu umanieili dispirute in urrrr,rIurur_ !o-rent de ,,rehA lichidI.. (posibil, o comela) si a cutremurctrrrr Traditiile mayage dateazi inceputul propriei lor culturi il cea dc- l

I Ou* penoadtr qi arati ctr au existat in zorii omenirii titani, ciur.s-au autoproclamat zer

'Pcrioadele yuga sunt considerate a fi faze de transformare ale naturii,rl ale pam-anirtui insuqi, care includ qi c-iclurile de evolulie ale, umanititilor, insum6nd 4'320.000 de ani. In

'/ed". texte stravectu

dc ,,adevdrului impersonal, care au existat inqintea oricdrei cd4i

reise de oamenf', se aratd ce cele patru perioade metalice au avut

dlrat€ diferite. Astfel, dwaryra Wga, Wioada cuprului sau a

bronzului, a fost dubld ca duratd fap de perioada mohoratl -a

f,*rt ri, t"ti .yzga. Perioadele )ruga au fost percepute ca. f7e -de.

lnnsformare ale naturii 9i ale pamantului insuli, care mclud Qrhanit:$le. O perioadi mai lunga' ce cuprinde ace:te rytru^ryg:'fFirttr numele de mahayaga. Traditia indianA sustine cd pane ln-oL*n,

"-uu scurs 7l de perioade mahayuga' ceea ce inseamntr ce

irtoria omului i5i are originea acum 306.720'000 de ani''

ln mod tt-ni.., itto.iu brahmanl a plmdntului d^teazi aparilia

vlotii exact in perioada in care, conform teoriei oficiale, apireau

it.r"- "-ntii

pe uscat 9i se transformau in reptile' in decursul

htiouO.t". yuga, mai scurte sau mai intinse, natura a schimbat

ilpcvent formeG de via@ de pe pdmdnt De-a lungul timpului' toate

formele de viag qi rel;fuI au suferit multiple modificdri,.iar acestei

iositAti i t-u" supus 9i rasele umane' Conform tradiliei vedice'

-lii"-i uo existai dinttdeauna, chiar dactr au suferit diferenlieri'

h urma transformlrilor trf,strturilor felei' ale pielii, ale stmcturi

oorDului si ale craniului.'er fi ioarre greu de atlat acum cite umaniutti s-au succedat pe

ohnJ noastra. b cronologie a mileniilor. un studiu ce ar urmlri

hG-it"u unei liste a umat iulitor Qi a catastrofelor. ce le-au

nltrrat Oe pe suprafala pdmantului, nu se va putea realn4 poate'

'il.ioOuta, Oi aminttile ieferitoare la umanititile dernult displrute

iu fos i"Lg.t in diferitele traditii, in miturile Ei religiile populare-

Cu toate acestea, ele nu au fos privite niciodat'it in lumea rellgroasa

'i popou*tot arhaice ca aparitii izolate sau intamplatoare, ci intot-

&luna ca o manifestare a marclui Intreg', Pe lingl aspectele referitoare la condilionlrile de ordin. cos-

mico-geog;anc 9i la numeroasele mlrturii de ordin mitologic' in,iivoaria teoti"l evoluliei ciclice a omenirii mai pot fi aduse qi o

iric tntreaga de argumente provenite din zona de interferenlA a

domeniilor laleontologiei' geologiei ;i biologiei'

Interesante sunt coincidenjele dntte popol-ltuh qi Vechiul |i,.ttament: astfel, ptTantul mayagilor a apdrut din apeie primordiah.,la fel cum in tradipia ebraictr uscatul;-a arltat din up.l" in."n,,hrrilor. la porunca unor zei, respectiv a lui Dumnezeu. bupa pot,,r,.vestea c, pimantul a ieqit din nou de sub ape a fost ad-usa .lc ,,cioart, la mayati gi de un porumbel, in iechiul Testament. Slindieni hopi povestesc despre oameni care au ffiit demult. ri.pdrninl inaintea umaniti{ii noastre. Cartea indienilor &olri vorbcir,.despre trei perioade distincte ale tumii, distruse fiecare de li\.4"qf +i apd. Sfergitul celei de-a patra perioade, conform crcdinlelor indienilor hopi, va avea loc intr-un viitor nu prea indepartrr.dup6 care va ruma cea de-a cincea perioadn a plmintr.rlui.

- Comelia PeFatu $i Bemard Roidinger amintesc in lucrarc,r

Mesaje-.ale unei alte civiliza1ii. pietrete din deSernl lcal, fapnl c:rin. traditia veche _ chinezi pi in cea lamaisto-tibetant, roata viclrl9elor patu umanit.:tti s-a pus in miqcare acum 17 milioane de rrrrPe atunci, domnitorii dtrt Dzaan, un cerc restrins de maeslr.preluaseri conducerea ultimei umanitati, dupl ce omenirea ptrrc3n9se deja o istorie enorm de lung," conform invtr{itorilor budilrrdin Tibet.

Vedele, cele mai vechi texte sacre ind.iene, dateaztr Drinrlumanitate inalnte de perioada marilor zaurieni. Unitatea de baza irrcronologia vedici poarte denumirea de yuga. Similar periodiz.trlgreceqh,_ce cupinde epoca de aur, de argin4 de bronz Si de ftr.perioadele )ruga sunt de patru tipuri: saryo, treta, dvapara Si'kult1,. Comefia.Petraru ti Bemard Roidinger: MesaJe ale unei ohe civitizalii.pkfi (t,clin de+ertul lca. Edirura Saeculum LO., Bucuresri. 1996.

INITIERE h'{ PROTOTSTORTEI S-a estimat cA pani in prezent au dispirut cu desdviqire mai

fiult de 9970 din totalul speciilor care au existat candva pe Pimant'

141140 OS. KUHLIJN

gi cu toate acestea, la ora ach|alf, mai eistii inctr circa 50 dc

SISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII

i

milioane. Cerce6rile au stabilit cd durata medie de supravietuirc rltmei specii este de circa un milion de ani, ceea ce codspunde unurritn anual al dispariliilor de cdteva sute de specii. Referindu_se lracest aspect, paleologul Leo Davitas,vili at ta cd ,tumdrul speciikn.,care fotmeazd lumea animald Si vegetald actualii, reprezintd do(tlo parte neinsemnatd din numitrul totql de specii apdrute pe planat,tnoastrd din timpuile cele mai indepdrtae Si pind in )poca p",,zentd'-

o dacf, qocurile ar fi al'ut loc in ocean, atunci ar fi fost distrus[

inheaga PoPulatie marinf,;o dacl iezasrul a avut loc pe uscat, de c€ nu a afectat existenla

vie(uitoarclor acvatice din apele de mictr adincime? .r de ce nu a fost distrusd intreaga vegetatle a uscatulul' oe

welne ce a fost distusa intrEaga fauna a vertebratelor

gigantice terestre?g..-"it teoriei lui Laubenfels nu a determinat, instr, abandonarea

ei. ci.clut"rea unor noi so\ii. Astfel, in 1987, Philippe Taquet'

iii*i.J vrr^"r.i de Istorie Naturali din Paris, a reu;it identifi-

;;;;" mai pulin de 82 de solu(ii' ce au fost .propuse de-a

lunsul a 150 de ani, referitoare la disparilia dinoaunlor' mr te orn

efe-puerile. Duptr cum aracl Sorh $tefanescu in lvcrar:a SJidarca

fimpului, in prezent, au rdmas in discude doar doutr rpoteze' ce

suni sustinute'ae douA echipe de la Universitatea Barkeley:--.'tl

i*rtlut"u unei perioide glaciarc extem de lungi 9i dure la

slir5ituI cretacicului;--ti;td.*" pe tena a unui corp cercsc de mari dimensiuni'

Teoria glaciartr a liost sustinutd de echipa condust de paleon-

tolosul Wiliiam Clemens, iar teoria ciocnirii a fost dezvoltatit de

"Jiip" """0G a" geologul walter Alvarez' Suslinf,torii celei de-a

doua ipotere, bazanau-se pe un volum enorm de date s1iintifice

;""d; ;' grijtr, au afirmat cf, dezastnrl ecologic petrecut la

gr-ig at* -"tit""ic $i te(iar, s-a datorat prnbuqirii pt PlT"9

noasffi a unei comete sau a unui asteroid cu diametrul de 9

fito-"tti. Evenimennrl' petrecut in urmtr cu 65 de milioane de ani'

L a primit denumirea di extincsia C[ s-a intins pe o p"nfq-9:

"ir*'Z -iri.-. de ani 9i a dus la disparilia dinozaurilor qi a 75%o

din speciile de plante qi animale' Norii uriaqi de prat St vaponl o.e

aol deeaiatr in atmosfera au blocat timp de citeva lu prcc€sul de

fotosi"tez.a, iar modificdrile climatice survenite si drspanFa. unor

intinderi de uscat in apele oceanului au accentuat consecmlele'--

bum ur-ele impictului provocat de cometa invocattr sunt'

oractlc.' imposiUif de gasit dupi zecile de milioane de ani de

il"i.f"..iti g"orogice.-Alvarez a adus un alt atgument' pe care il

considerit mai muli decAt semnificativ: ftr stratr'uile coresprmzitoaxe

;;;;i 'ai,

p-".nt rr de iridiu este extrem de ridicat Primele

;;;ii,;";;" avea str devind punctul forte al noii teorii' au fost

descoperile in anii '70, in srruchra unei mici falez€' sltuata pe maru

B;f";i h Danemarca' la stevens Klint' Au urrnat descopertui

Dac[, uneori, factorii care au determinat disparifia unor speciau putut fi identificafi (in epoca actuald, vinovat fiind cel mai adescaomul), alteori cauzele au fost nu numai greu de glsit, ci au rdmaschiar enigmatice. in 1906, zoologul evolulionist imeri"- g.V"r,s\s\inea cA. ,penhlt el este o mare enigmd insdsifec.venla dispariliilot", iu J.R.Beerbower reflecta nedumerit: ,,cazuriti i-tot" i"<lisparilie n-u sunt ingrijordtoare. Modalitdlile de dispanJii, duprtcum. apar ,inscrise tn letopiselul geotogic, sunt si mii misterioistsi ele au dat nastere Ia multe $i pdsionante discupi... Referindu_scla drnozaurienii ordinului Orzr'rirscAriz, R.S.Lull a afirmat in I929,Disparilia dramaticd. a unui grup Wter-n.c este unul din evenimen_Iele .cete mai inexplicabild,. Duptr mai multe decenii, situatia ircontinuat sf rtmanl neschimbat?l.

In 1977, geologul Walter Alvarez a relansat o mai veche iDotezi(ce apar(inea lui M.W. Laubenfels), care abibuia Airpari6a J,_nozaurilor clderii pe Terra a urui corp cer€sc masiv. Laubenfelssugerase inilial ci temperatura foane ridica6, dar de scurt?i durata.generacl de impact, a nimicit to(i dinozaurienii, pterozaurienii sichiar plesiozaurienii care, deqi trf,iau in ap6, ."rpi-u u".. C"u rnuimare pafle a supravie[uitorilor a scipat ascunz6ndu_se in Desteri-in craplturile scoa4ei tercstre, sau in scorburile

"opu"iUrl ii.""

prezen? insd numeroase puncte slabe, ceea ce a deierminat resDin_

gerea ei fdrf, prca mare efort. paleontologul rus Leo Davita5vi'li aintocmit chiar o listi a obiecgiilor ce se ridicau:

. intensitatea clldurii care a distrus instantaneu un mare numrrde reptile, ar fi fost, probabil, suficienti qi pentsu

"^di_narea vertebratelor homeoterme:o de ce au supravietuit un mare numir de nevertebrate tereste..)o de ce se considertr cA pcurile au awt loc toc-ai pe *fur,

oegr acesta ocuptr cea mai mictr suprafap a prrnantului?

r43142 os. KUtI IN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

similare, in roci avand aceeasi varstd cu cele de la Stevens Klrrt,in Spania, Italia, sudul Franlei, Tuisia, in Montana (SUA) si chr,rin carotajele submarine efectuate in Oceanul pacific. Desi accstcr,pot fi s,i rszultatut unei activitdqi wlcanice, este pulin probatrrtnrispdndirea iridiului la dimensir.uri planetare in cantitilile evalu,rt"Sandro Montanari, geolog italian care lucreazi la Barkelev. uafirmat cA; ,Jitliumul de la Jinete cretacicului conline o parti,t,l,speciald, ce reprezintd un adevdrat marcaj chimic. Ea ni prt,tr,. 1,regdsitd decdt in obiectele de origine cosmicd. Constqtarea tN ideterninat sd osociem ocest iidiu cdderii unuia sau mai mulr,,rasteroai-"

Acelasi element 77 din tabelul lui Mendeleev a generat insil r,jnecazuri grupului Alvarez, lntensificarea cercetirilir fur direcrr.rsugeratA de el a dus, la scun dmp. la descoperirea altor nivelc ,hiridiu, dar care aveau numai 2,3 milioane di ani vechime si crr,.nu puteau fi corelate cu nici o extinc(ie. Cum sondaiele au t(,,.1pu(in numeroase. s-a tras concluzia ci era vorba. probabil, dc rrrrfenomen local sau de remdgitele ciderii rmui asteroid de u,u,otmenstunl.

. Ipoleza

-Alvarez a cdstigat, totusi, mai multa greutae cand (ft,|

paleontologi de la Universitatea din Chicago. J-ohn Sepkoslr yDavid Raup, au ftrcut crmoscute rezultateli propriilor cercctrtrrClasifrcand aparitia gi disparifia a peste 2.500 de specii, pe parcrrrsrrla 250 milioane de ani, ei au ajrms la concluzii care depiseau chrrlsi cele mai optimiste sperante ale echipei Alvarez: ,u n,,,,,u,qlinctia CT. ci aparent, toate extinc{iile maiore consumate rn.planeti in perioada menqionatl. prezin0l o ciclicitate de aoroxim.,r',,26 milioane de ani. uttima peFecendu-se acum l3 milioane de arrrSepkoski a conchis in cele din urmi cL ,deSi datele nu surrr

"yryfu:* p""y

: ver{ica iguros aceastd sugestie, se poate q)u ...lindnd cont de observayii recente, cd procesile care iclioni,i t,,timpul extincsiilor masive, dferd de cele ce aclioneazd in tiuDulexdncfiilor normale"-

Constatarea prezinta o bunA concordantt cu ipoteza Driv xlnanrra lectitelor. formulatA de profesorul Harold C.Urev- latu-err:rtpremiului Nobel. Conform acesteia, ciudatele pietre au rezultirt rnumra proiectS!-ii in atrnosferl 6i apoi a revenirii pe sol a sttrdmlturilor de roci, generate de rmpactun meteontice. perioadch,lor

-de- formare aproape cd se supraprm pragurilor dintre crrh.

geologice, deci momentelor cend Terra a "rrferit

t arr"for-e.i ,,,u

Jore: Pleistocen - I milion de ani; Pliocen - 13 milioane de ani;

Mioc"tt - 15 milioane de ani; Oligocen - 36 milioane de ani; Eocen

- 58 milioane de ani gi Paleocen - 63 milioane de ani in urmtr'

Nefiind rnullumit pe deplin, Alvarez a sugerat cA investigareacraterelor terestr€ ce au diametre mai mari de 9 km ar putea aduce

dovezi suplimentare in sprijinul teoriei sale. Deoarece majoritatea

zonelor de impact se afla sub apele oceanelor, verificarea s-a

nlrginit la 13 cratere continentale. A fost insa suficient pentru a

|o c;nstata ca apari{ia lor are o periodicitate de aproximativ 28,4

milioane de ani, valoare apropiati de calculele lui Raup ;i Sepkoski'Apoi, in 1987, ta dosarul bombardamentului exercitat de comete

l-a adiugat rln element nou. Alatiz6nd o ,'ciudati structura crrcu-

lrrd" desioperita pe fundul oceanului Atlantic, la circa 200 km

rrd-est de Noua Scotie, doi cercetiitori canadieni, Lubomir Jansa

ri Georeia Pe-Piper, au tras concluzia ca ea nu putea fi altceva

dccat ,,in crarcr Ae imwcl cu diametru! de aproximativ 30 de mile'

avAnd un pisc central osemdniitor celor obsett'ate tn cralerele

lunare", provocat aoxn 50 de milioane de ani de un corp ce trebuie

l! fi depdgit 1500 kilometri in lungime'Anul i987 pare sa rcprezinte momentul confirmfii definitivg

r lcoriei impacturilor meteoritice ciclice, deoarece tot atunct' trel

ccrcetetori de la US Geological Survey (Bruce F'Bohor, Peter

J.Modreski qi Eugene E.Foord) au anuntat identificarea' exrct in

tonele de anomalie a iridiului, a unei cantitdli neobignuit de mari

dc cristale de cuarg caracterizate printr-un aspect cu totul particular:

lfuctura lor, fracttrratit in stratud paralele cu planul cristalografic'dcmonstreaz5, f6rd nici un fel de indoiall' intervenira unor locunonome. Descoperirea, f6cuti initial in Montana' SUA' 1 lo-sturmatA, la scuf timp, de semnalfi in alte zone similare: cinci in

Europa, rma in Noua Zeelandd $i una pe fundul Oceanului Pacific'Conform afirrnaliilor fdcute de cercetitori, cristalele respectlve nu

F)t proveni nici din circulalia atrnosfericf,, nici din eruplii, iar faptul

itt ii.trlUrrliu coincide cu cea a iridiului, nu lastr loc decat unri

tlngur factor generator: impacturile meteoritice masive Jean Heide-

ma-n, specialiit la Observatorul Meudon, Franla, a remarcat" "Con-ntrm iatelor cunoscul? p(ind in prezent se poate estima cd- la'llocare sutd de milioane de ani putem primi vizira unui bloc de o'ndrime apreciabild'. Ceea ce esle insa cu adevarat surprinzator'

artc faptui cd fenomenul se repeta cu o ciclicitate surprinzitoare'Co mecanism il intretine?

I

145OCULT DE DOMINARE A LUMII

144 OS. KU}II I N

b) FENOMENE CATASTROF'ICI]MTTUL POTOPULUI

Fenomenele catastrofice au insotit permanent omenirea in evolutia ei perpetue de-a hmgul unei istorii imemoriale. Departe dc ,,fi doar ,,simple" evenimente distructive, fenomenEle respectivc iurmarcat in mod decisiv terminarea unor cicluri evolutive si incenerer.altora noi. insdgi periodicitatea repet[rii lor este o reflectarc r,structurii intime a Cosmosului, sistem ce are rolul de a contribui Ii.realiz:,rea unei permanente adaptilri, atat a corpurilor fizice il,.fiinlelor umane, cat gi a intregului mediu biotic, in conformitate crrgradul de dezvoltare atins in dobdndirea unor capacitili spiritual,superioare. Existenta unor fenomene catastrofice de ordin speciirl,

'ce nu prezint?i o anumitd periodicitate, poate fi explicati plirnecesitatea corcctdrii ,deviatiilof' nepermise de legile intrinseci al,.Universului.

Fa{5 de fenomenele cata3trofice, omenirea nu a fost, nu estc Inu va fi in siguranli. Nu exist?t nici o certitudine cA soarta nemiloas:ro si ingiduie inimaginabilelor fo4e cosmice sau terestre si-fdemonstreze puterea numai in zonele nepopulate sau cu o miclldensitate a populaiei. Modalitilile actuale de protectie al€ omenirirsunt absolut incapabile sd preint6mpine pericolele sau sd influenlczr.intr-un fel evolutia acestora. Teama de o catastroftr planetara nUeste nici p€ departe o obsesie modema, ci marcheazi istoria tuturolcivilizaliilor, av6nd un loc, se poate spune, privilegiat, in cronicikomenirii. S-a emis ipoteza cE potopul, mentionat de acestea, nu lfi altceva decit o simplS inundalie de proporfii mai mari, insi, irlacest caz, evenimentul ar fi trebuit sa fie descris in diferite modurrqi sd fie plasat la diferite distante in timp. Or, acest lucru nu s-irintemplat. Scandinavii, cellii, grecii, hindqii, amerindienii, popula(iile din Oceania qi Africa descriu impresionaJrta catastrolh fol().sind termeni asemtrnatori gi plaseazd evenimentul cam in aceeasrperioadd.

In Africa, tradi{iile spun cA, intr-o zi, cindva, in negura vrc.lJirJf,ilor, ,,cerul a cdzut pe pdmAd", fenomen menlionat gi d('legendele c€l{ilor. Bundehech, cartea sacri a adoratorilor lui Zoroas-tru, relateazd despre rtrzboiul dintre cer si P,ir 'irrt, da' si dintre ccr

-*.r.t-ptm"*tor. iar traditiile chineze afirma cd imparatul chrnez

ro "*d;;;*i" "saltdnd munfii Ei ucisend^ milioane u:,ffi"1';

ifftiJT':1ffi;;-r.,]''i;;'i';' 'r "in rupo"ru' in siberia se

ii-"J.i"* despre..un TT IT,,':..: 111:::'.%tflHT ;1f"fiT':X'u.1l"ttil*i ?'t-a"'r 'unt

conuin;i ca rerra a fost

ffiu,a,' urriu"oui a . fost incendiat' iar un potop a ucis totr

oJnenii. Herodot, menFonano c.a sursi preolri egipteni' af-rma-ca

Erni't "ii. Iti.'soareie a rasarit acolo unde acum a.pune-f a

fPtlffoio a" *0" acum rdsare, observalii similare fiind regesite $l la

6ine"i, p"li"etieni, hinduqi qi eschimogi'"-'e'pili"n..^"2"*1l::vfr i:1i;,f##';:ffi ;"i.H.:gsre sa o dep4easct p:

" T*"1',;;;;ffil;;i ;i o simbolisticalrczint?i cu lux de amAnunte' rot

il;il";;;b".*".:!.YfirfJff T;'{,:#::'L":';:"i,;,,rtiq eDoci au fosl condamna'e ta";;";";;'i;;; $i Pucioasd a.cdzut din cer' I'a sJiirsit' uragane

ffi"ni-olu ,"usi, 'i

distruga Jiinlele de lemn' ai cdror ochi'au Jost

';;;i,*;;;;*" f"t 4*itgt mdnntaiele rupte' nemii ti ?^:':,'iilteirc d" t i^isii zeutui,Morlri' Din oamenii de aunci n-4u ma'"frni

i"ra, ^oi^alele

Pdduilor si de aceea se spune cd maimulete

tunt descendenlii omuluf"in taditia germantr' potopul este prccedat de un-torent de foc'

b, ;,;;h;'r;tr^ent me'.f\o'.eaza aparitia dup.a dittyl" L-y:t:

oiuau*'i*o-.n","T'T::.:'j1;?,!;lli'r,^i*iui,?)lYHarris semnaleazd cA 'suaut

a'ii^oi:."iu, pupinrsul lprwer vorbeste de ac-ela$i l'""ru' d:::l'il:

;ilffi;' ; 'sange' ploile de pietre rosii' flacarile ce mrstunu

ia#i""ir.n"*gia"'T1"-TJd":*Tff t.n';'tTf ;mltminteste $i el de un moment c-?

ilr -oulo"iii uu ol"pdrut in afari de amintirea marelui potop"Prstrall

;;#;;...;;"ry::1"-:1i:H5;'l'Ji::':,1':lh:il'iTlumea se refere la distrugen Pel.iil-"*'qi ;"tutdari' atesea cu detalii similare Unul

9tT^?i:iif.

"r[*l *a*tl Chimalpopoca' descriind una din'catasfiolele

i,,ri.'pt.*," in memoria rasei' relaleaza: 'A,l teil:a .soa::::

iiiirt" luio-fn'otiuh' soare.le ploii' fiindcd acolo a cdzut o ptoate'i'i", i, ce exista a ?'"-t::-::A::t::;::ifr::I:;":;r:::tnune cd in timP ce gresia Pe cat'i;';;

;;;;;;ii;;a'aazanical Terbeau cu mare htmutt' au ^mai,ie$it'ir'

iitto t, p'iene de culoare sracojie' Aceasta s4r indmplat n

!-

146 OS. KIJHLEN t47SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

anul Ce-Tecpatl, O Cremene, in ziua Nahui-euaiahuitl, A pqtruPloaie. Acum, ,n aceastd zi in care oamenii au pieit ;i au fostdistn4i de ploaia de foc, soarele insuSi a luat foc Si tonl, impreundca casele, q fost mistuil."

Cronica mayagtr Popol Vuh ne spune cum zeii au miscat muntiidin loc, iar cartea Chilam Balaam cuprinde un pasaj care nu numaicI descrie o catashofa" dar conline ;i o aluzie la foste p,or{iuni dcuscat care s-au scufi.mdat in mare: ,,5-a inta.mplat rn timpul celeide-a unspraecea Ahau Catouru cdnd Pdminnl a tnceDut sd s(,trezeascd. $i a cilzut o ploaie infricoSd.toare ;i a cdzut cenuid tipietre, ier copacii au fost dobordli. Iar Marele Sarpe a fost izgonitdin ceruri. $i dintr--o datd au venit apeb, cerul sa prdbu$it tipdmdntul s-a scwfundat. $i intr-e clipd, marea distrlrgere s-4sdvdr;it, iar Mama Seiba s-a indllat printre amintiile dist xgeriiDdmAntufuf'.

ln Metamor/oze, Ovidiu menSoneazi cateva detalii incitante. indescrierea pe care o face incendiului devastator a lui phaeton carear putea constitui ea insrqi o consemrare mernorat?l a rmei catastrofcanterioarc: ,,Mari cetdli au pierit, impreund cu fortificasiile lor, iarfldcdrile au preJdc:ut in cenutd nalii intregi; piiduile, Iaolaltd cumunfii sunt cupinse de Jldcitn. Etua arde intens cu fldciii innoitesi Panasul, ca cele doud piscuri ale sale, gi EDx, Caucazul, e infldcdn, ti Ossa ca Pindus, Si Olimp, mai mare dec6t am6ndoud, siinalsii Alpi, $i Apeninii ca piscaile tnrE mdntqte tn nori. Awi Libiua fost uscatd de cdldurd.*

Acest t€xt ne aduce aminte de observafia fdcuti lui Solon. decdtre preolii din Sais, cu privire la acelaqi incident, descris de pla-ton in Timaios, referindu-se la acelaqi mit rcpovestit de Ovidiu:,Aceasta are forma unui mit, dar tn realitate aratd o declinatie acorryilor care se m$cd in jurul Pdmdnntlui si in cerui, gi faprulcd asupra lucrurilor de pe Pdmdnt se afute, la lungi interuole detimp un mare incendiu. Cdnd se tntdmpld aSa c*a, cei care trdies..ln munSi Si locui uscate $i inalte sunt mai ameninlali ca distrugereudecdt cei ce locuiesc pe maluile rduilor sau pe ldrmul mitrii.,,

Noe qi-a pus arca pe varful Ararat; Manu, Ii hindupi, s-a asezarpe Himalaya; Bochica, in Arnerica de Sud, a reugit str gtseascirmul din platourile mrmqilor Anzi; Coxcox, strtrmogul tmditional alvechilor locuitori din zona Mexicului, a tras la mal in Sierra Madre:indienii din America de Nord localiz€azd uscatul salvator in MuntiiStincosi, iar n-iburile africane pe platoul etiopian. Studiind hddile.

se Doate constaur ce toate aceste regiuni au inAllimi ce.deptqesc

n.Ob0 de metri, deci valurile gigantice ale presupusulur drluvru. nu

;;; e; aceasta altitudini conform ligendelor'. numai cinci

;";;;;;; ;".supra apelor: platourile etiopian' iranian' mcxican'-r"*ti-

si Munlii Himilaya cu poditul Tibet' iar- de scSpat .auLaoat numai cei care au reu$it sa urce pana h ele sau locurau

""oio. ion.turiu vine in concordan(a cu o realitate binecunoscute

de specialisti: toale grupurile umanc care au pus bazele vecnllor

ciuititutii (atiutl.e sau amerbdiene) provin din zonele muntoase

Asoectele de ordin istoric prezenLate anlerior isi regasesc cores-

oondenE in cele mai modeme Si mai controversate teonl ltlmlllrce'

;";;;*";t;; po-.q,"' in principal' de la prcmisa. producerii

unor evenimente cosmlco-geogrdfice deosebite' Modelele catastro-

Fl.' t"or",i"" cele mai cunoscute' p" "11e

l: v9i prlzenta. llcontinuur., sunt cele referitoare la o probabila ciocnlre-a, I errer cu

un asteroid gigantic. la influenla gravitafonale exercrtata de un corp

;*;;;ti-":i; o posibila sch;bare a polaritilii cimpului .mag-netic al planetei noastre qi la o serie de erupltt !'ulcanlce maJore'

i

TTODELUL TEORETIC

Conform lui R.Charrorx. citat de Sorin $tefinescu-in lucrarea

Sfidarea Timpului, dupe cahstrofa perecutA acum 12 (ruU de anl sl

"'are a dut la scufundarea Atlantidei Qi a contlnenhrlul Paclllca'

umanitatea s-a rdspandit pe cele 5 platouri' asttel: *3 *ug: f:Dlaroul etiopian, cea albd pe platoul iranian' cea galbena (ro$Er

io.,rito.i ui'.o"tinentului Pacifica) pe platoul himalayan' iar rasa

rosie (atlantri) in Munlii Stancoqi Nenumtrrate ipoteze au rncercar

J'"-i" *,ir.r qi moiiul in care a a!'ut loc dezastrul' instr nici una

;;;;tj, ;;".'. explicafie satisfdcltoarc tuhror aspectelor vizate'

bat""u ,ii" acestea prezintl rm coeficient de probabilitate mai mare

decat celelalte:-;.';;;" unei comete foarte aproape de Terra sau chiar

prlbuqL€a ei Pe Planettr;. . .2. nloaie de meteonF grganncli

' 3. eruptii vulcanice catashofale, care au cuprins simultan reglunl

trtinse ale Plmantului;-'--I. oplotii

"*leare declan{ate tn timpul unei conflagralii mon-

diale;5. ordbusirea tmei astronave exh?terestre giganuce'

ilF-ffi- * obsewl' primele doua ipoteze sunt destul de

n-O#, i* ultimele doui presupun existenta unor fiinte ralionale'

149148 OCIjLT DE DOMINARE A LTJMII

ASTEROIZI

os. KUl .t N

fie ele umane sau nu. Istoria r€centtr consemneazi evenimcltr.catastrofice, cu urmiri deosebit de mari la scara civilizaliei umarrc,inse, in nici un caz, nu a putut fi vorba despre disparilia intrcgrrumani ti:

r 1500-1300 i. Chr.: erup1ia vulcanului de pe insula Thcr.(Santorin - Marca Egee) a dus la disparilia infloritoarci 1rrafinatei civilizafii minoice;

o 562 d. Chr.: un violent cutremur a distrus orasul Antitx.h(nordul Siriei), pnrvocind 250.000 de victime:

o 1042: cutremur in Tabriz (ban) / 2t0.000 de vlctime;o 1556j cut€mur in provinciile Honam, Shansi qi Shcnr.

(nordul Chinei) / 830.000 de victime:r 1755: cutremur, Lisabona / 60.000 de victime:o 1876: rm tsunami de 15 metri in lime a inrmdat camnir,

Gangelui / 215.000 de victime:o 1887: in urma inundafiilor provocate de Huang Ho (China).

cel pulin 2.000.000 de oameni gi-au pierdut viala; '

o 1908: cutemuml din Messina (Sicilia) / 160.00d de mo4i;o 1923: cutremur la Tokyo 9i yokohama (Japonia) / 2OO.(iX,

de victime;o l93l: revdrsare Huang Ho / 4.000.000 de victime:o 1935: cutremur Quetta (India) / 60.000 de victime:o 1939: revtrrsare Huang Ho / l0 milioane de oameni rf,masr

fArI adlpost, sute de mii de mo4i;o 1962: cutsemw ban / 21.000 de victime:o 1970: cutremur America Centrall / 67.000 de victime;o 1976: cutremur Tangshan (China) / 700.000 de victime:o 1988: cutremur in Armenia / 25.000 de victime:o 1990: cutemur Iran / 50.000 de victime.Cel mai rtspindit model catastrofic are la bazA date stiintific(.

de ultima ortr qi pomesle de la premisa ce la originea cata;lis;ululs-ar afla ciocnirea dinte Plrnant $i un asteroid gigantic sau ocometE. Ultimul impact major pare sI s€ fi produJ in emisfcrrnordicd a plan€tei, Artr|fimea valurilor cresc6nd Elre Ecuator, undcar fi atins 3000 - 40O0 de merri. Mari zone de uscat au fost ingh(irc{e a4e sag ulterioa prin modificarea condiliilor climatice, *o!"iit"de ghefuri. Au aparut sau au disptrrut insule qi poate chiar conti-nente, murfi s-au scufi.rndat, iar, la mii de kilometi distanta. scoarlils-a increqit lrntu a da na{terc la noi v6rfi,ui. practic, aproape toailtsuprafala Terrei a fost afectatil.

Potrivit calculelor rcferitoar€ la distanple celor qase planete

xcute in scolut al XMII-lea' s-a constatat cd distanla dinte

"i f*i

"t est€ prca mare' fapt care sugera existenta unei

-inc5'nedescoperite, cu o6ita sinnttr inte cea a lui Mlrte. qi

.i. A* celei de-a treia legi, care-i poarti numele, Kepler

is. Arcd din 1597, necesitatea existenlei unei planete pe

xia mentionatit. Aceast?t pr€supunere a fost int'itritn de o

stabilict empiric de astronomii Titius qi Bode, gin ire.rei:ry'f"tt-J""e., f" i*"f indica! ar ftebui se existe o planeul Agitatia

lumea astronomilor a fost mare' cu atet mai mult cu cit aceeaqi

ufl "

p"t-i. anticiparea descoperirii planetei Uranus- Cduttrrile

A-u"'i"t*,uout" p6nl in anul l80l' cand astronomul Giuseppe

u a"r"op.tit o ,stelutl ' care se deplasa de la o noapte la alta

, sens bine determinat, pe care a botezat-{ Ceres' A tost clar

noul obiect avea o m\care carrcteristictr mei planete' Curand

ii*"frc s-au complicat' duptr ce, in 1802, astronomul Oib€rs

f*.oo"ti, o a doua ptanea micr' pe caf,e a numit-o Pdllas' A

rnrto ua""aou avalanql de descoperiri, pena in l89l' cind erau

rscuti aproximativ 322 de phaoiz-nGtromil fi-au dat sear; cd au. de-a {ac9 :u o,nou6,T-€ci:

co.p*l u titti-"fU solar. Nu se qtia numdrul lor, dar o data cu

,ri-tia a$ofotogranei" expunerile cliqeelor pentnr campul steleloJ

f iii[e-"il,pt"a; fost a6t oe des stricate de trai€ctoriile asteroi-

['f. i"r"*ii"*U, incat acesle planete minorc i" ft"!. "T39

ilriJ ,,o"*-itii cerului". Deoarece aspecnrl observalional al

lil"itor otutt"tt semrna foarte mult cu cel al slelelor (mici puncte

ffiinloJset, ele au fos ntnnrte asteroizi' adicd 'nsemtnatori ste-

ona (l9i km). Cateva sute de asteroizi au diametrul mai mare

i6ii i.-, o-'".i mai mulli au dimensiuni cuprinse intre 20 qi

a"-f"- b"..1 au fost cataloga$i d@r 2250 de asteroizi' au fost

G; ;;;-L alte descoperiri, numlru] total al planetoizilor

i-lnl- "",i-ut ""

up-*imaiie, li ora actual[, intrc 40'000 qi 140'000'

,blot''.Asteroizii, numili uneori planetoizi sau planete pitice' se-rotesc

ft iur.rr iout"i"i, ai#iuulli .ub fot-u unei centuri alcrtuite din tei

[tif". "f"*"

intre orbitele lui Mane qi Jupiter' Cel mai mare dintre

ilroizi este Cetes ( 1000 km diametru)' dar probabiltatea ca acesta

inEe in, coliziune cu Terra este aprcape nulil DTf^ "."t T1

hnpunrtori pot fi amintiti: Pqllas (6oo.krt)' Y::iJ1':^:1^:

' ll5 l150

fi direct oroooniar r orect proportlonale cu marimea acestuia:Diametru (m) Suprafs{a impactului

o capitah de jude(

capitala unei tdri

65

130

26{) leritoriul unui520 suprafa(a unei rcgiuni

suprafala unei liri mediil02s2100 Peninsuler Iberice4200 jumitatc din Europa

jumatate din Asia8500

17.000 jumetate din suprafa(a planetei

(irnf<rnl unci fcgcndc clcne antice, phaeton a furat de la tatal

STSTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

a inceput (flcAnd convertirea in sistemul calendaristic actual), pe16 februarie 3102 i. Chr., ora 02,27 de minute $i 30 de secunde.ln respectiva epoce, numitit de indieni caliougam, a avut locconjuncjia tuturor planetelor, iar tabelele o consemneazi la fel deriguros, dupi cum o demonst€azi gi calculele modeme. Maiinteresanti qi mai importantit parc descrierea desPds,urdrii fenomenu-lui, ficuti de astronomii antici. Ei au observat atunci cum, de dupidiscul Soarelui au apirut, una dup[ alta" la foarte scufte intervalede timp: Satum, Marte, Jupiter, Si Mercu!: Dar Venus? S-a crczutla inceput ctr indienii au facut o eroarE sau au uitat cea maistrillucitoare planetit de pe cer. Tinand cont de meticulozitatea girigumzitatea documentafiei cu q acter qtiinfific ce ne-a parvenitdin epoca rcsp€€tivtr, cdt qi de faphrl ctr tab€lele mentioneazl ctrtoat€ planetele au fost in conjuncfie, nu rimane decdt o concluzie:Venus nu se rotea ahrnci pe orbita ce o cunoa$tem astlzi! De altfel,tabelele Tirvalour nu menlioneaztr deloc Venus, planeta c€ i$iglseqte locul firesc in orice alt document ulterior numitelor tabele!

Cazul nu este singular. Un calendar antic descoperit la Boghaz-Keni, inpirl un numtrr considerabil de stele $i planet€, dar cu o lipstrimportantil Venus. Deci, acum circa 5000 de ani, babilonienii nugiau de existenp ei. Tradi{iile vechilor locuitori ai Mexiculuiamintesc de un moment de rtrscruce din istoria lor, cdnd marcletarpe de foc, Quetsalcoad, a atacat Soarele, rlpind lumina timp dep6tu zile. Apoi, qarpele s-a transformat intr-o stea strtrlucitoarE,care, conform descrierilor, nu poate fi alta decat Venus. Aparitiaplanetei p€ orbita cunoscutl in prczent este semnalattr de legendearb forma rmei comet€ gi, straniq coincide cu aparitia pe Terra armui adevirat val de zei civilizatori: Viracoch4 Quetzacoad, Kukul-kan. Conform unei tradilii amerindiene, prima femeie a umaniti[iir fost Ocejona, fiintl venitd de pe Venus, intr-un car rzci strdlucitor&cdt Soerele. Robert Charroux' afirml cd" la indienii pawnee dinAmerica de Nond, st€aua diminelii este, dup[ Soare, cea maiimportant?t dintre fo4ele cereqti, deoarece ei i-a ofeit Marele Spiit,Darul Vielii, inslrcinind-o sl-l rlspandeasca pe Terra.

Democrit susline4 dar din p[cate feri a argumenta, cA Venusostc o cometil qi nu o planetit. Indigenii din Sarnoa povestesc c5"fa un moment dat, Venus a ficut o ,garsd sdlbar'cd', iar chinezii,Mienii qi alte popoare amintesc de trena de foc care a insofit candvapltneta. Cassini, Short, Montagne qi alli renumili astronomi au

f. Robert Chalroux: Cartelt tre.7ltului misterios, Editura Elit, Ploiesti.

OS. KUHLEN

Conform estima{iilor fAcute de astronomul polonez J.Gadonski,urmtrrile rmui eventual _impact dintre planeta noastri gi un meteorii

- t

I-ll

sllrr, Soarclc. carul cu carc acesta strrbatea zilnic bolta cereasci,dar. ncstiind str-fi struneasci armesarii, acegtia au luat_o raznainccndiind Cerul si p5mantul. Atunci Zeus a intervenit cu trasJeiesale, distrugdndu-l pe aventurier si salv6nd f"rru. pr".,lp,lr,anJ ljasteroizii au luat nagtere prin dezintegrarea unei planete gi 1in6n<icont.ca masa totale a fi-a-gmentelor presupusei planite nu dipiresr"o mume dm masa PAmantului, inseamni ce dimensiunile aceiteilrtrebuie sI fi fost extrem de reduse. Dezintegrarea ipoteticei planetcoriginare, numitA Phaeton, ale clrei cauze sunt incl necunoscutc.a generat nurneroase specula;ii.

PdnI la sEryitul secolului trecut se credea ctr asteroizii se rotesccuminti pe orbitele lor dintrc Jupiter si Marte. Iaet hsa ce in lgglt.nou-descoperitul .Eros, a pdrtrsit clasicul spaliu atribuit planetoizilorsi, mai mult, s-a apropiat amenin@tor. Ia-22 milioane.ie kilomerrrde Pemant. In 1933, Amor a ajuns Ia l2 milioane de km. iar Apoll,ta trecut la 3 milioane km de planeta noastrtr. Recordul este dilinurde Hetmes (700 m diametru), care, in 1936, s_a apropiat ta OOO.OO0km, existind toate pnsele ca in viitor djstanta sA scade ta 35a.Ofxrlsn. In ciuda vidului aparent, traseele cosmice studiate la o scar, irtimpului corcspunzatoare, sunt destul de aglomerate.

LUCEAFARULh nAl a aparut la paris Trait, de L'Astronomie Indienn<,.

TIF d9"l-:l"le pr€zentate 9i analizate, se num{rt 9i a;a_nu,mitele tabele Tirtalour, conform ctrrora, epoca numite caliougant

t52OS. KUTII I N NISTEMI.'L OCTJLT DE DOMINARE A LUMII 153

semnalat, in secolele XVII si XMII, fdrtr ca mai t6rziu sd le lr,.contrrmat:l observalia, exist€nta in apropierea planetei vecine a ulrrrrerugmatlc salelit. De asemene4 Velikowsky a ahrmat cI acrrrrr10.000 de ani, polul Nord s€ afla in insu.la B'affin. iarnamin;t _rolea injurul unei axe fdri inclinare. ln consecing. climupe i";;"r.,srrprafati a Terrei prezenta un aspect aproape tmiform, tx.a

"*....9" Fe.yu cnldurg. opo,, Ot spaiiu, qi-a ftrcut ap",if" v;;;r,;,;,; ,recand. toarte aproape de planeta noastrtr, a provocat un cataclis loe man proportti: continente intregi s_au scufundat sau au aDarrl{in

valun lg .ocgyelor, munlii ,-au frrbqit, pdd"rit" J;.; ;i;;,,de meteon(i $i de foc s-a abatut asupra plmrintului, iar oolii'si_.rrrinversat poziliile. FrArnanHrite au durat cateva zile.

_ Platon men(ionezd, citdnd surse egiptene, ci int6lnirea pdmirrtului cu Phaeton s-ar fi datorat unei pernrrbalii pf-"t"[,

-i,,,

Velikovsky nu uittr sA se foloseasct de *"*tf ,"Ui-" in irr""r*,.",sa de a demonsfa prezen{a planetei Venus pe o noua orbitf. O,r,poate fi, oa.re, Venus singura vinovattr de pertubatiile care au afect:rrTerra in trecutul indepirtat?

NEMESIS

_ -CSrolyn Shoemaker, specialisti in asteroizi, folosind telescooul

de la Mount Palomar/SUA, a identificat 25 de planetoizi de mirrr$.:*iyi

care intersecteazi periodic orbita r.r.*oa. fonrsi, ."nlorm unei. ipoleze lormulate imprcund cu Eugene, soful ei, specialislm geologre, ,iu ei sunl adevdralii vinovqlf,. Avdnd orbite extrcnro€ atungtle. acesti asteroizi nu fac altceva decdt sA smulgtr din y'vo,r.rrlOort, W care-l Faverseazi din c6.nd in cdnd, comete *i pf-"t"iri.generdnd un adev5mt ,,bombardament.. la scare cosmictr, Confornrteoriei olandezului J.H.Oort, Sistemul Solar este tnvelit cu rtn hakntau-And raza de aproximativ 15.000 miliarde kilometri, f".-"l,lii,trilioane de_ comete. DacI prin acest ,Jezervor,. de comete, sau inaproprerea tul, trece un ,pbiect . ce dispune de o masf, si o vitezilsuficientd, stabilitatea sa va fi tulburaut, iar un numtrr apreciabil tlccomponenle isi vor modifica putemic traiecloriile, apropiindu_se rteSoare qi prabu5indu-se evennral pe planetele intitnite'in cale.

' '

Dupa :1T aratA Sorin Stefinescu in lucrarea S.fidarea Timpultrt.

asFonomul fuchard Mii er, de la Laboratorul Lawrence Beri<elcyCalilomia.iSUA, a propus o varianta imbunatatiu a ipotezei sliii',,Shoemaker: elementul perturbator al _l/ora tui dtort este, ir, ,""litor".o stea, insotitor nevAzut al Soarelui! Miiller a botezai_o Nemesi.i,dupA numele zeifei grecesti a rizbundrii (conform tegenae;, ea ,,ii

pcdepse;te pe oameni atunci cdnd se cred prea putemici Si prea'bogalf),

ntxne ce a devenit imediat notoriu. Conform lui M0ller,Ncmesis este invizibilS, deoarece evolueazi in spatele Soarelui, pe'o orbit6 foarte alungitn, dar, oricnt de ascunsd ar fi, ea trebuie se-qiddeze inh-un fel prezen{a. La s6r;itul anului 1978, specialigtiiamericani au echipat un avion Lockheed U2 cu aparaturi specialddc investigare a spa{iului extraatrnosferic gi, cu ajutoml lui, aucfectuat nu mai pu{in de 1 I zboruri, in cadrul unui amplu program

dc cercetare -stiin1ificd.

S-a urmfuit obtinerea rmor date suplimentarepivind migcarea Terrei prin mediul electromagnetic difitz ' rcptezerr-lat de radialia corespunzitoare celor 2,7 grade Kelvin, care seprcsupune cd umple uniform intregul spaliu, dovadd, d]rpa unliiavanli, a marii explozii initiale in urma cdreia s-a format Universul.

Rezultatele experimennrlui au oferit' insr" cateva surprize ma-jorc. Mai intai, radialia cercetag nu era uniform;" ci aproaryuniforma. Intensitatea ei cregte lent 9i continuu, atingind un maximln directia constelatiei Leul, 9i descreqt€ spre un rninim in direcliadiamenal opustr, spre Vlnitor. Analiza datelor obtinute a dus laconcluzia ci fenomenul nu este, totu€i, o caracteristicd a Universuluiluat in ansamblu. Aceasti variatie de intensitate, orientat?i dupe ornume direclie, reprezinti mai degrabl o migcare a Pdmdnhrlui inrcnsul respectiv. Dar cum planeta noastrtr face parte din SistemulSolar, inseamni cd tot ansamblul se indreapcl spre constelatia Leulcu circa 400 krn/s. Conform profesorului Harrison de la Universitatea din Massachusetts, fenomenul de deplasare spre centrul gala-

xiei nu poate fi datorat decat existentei unui obiect cosmic ceovolueazl in apropierea Soarelui, dar care nu a fost incl identificat.Era, practic, singura ipotezi rnmasl in picioare, ce explica valoarearcceleratiei deplas5rii (cu doui ordine de mdrime mai mult decatganereazf campul gpvitafional al Cdii Lactee), valoare ce ar co-

-spunde

inlluenlei rmei stele de aceeaqi mastr cu Soarele, dar situatlila o distang de 1000 de ori mai mare decdt cea carc ne s€partr delstul central. AdmiFnd c[ acest inso{itor ar evolua pe o o6itjtcirculard,'atunci perioada de revolulie ar fi de aproximativ 10.000mi.

Faph. cI Soarele ar putea face parte dintr-un sistem solardublu, nu constituie - din punct de vedere asfronomic - nimic[ormal, deoarece printre a;trii aflali la maximum 35 de ani-luminltn jurul nosftr, 50"/o formeazA sisteme duble. Exis6 chiar grupdri& tei sau patru stele, dar numtrrul acestora este mult mai redus.

I

155t54 OS. KUHLIIN IISTEMIJL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

Ceea ce surprinde este incapacitatea plmintenilor de a fi observatsau mtrcar de a fi intuit existenta companionului solar. Ipotezclrprivind natura hi Nemesis oscileazi inte astru cu masritudine l0(luminozitate de un miliard de ori inferioard Soarelui):; pidca albncristalizatn, a ctrrei temperahfa nu deptr$e$t€ 1000 de grade lusuprafa(I; o piticf, ro$ie cu masa 0,1 din cea a Soarelui: o slcaneutronicd sau chiar o gaur[ neagrt. ln ultimele doul variante, artrebui str se admit cA obiech. ceresc respectiv s-a alaturat Soarehrlvenind dintr-o altd zorrl a Universrlui qi, descriind o hiperboh, scva pierde in spaliu pentu totdeauna, dupd ce ne-a insolit cdtevamii de ani.

. in celelalte cazuri, este foarte posibil ca nevIzutul nostru tovar?tlse se roteasca pe o eliptici, inn-un plan foarte apropiat de al elipticil;i astfel si introduct pertubatii importante in mersul planetebr.Aparent, miqcarea lor nu a suferit weo modificare sensibili indecursul mileniilor, dar, mai derrreme sau mai tArzirr dacl piticaropie existtr qi se rotegte pe o traiectorie in jurul Sistemului Solrrr.influen(a sa pe termen lung asupra stabilif$i planetare va slir;rprin a fi detectati. In ceea ce priveste Terrd, efectele observate pcperioade mari de timp s-ar traduce prin importante varialii clima-terice, cici orice modificare a Faiectoriei in jurul Soarelui afecteazabilanpl termodinamic dintre P4manl Soare 5i Cosmos. pentnrMiiller. c5ruia i s-au altturat alti doi cerce0ltori. Marc Davis si picrHut Soarele face parte dinE-un sistem stelar dublu. Nevezutulcompanion, trecand prin Norul Oort, provoac5 bulversarea acestuia,declanqind, timp de un milion de ani, un distirgdtor bombardamenrde comet€ qi asteroizi. Consecinlele ar fi puzderia craterelor de pcsuprafata planetelor firi atmosferl si modificArile catastrofale ilcdatelor climatice si geologice cuoscute pe Terra la un moment dal.

Ultima dovadi adus! de Miiller, in 1987, in favoarea iDotezcisale este vechimea aga-numitei clase H de meteoriti condritici.grupe caracterizatA printr-un mare continut de fier. Cercetarilcdes{A;urate de Miiller imprerml cu Saul Perlmutter indicd o peri-odicitate in aparilia lor, care coincide ca momentele ixtiritiit,r.masiie. Cav"a ar putea fi mulfimea de comete ce Faverseazilcentura de asteroizi, aceleasi comete care, lovind pdmdntul, dc-clangeazi modifrcdrile de climi provocatoare a extincliilor in masll.Tot ele se afltr si la originea inverstrrilor cAmpului magnetic terestnr,ftecvenla acestora suprapudndu-se cu cea a marilor extinctii dcflore si fauni. B.Glass gi B.C.Heazen, paleologi la Universitarcrr

Columbia, SUA, au descoperit pe fundul Oceanului Indian' intre

Java si Australia. dovezi privind un impact meteori-tic pettt"$ Tu.'?00.000 ae ani. S-a estimat ca planetoidul avea dlm€nsrunl relaDv

nodest€ (300 m diametru ;i 150 milioane de-tone),'dar caderca sa

p8rc sA fi declansat ultima schimbare de sens a campulul gmmag-

nctic."-"-Corrfo.- ultimelor calcule, orbita lui Nemesrs ar rebui str aib5

&"ti; ;; de 100.000 UA, dar deoarece inctr nu a fost identi-

ficati. se presupune ca dimensiunile qi luminozitatea, sa-sunt extrem

dc mici. ln pr€zent, Carl Pennypacker utjlizf,azA la tJerkeley un

f,i"*to ""Li""i

cuplat la un ciiculator penru a umdri continuu

bolta clreasca, in t€ntativa de a o localiza prmtre cer apmxfirauv

i.000 de candidali posibili. Un rczultat pozitiv ar.rcprczenta .con-fimrarca unor ipoteze considerate simple speculaF EI ar moolnca

datele de aplicare a teoriei lui Darwin'--fr"tati'^tofogice chino-tibetane antice precizeaza c6 "Tiahaaste una din cele i2 de stele nefaste, desemnatd si ca lilu!1ves;ii*[i"^" i tt""utor al Pdmannrlui "' In I 882, ginditonrl-asiatic

iirft *" Morya' bazindu-se pe scrieri extrem de vechi' nota

urrnebarele: ,Jn spatele planetei Jupiter existd,o stea-rege.Pe car:

nici un muritor n-4 vdzul-o incd in acest ciclu cosmrc' ;t esle ae

;;; d" ;; mai mare decdt Jupiter. Perurbatiile violente,si -chia1.

DalL ro$ie ce-i intrigd pe cercetdtoi, -este datoratd atdt deplasdii'it ti-iiTuewei aistii stele-rege' ln poziTia pe care 2 ye. i:l

momentul de fald in sPaliu' oicAt de micd ar pdrea' substanlete'memlice

ce o'compttn in cea mai mare Parte exPandeazd Si' treptat'

se transhrmd in fluide gazoase"'DeJcrierile seamana, in mod straniu, cu cele mai recente ipoteze

si descoperii stiintifice rcferitoarc la Nemesis si la efectele-ei asupra

;iJ;;i"i solar. Se pune ahrnci intebarca: daca perioada de aparifie

a enignraticei stele;ste atit de lungl' incat nici .T -ult:t -1u.1vlzut-o in acest ciclq czlre est€ sursa informatiilor exlstente n

vcchile scrieri?

ERUPTII \{'LCANICE

Posibilitatea distrugerii unei civilizatii infloritoarc 9i -a unej

colturi uvurr*t" printr-o erup1ie ltlcanictr este, in geneml' in mod

i"irrstin*,, t .".tta "u

vederea. IatS insd cdteva exemple' carc arag

ifiti -lt"at ".

htente ale planetei, precum gi impactul erupfiilor

tsuDra unor civiliza$i din trecutul relativ recent:'in 1383, duptr o perioadi de doutr sute de ani de inactiYitate'

157156 OS. KTJHLEN SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

i

I

eruplia vulcanului Krakatau a disnus Z3 dintr-o insultr aflati i|lvecinatatea Sumatei fi a provocat pierderea a 36.000 de vicliomeneqti, in porturile Telok-Betong, Batam, Anjer gi Tjering, caufirurre a prcducerii unor valuri inalte de 35 de meti. Exploziaprcvocattr de erup1ie a fost auzict de locuitorii celeilalte emisferc,zgomoh.rl produs inconjur6nd de trei ori PAmentul. Cele 18 milioancmr de lav[, impreuntr cu 36 trilioane kilograme de cenugtr ]ulcanici,reprezintt, probabil, unul din cele mai mari cataclisme geologiccdin istoria omenirii.

Unii vulcani nu au dat semne de activitate pe tot timpulexistentei lor, ceea ce a ficut ca surpriza erupliei sA-i prindE totalnepregati pe oameni. Astfel, erupfia Mount Lemington-ului dinIran s-a soldat in anul 1950, cu 3000 de victime, in timp ce erup(ilrulcanului Puyehue din Chile, de la 27 mai 1960, a ucis sau a rtrnitcirca 5000 de oameni. in l9tZ, a dat semne de via{I vulcanulKatmai din Alaska, considerat stins secole de-a rindul, astfel incirrlocalnicii uitaseri complet cA este, de fapt, un I'ulcan. Dinh-o datas-a f?lcut auzit, cr€and afactiva zond turisticd a Vdii celor o mitde fumui, dupe ce a aruncat atata bva, incat rm oraq de mlrimcrrParisului ar fi putut fi acoperit cu un strat inalt de 30 de metri.

In 1956, in Karnciatka, a inceput pe neasJeptate sa arunce lavilvulcanici demult-stinsul Bezimianiia (far5^ndme), pdnt la 50 <Jclan in jur. O suprafap de 1500 de kmz de p6dure, aflalA irrimprejurimile vulcanului, a fost rasd de pe suprafata pdmantului, cirsub efectele unei bombe nucleare, iar stinci grele au zburat panllla 4 krn depdrtare.

Nici despre Vezuviu nu mai credea nimeni ctr ar mai pulciravea activitate vulcanica. in craterul lui, decorat cu o boguttvegetatie, erau organizaie petreceri !i tot acolo i5i ridicaser5 tabiirrrrAscu.lafi lui Spartacus. A venit apni anul 79, cu distrugerea orasclrrrPomprii, Herculanum gi Stabie, ascrmse aproape 2000 de ani sub ocrustil groasi de lavd, oraqe ldsate pradE uit?lrii qi care ar fi rinrasnecunoscute, dac[ nu ar fi fost memoria pioasd a lui Plinius cclTandr fali de rmchiul s5u, omul plin de curiozitate giinfifici, ccSi-a gitsit moartea in timp ce observa erupfia.

La 8 mai 1902, a fost suficient un minut pentru ca infloritonrloras Saint-Pierre din Martinica, str fie distrus complet de lavrlarzinde qi de ploaia de cenqi a vulcanului Mont Pele, care, irrcombinajie at gazele sufocante ce au incendiat oras.ul Si corAbiilcdin po4 au pricinuit moartea a 30.000 de oameni.

ln esenli, oricare din aceste mari eruplii ar fi fost capabili sidistrugd, intr-un timp extrem de rcdus, datori9t emanatiilor & gazeaprinse sau a ploii de cenu$5, aqezfti foarte dense. Asemeneaoatastrofe, cu tot caract€ruI lor infrico$tor, nu pot conduce, ins5,la afectarca s€rioase a civilizafiilor care deptrlesc nivelul unordezvoltdri locale. ln orice caz, posibilitatea unei catastrofe vulcanice,in stare s[ nimiceasce o civiliza{ie sau mtrczu centrul ei, este foarterealtr, cu atet mai mult, cu cat centr€le de civilizalie cdutau, dindiverse motive. tocmai aceste zone vulcanice. Principalele motivear putea fi prezenta izvozrelor termale qi fertilitatea extraordinard asolului acoperit cu lavtr. Asociatia Intema{ionald de Vulcanologie aelaborat un catalog al zonelor cu vulcani din lume. Astfel, pind inanul 1960, au fost depistate ll zone, ce tot^lizat 432 de vulcani.S-a estimat c5, in total, aproximativ 800 de vulcani amenin{A inviitor omenirea Si descoperirea altora nu este exclusS.

Atentia atlantologilor se concentreaztr asupra regiunilor vul-canice, unde sunt clutate vestigiile agezdrilor distruse ale legendareiAtlantide. Unul din aceste locuri est€ coarvl atlantictr central5, ceconcorda, din punct de vedere geogitfic, cu cele mai frecventeinformalii referitoare la capitala atlanlilor (/a vest de Coloanele luiHerakles), indic6n4 prin relieful sdu, faptul c5, in umtr cu aproxi-mativ 12.000 de ani, virfirrile ei ar fi putut constitui sistemul insulardin Atlanticul Central. In respectiva zontr sunt concentrati 6l dewlcani activi. in urma mdsudtorilor s-a constatat cd intensitateacildurii pdmAnhrtui este mai mare 9i cI flrndul mdrii prezinti celemai mari anomalii cunoscute pand in prezent.

Un alt loc unde eruptia vulcanicd a distrus o civilizatie €steMarea Egee. in urmi cu 3400 de ani, vulcanul Santorin a revarsatun s.uvoi de lavd, din care a rez\lt^t un sfat gros de 30-40 m depiad ponce. ln locul unde s€ afla insula Stronghili, a aP5rut rmcrat€r \.ulcanic cam de 40 de ori mai marc decat cratenrl rezultatdupi eruplia vulcanului Krakatau, fapt care vorbelte de la sinedespre fo4a eruptiei. Valuri nimicitoare de ip tsunami au avariatgrav, in jurul anului 1500 i. Chr., oraqele miceniene de p€ coasteleCretei, devast6nd litoralul Marii Egee. Prof Galaropoulos considerdc[ insula Stronghili a fost, de fapt, locul unde s-a dezvoltatcivilizatia atlant?t, deoarece Herakles qi-a desfdqurat activitatea inPcloponez, iar coloanele lui Hercule ar fi fost, in realitate, cele doutrcopuri ale litoralului sudic: Maleas gi Matapan (Iainaron)' a cdruiocolfue a fost socotite in antichitate o foarte dificili performanilmutici-

158 OS. KTJHLEN SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

astonaulii de pe Apollo 12 au fost in stare s5-l identifice, a foststraniul fenomen al ,,apelor decoloratC' de l6ng[ Bahama Banks.Largile {nqii din acest material, cu coeficient de r€fraclie foartemarE, au fost explicate teoretic prin agitarea firndului mamos decltre pegi, curenli mareici etc., ceea ce, din plcate, nu poatejustificap€rsist€nta lor prelungiti, luminozitatea sau faptul ca stmt inconju-rate de un fel de -halou,

care sugereaza un fenomen electric sau uncimp magnetic. In legrturI cu anomaliile elect-omagnetice ce semanifesta in zona po(ilor hiperspaliale, doctorul Valentine rcla-EazA: ,,Busolele se rotesc inexplicabil in anumite momente $i lnanumite zone. Am fost martor la un asemeneq eveniment straniuin apropiere de regiunea Moselle, unde apele erau addnci. Uneoi,o disfuncSiomlinte a busolelor magneticd li giroscopicit poateprevesti o ciudatd experienld in care, in condiSii de calm atmosfeicabsolut, ldrd ceald sau alte aberalii meteorologice, orizontul, soa-rele squ alte repere importante pot dispdrea din cimpul vizuol alunei nave- Se Stie despre dispailia unor nave sau aeronave, unebde dimerciuni considerabile. E de ajuns sd spunem cd astfel deevenimente ar putea sd nu /ie total disjuncte de o stare de insta-bilitate magneticd relativd centratd tn insule. Dacd o$a qr stalucruile, ceea ce este destul de probabil, rezultd cd existd oconexiune cu activitotea seismicd, care akcteazd sistemul intorto-cheat de Ialii din zona Bahamas" .

Unele descoperiri de ordin arheologic qi geologic oferi indiciicare atest?t producerea inverstrrii polilor magnetici ai P[m6ntului intrecutul indepfttat. Astfel, pe tavanul mormantului arhitectului Sen-mout, car€ a trlit in timpul domniei lui HatshePsout, dinastia aXMII-a, in urml cu circa 3500 ani, arheologii au descoperit doudinteresante hd4i cereqti: una dintre ele prezint?l bolta in coordonatenormale, in timp ce pe cealalti, estul !i vestul sunt inversate! Dupecum arattr Sorin $tefdnescu in lucrarea Sfdarea Timpului\ , degi uniicercetdtori afirm[ cd necunoscutul decorator n-a fdcut decit unexces de fantezie, in mai multe regiuni ale globului, geologii auglsit lavtr polarizatn il sens opus decat in mod obiqnuit, ca qi cumeruptia respectivd s-ar fi petrecut intr-un moment in care c6mpulmagnetic local era rtrstumat.

Toate aceste teorii, care depdqesc cadrul general al speculaliilort€orctice, ne relev5, prinne altele, gi extraordinara fragilitate alntregii existente a civilizaliei urnane, care, in pofida remarcabiluluiprogres tehnico-Etiin(ific actual, nu poate asigura un grad suficient

159

ACTIVITATEA TAIFUNURILORDe asemenea, se iau puqin in considerare efectele unui posibil

taifun. deti bitantul seu energetic este fantastic: el reprezin0t. pesecundl, fo4a a tei bombe atomice de calibru mijlociu. Energialegajatl de un uragan putemic este egaltr cu energia cuprins[ inbombele nuclearc de 10.000 de megatone li poate disloca 2-3miliarde de tone de ape. Explozia bombei termonucleare din Bikinia ridicat spre cer,doar,' l0 milioane tone de aptr. in timpul celuimai mare taifim ctmoscut panA:rcum, qlre s-a abtrtut in anul l7g0asupra irsulelor din vesh:l Indiei, au murit 20.000 de oameni. iarduptr uraganul carc a bdnhrit in anul 1938 pe coastele Noii Alglii,amiralitatea a dat un deq€t prin care se anula valabilitatea hA4ilorexrstente pentu acea mn^ a litoralului, deoarece sut€ de kilometride prm qi-au schimbat infAli;area, in s€nsul adeverat al cuv6ntului.

INVERSAR,EA CAMPULUI MAGNETIC ALPAMANTULUI

O teorie pulin luatt in considerare este cea sustinuE de doctorulValentine, rcferitoare la influenla factorului magnetic in schimbirilecataclismice. Acest factor nu ar€ nimic comun cu teoria coliziunilormecanice sau astsonomice, cu corpuri sau materie strtintr, de oricefel. Ea se referl mai cu€nd la ajustarca periodicI a polaritn{iiP[mantului, ce afe,c/d;azA in secundar migcarea sa de rotatie sauo6ita solara. Anomaliile cimpului magnetic din sistemu.l nostrusolar, fie ele ciclice sau sporadice, ar putea constitui, cu siguran(i,avertismente precataclismice. Faza inifial[ a condilionarii,lare aranunta rul asemenea eveniment cosmic ar fi reflectati, dupi toateprobabilitllile, intr-{ discrepanF tot mai mare inte poziliile geo-grafice ale polilor teregtri de rotalie gi cei rnagnetici. pe mdsurtr ceaceasct difercn1tr strnre$e (ceea ce se inempld in momennrl de fap),solicittrrile magnetice se pot acumula pdntr la un punct dismpiiv,urmat brusc de o reajustare polari compensatorie. Aceste modificdriar provoca, far[ discufie, transformilri catastrofale ale scoadei te-rest-e. Cele patru glaci4iuni survenite la intervale de timp regulate,descrescetoarc, in timpul Pleistocenului, ar putea indica o anumcperiodicitate pentsu asemenea evenimente violente.

Doctorul Valentine sugereaza ct deplasarea qi inversarea polilors-ar put€a datora tensiunilor gi diferenlelor de pot€nlial magneticacumulate in cadml rurui generator gigantic: p[mantul insugi.Ana-lizSnd unele fenomene magnetice din prczent" aparent inexpiicabilc.el aratlt cd ultimul semn distinctiv de pe suprafala planetei, pe carc

l, Sorin Stefdnescu: Sfdarea Tinpului, Editura zona, Bucutetti, 1992.

nllI

l6 l160 SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Alternativa 2: Construirea unor uriase orase subpdmantene'auto-aprovizionate, unde ,,elita" socieuilii ar putea fi evacuatil qirlrrde ar putea Eei panl cand viata pe Pdmant va fi din nou posibil[.

Alternativr 3: Colonizarea unei alte planete, de exemplu Mane.Alternativa I a fost declaract ulterior prea periculoasd qi a fost

inllturati din program, dar celelalte dou[ altemative au fost pusein aplicare. Conform unor surse ce au dorit sl-gi pestreze anoni-rnatul, au fost constmite 75 de oraqe subpf,mantene, dintre care 65pe continentul nord-american, unul in Alpii elvelieni, unul inTransvaal, Africa de Sud ;i Pine Gcp in Australia. Printre oraqelesubterane americane se numtrra bazele Dulce Base, New Mexico;Area 51, Groom Lake, Nevada; Country-Club, Maryland ;i Los,4/arros, supranumit Dreamland, in Califomia, unde s-au efectual9i zboruri-test ale unor aparate de zbor ce frrnclioneazl pe principiulantigravitafiei. Surse neofrciale au aratat cd baza militarl a Armateiaustraliene a aerului, Pine Gap, adiposteste o constructie subteranaaflatil la o addncime de circa 13 km, care este dotacl cu posibilit tli

'proprii de cultivare a legumelor Si fructelor 9i se alimenteazl dinlacuri subterane.

Altemativa 3 a fttst initiat.it ln anul 1959 9i a debutat princonstruirea de aparate de zbor duptr planurile capturate in timpulcelui de-al doilea rdzboi mondial, din Germania. Este vorba detehnologia Vrill, ce utilizeazd pentru propulsie sisteme energeticer€zonante. Paralel cu programul spafial public a- fost ini{iat 9i tmproiect secrct, de cercetare a suprafetei Lunii' IncepAnd cu anul1960, s-a pus problema realizArii a doutr baze lunare, una de cdtrerusj si alta de ctrhe americani, care au fost numite ,,Baza luiArhimede" qi ,,Baza lui Cassini", duptr craterele in care au fostridicate. Bazele de pe LunI au fost concepute ca puncte d€ sprijinin clhtoriile spre Marte. Cercetirile realizte de cltre sondelecosmice au artrtat cI atrnosfera planetei Marte contin€ oxigen intr-opropo4ie suficienE penhu mentinerea viefii, insi rezultatele nu aLfost fdcute publice.

La22 rnai 1962, a fost trimisd prima nava cu echipaj uman peMarte. Aterizarea gi zborul deasupra planetei au fost filmate, iar in1977 o copie a lllmului a ajuns la renumitul radioasnonom SirWilliam Ballantine. inainte de a discuta cu managerul unui cotidianintemational despre mediatizarea acestui film, el Si-a pierdut vialaintr-un ..accidenf'de automobil. Cu toate acestea, filmul a fostdifuzat in cele din urma, de canalul englez ,,Scepter TV", degi s-auprimit mai multe telefoane care ameninlau ca ii va fi retrastr licenla

OS, KUHLEN

de proteclie impotriva eveirimenlelor de tip catastsofic. C:re ar fi inaceste condifii alternativele menite sa asilrre pe.prnrar.a

"i*ii r^,planeta noasti? O imaglne sumarl, dar- edific",;, ;t ;;*suotrnrelea aspedelor vizale, cat si pentu exemplificarea implicdrir

Pirarnidei $ulte in tratarea probiemelor a" ""."t

g*- n"J "f."1Iucrar€a scnitorului lrslie Watkins, la care mA voi referi in continuarl.

C) ALTERNATIVE PENTRUSUPRAVIETUIRE

Ahemativa 3 reprezintL titlul unui volum apdrut in Anelia- sunT*"4!* scriitonrlui qi publicistului Leslie Witkins, care

-a colcc

ponat indicii reale, provenind din medii diverse, ale unor relarirrdintre cele mai uimitoare, f{cute de cosmonau{i, oameri O" iiii"t,rsi poJiticieni din America qi Europa. Desi autorul admile cA afiFmatflle sale pot fi puse sub semnul intrebtrrii, el le conferd o maredozi de veridicitate, dar, din ptrcate, in momentul in care incearctsa stabileasci adeviralii responsabili din spatele .esp.ctl""fui piar,rtmane prizonier concepliei echilibrului di fo4e, .ri6nd .l ufir_"

'9.nltqtT manipulatorilor si preciz6nd doar faptul c, proiectul esrc

dus la indeplinire de un Comitet politic. ce isi are canierul generalla Geneva.

In anul 1957, cu prilejul unei int6lniri a oamenilor de stiin0 ccs-a destasurat in Huntsville/Alabama. s_a 4juns la concluzia cd- incursul urmatoarelor secole, datorita efectllor potufrii, viata'ncptrmant nu va mai fi posibill. Dr. Carl cerstein i p-gri-ijn ri.l:1 pglr1reu arnosferei superioare Si sutele de

-iliurai O. ton. O"

groxld de carbon. adunate acolo, pot avea urmtrri catastrofale panlla s6rsitul secolului-

in ce. ne priveqte, nu vom incerca sA demonsHm existenta unoranume planuri sau sa comentez viabilitatea unor argumenre, ;i doars5 evidenfiem posibitititlile de supraviejuire ut. *i,."ifoi irr

"u^iuner catastrofe planetare. Ca urmare a sesizlrii ameninttrrii orovo_cate de poluarc, a fost elaborat rm plan, in trei uarianie, ai ca-iscop principal il constituie perpetuarea civitizaliei in caz'Oe amc-nm(are cu disparilia, iar aducerea sa la cunostinta opiniei oublice afost .fdcuta de c61iva temerari cu pretut vi;fii. il ;;;6, il;"'icuprindea tei solulii:

Alternrtiva l: Detonarea unui corp exploziv in stratosferal,pentru a da posibilitatea bioxidului de carbon si fie degajat ar spaliuicosmrc.

OS. KUHLEN

in cazul in car€ va dezbate acest subiecL Realizat din cabinapilotului, filmul contine imagini sumarc ale instrumentelor de bord,care ardtau presiunea exterioaril de 700 mb fi temperatura de 4"C.PiloJii, ale cilror voci $mt ArcgisEate, strigf, printe altele: ,Este 22mai 1962, suntem pe Mafte Si avem aer!"

Altemativa 3, gigantic proiect spafial al colabortrrii sovieto-americane, supervizat de Piramida OcultI, activitate secretil nein-scristr in nici un protocol diplomatic, este o operatiune care a fostrealizati cu pretul unor mari atrocitali fi a dezinformdrii pe planurimultiple. In primul ren4 este vorba de t?icerea impusd cosrno-naufilor cu privire la existenla rmor baze pimantene pe Lrmd qi lapmvenienta aqa-ziselor OZN-uri. Comitetul de coordonare eraformat din opt ru;i gi opt americani, care i_si asumau gezidenfiaprin rotafie. Datorittr unor oameni ce Si-au asimat riscul gi au cllcatinterdictia titcerii, unele date au reuqit sd fie difizate in presa.Transpunerca in practictr a proiectului Altemativa 3 demonst€aziat6t existenla unei puteri dincolo de cele rccruoscute oficial, cat ;iinteresul acesteia in menlinerea aparentei asa-numitului ,,rAzboirece" dinte SUA qi URSS. Despre istoricul alternativei, dr.Gersteina ftcut urmebarcle preciztrri:

,,In zonele cele mai sdrace ale Pdmdnului, populasia va fnevoitd sd-fi reducd nivelul de trai Ia cea mai de jos treoptdposibiw. Ajutoarele alimentare gi fnanciare, oricdt de geneftMsear f, nu wr putea reotva situalia. Chiar dacd se va modiJicaclima, mqi mult sau mai pllin, tehnica in agriaiturd nu va reu;isd ridice nivelul de trai la standardul preconizat pentru ydrile maiptSin dezwltate. Probkma populayiei se va remlva de la sine, itrsdin maniera cea mai nepldcutd.

In 1957, am dezvdluit prognozele la o confeinld in Hunwille,Alabama. Acela afost momenfii in care au inceptt sd se gdndeascdserios la cele trei altcrnative, &ryd ce le--am spus cd noi suntemcei ce vom ucide aceastd planetd. Oamenii au giut de secole cdpdmAntul este tnconjurat de atmoskrd, pe care o credeau veinicd.$i asfel au tdcut pret multe abururi. Mult prea multe, iar acumeste prea tdtziu. Am creat o serd in jurul lumii noastre, o serd dedioxid de carbon. Radialiile solare an lungime de undd scurtd vortrece pin acest strat, precam trec pin orice perete de serd. Doarcdldura va rdmdne in interiorul acestei sere uria$e. Aveti idee cecantitate de CO2 aruncdm in atmosferd? Aproape 360 bilioqne detone in ultima sutd de ani $i tonele acestea ajunse sus, au rdmas

SISTEMIJL OCI.JLT DE DOMINARE A LUMII 163162

acolo ti rdman in continuare- Caricatui umbne' cgta suntem' l4

dasi siama cd sun@m propiii no$tri cdldi, cd simplul lapt cd vrem

sd mirosim fumos duce Ia distrugerea propiei pla11tel, - ^

Astu o ;d devenim: un uias anmagazinator de cdldfid! Concret'

goselele, clddiile din cdrdmizi, toate r-elin cdldura' Apoi s.unt

elimindri imense de cdldurd provenite din industrie' transporatl'

sisteme de tncdbire. Realizali cd New York-ul elibereazd de sapte

ori mai multii cdldurd decAt pimette de la soare? Si vd imaginali

cd toatd aceastd cdldurd e linutd Prizonierd in qtmoslerd de sera

De care singui ne-am Jdcut--o? Lumea va deveni din ce in ce mai'lierbinle, p:And va ajunge ca planeta Venus N--a5 Putea sd vd'pr"rEo iArd se vo'aiuige la asta. dar mi"e teamd cii va Ji mai'r*ii" a"ra, ne a;tePtd;. $i cdnd se va intdmpla' Polul Nord si

P\ful Sud uor deveni Ia fel de fierbinli ca tropicele ^'eL

Cl,:!-

nu mai vorbim de resul Pdmdnului! Yialo nu va mat Jtr posDua

nici Dentru insecte. Tot ce existd acum, toatd vegetalia aceasta

*p"rbd, ,, va f decAt o masd arsit'' Acum 20 dL ani, torul era teoretic' Alternativa I si altemativa

2 ";;;

d"-- drepni nebunesti. Doamne, ce naivi eram! Ideea de

bazd a alrernar[vei I era similard cu gestul de q ary1ca pi1tr1

tntr-un geam - geamul unei sere' evidenl' crednd astJel spafit de

"it^iroi a cdtdirii. Era vorba de un soi de homui in ceL dacd

i"""png comparatia asta. Aceastd solt4ie ar fi necesitat scdderea

drastici a elimindii CO2 in atmosferd, ceea ce ar fi insemnat-o

reducere substanSiald a nivelului de trai' Un singur exemplu:

interzicelea autovehiatlelor' Exista un Program imens de-inter'

*"i. p" de altd porte, terenui imense ar f trebuit poptlate cu

ig"io1i" p"rt u a absorbi o parte lin gaz' ln ff ,mtul

ar f fosl

re"zonabit. Poae ca am f rerl$it sd facem respectivele sacrirtcii' dar

Dracticarea hortuilor in slratul de COz avea un eJecl seafidar''O

datd cu cdldura, pin acele gduri Pierdeam ii cantitdli imense

de ozon Si rdmdneam /drd Proteclie in fala razelor ultraviolete'

Astfe!, din cauza pericolelor si a greutdtilor inswmontabile' alter-

nativa I a fost relrasd. A urmal alternativa 2' Din punctul meu de

vedere, eri mult mai nebuneascd decdt altemativa l'

Aitertativa 2 ar f presupns selecyia oamenilor d?d :nbni.

^riipi,t" si transporai ior in'subterane' Tot atunci a fost lansatd

ii.i "tiiaai

iamenilor obilrnuifi ca sclavi Pentru muncd' Ei vor

fi tratali chirurgical Si pin procedee chimice' asfel incdt-sd accepte'noi io, dimeisiune.'Cel care a initiat acest plan a fost o mare

164OS. KUMEN SISTEMTJL OCULT DE DOMINART A LUMIItr#tr:ii{g;trMiz*l,Y;y,-W j*jr;:r:"':r7^?!ry;i::t::

dacit _inteteseli, a.f iilir"rtrlilt' tn ultimul refugtu. Nu stiu

ff y;[;;;; ; ;; ; !; ;:,tr :f ;fl:^t tr'i,{ffi !!i;

165

."*lffiiT",filfill"ir,YT ra originea ei evorulia vielii,mtrnuriilor istorice, *li# #.lill1-T*um $i tratarea seiectiue

"eronate asupra isto;;;;;iffil':' ^1-TPunerea unei versiuni oficiale

s.t3'-.q "p,* " "lliprii"i i'!ffi *' :ffi ffi Hf f ffi,irenru combaterea acestei ittrllumintr a unei ';;i;;

"#l'::-j:"T" -qi

in scopul aducerii laeste absolut n.".*J' ,i"i,i,T^1t_"te

adeverah isiorie a umanititiicontrazic in

-od- ft";;r,';ffi:3 -

lar8tr a tuhror aspectelor cede vedere s.-ina

"?"lt ri ",rii^tj5f ,"*t"*tg lor' punitul oficial

istorice disidente ;"-d;;'"il'"-^"i:rd€rat' prczentarea mdmriilor

orerit qansa '.."a,,bLilffiffJffit#'i5: trecutului $i ne

d) MAnTuRII ISTORICEDISIDENTE

in- nesffqita curgerc a timsucceoat pe suprafap "**tuil3i1-ln!marate

civilizalii s-aule-au lesat

-.#rit"-*"i#i|^t: ,Tl- *tl" rnateriale pe care

de mediu: metalele;;'f"J#S:: i?*t ?t" actiunea factorilorau fo-st ercdate d";;-;#5'

adunle din ctrr{midr sau betonh'ansformat in

"t ur#. iriLf#.:-rar

|.mnul.-a .putrezit sau s-a

iffi L:*pfr fr',rsH##T*i}#{fu rj*:In cele ce umeaz5 vom incrcarc. sr sprijine *;r"

"',li"ro'"illilY- Y -d*:t

o.serie de dovezi

,""fl;:,tltxg#r"u*,x,rn$*"S,::t"\fi;T'ffiH:.'trttf;,T':-1rio'a"aig"o,u,.u?!..1idovezirormareriare.*,"-*Lj",T.[3??,"#l"TJ:#ff

.;

p-fu!1 a intregului edificiu teoretic. Ceea ce ei nu cunosc est€tocmai fapnrl ctr aceasut atitudine este hcurajatt de o anumigsuprastruchftr de putere, orice abatere fiind sever pedepsidf. Deaceea, mai intotdeauna, riscul a fost asumat cu cutezanli, doar deaceig gare au fost considerati a fi niSte simpfi amatori,' aeii, ori"curaJut- $l pers€vercqa de care au dat dovadr, au rcusit sf, sc;atala lumina bcmai aspectele esentiale.

Dovezile la que rzom face referirc in continuare vor cuprinde*.:pTq extrem, de larg, incepAnd cu veritabilele opere di artare€rzate in cadrul culn:rii Masm4 trecand in rcviiH atat im_pr€sionantele ruine ale construcliilor megalitice rtsDandite De inteccuprinsul Tenei, c6t ;i turele tehnologii iv*ot

"" u" fo.i iof".l,E

m "TTT]e.

stralgchi si terminand cu unele aspecte neobignuite cepoj I TF{rre _9hrar la civilizatiile dispdrute la incepunuile istorie_,,clasrce". Snrdiul civiliza(iilor disparute este, insi:, o problemeextsem de dificilI. at6t datoridl acliunii factorilor ai#uctivi, cnt Eia faptului cd toate popula$ile unane ce s-au perpeh|at pe Tera aurost ql contmutr str fie supuse unui control deosebit de rieums dilrpartea fi in{elor hiperspafi ale angelice.

Evident, este foane posibil ca civilizaliile umane se Ii avutnumemase contacte cu observatori celesti sau isospatiati, sositi inperioade diferite !e planeta noast6, inse Lste pulin pirob"Uif

"" irUi

ac€stora si fi fos decisiv pentru evolutia ulterioaA a marilorcomunltatl umane. Care este ragitrnea celor afirmate?

- Presupunind ctr civilizatiile extraterests€ au atins un nivel teh_

notogrc care se Ie p€rmicl str realizeze in mod curent c5lrtoriimje .rplgegre- sau inteBtelare, est€ putin probabil ca acest€a str fitrrmls rn dltentele.misiuni de explorarc nave care str poatit transpoftasute sau chiar rnii de indivizi, cu excepfia cazutui in care iolulacestora nu era acela de obsewatori, ci de colonizatori.

^Indiferent de situalie insd" marea problemi cu care s_ar fi

mlfr ytat ar fi fost aceea a adaplitrii li noile conditii O. ."0i".maJontatea elbrturilor tebuind sI fie canalizate in acest sens-Pomind _de la premisa cea mai ,durd.., aceea cf vizitatorii cetestia! sosit in scop de colonizarc, odact ajungi pe Ten-4 aceptia au aviiiooua opFtnx: sa constituie o comunitate inchisa, perpenr.4nd tem-porar nivelul de culturtr gi civilizalie pe care l_au'atins. sau s5.serntegrcze constructiv in cadnrl civiliza{iilor umane existente la unanumit moment dat. Indiferent de alegerea fac"te, rzultan l-ar fi-fost ac€la$i: pierderca memoriei locul-ui de orig;e qi *irnifL"progresivr.

r66 OS. KI'HLEN

1. URMELE PRIMORDIALE ALE OMULAI

in condiliile in care mediile de inv4Imant din inueaga lum€contribuie in mod decisiv la impunerea pe scare hrgi a versiuniioficiale asupra originii $i apariliei vietii, este greu de acceptat ideeactr nenumtrrate umanitlfi s-au succedat pe pdmant ,i cd homosapiens sapiens este doar o rcruriJere, ca toate celelalte, o variant!a jocului etem al vielii, cd nu este decat o repetare, rm fenomenc:ue nu aparc niciodadi izolat, ci mereu conditionat de catastrofe Side ere glaciare, precum Si de condiliile climatice specifice. Deqi inurma catastrofelor ce au avut loc, au fost distruse realizdrile tehniccsau culturale, o serie de elemente au fost mogt€nite de civilizaliilcce le-au urmat:

o grdul, baza hranei omenirii, a fost obtinut dintr-o plant!sdlbaticd, care mai existA gi astizi;

o planta din care a fost oblinut porumbul a disp5rul dar celemai mult de o sut.it de soiuri de hibrizi dovedesc capacitateasdmoqilor in alegerea celor mai potrivite plante pentruhrand. Cu ocazia ruor slpltud arteologice efectuate inMexico City s-au gesit urme de polen de porumb, care aufost datate la 80.000 de ani:

. acelaqi lucru este v:ilabil qi pentru numeroasele soiuri de orez,ovdz, otz, secar6, mei, fasole, soi4 toate plantele legumi-noase, precum gi legumele innobilate, inclusiv cartofii.Leagtrnul acestui tubercul hrtrnitor este America .de Sudpreistorice, cu toate cele pahu sute de soirui ale sale. Plantaoriginari cregte qi astizi in Peru;

. toate soiurile de legume folosite a$ezi in meniurile zilnice,au fost descoperite in perioada p€istoric[ gi irmobilatc,devenind comestibile. Cuceririle modeme ale gtiinlei alimen-taliei se limiteazS doar la perfeclionarea speciilor crmoscutcgi la imburdtnfirea uniformitnfii gi rezisten{ei acestom. Asttrlise poate influen{a productivitatea prin fertilizatori $ tehniciinaintate de cultivare, dar nu s-a reuqit crearea nici uneispecii noi;

r in lumea animaltr se obsewi acelaqi situalie: nu se cunoa{tonici o specie crescu0l de om, din stadiul de sdbldciune licare s[ fi devenit la fel de importante pentru omente cavaca, oaia, capra, ctrmila, lama, cdinele, pisica sau albina-

Descoperiri arheologice surprinztrtoar€ vin sA se adauge nu-

meroaselot semne de intrebare ce se ridici in legdturd cu data

apariliei primei fiin{e humanoide inteligente pe suprafala Ter€i SAtrecem in revisti cateva din acestea.

AMPRENTE IMEMORIALE'

in diverse locuri de pe suprafata Terei.- locuri ce nu prezint5"parent, caract€ristici comune - au fost descopente amprente de

r;lpi Si palrne, al cf,ror aspecl sugereaze cu puterc apartenenta lasoecia umantr. Analizele de laborator au demonshat ca respectlveleurme nu sunt rezultatul unor fenomene naturale accidentale sau aunor mistificiri, ci au fost produse de veritabile tnfui ;i palme dehurnanoizi, in momenfirl cand materialul-suport, actualment€ roct"cra lut sau noroi. Varsta mulajelor, calculati prin metodele cu€ntede datarc, va,ia?4' in fimcfie de etantioq'intE 6000 9i 500'000.000de ani. Aparen! la foarte scurt timp dupl imprimare' s-a consumatun fenomen sau tm ansamblu de fenomene, ce a permis conservareamulajelor. in marea lor majoritate, acestea sunt ,,curate", neavandin limitele conhrrului deprmeri de materiale strf,ine suportului'

Recunoscand importanla deosebitl a descoperirilor de acest gen'dr. A.E.wilder Smith de la Unive6itatea IlinoiJSUA, citat de Sorin

Stefdnescu in cartea Sfdarea Timpuluit, 4 ardtat cd: ',O singurdurmd de dinozaw sau brontozaur gdsitd in acela5i loc cu o singurilamprenld de picior omenesc este sufcientd sd rdstoarne

-teorio.larwinistd Si sd revolulioneze biologit contemPorad'. Adevilrulacestei afirmalii a deYenit ulterior atat de supfuitor pentru PiramidaOcult{, inc6t, in aprilie 1987, Australia a fost det€rminatii str adopteo atitudine radicaltr: cercetarea a trei amprente gesite in sudulcontinenhrlui de cetre o echipi a Universitiltii Nalionale, in cursulurui proiect de cercetare cu durata de trei ani, a fost declarata stic'secrerd ;i s-a interzis publicarea oriclrei informatii. Dovezi .similareru fost descoperite, de altfel, pe integ cuprinsul Terrei. ln acestsgns pot fi amintite:

. lrlr.tu.l" de tilpi umane gdsite de Leakey 9i Hay, la Laetoli'demonstrjeaztr ca acum cel pufin 3,7 milioane de ani 9i,probabil, cu mult mai inainte, hominizii erau fiinte bineadaptate la pozilia biPedS;

o O Jerie de amprente de talpi de om, imprimaie intr-o bucatdde gresie din Canon City (Nevada) au fost studiate deO.C.Marsh. Este interesant fapd cA in aceeaqi zon[ au malfost descoperite nu numai urme de lupi sau de pasari, ci qi

SISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LIJMII lo/

I Sorin $tefdnescu: Slidarea Timp/tui, Editura zona, Bucures,ti 1992

II ||I I I Mt

'I- OCULT DE DOMINARE A LUMII t69

de elefanti gi cai, animale despre care se presupunodisplrut cu multe zeci de mii de ani in urmd de pcamencan;

o in Kentucky, Wilbur Grcely Burrougs a descoperit, ln

FOSILE ENIGMATICE

lrr 0fartr de mulajele de tilpi 9i de pahne, glsite in cele maidlh,r rtc zone, au fost descoperite chiar schelete de hominizi cu virsteatlrrrtr de mari. Astfel:

r Mary Leakey a descoperit, cu ocazia tmor cercetlri efectuatein zona lacului secat Laetolli, la circa'10 km de Oldu-wai/Tar:.rz:a.riu dinti si oase impietrite ale unui hominid, aclror vdrst! a fost estimatit la 63-75 de milioane de ani.

o ln noiembrie 1972, Richard Leakey a descoperit lingtr laculRudolf/Kenya, un fragrnent de craniu care a fost estirnat la2,5 de milioane de ani vechime. Conform afirma{iilor luiLeakey, acesta este diferit de al lui homo sapiens, dar estediferit si de toate celelalte forme cunoscute ale primiloroameni gi nu corespunde nici uneia din teoriile oficialacceptate privitoare la evolutia omului.

r 'lot in Kenya, in 1984, o echipl de antropologi japonezi 9iautohtoni au avut norocul sd gtrseasce h Nachola nu maipuqin de 180 de piese fosile (maxilare, mernbre, coaste' dintictc.), apa4indnd rurei rase anterioare sepatr.dii d;mtr.e pongide(nraimute antropoide) gi hominide. Acum 16 milioane de ani'30-40 de indivizi, ce nu erau in nici un caz maimu(e, parsd-gi fi pierdut viata in ceea ce a fost candva un lac, acoperitulterior de lav6.

o in timpul cercetirilor arheologice conduse de o echipdanglo-pachistaneztr, la Rewai/Pakistan, au fost gtrsite nu-meroase unelte qi diferit€ obiecte a ceror destinatie este incddificil de stabilit, dar care atestit un inalt gnd de civiliza{ie.Varsta estimaE a aqezirii: peste doui milioane de ani! Cumdmane atunci cu cei 80O0 de ani, corxidera{i ctr ne despaftde momentul nagterii civilizaliei actuale?

o Antropologul columbian Henao Martiru de la Universitateadin Quindio, a descoperit, in aprilie 1971, in provinciaTolima/Columbia, schelenrl fosilZat al rmui dinozaur (uniguadon lung de 20 de metri), alltrrd de un craniu omenescpreistoric, care se transformaseril aproape complet in calcarin urma procesului de impierrire.

o ln 1974, au fost descoperite in India fosile umane vechi de65 de milioane de ani, intr-o formafiune de piatrl dinmezozoic. Degi a fost fdcutll o comunicarc in aceastit privintisi la Academia Sovietictr de $tiinte, informaliile nu au fostdate publicit?ljii.

tei perechi de urme care, ln urma analizelor la care ausupuse, au fost datate la aproxirnativ 250 de milioane daInitial, a fost emistr ipot€za- ctr arnprentele apa4ineau

Eopirle uriage, locuitor obi$nuit al continentuluipaleozoic, insr, in acest caz, ar fi trebuit sa se desoqm[car sugestia unei cozi de sprijin, dar nu s-a intamphtceva. Analizale la microscop, unnele nu au indicat niclfel de prelucrare. Contururile luaseri natt€re, in modca unnare a tastrrii terenului ;i nu datoridi decuplrii hcu ajutorul weunei unelte, fiecare fdrdmi de materialdeplasatii ;i nu tdiatii;William J.Maister a descoperit, in 1968, la Antelop€(circa 60 km nord-vest de Delta/Utah) amprcnta unuiuman ce avea incrustadl, in chiar tiparul ei, mai mulliCele doui jumaEli ale unei buctrti de.roc[ erau negativulpozitivul rmei tdpi de pantof! Conform teorieitrilobitii si fiin{ele umane sunt separate de milioane doUlterior, in urma unei noi explortrri a zoneigeologul Maurice Carlisle de la Universitatea din

9i dr. Clifford Burdick, geolog constltant din Tucson,descoperit urma unui picior descu{ de copil, cu celedegete vag conturate, imprimati pe o placi de ;ist;Mulajele descoperite, inl984, in sud-esnrl R.S.S.Tde o expedilie a Academiei de ftiinle a respectiveiprintre care se nurnemu circa 1500 de amprente alespecii necunoscute de dinozawi, imprimate in calcar,deau si cdteva urme Esate, in mod evident, degoale ale vnui homo saPient. Vechimea estimatll 150milioane de ani! Expe4ii au stabilit c[ pietrificareas-a produs dupi lEsarea amprentelor;

o in albia rdului Paluxi, la Glen Rose, Texas,dr.Carl Baush de la Universitatea de Stat din Pensilvanicdescoperit in straturile de piatrd atribuite perioadei(acum 140 de milioane de ani), urmele pagilor unui onlalituri de cele ale unui dinozaur. Vanta urmelor a fost daiollde cdtre Hinderliter la cel pu{in 65 de milioane de ani.

t70 OS. KUIILEI{

. Un craniu de neanderthalian, ce se afltr in prezent la BritirhMuseum, gi care a fost descoperit in celebrul depozltarheologic de la Bmken Hill, prezintlt pe osul t6mplei unorificiul perfect rotund. Trebuie remarcat ctr osul din pariolopusa Upseqte, efect pe care il poate avea astAzi doar o puqclde ventrtoare. Remarcabil este gi faptul cI locul orificiului rogAseQte exact in aqa-zisa zonf, mortalA. Datarea cu ajutorulanalizei cu carbon radioactiv nu este posibila, deoarcccoasele fosilizate i9i pierd repede materiile organice.

o O perforalie similarS, care poate corespunde penetrlrii docf,he un glonte, a fost intdlnitA ;i in cazul craniului unui boumoscat, datat la circa 40.00O de ani, aflat la Muzeul dePaleontologie al Academiei de $tiinte din Moscova. lnterc'sant este faptul cA, degi rana a fost f6cut'int-o zond morlalit,adic5 exact pe axa osului frontal, animalul a supravieluit, iarosul craniului a inceput si se vindece. Aceasta nu lastr niciun dubiu asupra datei c6nd a fost provocattr: ea a aptrrut intimpul vie(ii animalului, in urmi cu zeci sau chiar sute dcmii de ani.

o O gaurl asemAnatoare straptmge gi partea stangl a testciumane descoperite intr-o pegtera din Zambia, datati la circs40.000 de ani, actualmente expustr la Museum of NauralHistory din Londra.

Dovezile de ordin arheologic prezentate mai sus nu sunt srn-gurele mlrturii care atesct existenla din cele mai indepdrtate timpuria unor fiin1e humanoide inteligente pe planeta noastra. ci suntcompletate de o serie de descoperiri remarcabile referitoare lepdstrarea nealteratd a unor veritabile opere de arttr raspandite pcintreaga suprafala a Terrei, care au fost incadrate generic subtitulatura de cultura Masma.

2. CULT'I]RA MASMA

Referiri la statui uria$e, lucrate in.titu, au existat 9i in lucrlride arheologie mai vechi, dar controversele au fost relansate abia o

datA cu descoperirea vestigiilor uneia dintre cele mai vechi culturioriginale sud-americane, cu caracter megalitic, cuprinzAnd con-structii realizate din blocuri masive de piatri gi sculpturi de maridimensiuni: cultura Masma. Descoperite in 1952, de Daniel Ruzo'

l,, platoul Marcahuasi din Pem, vestigiile acestei culhrri au provocatrlrrztlie printre specialigti.

PLATOUL MARCAHUASI

Situat la o distanli de 80 de km de coasta Oceanului Pacific 9il.r tX) de km nord d€ oragul Lima, capitala republicii Peru, Marca-horsi este inct o dovadtr a civilizaliilor dispdrute in timpud preis-r,'rice. Platoul, avdnd o suprafaJA de 30 kmz, este greu accesibil,,l.rt()riti terenului mlas1inos qi a altitudinii mari (4000 m) la care se

1.lscste. in vara anului 1948, un mic gmp de ziari;ti de la cotidianulll Comercio din Lima, a orgarizz;t o expedifie spre varfurilelrrpresionante ale Cordilierilor, prilej cu care au ftrcut numeroasel,rrirgrafii, inclusiv la Marcahuasi. intoryi la Lima gi developindt,'tografiile, jumaligtii au obserat cd unele vdrfuri muntoase aveaullnrnc ciudate, diferite de celelalte imagini ale peisajului andin.l|ltrigali de fapnrl cA toate imaginile luate proveneau de la Marca-lrrrrsi, aceqtia au organizat o a doua expedilie, pentru a face noih)tografii, care, in final, au fost publicate. Formele muntoase au fost,urs.l, prezentate ca fiind rezultatul unui proces natural de eroziue.

Pe baza imaginilor publicate, Daniel Ruzo a pus la indoialf,:rp-zisul joc al naturii qi, incep6nd cu 1953, a intreprins nutneroase.,tudii la fala locului, timp de 9 ani. DupA cum arattr Comelia PeFatu

1r Bemard Roidinger in lucrarea Mesaje ale unei alte ciilEasii.t'i,trele din desertul lcat, Ruzo, scriitor, poet 9i cercet?ltor al,krmeniului preistoriei, a fost cel care a identificat in formele.Jrdvechi ale stancilor intentia'jocului umbrelor qi luminii, abia

lrcrceptibile, gi a atras atenlia asupra acestei caracteristici a culturii

r)rcistorice. Cu o tenacitate deosebig, acesta a adunat probe sub'\rintiale si a reuQit sa ridice treptat vllul aqezat peste timpurilerrrhaice. Dupi ce a fotografiat d€ peste 5.000 de ori st6ncile putemic( r()date, el a reuqit sd convingtr mai mulli specialiqti sI intreprindi,l.rcetAri fre podiq. ln urma unei vizite pe carc a frcul-o. in 1958,rrr Marcahuasi, arheologul englez Peter Allen, expert in culturat iahtranaco, a exprimat ptrreri asemtrndtoarc: ,,Fapnl cd aceste\t r ptui devin vizibile erclusiv tn anumite condiTii de iluminare, in

1,,t'ioade Si in anotimpuri stabilite cu exactitate, dovede$te cd eslev,'tha despre o tehnicd $i o itiinld deosebitd. Oicdt ar pdrea der i lat, nu md indoiesc nici o clipd cd pe podisul de Ia Marcahuasi,r /ost folositd o tehnicd de prelucrare pdnd acum necunoscurd."

' .1" l l ,MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

I Comefia Petratu Si Bemard Roidinger: Mesaje ale unei ahe cirilizalii.Pietrele,hn deserul lca, Edituia Saeculum I.O., Bucureiti, 1996.

l7 l

t72 os. KUrtr tL

Daniel Ruzo a presupus ini(ial cI stincile de la Marcahuasi s.ulurme ale onului din epoca de piatrl din vechiul Penl insl tr€ptia fost nevoit sI accept€ cd acele sculpturi n-au nimic in comun c{cuttwile megalitice din presupusa epocl de piafii. Pe baza evalutrrilgradului de eroziune geologicS, el a atribuit sculpturilor o vechiraocuprinsi intre 100.000-500.000 de ani. Conform aceloraqi criteriinastronomul american dr. Morris K.Jessup le-a apreciat ca av6rdintre 500.000 qi 1.000.000 de ani, iar o examinare realizatil doSociebtea Penrani de Astronomie s-a incheiat cu date similare gia conchis ce este vorba despre o prelucrare artificial[ a st6ncilor.Descoperirile lui Daniel Ruzo au stat la baza teoriei pe carc alansat-o ulterior, conform ctrreia de jur-imprejunrl globului parnan'tesc exist2t urme ale unei culnrri, care a atins apoger'rl cu multinaintea oricdror alte culturi timpurii, pe care

^ nv'Jiit-o Masmund4

(cultura Masma).Pentru a aprofunda cercetllrile fdcute in platoul Marcahuasi,

Ruzo qi-a propus ulterior sd exploreze Si coridoarele sublerane dinMufii Marcahuasi, lungi de kilometri intregi, deoarece era convinsci galeriile' respective apa4ineau unei retele ce se intindea de-alungul Anzilor Cordilieri ;i ctr erau opera unor oameni carc au treitin sMvechime, delintrtori ai secrehrlui ,,inmuierii" pietrei. Avertizatede intenfia arheologului peruvian, infricoqate de rcvoltele continueale indienilor sau ale gherilei mexicane, care s-ar fi putut adtrpostiacolo gi acjionind la sugestia unor instanle sqrrioare, autoriti$ileau sigilat toate intririle, aqa incdt galeriile au r'.rnas necercetate pan!in prezent. NeobignuitA pentru asemenea indfimi in Marcahuasi,este 9i existen(a unor curenli de apd subterani, rtna€i necercetati,care in perioada ploilor se umflit fi inundl pa4ial coridoarele.

Prinne cele mai interesante vestigii ale poporului necunoscutcare a fost creatorul culturii numite convenlional Masma, se numdresculpturi de dimensiuni uriage (sculphri megalitice in situ). PerAaici n-ar fi nimic original, asemenea vestigii put6nd fi intalnite $in alte locuri, de pitd! in Mexic (culhra Tula), nurrlai ctr temelesculptorilor anonimi de pe platoul Marcahuasi sunt in adevdr, ieqircdin comrm: mai int6i, animale care au dispdrut demult din America'cum ar fi calul sau gliptodonul (un mamifer edentat, mdsurand cir€84 metri, cu carapace osoas!, care a tr!.it in era te4iartr $ la incepunrlerei cuatemarc), apoi animale care n-au tctrit niciodati in acelelocrui oeul, cimila, vaca). Sculpturi antropomorfe ale culttuiiMasna amintesc de zeii Egipnrlui antic, infdligali cu capete deanirnale sau de pistrri. La acestea se adaug[ diverse constructii

173SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

ciclooice. ceea ce i-a ftcut pe unii specialiqti sd presupunA ctr platoul

uarcahuasi a fost in vechime un loc sacru, ce adtrpostea sanctuare'

Dominantele zonei Marcahuasi le formeaze patnr capete glgan-

r,""r .-of".t ta.eui indiene, altul cu trlstrturi semitice' al t€ilea

cu trtrsituri negroide qi un al patrulea ce apar{ine unei rase necr[ros-

;;;a;.td spanioli ai ionquistei au notat despre Inca Tupac

v""unoui*a t i" tona Marcahuasi qi altele similare, pe care 'Je"aucriat oamenii albi venili din stele. Ie-au creat dupd propru

infrli$are si dttpil cea a popoarelor strdine' care lrdiesc in cele

patru collui ale l4miit"' e-oillt" vulcanice ce au insolit aparitia Arzilor au dat natterepodisului Marcahuasi. Dioritul alb din interiorul ptrmantulul s-a

i-"i;Girt nigut din virfirl mmlilor. formind amfiteamrl natural'

ale carui stAnii au fost rcmodelate de o umanitat€ necunoscuut'

nrint -o otat.l""ut" misterioasa, in siluete expresive' Putemica ero-

liri. O.JJ.E "

f"g var$a lor inaintat'it Ruzo a descoperit contuuri

'iriu " i.- i. ziua solsti$ului, in care pot fi descoperili efsYp5ji

strtrmosi ai omului, incepdnd cu Pithecanthropus erectus s pa a tz

omul din Neanderthal, sculpturi care-qi modific' intdtlsarea de^ la

o clipS la alta. in functie de soare, intr-un mod care a - losr

dintoidearma idealul sprc care au ndzuit creatorii de opere sculptu-

rale in aer liber.- in timpr,t care s-a scurs de la interesanta descoperire de pe

pil; il;;"h;i, Daniel Rum a devenit un tenace cadator de

lculpturi megalitic e in situ W toat'ii suprafaF globului pamantesc'

Aceste cercettrri l-au dus pe Rum la descoperirea unor altemenea

sculoturi siqantice in Brazilia' prec!'un ti in Frants (loltaToJeal|

Grecia Mliic, Egipt 9i RomAnia' In ci atoriile sale tn Jurul lumrl'

mercu p€ ut-"t" "iulii4iitor

preistorice' Daniel Rttzo 1 c9-nsftal

cI toati vestigiile prczinti caracteristici tipice pentru culturile tim-

ourii: sculpturi in piatrS" modelate in st.ancS s:tu p$cnn de munF'

ii" i'a-t-ti"*:" .iu o"itl"utii pot fi deduse nu numai dupi forml

*r "f""t

tf f*,ii"e-t-bra, ci qi din numenrl, ordinea 9i amplasarea

G ;ttftt in coridoare subrcrane (de obicei ""ttp"q S .c"::37

si. deci, impracticabile) pe care le-a numit orca; pddun snnE m

nen"J'srlU forma de urme carbonizat€ fi ape subterane in jur'

SIIIOTE-ALIN

Descoperiri similare frcute in Urali 9i in munfii din rdslritul

Siberiei par sd confirme existenla tmor culturi arhaic€ carc practlcau

r""fpi""i7 "it

pe stAnci. Astfel, in 1966, profesorul Lipski a

174 OS. KIJHLEN

descoperit $i snndiat caFva int€rcsante figuri cu caracterc egiptoidc(oameni cu cap de pasdre) gravate pe per€tii rmor stinci gi peqteridin Urali, duptr ce numai cu un an ilainte, in 1965, vanetoml Efi€mLesok a descoperit intemphtor cateva gigantice sculpturi in mun$iSihote-Alin, realizate pe st6nci. Tot acolo, intr-o peger[ udat!,.artistul anonim folosise ca material de sculptat o stalactita, pe careo Fansformase intr-un b&bat ilcovoiat care sprijinea tavanul peg-terii. Altturi de acest Atlas siberian, se aflI o figur[ ciudadl, cuaripi mari, albasne qi cu bralele incruc\ate pe piepl In alttr inceperea aceleiaqi peqteri se afltr o statuie antopomorfd, ce are in rnijloculftungii inalte o adencihrd, similari reprezentitrii celui de-al treileaochi din unele tradilii strlvechi. In sfirlit, lista sculpnrilor giganticcin sih! &, pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice mai cuprinde cAliva,,sfincqi" descoperiji in munlii Kazakstanului qi reprezentilri decapete de animale (berbeci) in Caucaz.

Sculpturile in ritu din mmtii Sihote-Alin au fost shrdiate 9i degeologul Alexei Oklandnikov de la Academia de $tiinle a Federa{ieiRuse, care le-a datat intr-o epoc[ mai recentit: secolele al Vl-leasau al V-lea i. Chr. Alti specialiqti au inclirmt pentru o epocl maiveche (neolitic) gi nu au exclus posibilitatea ca, in general, tsadifiafi tehnica sculpturii rn situ la dimensiuni gigantice str fie o expresieint6rziatil a unei cultrui cu mult mai vechi, aducdnd ca argum€trtunele caracteristici, cum ar fi rcprczentarea celui de-al teilea ochi.

AI,TE ZONE

Nu existit nici rm fel de dubii in privinta aut€nticitltii sculp-turilor gigantice ln sr'tu descoperite pe platoul Marcahuasi Si a celordin munlii Sihote-Alin. De altfel, cultura Masm4 at€statit $ prinalte vestigii (ruinele unor chdiri gi fortificalii, ale unui sistem deirigatie), a fost snrdiatl 9i de doctoml Antonio Pamp4 membru alAcademiei Mexicane $i specialist in culturile precolumbiene, carea rccunoscut autenticitatea acestor sculpturi qi a evidenfiat ase-mindrile in ceea ce privegte tehnica de execulie (de pildil modulde rcpr€zentarc al ochilor) cu unele dintre vechile statui din inzulelePacificului (Arhipeleagul Sociedtlii) qi mai ales cu celebrele moaldin Insula Pagtelui. Profesorul H.S.Belamy, referindu-se tot lastahrile de pe platoul Marcahuasi, rernatct: ,fsemenea monumentesunt unice pin concepfia, linia Si execuSia lor. Cea mai evidentilparticalaitate pe care o reprezintit este plasticitotea lor, cdci unelenu sunt in relief in adevitrata expresie a'acestui cavint. Rezultlcd fecare trebuie pivitd dintraln punct bine defnit, de obicei

SISTEMTJL ocULT DE MMINARE A LTJMII t75

marcat in teren 8i deci sub un anume unghi de orien'are' Majori-tatea valotificd un anumit efect fuminos."

Pllsmuhi reprezent6nd fiinte dispnrute demult mai pot fi intel-nlte :o in orovincia boliviann Sica-Sic'4 in apropiere de Vizachani, unde

s-au glsit vestigiile unei civiliza{ii paleolitice vechi d,e ]p'OooOe ani, A celor reprezentanti vanau mastodonli, animale din erate4iarl. Contururi similarc au fost descoperite $i in plastica

civilizaliei maya:o in apropiere de Candelaria, in zona Beni, unde au fost descoperite

inaintea celui de-al doilea rdzboi mondial, schelet€ perfectconservate ale mai multor specii de animale car€, conform teorieioficiale, au displrut la finele te4iamlui. Printre ele a fost gasitA

si o vietate cu cinci degete terminate cu gheare, pe careiercetiltorii in paleozoologie nu au reuqit str o identifice;

o in anul 1945, in apropierea orasului mexican Acambara au tostdescoperite statutc de ceramicf, vechi de 3000 de ani, ceinf61i;au cemile, strimogi ai calului 9i ai tapirului, b1 chiar qi

unele' specii de reptile mari, toate displrute demult de pe

continentul american.Daniel Ruzo a cercetat, in 1966, 9i formaliunile enigmatice din

Rominia. cum ar fi cele din munlii Bucegi (Slzxul $ OnuI)' dinraunlii Ciucaq (S/u,), formele statuare din mun(ii Cllimani (in

apropiere de v6rful Lucaciu qi de Pietrele Roqii) ;i cele de pe ValeaLotrului, Valea Cemei qi Valea Sebe;ului.

Descoperiri relativ recente efectuate de cercet'iitori zi Centruluilatino-ameican de sudiere a civilizaliilor strdvechi a! *os laivealtr in p€rimetul oragului antic Maovksvoam, arnplasat in zonaandintr, o serie de desene neobiqnuite. Conform publicaliei Eltoplanet,, W ruinele zidurilor care inconjurau ordqul s-au plstrat'foarte

bine desene ce infi{iqau scene de sacrificiu cu ocazia ser-bltorii Lmii. Oarnenii de Stiinl6 au fost uimiti de repetarea suc-cesivi a aceloragi figuri rituale, care se deosebeau una de alta numaiorin cdteva eleinente. La descifrarea acestui mister a contribuitint6mplarea: trecind pe langa acel perete intr-o maqine,.un- membrurl expeditiei a observat cum figurile se miqci. Enigmaticele desenes-au'dovedit a fi cadre ale unui veritabil film de animatie, carepoate fi nrmlrit in mod optim la o vitezA de deplasare de l8 knr/s,pe care o ating in mod obignuit lamele, folosite in mod tradilionaldrept mijloc de deplasare in Arzi.

t76 SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII

nriniere Mauricio Rotschild, Facultatea Tehnictr Nalionaltr" Univer-sitatea din Bonn) asupm stran ui sublire de oxid carc acoper[pietrele gravate, s-a ajuns la concluzia cd prelucririle suprafelelorau fost fticute in urmi cu cel pulin 12-000 de ani gi cit est€ vorbadespre andezite foarte carbonizat€, pietre naturale de origine lul-canicd, cu o vechime de 220 milioane de ani (cu 160 de milioanede ani mai mult decdt Anzii).

Arheologul Herman Buse a fost cel care, patnr ani mai tArziu,in ianuarie 1972, a prezenrat pietrele din Ica lumii ;tiin1ifice. Laprimul Congres de arheologie a Anzilor, el a relatat pe larg despredescoperirea pe malul rAului Ica, in l961, a unor mici pietre gravate.Cercet6torii carc au asistat la expunere ;i-au dat seama ce acestedescoperiri pun in primejdie intregul edificiu gtiin1ific qi teoriaoficiald cu privire la aparilia omului, aqa incit au ptrrisit loculdczbaterii. Disculiile nu au dus la nici un rezultat, datorita disensi-unilor aparub, astfel incat dovezile au fost ignorate din nou.

Biblioteca lithicl - mrne pe care dr.Cabrera I-a dat pietrelorpe care sunt desenate obiecte, fapie, calittrfi, acliuni qi intimphri,intr-un stil ce nu a.putut fi asem&lat decdt cu cel al, celebrelor,,piste" din Nazca, a fost scoastr la lumind doar pa4ial, existAndposibilitatea de a fi descoperite inca sute de mii de exemplare. inorice caz, pietrele sunt mult mai vechi decat liniile de la Nazca.Gravurile sunt fdcute pe andezit, care ,,intampldtol' aparfine epociidin istoria plmantului in care au triit gi animalele repr€zentate pecle. Unele din pietrele gravate reprezintil diferili dinozauri: ste-gozauri, tiranozauri, brontozauri, triceratopsul, larn&ozawul, faptce inJirmd teoria oJiciald ca piire.la apaisia omulu| Pe *tprafalaa zeci gi zeci de pietre, prezen{a oarnenilor cu ,i langd

^cesteanimale preistorice se repet6, Oare acest lucru nu inseamntr ctr(,amenii exislau pe aceasta ptaneti in ulma cu zeci de milioane deani? CIci cum s-ar putea explica altfel existenla unei pietre pe carecste descris ciclul biologic al unui stegozaur, fapt ce presupunecunostinte de fiziologie ce se pot obtine doar prin observare direc0l.

Au fost identificate 37 de tipuri de z:urieni, ale caror propriettrticorespund cunogtintelor paleontologice, dar au rlrnas multe care nusunt incl cunoscute. Mai mult decat atat, unele figuri ilusheazlcvolu(ia stegozar[ului printr-un fenomen biologic cunoscut, meta-rnorfoza" caracteristic amfibiilor. Ceea ce este uimitor este faptulcil, la ora achraltr, paleontologii sustin ctr dinozaurii s-au inmullitin acelaqi mod ca reptilele, adici prin ou5. De asemenea, pietrele

t77OS. KTJHLEN

3. DESCOPERIRI MISTERIOASE

Sculpturile megalitice in sitt4 care au fost incadrate in culturaMasma.nu srnrt instr singuele realiztrri remarcabile ale civilizaliilorprcrstonce care au dezvoltat o culturt net diferiE de cea a civilizatieiachrale. O serie de dovezi care vin in sprijinul teoriei evoluiieiciclice a omenirii srmt atat de enigmatice, incat toate incerctrrile'deincadrare in tiparele clasice ale istoriei sunt sortite esecului. Dacdfinem cont de faptul cI perioada aparitiei acestora este aDroaD€imposibil de stabilit, ctr scopurile pentru care au fost creaG sunrdificil de in$ev5zut, iar modalitilile practice de realizare a lor rtrmano enigmi chiar $i penhu achralul nivel de dezvolhre a tehniciiumane, este t,|gor de inteles atAt imensa rezervA cu care sunt privit€de intreaga lurne academicd, cAt mai ales sistematica ignomre decitre mediile Stiintifice intemalionale. in cele ce urireazi voiprezenta trei dintre cele mai cunoscute descoperiri care pot fiincadraie in aceasta categorie si anume: biblioteci lithica din ieser_tul Ic4 ,,pist€le" din Nazca qi geogliful din paracas.

BIBLIOTECA LITHICA DIN DEiERTUL ICAln mijlocul detertului de la Ocucaje, o pamp[ nisipoasl din

zona pr€andind a Peru-lui, situatit la 360 kn de fima, si afld lca.un orag vechi de 40O de ani. intemeiat de conchistadori. Acololocuieqte dr.Javier C_abrera Darquea, un chirurg peman de originespanlola, c.ue a desta$urat o activitate intensi ca arheolog amatorpentnr studiul respectivei zone. Acesta a strans, prin eforturi oroorii.peste l_1.000 de piebe gravate, de dimensiuni-Ei greuta6 aiferite,scoase la suprafali de revlrsarea lui Rio Ica din igOt. pietrete sunide mdrimi, culori qi greutifi diferite: cele mai mici cintEresc 15_20de grame, iar cele mari circa 500 kg; unele sunt gri, altele negresau galbene, iar cdteva sunt chiar roqietice. Cele mici, datoitlformei.lor rohrnde, pot fi confundate cu q€menea pe care o gtrsertipe plajtr sau in albia rdurilor qi care are o duritate caracteistice-Pietrele grayat€ din Ica au ficut ca insd5i cariera doctorului sa_sischimbe traiectoria, acesta fiind numit ulterior director al Insfiathi;ide Cuburit lco gi $eful ̂ Secp'el de Cercetdri a Llniversitdrii lca.

DupI cum arati Comelia petratu $i Bemard Roidineei in carteaMesaje ale unei alte civilizafii. Pielrele din deSertut liar, in urmaanalizelor ficute de mai multe laboratoare rcnumite (societatea1.. ComefiaPeFatu li Bemard Roidinger: Mesqie ale unei atte civilizatii. pie7etedin de;ertul lca, Edjtura Saeculum t.O., Bucur€$ii, 1996.

t79SISTEMI.JL OCI.JLT DE DOMINARE A LUMI

t78 OS. KTJHLEN

Ar:llf cd megaquiropterox-ul, tm liliac uriaq din mezozoic, nu soreproducea ca ur mamifer, conform afirmaliilor paleontologiei, cica o pas6te. Desenele scrijelate prezinttr o flortr qi o fau[ parlial t

neclmoscute in America de Su4 care, prin elementele lor identifi'cabile, trimit la o perioadtr istorictr ce se aflf, cu mult dincolo dograni(ele istoriei omene.sti cunoscute. Pe ling[ motivele r€produicdupa natur5, se mai gds€sc:

o hIr{i ale unor zone necunoscute qi configuralii astronomiceciudate;

o gravuri carc descriu instrumente optice (telescop, lup!);r rm catalog cuprinzAnd animale prcistorice displrut€ $i ctmul

ciclurilor lor biologice;. reprcTontlurea unor op€ratii chinugicale avansate;. reprezentarEa unor sisteme mecanice de Fansport;o gravuri ngurand inslrurnente muzicale;r imagini din sfera religiei, sportului qi a activitdtilor sociale;o scene de lupt5, r[zboaie gi multe alte lucnrri enigmatice qi

necunoscut€.O mice parte din pietrele gravate au fost studiate qi de col.

Omar Chioino, directorul Muzeului Nalional al Armatei Aeruluidin Peru" care a obs€rvrat, in rrlma transpunerii desenelor pe h6rticde calc, ci liniile erau a6t de bine propo4ionate, de parcn ar fi fosttrasat€ mai intii pe o planqedt

-si abia ulterior au fost pmiectate ti

gravate pe suprafata nercgulata a pieE€lor. Referindu-se la modrlin care elc s1lnt pdvite de arheologi, acesla a prccizat:

,,Pdrerile in acest domeniu sunt contradictorii. Mulli reprezen-tanli c'u opinii consertamare ale acestei gtiinle ce se predtl in Scolisuslin clt pietrele din lca vnt fakari ti se aratd iignisi dacll eSlide attit pdrere. Argumentele aduse se bazeozd pe fap*l clt gtawrilenu coincid din punct de tedere stilistic c1r descoPeriile ce,1eapa4indnd culatilor Tmhuanaco, Mochica, Nazca sau Pqracas tiieprezintd un amestec de simboluri, care face imposibild o clasfi-care sistematic-isloicit. Exisld indicii cd avem de-a face ca maimult decdt cu un mesai al pietelor din lca si ca mai mull decdtcu un sistem misteios de atneluri sub AtEi' ceea ce a Si dus Ianenumttrale comenttii. In pnvinla grotelor, guvenrul a interzistotal accesul la informalie. In favoarea lui Cabrera pledeazd fapalcd nici presa de scandal nu I--a puhtt

^taca $ cd autorititlile

peruane l--au Asat in Wce-Toate semnaldile Presei $i rapoarlele poliliei, cerute in mod

expres de undeva de s;.ts' nu sunt concludente' Cu cercetdile afost

ii*"i*t dewtatrtt inginer Enrique Egonoaguirre, o"t:!tty:';tllrkd

*" mai impoiLnd din N'azca' Ace"m o ordonat investi-'r-"rii a. i"" p"i a doi compesinos indieni' care i-au funizatTiii-aoinr"tui tabrera 5i caie' tn Jinal, au declorat cd 4u Jdcut'sinsui gravuile Co sd poata inventa qceq diversilale a stmtmt$-"rir'iil"p'r*"iira

" intreiga culnrlt, tinerii campesinos ,*f f,ly:'-

sd aiba fo4a de creasie $i cano$tintele gen?le "

o'1 "p'f:?:|,'

luminate-din Rena$ere, Pregdtireq unui cunoscdtor in ale reltgl or-ti

i iirto,"a in biologie. $i apoi' acest imenl 1[o-rt !" : .c'*1'I L000- de pietre' doar pentnt a obyine cAiva soli de.la dr'.caDrera!.

Cu cAt rc calutrzi mai tare in compluul de probleme lca' cu ca'

ti "ir""toi'moi

interc, at atdt sPoreste imPresia de transPunere

intl-a comedie de b6lci""" p" "f""

stiintific international, pietrele din lca n-au prca. fo:t

luate itr seame. Doar doi expe(i de rang international :-au. oTst:

sd le vadtr personat $i sI-li dea publicitdlii Pf,renle' ttmu a. rosr

"*r..f.n"f'John Howland Rowj, carc, in anul 1968' a califigal

;il;dd tatsuti. peno., a-;i da verdictul & avut la indemana

;;;-;"dJ* colectie a doctorului Cabrera' Expertizele mareriale

;["fi;; nu se foloseau insa pe atunci, iar pietele din colecliile

oarticulare nu erau luate ln considerarc't*'elar * #lialist de anvergurS intemalionaltr care^Ei-a expri-

mat Ddrerca eite fiancezul Francis Maziere, expert ln cultunle

O""*i"i si a cdrui opera deschide drumuri noi de cercetarc sprc

JJ*-' f".uf"i Pagtel; din Polinezia Atras de informaliile asupra

OL"oo."itifot in materie, s-a deplasat in ^nti

1974 qi l975.in sudulp"-iii. p."* a vedea originalile gasite la lca .! ocu:?je; hPr

o cercetale aprofundat " Mazierc a calificat pietrele^cl fitna,'{ts;

terul afteologic cel mai derutant al Americii de Su4 excluzano

posibilitatea unui fals.

Similar cazului culturii Masma, descoperirile ftcute in deqertul

de la Ocucaje pot fi incadrate tmui curent cultural cu o larga ane

;; ".ddtr;,

dovezi similare fiind gasi.te-in Tlelnai,9ife1tl3,1:ale Terr€i. Astfel' in apropierca muntelui Pisgah (Carclina de Nora'

au fost descoperite, in 1882' mai multe obiecte care' la pnma

ilao", ""

pt"""nr"" nimic ieqit din comun: figurine ;i gru"o: dj

."-# si otLut". I-u o examinare mai atenci s-a remarcat' insS'

ct lucrttura era perfecti (ca gi cum ar fi fost executatt cu msml-

mente metalice; ii cl personajele umane reprczentate nu semanau

t80 OS. KI.JHLEN

cu tipul amerindian, erau irnbrtrcate cu haine croite modem $i chiafsttrteau in fotolii, in timp ce altele ctrldreau ctrmile cu dou6 cocoa{o,rinoceri gi hipopotami.

Anterior acestor descoperiri, arheologul penran Joliu C.Tello Eglsil, in 1920, unele obiecte de ceramicd ce au fost atribuite culturiiTiahuanaco, pe carc erau reprczentate lame preistorice avdnd copitccu 5 degete, care au disperut in urmi cu 4O de milioane de ani,Cdliva ani mai t6rziu, Tello a gxiq im aceleasi sFahri, fosilele uneilame cu cinci degete. Dqi paleontologii qi arhmlogii nu mai exclud,dupi aceast2l descoperire, posibilitatea ca omul qi copitatele str fiaptrrut in acelagi timp, importanla acestui fapt a fost ignoratd inconnnuarc.

9i mai surprinzitoarc sunt cele aproximativ 30.0O0 de frag-mente de vase descoperite la Acambaro^4exic. Vechimea lor a fostapreciatl la peste 6.50O de ani. Pe multe dintre ele sunt infiti$atidinozauri, pleziosauri, rinoceri, tapiri, c6mile, cai, dragoni, monqhiscanii, figuri de oarneni-peqti, oameni clldrind reptile gig,antice qioameni-cai. Surprinzdtor, fiecarc din cele 30.000 de ftlagmentereprezindl altceva.

O pictrui rupest[ din Uzbekistan (a cdrei varstit a fost aprcciatila 6-000 de ani) rcprezintit doi dinozauri, iar pe o st6nctr de liingtrBig Sandy River/Oregon/SUd este desenat un stegozaur. Tot inSUA, dar pe rocile Vdii Havasupay, din Marele Canion, aparbronlozauri, iguanodoni, tyranozauri qi stegozauri.

In sudul Pemlui, cercetittoml qi fostul director al MuzeuluiPopoarelor din Berlin, &. Hans Dienich Dissethofi, a descoperit ogalerie impoftantd de piatr{ carc a primit denumtea Toro muerto,duptr numele spaniol al localitAtii din valea riului Majes, rurde aufost gesite pietele. Pe blocui mari, albe, de piarrit vulcanictr, ce aufost folosite pentru a r€aliza o construclie din oragul Arequip4 eraudesenate cu linii inchise la culoare, figuri ce reprezentau oameni,animale Ei diverse figuri geometrice.

Unele, evident cele mai vcchi, indicau prezen{a culturii Chavin$i pe platoul de.deasupra vdii riului Majes. O placit de piatdverticall, inalti, lnft1iga de exernplu, rm om-jaguar cu pieptuldezgolil tipic Chavin. Altele r€pr€zentau numai jaguari, in timp cepe diferite blocuri era desenata o int€aga zoologie penranl ladimensirmi miniaturale: cerbi, vulpi, gopdrle qi qerpi. Pe o piad eragravael masca unui zeu, din ai cdrui ochi pdreau sI ta$neasclfirlgere.

SISTEMI.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

Mdrturiile lisate mostente posterite$i de cftre civilizatia canea creat cultura lca au constituit mult mai tArziw baz-a pe carc s-aedificat o culturi la fel de misterioasa, aceea a civilizagiei Nazca'Tehnica realiztrrii unor diferite reprezent?lri pe pietre de m[rimivariabile cu ajutoml anumitor proieclii, folosict in cazul biblioteciilithice, a fost reluati qi transpust la o scard mult mai mare' ce nupermite int€legerca semnificaiiei respectivelor des€ne decat da{6iunt privite de la inlltimi foarte mari. Tocmai acest fapt a ingrduitadeptilor paleoastronauticii si suslini faptul ci respectivele linii nrar fi altceva decat niqte piste de aterizarc folosite in antichitate decivilizafiile extrateresfte.

l8 l

-PISTELE" DIN VALLE DE PALPA (NAZCA)

Nu departe de coasta Oceanului Pacific, pe povimigurile An-zilor Peruvieni, se ridictr vechiul orag Nazca" iar in proxima savecinltate s aftE Yalea Palpa, o fi;ie de pitmint netedr' cu olungimea ds 60 de l<rn qi blimea de 2 km, pe suprafap cdreia suntpresirate nenumtrrate pietricele, asemintrtoarc rmor bucdtele de fierruginit. Cu toact lipsa absolutjt de vegetalie, locuitorii din Nazcanumesc aceasd c6mpie pampa. Zbrtrittd pe deasupra acestei cimpii,se pot distinge pe distanle uriaqe, linii dispuse geometric, uneleparalele, altele care se incmciqeazi qi altele care mdrginesc vastesuprafet€ de fiumn trapezoidall'

Nenumirate linii, de grosirni qi hmgimi diferite, cuprinse inte8 si 65 de kilomeri, se indleapci in toate dire4iile 9i adesea seintersecteaz5, apar€nt la intarnplare. Drepnmghiuri uriaqe' niun-ghiuri gi trapeze pot conduce la ideea uor antice aeroporturi saupiste ai Unsare, insi alte desene zoomorfe 9i forme absFacte facaceasU ipotea prea simplistli. De altf-el, plmantul moale nu ar,fioermis iterizarca in aceasta zontr. ln mod evident, multe dindesenele zoomorfe de la Nazca sunt mai vechi decit liniile, de-oarece multe linii traverseazl desenele zoomorfe, ceea ce indrep-tdte.ste idcea cit deqertul a fost inscriptionat in doun faze' pltma ct1figu; de animale, iar a doua cu linii. Aceste linii nu sunt drumurivechi, pentru ct unele dinte ele sfdqesc brusc pe varfirri de munte'in vreme ce altele nu duc niciieri.

Figurile desenate ill degert sunt de o varietate impresionantil $iinclu4 printre altele, lm pdianjen, caEva pasfti, o maimult' obaleni, rm pe$e, o hmA qi o qopadd" o floare 9i un om cu aur[.Ca intindere, desenul qop&lei are 180 metri lungime. Mai existl'

182 t OS. KUHLEI{

de asemenea, 18 forme de plseri, din care cele mai frecvente srmtpasilrea colibri qi condod, cu lugimi cuprinse inte 25 qi 275 &metri lungime. Pdianjenul uria;, lug de aproximativ 45 de metsi,este mul dint€ cele mai int€resant€ desene ale deqertului, deoarcccapa4ine genului Sicinulei, vn din cele mai rale familii de plianjenigi ale cirei exenplarc se gdsesc doar in locuri inaccesibile dinjunglaAmazonului. Dcsenul este atet de exact, incat creatura prezind chiarqi prelungirea rmui picior pe al cdrui v6rf se afll clar orgianulr€producltor, vizibil doar la microscop.

Cele mai intercsant€ srmt instr desenele stilizate ale unor ani-male: maimute de 80 de metri, plianjeni lungi de 46 de metri,$op&le, pe.sti rlpitori, tot felul de mons,tri nedefinili, rm sotrimentbogat de udafe plsihi rtpitoare. Unele desene se repedt de parclar fi fost copiate. Profesorul Alden Mason, sp€cialist in arheologiaperuviann, sustine ctr desenele reprezint?l mlmrrii ale unei religiistrilvechi sau chiar rur calendar qi cd mdsurarea pr€cisi a liniilor qifiguri.lor geometrice din regiune a permis confirmarea ci liniile aufost trasate pe baa unor coordonate astronomice. Cu ioat€ acestea"o serie de cercegtori considertr ctr, deSi s-au facut nenumirateanalize, nu existi nici un fel de temeiuri care sd suginn Eoria cIrespectivele linii qi figud reprezintli ptrdi conponente ale rmuicalendar astronomic foarte evoluat.

Despre aceasttr civilizalie deosebit de evoluatil, dar care nutebuie confundatil nici cu cultura t6rzie Nazca 9i nici cu culturaIca, nu se pot face afumatii concrerc pani acum. Toat€ incerclrilede a stabili v6rsb sau finalitatea acestor figuri at6t de impresionanrc,imprirnate in solul deqertului, avand partea superioarl a pieteierodatjl, alcituite din linii kilometice si zuprafete largi, paralele sauorientate radial spre un centru, au rtrrnas in afara speculaliilor. OposibilS explicalie ar putea fi, totuqi, faptul cn uriagele figuri deanirnale qi oameni sunt, h esenti, o imitalie imp€rfecul a remarca-bilei qi enignraticei cu.lturi Marcahuasi.

Este de-a dreptul ilogic si se susfind cd ar fi vorba de u cultoarecare, inchinat unor zei-astronauti extrater€stri, cum s-a afirmatdeseori, deoarece este binecrmoscut faptul ce in istoria omenirii,diversele culte au aparut in forme de culhlra caracterizate indeosebiprintr-{ slabil dezvoltare tehnicS. h€supunerca cd o asemeneacivilizalie, car€ este capabilit str facd operc de artit extr€n decomplexe din prmct de vederc tehnic, a apa4inut unui cult oaFcar€,conFazice experienta istoricS. Mai realista este presuprmerca ci

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

aceasttr afitr monumentald, extrem de diferenliatn, poate fi pusn inlegtrtur5 cu construcfiile ciclopice ale Anzilor gi ar putea fi datatitintr-un timp mult rirai indeplrtat in prcistorie decat pand acum.

Maria Reiche, cercetitoarca germarE carc ti-a dedicat viataexplicdrii figurilor rnisterioase din pampasul andin, analiz6nd figu-rile gi liniile din deqertul Nazca, ce se intind pe kilometri int€gi insus qi in jos pe mrmli, p6ni la orizont, f[ri str se lind seama deobsiacolele peisajului, a sustinut cd aceste desene grandioase au fostmai in6i proiectate qi desenate la o scartr mai mic6:. ,,Doar cinevw

fomiliarizat ca activitatea practicd a unui topograf poate inlelegepe deplin formagia ti pregittirea necesarlt unor oameni capabili sltproiectae tm desm Ia scard micil si apoi sil-l treacd perfect Iascarl! mare, pllstra.nd toate propo4iile. Yechii Wruani ,rebuie sdfdispus de mijloace ii unelte despre care noi nu stim nimic."

Din prmct de vedere practic, toate liniile qi formele de la Nazcaau fost obt'nute prin indeplrtar€a primului strat de pietre pinl lanivelul solului galben de dedesubt- Insaqi plstrarea lor nealteraticonstituie una din enigne, in acesta privinF asemlnindu-se Gao-glfului din Paracas, care, de dtfel' este amPlasat intr-o rclativtrvecinitate. Din punct de vedere teor€tic singura explicafie plauzibitlo poate constitui folosirea unei tehnici, care deocamdattr nu a pututfi nici mlcar concspucl de actuala civilizafie, de imgegnar€ amediului terestru cu structuri energetice de cristalizare. PlEzumtivastruchrrd eneryetic5, ce se pare cI stit la baza acestui fenomen cutotul extraordinar, poare fi studiatl prin analogie cu formaliunileenergetice care stau la baza cristalizilrii fi.rlgilor de nea sau a figurilorce s€ formeazjt pe geamurile inghetste.

GEOGLIFI,JL DIN PARACAS

Cunoscut gi sub numele & Trei v'6rfuri" Candelabru, Trident,Trei qaci, Fa4 Cqctus sudameican, SJiinta Treime din YecheaAmericit, g*glifiil din Paracas se afld situat la o distanli de aproap€200 de lfi de deqertul Nazca. Bralele candelabrului sunt orientatepe direclia Nazca - Ocucaje, iar daca s--ar trage o linie imaginarnintre Tiahuanaco qi peninsula Paracas, aceasta ar lega cempia Nazcade deqernrf Ocrrcaje. ,,Candelabrul" & la Paracas este cel maimisterios simbol al mozaicului. Gigantismul constructiei 9i execugiasa deosebitii pot fi asemenate doar cu figurile de la Nazca, insd aicimodul in carc este finaliz^t frapeaze intr-o mtsurd Si mai marc:degi a fost amplasat pe un deal de nis,P sterp, fdri vegetalie, al

183

185184 OS. KI'HLEN

peninsulei Paracas, expus permanent mtrii deschise qi vanturilor cobat neincetat dinspre Pacific, el iqi plstreazn din timpuri imemorialoforma.

Compararea fotografiilor ftrcute in anii '50,'60 si '80 indicldoar mici schimblri la capetele bralelor, dar forma stiliz^Ul, caroconstituie expresia sa proprie, a rtrmas neschimbatn. Chiar gi atuncicend vantul putemic tnprdqtie nisipul gi-i acopere toate cutele, €lse regenereazt mereu, de parcd iti trage fo4a din adAncul pdmAn-tului. Cum e posibil acest lucru n-a fost llmurit inca. Cert este ctrfotografii iicute in perioade diferite de timp surprind contunrrile luistrdbatute de &umuri, purtdnd urmele copitelor de cai sau ale rolilorautovehiculelor, adAncite de linia oblici a dunei. Toate urmele ltsatcde vandalismul uman au dispSrut ins6,ix candelabrul a supravieluitneschimbat.

Desene similare mai pot fi intilnite ;i in alte zone ale Terrei:r In degertul indian Tarapacaru au fost descop€rite; in 1968,

contururi similare, precum qi o siluetil urnanl construiti dinbuciti de lavi, pe o colinl inaltA de 200 de meni;

o ln podi.sul El lEnladrillado a fost identifrcat un alt teren cu, desene, de aceasta dat{ el fiind inconjurat chiar de un

amfiteatru format din blocuri de piad cu masa de aproxi-mativ l0 tone;

o La sud de Lima, in peretele rogu al falezei care mirgineftegolful Pisco, a fo$ sapat unul din cele mai ciudatcindicatoare. Mdsur"and 250 m inilfime, desenul poate fiobservat din larg, de la o distanp de 20 km.

La dosarul marturiilor istorice disidente, in afarl de aspecteledeja prezentate, refeiitoare la urmele primordiale ale omului qi laimpresionantele realizdi ale culturilor Masma" Ica si Nazca, laargumentele ce suslin viabilitatea teoriei ciclice a evoluliei omeniriimai pot fi adiugate gi remarcabilele descoperiri referitoare laexistenta ului vast sistem de tuneluri, cu ramificafii la scarl plane-tar;.

RE'TELE DE TUNELURI SI GALERIIPentru cd sensul realizirii acestei complexe relele subterane

scapi oriclrei logici de ordin gtiinlihc, enignatica sa existenjtrrdmdne pe mai departe in stransA conexiune cu mitul ipoteticuluiregat subteran Shambhala. Tocmai de aceea, confirmirile prezen{eiunor numeroase tuneluri gi galerii subterane, in zonc extrem de

SIS TEMUL OCULT DE DOMINAR.E A LUMII

(lil'crite, rlspandite pe intreg cuprinsul planetei, constituie un pu-tcmic argument in sprijinul ipotezei referitoare la posibilitateacxistenlei anumitor teritorii locuite in interiorul scoa4ei terestre. inccle ce urmeazd voi txece in revisti cele mai importante si maieunoscute rclele de tuneluri gi galerii subterane, precum si o serietlc mdrturii care relevd activitatea unor civiliza{ii detindtoare alerrnor tehnologii net superioare, inclusiv fali de cea a civilizalieiilctuale.

RETEAUA SUBTERANA DIN PERU SI ECUADORContinentul sud-american este strtbetut de o giganticA reFa de

galerii, de un adevirat labtint lung de cdteva mii de kilometri, sitpatrrtlinc in ptrmint. Din acestea, doar citeva sute de kilometri au fostcxplorate si mdsurate, indeosebi in Penr gi Ecuador. Descoperitorulgaleriilor, Juan Moricz, rm cercettrtor prudent si bun prieten cu ungrup de indieni peruvieni, a fdcut cunoscute rezultatele explordrilorsale abia in 1969, dupd 3 ani de studiu in zona Morona-Santiago.In toaci aceasti perioadt, el a reusit str st€ng[ o colec{ie importanutdc obiecte remarcabile ti sI parcurgA mai mulli kilometri deluneluri. Accesul in peqterile care se intind intre oragele Cualaquiza- St. Antonio - Yaupi nu este u;or, intririle fiind ascunse de piduri.I)c-a lungul acestor galerii, strpate cu Fecizie qi care formeazdlircsc unghiuri drepte, busola nu func(ioneaza.

Planurile labirintului subteran au fost trasate cu cea mai maregrijI, dupt cum o dovedesc puturile de iesfu€, amenajate la intervalercgulate, brep dreptunghiulare qi verticale ale cdror dimensiuni inscc(ir.me variaztr intre I,80 9i 3,l0 metri lungime $i 0,80 metri llfime.In subterane gi-au stabilit cuiburile stoluri de pdslri asemdnltoarecu qoimii, care inoi qi ies tot timpul prin pulurile de aerisire gi carernor fiecvent tr ad6ncurile labirintului. Existi numeroase sdli, cer(lSpostesc diverse obiecte, dar, dinhe toate, una se distinge prinlaphrl ci adipostegte o veritabih biblioteci metalici, apa4inandrunei civilizafii de mult apuse. Este vorba de mii de pl6ci qi foinrctalice foarte fine, al c6ror format este in general de 96x48 cmz.lriccare placl este acoperiti de semne rcgulate, executate parcit deo magind.

Referindu-se la impresionantele descotrrriri fdcute in vestul(ontinenirlui sud-american, Erich von Diiniken subliniazi in carteast, Provocarea zeilort, urrndtoxele aspecte: ,,Nimeni nu Stie cine

i ' 'n,il

I Erich von Diinikeni Proyocarea zeilor, Ed;tura Domino, Tergovifte, 1996.

186 OS. KTJHLEN

a construit aceste galeii ti siili subterane ti nici cine 4u foslscllptoii care au ldiat in piatrd personeje enigmatice, ca fonneciudate, dar este posibil ca respectiii constnrctoi ai subteranelorsil nu fie unii $i aceiati c'n sculptorii, deoarece siilile Si galeriile,

foarte austere $i goale, contrasteazd cu stilul destul de incdrcat alunor statuete reprezentdnd tot Ielul de animal.e: saurieni, elefanyi,Iei, jaguai, cdmile, ur$i, maimule, bizoni, lupi, Sopdrle, melc| raci,fapt ce creeazd impresia cd obiectele ingrdmddite in siili nu se atlltIa local lor. Dar poate cd aceSti constnrctoi au ardtat operaanumitor privilegiali ti poate cit acestiq au sclrlptat in piatrd ceeace vdzuserd Si auziserd, ingrdmddindu-$i trePrat operele in acestesuberane "

Ptrrinrele Cado Crespi de la biserica Maria Auiliadora, dinCuenca/Ecuador, a strdns multe din obiectele gdsite in subterane,printre acest€ aflandu-se gi o steld indtil de 52 cm, lattr de 14 cmsi goasl de 4 cm. Ea este implrfitA in 56 de ptrtrate, fiecarereprezent6nd un caracter gra.fic diferit, ce sunt identice cu caracterelefolosite pe pllcile 9i foile bibliotecii metalice, ceea ce inseamnil ctrcreatonrl ei disprurea de rm anumit alfabel format din 56 desimboluri. Faptul esl€ cu atet mai demn de subliniat, cu cdt pdnAacum s-a afirmat ci civilizaliile sud-americane nu cunogteau scrieride tip fonetic.

Tot in Alpii peruvieni, crpitanul spaniol Francisco Pizarro(1475-1541) a descoperit in Huascaran, muntele incaqilor, la oaltitudine de 6768 metri, galerii subterane a ctrror intrare era blocattrcu pietre mari gi plate. Spaniolii au presupus ce era vorba dedepozite de alimente, aga incit nu au mai continuat cercetErile.Acestea au fost reluate abia in 1971, c6nd o expedifie a patruns subptmant printr-o intrare situata in imprejurimile localitiuii peruvieneOhrz.o. Revista germanl Bild der Llissenschaft, din 197 |, apftlicatun articol referitor la rezultatele respectivei expedifii sub titlul Unalt secret al incasilor

,,Muntele incasilor, Huscaranul (6763 metri) se inalld maia-tuos tn Anzii peruvieni. De aici porneSte vechiul drum al M$li'nasilor, ce duce peste munli ;i vdi spre nord, pierzdndu-se ingrohotiSul desprins la o distanld de 260 de lon, in apropiere deOtttzco. ln aceastd zond au fost descopeile tncd din timpul lulPizarro mai multe intrdri ldrgite si pardosite cu pl.dci de piatrd ingrote. Erau folosite drept cdmdi. Cercetdtoii \i-au amintit deaceste Kgrote ale incasilor> $ au pdtruns in eb folosind cele mal

SISTEMI]L ocIJLT DE DOMINARE A LUMII

nodeme mijloace ale tehnicii: scripefi, electrocable, ldmpi de miniii tuburi ca oxigen. La capdUl grotelor, atezaE pe mai multe nivele,uu dat de porti din pldci de piatrd care, tn ciuda greutdlii loranorme (au 8 m tndlfime, 5 m ldfime $i 2,5 m grosime), putequ limiScate pe rcle de piatrd, ce se invdrteau tntHn ldcat stropit cuupd, otunci cAnd se propteau tn ele paot biirbali Wtemici. Acestkrc se afla Ia 62 de metri sub poalele muntelui.

Ceea ce urmeazd reprezintd o uria;it surprizd: in spatele celor6 porSi incep tunele uriase, care ti pot fcce sii pdleascd de invidiechiar Si pe tehnicienii de azi. Aceste tunele, care au cdteodatil opantd de pAnd h 1404, duc oblic spre coastd. Pardoseala este dinIrldci de piatrd granulatd sau striatd, neahmecoctsd. Dacii azi li sepqre o arenfirit sii parcurgi cei 90-105 lon ai nnelului, ce trebuiesd f fost in secolul al XIY-lea sau al XY-ka, cu cAti greutate$i--au transpoftat bitltinasii bunurile sub Anzi pentru a le susbageeta-cltilof lui Pizqrro Si ale iceregelui spaniol!

Lo capdtul galeriilor subterane din Guanape, (numite astfeldupd insula care se aJId tn fala coastei Perului) despre care sepresuryne cd Jdceau cdndva legdtura pe sub mare ca respectivainsuld, se a/lit Oceanul Pacific. In lumina felinarelor panta des-<'endentd se termind Ia marginea unui talaz negru ca smoala: eEtemarea. De aici prnette tot subteran, coasta de azi. Cdutarea unuicoidor pe insula Gtmnape este imdw. Nimic nu qtestd cii odini-oard a existat undeva un tunel inFe uscat Si insuld. Nimeni nu Stiexnde siArfesc aceste cttloare subterane ale incasilor Si dacii deschidlrumul spre incdperi at comoi ale unei lwni demult apuse".

Despre aparida acestui articol, colonelul Omar Chioino, dircc-torul Muzeului National al Amatei Aemlui din Penr, a afirmatl:

,,Suntfoafte mirat a,on de s-a strecurat aceastd informalie pincenzura generald. De obicei, este menlionat numai numele mun-n\ui, nu Si local intrdrii ti nici numele cercetdtoilor sau al echipei-'l uneluile sunt atribuite incaSilor, deSi nu qcistit similitudini curcnshltqiib inca$e cunoscaE pAnd aa.m. Incasii nu le puteau tdia,dci le lipseau unelEk necesare, Cd inca$ii au cunoscat aceste.\isteme sublerane Si cd le-au folosit Wrfial, este evident.

Intrdrile tn acesl sisEm gigantic de tunehri din Anzi au fostidentificqte in tootii America Centalii si in Ameica de Sud siunume din Chile p,6nd in Argentina. lncaperite boltite, tdiae cu

f. Comelia Petrahr $i B€mard Roidinger: MeraJ€ ale unei alte ciilizatii.Piei,ele,lin desertul lca. Editru"a Saeculum I.O.. Bucurcsti. 1996.

ta7

l

188 OS. KIJHLEN

mdiestrie in piatrd, adeviirat labiint ramifcat in toate direcfiile,sunt cunosclrle in Peru sub numele de chicanas. ln diversele ldrlin care se gdsesc, le--au cercetat, de obicei, oJilerii ldii respectiwdar un schimb de infotmelii tn legdturd ca rezultatele oblinute nua avut loc nici mdcar in planul semiciilor secrete.

Este clar cd releaua aceasla subterand, care depd$e$te con'strucliile modeme ale metrouilor, este opera unei civilbasii nect-noscute, a unor locttitoi ai qcestui continent, care l-au pptlalmuh inaintea incasilor Si preincasilor, Este vorba de sute dekilometri rdsfirali subteran, strdzi late, al cdror scop ne este totalnec nosc'ut. Paryial au fost zdruncinale de culremure;i, astdzi, fesunt blocate, fe cd sJbrSesc sub nivelul mdii".

ln junrl anului 1570, cronicarul spaniol Padre Cristobal deMolina s-a arltat interesat de galeriile subterane gi de sensul lor.ln lucrarea sa Ritos yfobulos de los Incas, terminact in 1572, Molinapovesteqte cd Tatdl Omenirii s-ar fi retras int-o subterane dup[ cegi-a indeplinit opera" adicl duptr Crealie. Acest loc secret ar fidevenit locul de nasj€rc a nruneroase popotm, c:ue au apemt cadin ,,noaptea veqnicd". Molina ne mai aduce la cunoqtinli faphrl c[aceste galerii $i sali subterane ar fi servit, de-a lungul secolelor, caloc de adapost pentru bogltiile popoarelor, cand acestea se consi-derau ameninlate. O lege aspri il pedepsea cu moartea pe cel carefacea imprudenta de a vorbi despre subterane ih afara cerculuirestrdns al inifialilor.

In subteranele din Peru qi Ecuador se afltr cel pulin trei categoriide obiecte: l) mo;tenirea celor care au fost constnrctorii acestorfabuloase retele de galerii subterane; 2) pietre sculptate ti tiliate,operele primilor oameni inteligenli care, probabil, au fost eleviiconstsuctorilor de tunele; 3) obiecte din aur gi argint ale incaqilor,ingrlmldite in subterane duptr anul 1532, pentru a preveni jafirrilela care se dedau in permanen{i conchistadorii.

Arheologul peruan ltalo Olberti a descoperit, in 1972, in colaborare cu rm gnrp de cercet?ttori polonezi, in apmpiere de Sac-sayhuamar; rm tunel ce ducea din cetate pena h ora;ul Cuzco,confirmind existen{a unei intregi retele de drumuri subterane,print€ care qi a tunelului cu o sutd de po4i, denumit astfel datoritlzecilor de po4i megalitice trapezoidale de pe parcunul lui. Intere-sant este ca eforturile depuse pentru sEtrprmger€.a tunelurilor, dde precise din punct de vederc geometric, nu au avut ca finali@nici realizarca de catacombe fi.rnerare, nici a tmor altare de jertfr'

SISTEMUL OCULT DE DOMINAR,E A LUMII 189

nici a unor locuri de depozitare a obiectelor de aur qi argint qi nici:r unei ,,biblioteci" a foliilor bizare de metal de 96x48 cm/, pesFatelrr preotul Carlo Crespi din Cuence qi considerate a fi o Culegererrnicat.

Deqi r{elele de nmeluri subterane din America de Sud sunteclc mai impresionante gi mai cunoscute pe plan intemalional, elenu sunt singurele de acest gen. Sisteme complexe de galerii sub-tcrane au fost descoperite atet in America de Nord, cat gi in Asia.

RETEH DE TUNELTJRI QI GALERTI SIMILAREPE TERRA

in 1953, in timp ce lucrau ir subteran, minerii americani aurrvut surpriza sI plhundl intr-rm sistem de galerii c:u€ aveautliametrul cuprins intre 1,5 si 1,8 m, pline cu c5rbune atat de vechi,incSt aproape se transformase in roc[, pierzdndu-$i calit?t1ile decombustie. Profesorul John E.Willson de la Universitatea Utah(SUA), referindu-se la descoperirea fdcuttr la minele Watis, arllirmat cd .au existd nici o bazd vizibild Dentru datarea tunelu-rilrrl'. lnvestiga{iile ftcute au permis trasarea cu oarecare precizieir strivechii relele, dar, in locurile unde trebuia sd se debuseze lacxterior, nu au fost glsite nici un fel de indicii privitoare laprcsupusele ieqiri. Drept urmare, cercetAtorii au refuzat str factr oricelel de estimare privind datarea vechii exploatiri.

Pe coasta occidentala a insulei Bomeo a fost descoperitt o re{eavasti de peqteri, a c[rei configwafie seamtrnl cu aceea a uneicatedrale. Var$a obiectelor gisite acolo a fost evaluattr la circa.18.000 de ani. Printre obiectele extraordinare descoperite se numirisi 1estrturi de o fine1e remarcabili.

Gigantice complexe subterane au mai fost descoperite si la:l. San Augustin/Columbia - sanctuare zubterane legate prin

galcrii;2. Cholula./Mexic - temple subterane legate prin galerii;3. Derinkuyr/Anatolia - orale zubterane cu case care au mai

Inulte etaje qi sdli de reuniune.In iuie 1961, arheologul Ci Pen Lao, profesor de ar0t gi

rrrheologie Ia Universitatea din Pekin, a descoperit elementele uneilctele de tuneluri subterane cu ocazia sepdturilor efectuate in YaleaI'ietrelor. lnitial, au fost descoperite nigte intrAri ale unor labirinturisituate la adincimea de 32 de metri in contrafo4ii masiwlui Honan,pc malul lacului Tung-Ting, apoi arheologul a reu$it se lcr,alizezsgalerii care coborau drept sub lac. Perelii galeriilor srmt neezi, iar

190 OS. KTJHLEN

la intersec{iile galeriilor, precum qi intr-o marc sall subterantr, seafll ftesce care reprezinct animale fugind. Nu se qtie deocamdatlde cand dateazd constructia acestei retele subterane.

4. ARIIITECTURI MEGALITICE

Istoria oficiall atribuie originea construcliilor megalitice, a clrorarie de rispdndire cuprinde inteaga zuprafa{tr a Terrei, comuniti{ilorumane ,,primitive" carg se pr€supnne ctr au exislat in perioadaaqa-zis neoliticd. Mai mult chiar, deqi analiza comparativd a dife-ritelor arhitechri megalitice a evidenjiat faptul c[ numtrrul aspec-telor divergenie deplge$te num[nrl aspectelor convergente, cazurileau continuat sd fie tratat€ de majoritatea cercetitorilor in modrmiform. Renunldnd la inieryretlrile clasice, orice observator im-pa4ial poate rcmarca, dupl un studiu atent, ci posibilele destinajiiale conshucliilor monolitice difird de la un caz la altul pennilindo catalogare a acestom At minimum rrei grupe diferite, cu originice pot fi plasate in perioade distincte ale trecutului omenirii.

O clasificare a celor mai importante construclii megalitice duptrprczumtivele lor destinalii, ar putea cuprinde: l) structurile megalitice ce au ficut parte din refelele de trmeluri qi galerii subterane, qicare au ajuns la suprafala Pnmantrrlui in urma unor complexemigcari tectonice; 2) construqiile megalitice de tipul ora;elor-cettr1i,ce au fost realizate intr-m t€cut mult mai indeplrtat decat cel luatin calcul de ieoriile oficiale gi care au fost folosite ulterior decivilizaliile ce au ocupat acelagi spaliu geogra.fic, ftrrtr ca acestea strfi cunoscut cine srmt adevlrafii creatori ai impresionantelor edificiimo,:stenite qi 3) formaliunile megalitice presupuse a sluji dreptobservatoare asEonomice sau aFzdminte religioase. Pentu a e-xemplifica cazul primei gnrpe, voi prczenta in continuare tsei dintresiturile megalitice despre care exisdl indicii ci au flcut pafie dinvasta relea de tuneluri gi galerii ce se intinde sub scoarta Tenei:Tiahuanaco, Nan Madol qi Sacsayhuaman, urmand sI abordezsitualiile celorlalte doutr grupe ulterior.

TIAIIUANACOSituat la o altitudine de 3840 metri gi la 2l kn sud de

extremitatea boliviani a lacului Titicaca (200 km diarnetru), oras.uletem Tiahuanaco este amplasat pe un platou flancat la est ti lavest de douit lan(uri mrmtoase cu inllfimi de peste 6000 metri.Vestigiile istorice se ?ntind pe o zuprafa1tr de 420 hectar€, din carcconstmcliile megalitice acoperi circa 16 hectare.

SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII 191

La Tiahuanaco exisdl un rnare numtrr de movile mfuite in modartificial gi este posibil ca ele str ascundtr mai multe edificii, findndcont c[ fcoperigurile" acestora, cu suprafele de circa 21000 m',sunt complet netede. Imaginea acesiora pdle$€ insd in fata blo-curilor de gresie de 100 de tone, peste care se sufraprm cuburi de60 de tone. Suprafelele lor netede, cu caneluri foade precise,formeazi paralelipipede uriage, fixate cu ajutorul rmor scoabe dearamtr. Unele blocuri, ce cdntiresc in jur de l0 tone, sunt sffibdtutede rm fel de canale cu o hmgime de 2,5 m, a cdror utilitate nu aputut fi explicati pantr in prezent. Nici dalele tocite, lungi de 5 m1i titiate dintr-un singur bloc de piatrd, nu contribuie la rezolvareamisterelor care inviluie Tiahuanaco. Solul vechii aqezdri di la ivealnnenumtrate conducte de api, confe4ionate din piatri, lungi de cate2 m, cu diametrul de 0,5 m ;i cu perelii la fel de grogi.

,,Poarta Soarelut' (Puerta del Sol) din Tiahuanaco este rmadinte cele rnai mari splendori arheologice ale continennrlui sud-american. Este cioplitit htr-un mod rafrnat, dintr-un singur bloc deandezit, cu dimensiunile de 2,75 m inlltime - 3,84 m ldtime - 0,5m grosime Si cantarette peste 10 ione. Pe ea se disting 48 de fiin1efabuloase, carc il preamtrresc pe un putiitor de sceptru, numit depreirrca;i Viracocha gi venerat drept creator al lui Tiahuanaco qi allumii. Pe suprafaja pietrei, Alexandru Kazantev a identificat ceeace el consider{ a fi rm calendar venusiaq al cdrui an este egal cu225 de zile tercstre. Tot el a mai afimat c[ edificiul a fost construitin urmtr cu cel pulin 12.000 - 15.000 de ani, intreg platoul pe carese afla fiind ridicat la actuala altitudine ln urma unui cataclismDlanetar.

in mod oficial, arheologii suslin cd acest cemp de ruine dat€azdde 3000 ani, aprecierea lor intemeindu-se pe examinarea cdtorvaneins€mnate figurine de lut glsite la Tiahuanaco, dar care n-aunimic comun cu epoca constructiilor monolitice. Exis6 insd gi uniicercetatori carc suslin ctr Tiahuanaco a fost cindva la nivelul mdrii,argument6nd aceastd ipoteztr prin descoperirea unei linii de sedi-mente marine, Iungi de 700 krn, care incepe din Peru (lacul Umayo),la 100 m deasupra lacului Titicac4 gi se indrcapt5 spre sud,inclindndu-se heptat: dar menlin6nd o diferenli de nivel pozitivd(circa 30 de metri). In acest caz insd, se pare cI, cel pufin p6ni laretragerea m6rii, oralul a fost un port subacvatic, situat la aproxi-mativ 90 de metri sub ap6.

Nici mul dintre triburile de indieni arrrnanl. care locuiesc in

OS. KUHIIII

zontr !i care au locuit acolo cu mii de ani inaintea venirii spaniolilttft

nu-qi atribuie acest orai. Nici in poves1ile.qi nici in tradiliile aym[

,I , I I VUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

t,,rpoarele din Pacificut de Sud igi incarcd in mod voit operele,r l lccturale cu motive omamentale.

( cle aproximativ 32.000 de coloane ale fa{adei construcliei1,r rncipale, lungi de 3-9 m, groase de 0,6-3 m si cdntdrind uneorit" ',lc l0 tone, au secliuni hexagonale Si octogonale, ceea ce excludert,,,t('./l ca ar fi rezultat in urma unui proces natural. in afara clSdirii1'r rrrcipale mai existi canale pavate cu coloane, San{uri, tuneluri girrrr zi<l fung de p€ste 860 de metri, care se ridicd pant la 14,2O rnt|l |':rrlsa lui cea mai inalti. De jur-imprejurul construcliei principale* ,rllll o terasA cu mai multe nivele, f6cug tot din coloane gi blocuri,1, lr,r,,:r lt. precum gi alte 80 de construcli i mai mici. h total, numarulr,,lo;11r:161 folosite pentru construirea diverselor ansambluri depS-1' \rr' cifia de 400.000. Daci presupunem cA au fost transportate 4l,l,t rrli pe zi si cd s-a lucrat 365 de zile pe an, rezulti un total deI ltn) (lc blocrri de bazalt pe an, ceea ce inseamrd cA edificarea

' rt,',l.lci Nan Mandol s-a d€sfasurat pe o perioada de aproximativ,'r(, { lc ani.

( irricra de bazalt se aflf, la circa 50 km distanF, iar blocwile,,, ,rtrrrg uneori 25 de tone, au fost ridicate la inihimi de 10-12 m.Itn,trrr:rsii nu stiu cine le-a construit qi eviti si se apropie de ele,, , ,r r'.rr k'rlindu-le stipanite de duhuri rele. Studiindu-se amplasa-rr' rtul construcliilor s-a observat cA terasele sunt pozitionate a$alr', ,rt \:1 faciliteze accesul spre vdrful ansamblului arhitectural, unde! irll.l Inlnrea unui tunel, in prezent plin cu api. Scufunddtorii caredrt | \lrl()rat fundul apei au relatat desprc existenla unor lucrurir rtr,r.,r(linare: drurnuri, arce de piatri, construclii minate, monoliti+,,1,, r r(i de oorali qi de scoici. Constructiile de la Nan Madol selrrtl'rrl rlirrcolo de limitele insulei, sub apa oceanului, aSa incat epr,rr ,1,. pnicizat pana unde se intinde ,,citadela". Interesant esteI'r1,trrl t; i scufundAtorii niponi au scos, din l9l9 gi pani in 1939,r{rlrl,rlr rDari de platini, metal care a fost principalul articol de*1.'rt .r l irr.ulei Ponape sub dominatie japonezA.

SACSAYHUAI\{AN

\rr\:ryhuaman a fost multd weme un loc necunoscut, desiril'1,', l( li)ftificatii se afld la doar un kilometru de oragul Cuzco./1lrrr rl, r rt lopice ale celei mai monumentale construc(ii megaliticei tr r,,rr, '1,1'.",

'tt "u."

blocuri uriase, de peste 60 tone (unele atingardfht.'r ,(rr) (lc tone) sunt imbinate atat de perfect, ibri nici un fel dehtrt rrr,,rt iltre cle mr poate fi strecurati lama unui cu1it. inillimea

193192

nu ;e glsesc indicii care str ateste faptul cI sdmoqii lor su

constructorii metropolei megalitice. Cdnd s-au aqezat acolo, au

un gigantic oraq p;rasiq deipre care au presupus ce. n-a fost llo{

de irina omeneasci, ci de o rasn dispirutd de uriaqi Mai rnul

chiar, in perioada colonizirii zonei de c6tre triburile aymars, 'l200O-300b de ani inainte de incagi, aceltia au purtat lupte cu ||l

trib aqezat pe malurile lacului, misterioqii uro, neoamenii' Popult

avmara a invins tribul uro qi l-a alungat' iar acestia s-au stabillt

insulele artificiale din trestie, unde locuiesc 9i astizi' Interesanl

faptul ctr nici micar aceqtia nu-Si amintesc cine a constrult

Etem*.ln 1909, a aptrrut la Viena volumul Cele doud Tilhuuttl

Scris5 de M-rue^l Gon-l"t de la Rosa, care a trlit mulli unl

Peru. lucrarea contine relatirile interprehrlui indian Catari, cnf

rradus in secolul XVI, pentm cllugirii iezuiqi din Cochabamh.--l

numer important de sforicele cu noduri, strivechi texte ince'

mlcirea originald a lui Catari nu a rnai fost vlzutn din 1625,

a intrat, se spune, in arhiva Vaticanului, dar referirile la Tiahur

sunt deosebit de interesante. Conform lui Gorzalez, Tiahuanloc

numea inilial Chaucara. Err in totalitate subteran, la lumim 'l

nefiind decat carierele de piatrtr 9i satul muncitorilor' Accatul

interior se putea face prin mai multe intrf,ri, iar la marginea lll

din apropiire se afla un palat, construit la facerea lumii, din

insl nu s-a plstrat nici o urmtr. Se presupune cd amplasaM

sub ptrmant se datora necesitttii de a asigua o,temperatql Isupravietuirii, altitudinea platoului fiind de 4000 de meFl'

I

i

NAN MADOL

in insula Temuen din arhipelagul micronezian, gnrpul

se afla ruinele unui sit preistoric czu€ acopera aproape

i"rUe. I"to.iu nu sptme ni-i" d""pt" originea ceti{ii .de lo ll

Madol, care se prezintt sub forma rmei ingrdmadid uimito fcoloani de bazalt" arezate cand intr-o ordine impecabill' -

r

intr-,- h-" deslvnrgit- Conform observaliilor fdcute de Erich

Daniken in cartea sa, ProvocareQ zeilor! , Narn Mandol nu $l

basoreliefi.ui, nici sculpturi, nici fresce, ci doar o arhitecturlgoaltr qi austert. Faptul e cu atat mai surprinzitof cu cat so I

l. Erich von Daniken: Ptowcarea zeilor, Editura Domino, Talgoviqlo loi

194 OS. KUHLEN SISTEMI.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

mult de 2,62 de milioane netri cubi de piatri doar pentm a satisfacecapriciul unui rege? S-au asamblat cu grijd 2,3 milioane de blocuri,fiecare c6ntitrind cel pufin 2,5 tone, doar p€ntru a acoperi trupulrmui faraon?

ln f'mn1a la doi kilometri de Falicon (sat aflat hngd Nisa), s€ridice muntele Cau. Zona este departe de a fi pustie sau necirculata.Cu toate acestea, cei care au v6zut piramida de acolo pot fi nurnaraupe degete- Ac€asta a fost descoperit?i in 1804 de Rossetti, un italiandin Turin qi nu are dimensiunile celor din Egipt, dar este la fel deenigmatice. Monumentul, realizat din blocuri mari de piatrtr, cimen-tate cu un liant nectmoscug se ridicit la aproximativ 100 de metride virfirl mrmtelui, ale cerui pante abrupte au determinat inegalitateamuchiilor constnrctiei. in latura rtsfuitean[ este Uliati o poarct inaltede 2,50 m, pe frontonul ctrreia s-a aflat, pane in 1921, o zvastici,simbolul sacm al jainigtilor. Laturile principale ale piramidei au6,60 m, v5rfirl lipseqte, iar inn\imea inilial[ a fost estimati la 9 m.Este rm monument foarte modest, mai degrabn o ingr{madire depietre, dar edificiul ascunde c6teva surprize: la baza po4ii sedeschide larg, gura intunecaE a unui aven ad6nc de aproximativ15 m.

Coborind in aven se ajunge intr-o saE de mari dimensiui (20m diameau qi 5-10 m inlllime), al cirei acoperiq se sprijinn pe ocoloane centraltr constituiE, aparent, dintr-o foarte veche stalactiti.ln partea estict a acestei adevtrate catedrale subpdmantene, $aptetrepte cioplite in piaFa

-duc la o platforma carc a fost, probabil.

cdndva, un fel de altar. ih fundul salii exisdt doutr puluri verticale,din care unul este plin cu buctrli de rocI, iar cehlalt, ad6nc de circa8 m, a fost pentru prima oarl explorat de rm gnrp de speologi abiain 1927. El se termintr printr-o crevastr, care, h randul €i, pdtnmdein sol circa l0 m. Se ajunge apoi la o mictr platformd de argill, deunde, in lateral, pomesc alte falii spre profunzimile muntelui.Continu6nd coborirea, exploratorii au descoperit cu uimire o noutrsaltr, mult mai mare decat prima (30 m lungime x 20 m At[lfme),in mijlocul citreia s€ afla o altit piramidn (20 m baza x 10 minltime). De aceast5 dati, edificiul pare sI aibd o origine naturall,cdci este format din buclti de roctr, neprelucrat€, care, duptr uneleopinii, s-au desprins din tavanul pe$erii $i au cezut pe sol, aseme-nea nisipului dinrr-o clepsidrl. Cert este ci forma generalS a movileia fost ajustati, iar llcas,ul a fost folosit o foarte lunge perioadl delmD.

195

lor este in jur de l8 metri 9i se Artind pe lungimi de peste 5m demeti. Materia primd folositil este granitul, o roctr de adancime,ext€m de tare, durl Si r€zistentl, in care au fost cioplite, la oadincime de cateva zeci de metri, coridoare precis delimitategeometric.

La cateva sut€ de metri de forttreatl se glse$e un crater, slpath coasta muntelui, rmde existi rm bloc de piatrl" monolitic, cu ogreutate de aproximativ 25.000 de tone. Acest colos de piatril, cuinelfimea de 25-30 meti, a fo6t prelucrat cu o tehnictr deosebitn,in el fiind di tuite trepte uda$e, mlrginit€ de balustrade impodobitedin loc in loc cu spirale qi orificii. lnteresant este faptul cn uriaSutmonobloc este afezat in crater irivers, aga lncat treptele pomesc dela supmfala solului gi merg in jos, in vrcme ce niqte scobituriciudate, suspendate in gol, sfideazl legile gravitatiei ii toate ac€st€ala ni$te dimenshmi ciclopice.

I,a doar 300 de mebi depbrtare pot fi descoperite roci vitrificate,dovadit a topirii lor la temperaturi extem de ridicaie. Desigur,explic4ia oficiall nu poate fi decat cea clasicd: piatra a fost $lefuitAin acest loc prin acliunea exercitatii de rm ghelar in curs de t-opire.Ciudat este insl cA ipoteticul ghetsr, de aproximativ 15.000 rnz, s--asc rs in $ase directii diferite qi nu intr-o singur! direclie, cum secompofitr orice mastr car€ alunecS-

PIRAMIDELE frT T,UUTUn alt element aflat int-o sdnsl legetud cu retelele de tunelud

qi galerii subterane il reprezintl piramidele, constuctii rtrerf,rre Winheg cuprinsul Telrei, Pk[ nici un fel de exceplie. O analizitarnlnrmJit6 a modului in care este rcalizat pr€trtindeni ansamblulacestor dout elernente, rezrltat al unei gtiinp $i al unei tehnotogiisuperioare, r€bve un as?ect deosebit de interesanc reJelele dehmeluri qi galerii pot fi asociate rmor circuite energetice, iar p!rarnidele pot indeplini atet rclul de concentratoare ale unor energiicosmice, cat qi pe cel de v€ritabile ,,balize", menite s! semlalizezeamplasarea intrlrilor in subteran.

Ce gi-au propus exact constmctorii piramideloPIn mod uzual se consider[ ci este vorba de ,,simple.'monu-

mente fiDerare. Ne indoim instr cI Marea PiramidE din Egipt a fostin tatl din granitul adus de departe, de la Syrene, doar pentru aascunde un singur cadavn: invelit in p6nzi de in. S-a muncit gis-au transportat cu greu, in focul atzdtor al soarelui african, mai

196 OS. KUHLEN

Pe mari suprafele, perelii cavemei sunt im€griti de lininginegi cirbune, stratul depunerilor ating6nd rmeori 2 cm grosirne. Dinp[cate, nimeni nu a incercat # realizeze da6ri folosind prelevtrridin aceasta zgur[. ln schimb, in jurul anului 1922, un anumeGothland, pomind de la anumite date traditionale, considerate cast6nd la baza orientirii piramidei, dar pe care a refirzat sI ledezvdluie, a €stimat cI varsta piramidei este de 4335 de ani.Conform.afirmaliilor ftrcute de Sorin $tefinescu in lucrarea SlidareaTimpuluit, de$i unii cercetdtoi considerd cd damrea pare exa-gerald, aprecierea lui Gothland liind, oricam, indoielnicd, existdto0qi un amdnunt ce dd de gdndit, chiar dacd vine tn contradicfiecu aceastd evqluare: satul cel mai apropiat ti mai vechi din regiunepoatd numele de Gaina (ciudotd asemdnare cu muntele Giiina dinRominia). Nu cu mult timp in urmtr, registele cadastrului indicauo denumire ugor modificatit Jain sau Jain4 care ne duce cu g6ndulla nurnele unei populalii hinduse, jainii, al c6ror simbol de credinlila existat, in mod cert, pe frontonul porF,i, pant in l92l! SI fieacestea doar simple coincidenp?

Pe coasta mrmtelui Briscor! la circa un kilometru de Auhm, seridictr un edificiu asementrtor celui de la Falicon. Este pufin maimare (17 m baza gi 27 m inlllimea) qi, lucru extem de intercsant,a fost constmit tot deasupra unui aven. Dup6 investigafii atente, unspecialist a constatat cd aftitecfii anonimi au adoptat o solutieintalniel numai la vechile monumente mexicane: o combinatie depiramide scobite, aranjate unele deasupra celorla.lte. Din plcate,puful, a cdrui intrare se deschide sub baza edificiului. nu a fostcercetat pana in prczent.

Sdpdh[ile efectuate in anul l92l de suedezul Anderson, in zonasahrlui Yang Shao-ts'rm, provincia Pan-p'o Shensi, din nordulHonan-ului/China, au dus la descoperirea rimisilelor unor adtrpos-turi cu aspect mai pufin obignuit. Se prcsuplme c[ ele dateazl dinneoliticul tArziu gi sunt rohude, fronconic€, cu diametre de 3-5 mQi vad centrall,;i erau, probabil. locuinle pentu cate o singurefamilie. Cea mai mare structurtr, cu dimensiunile de l0 x I I m2-se afl{ insd in mijlocul satului 9i are o formd piramidal[.

R. Charroux' afuml cf, la Shanxi, la circa 70 km sud-vest deXian, se afll a doua piramidi ca mlrime din lume. Cifra vehiculati

I. Sorin Steflncscu: Sfdarea nmpului, Editura Zon4 Bucure$ti, 1992.2. Robert Charroux: Cortea tecutului misterios. Editura EliL ploiesti.

SISTEMIJL OCIJLT DE DOMINARE A LUMN t97

este de-a drepnrl uluitoare: 300 m inlllime! Spre deosebire depiramida de la Cholula (Mexic), singrrra care o deptrqeqte camtrrime, ce inveleqte de fapt'rm rnunte, edificiul de la Shanxi parca fi in integime artificial- Fiecare laturl a construcliei era coloratilin acord cu prmctele cardinale sprc carc este orientatil: nord-negm,sud-ro$f est-gri-albastr.r, vest-alb, iar virful - in intregime galben.Piramida este datati, cu multil nesiguranltr gi precautie, in timpuldirmstiei Hsia deci acum circa 4000 de ani.

in CamUoagia strtrvechea cetate Angkor con(ine qi catevapiramide de mari dimensiuni. Despre ele, legendele autohtonilorrelateazA cd au fost construite fie de giganli, fie de Pra-Eun,principele ingerilor.

Primii colonizatori ai zonei centrale qi sudice a Statelor Uniteau gisit movile Si piramide tnmchiate pe integ cuprinsul viilorMississippi qi Ohio qi pe aproape toate cursurile de ap5 din Midwest;i din regiunea golirlui. Cea mai mare struchri artificiald dinStatele Unite, dupf, opinia specialigtilor, este movila din parculna\iornl Cahokia Mounds, sit].nt[ in Collinsville/Illinois, care aco.perl 6,5 hectare qi este inal6 cat o clidire de l0 etaje. Colina estedin lut gi are ̂ forma unei piramide, iar laturile bazei sunt de circa30O x 230 m'. Cu toate eforturile cercedttorilor, nimeni nu poatespune inci cine 9i pennu ce a edificat-o. Sl fi apa4inut, oarc,necunoscufii constructori aceleiagi culturi ca ;i cei care, acum .100Ode ani, au ridicat colina piramidah (inalt?l de 50 m) Silbury Hill,de lingi Wilshire/Anglia?

Altele erau rnai mici gi serveau, probabil, drept arnenajtrrifunerarc. Unele aveau forme de animale, in timp ce altele consti-hriau platforme inalte pentu temple displrute. Movila $arpelui dinapropiere de Louden/Ohio este cea mai mate reprczentarc a unuiEarpe din lume, f6lcile deschise mdsurand 18 rnetri lungime. O partedin consbuclii par sd fi fost platforme individuale pentru grupudde clidiri sau chiar ora$e integi protejate cu ziduri din plm6nt.Dr.James Fond, de la Muzeul American de Istorie NaturalS, refe-rindu-se la dimensirmile oraqului-movild de la Poverty PoinVl-ou-isiana" cu datltri cuprinse intre anii 1300 qi 20O i. Chr., a calculatci acesta ae \rn volum de 35 de ori mai marc decdt cel al MariiPiramide egiptene.

In 1987, au fost descoperite, in provincia Morona-Santiago/Ecuador, edificii preistorice desfdgurate pe versan{ii unui urlcanactiv. Complexul este imprcsionant sute de piramide din piad,

i

, :l

II'

198OS. KTJHLEN SISTEMT'L OCULT DE DOMINARE A LLMII r99

asemf,ndior a fost identificat, rot in 1982, ,i h penf |inef fuc;o.provincia Lambayeque. supranumit ,o""j a pi-"iia"lii., J "#ryrd_ ̂o :uprafaF de aproximativ 2ZO hect e. piramid; bafte ;30-40 de meri flanchee-I alei si piele lurgi. V""fri-"u,

-""ti;;

pe baza numemaselor artefacte gasite in Lna lmxti a" ;;;obiecte diverse, a ciror destinalii nu este inca s;diiUj

"?JiaprecratA la doutr mii de ani-

hlj" dt +.." meri, avdnd bazele drcptunghiulare cu lanrile de 30x rJ m-, sunt dispuse de_a lungul a muneroase alei. Un ansamblunruncitorii au rculit str indeptrrteze leqrdea si sub ea au aflat oscaxi ce cobora in adinc, in cea nai marc parte colrnatattr cu tonedc piatrl si argili. Pentru curitirca celor 2l de trepte au fost necesarirloi ani de lucnl astfel inc6t abia in l95l pulurile de ventilafie au,bst degajate complet, ceea ce a permis continuarca activitiflii.

La 16 mefi ad6ncime, scara se termina gi incepea un culoar.Zidul de pietre lipite cu mortar care bara drumul a fost gi el inldhrrat,dar a urmat un p€rete gros de patru metri gi o phce im€nsd depiatri. [n ziua de 15 iunie 1952, Ruz a patnms pentru intaia datilin cripta ascunsa la 25 de metri sub pdmint. Dincolo de stalactitelece coborau din tavan ca o cortin5" a observat un monolit de piatrtrcare ocupa cea mai mare parte a podelei. incaperea era desnrl despalioasl (9 n hmgime x 4 m hlime x 7 m inllfime), insl datoritidimensirmilor pldcii (3,8 m hmgime x 2) nlJ;lime x25 cm inlltimesi 5 tone greutate) care se stririjinea pe un soclu de aproximativ 20de tone, a fost dificil de ridicat. Dup{ ce operagiunea a fost incheiattr,in sarcofagul de piad au fost descoperite rlmdsjlele pdmanteqti aleunui individ, decedat probabil in anul 692 d Chr. Cel ingropat er4in comparatie cu ceilalfi indieni, remarcabil de inalt (1,73m).Bogdfiile glsite h oiptu" in sarcofag ;i asupra scheletului auprovocat, surprinzitor, mult mai puline dispute decdt ceea ce erasculptat pe laturile qi pe suprafaja capacului de piatrl. Gnvur4extsaordinar de bine executag gi consewadl, nu infnfi$€azit altcev4conform opiniei generale, decdt rcprczenbrea omului. Exist2l instr;i mele interprettrri care suslin cI imaginea ar constitui schita rmuivehicul de zbor, acest punct de vedere fiind infltdt qi de friza cusemnificafie astonomictr de pe laturile capacului.

Langd capitala ecuadorianl Quito se gtrseste un munte artificial,af cdrui nume esb Panecillo. inc[ de c6nd capitala nordictr aimperiufui incaq a bst cuceritA Si incendiatl de spanioti, pe pane-cillo s-av fecut slpeturi nenumtrrate din cauza zvonurilor orivindarmrl, arginhrl si nestematele incaqilor ascunse acolo. in ultimii ani.in urma studiilor de sFatigrafie, car€ au constatat lipsa straturilor,a devenit evident ci Panecillo nu es|€ altceva decdt o moviltr uriagf,,constsuidl cu a6ta timp inaintea inca;ilor, inc6t nu existit nici micaro legendi legatit de aceasta. Exca tiile efectuate pe culmea rnovileiau scos la ivealtr o curioastr consbucfie in form6 de stup de albine,ce semena intucetva cu rm convertor Bessemer. pe tot intinsul celordoutr Americi, multe astfel de dealuri gi coline au fost identificateabia in ultimul timp ca fiind piramide sau movile construite deoameni.

^ _t-Ttu de la Teopantzolco prezin0t un aq)ect inedit: ascunslpana la Jumatate u:tr_o adanciturd de forma unei tave drcptunehiu-lT dh pr."g, are perelii aproape verticali. C"fe Oour sciiHn-ci-paret paratete. sunt separale de o rarnptr laUl. cc creeaza imprcSiActr monumenhrl est€ constsuit prin atipirea a douA edincii

"irnlt L.pe care arhitectul le-a introdus intr_o cutie. pe rma din sciri ;, fo;

$*gn"ti,. urme de vopsea roqie, iar pe cealalt?t d" ;;p;;Jb";.

.rrp"."l]|tt- se $tie, in u-aditia unor popoare. cele doua cdorile-pre.zn6 ro4e/energii de sens opus, dar aceeagi simbolistictr esGfolosit?l deseori qi in zilele noastre.

"Lj"TT-99 , Tepozrec-o are rm amplasament extrem de dificil,nlltc necesara urcarea a catorva sute de tepte abrupte, ceea cotnsearnntr ctr ratimea construirii ei doar in u""f fo" si

"u io utt rlmai accesibil, trebuie sit fi fost foarte importantn. i";*;;t;f.i

de podii sunt ales€ numai pentru staliili releu de radio si tJJ_zrune. I epozieco hseamntr,,loc al pietrei de metal.. $i este, probabil,o aluzie la inveci4area cu un deal acoperit in ilcr"iJ ; fi*T59ti:",

situat la Jiquipilco. Dar sinibolul .rt"" i"t " Jo"uf

qreEel -de

metal- este cel pufin surprinzitor, deoarece seamtrntr maroegrabA cu palnia unui gramofon ce iese dintr_un dom, tohrl foartesugestiv Si pr€_cis conturat. ln plus, ta Tepozteco, p. *ti* fo"o-::rT,

a rosj gtsiji ^o

t:sryde giganticd, a c&ei suprafattr este a6toe^9me qTtucrat " tucat luceste ca o oglindtr. Locatnicii o nunesc- n2tra llrCtrur

" $i este indreptat2t s?rc cer.. In 1949, Alberfo Ruz Lhuilier, profesor la Universitatea Natio-nall Auionoma din oraqul Mexico, i inceput Ia p"hq;; ;-""6;

ce- s-a sfiirsit tei ani mai tArziu cu o rcmarcabila descooerirrfllT!-c1a: Observand c4 sprc deosebire a. poaoauele JroiffitJqm ratenque, cea a piramidei pe carc o cerceta era acoperitl cuoare penect prelucrate, profesorul a gtrsit in una din ele 12 ctruriome astupate cu dopuri de pian-i. Dupn cabva ore de Jfort

200 OS. KI.'HLEN

Din cele aprcximativ 80 de piramide egiptene, trei gi-au cd5tigatrm rcnume deosebit, datoriti in special dimensirurilor lor ieqire dincor:au;lr- Orittntul lui Khaps, Marc este Kefren ;i Divin estcMikeinos. O caracteristici remarcabild a celor Aei piramide marieste nu numai asemanarca lor, ci li arhitechra interioartr identictr,cel putin in ceea ce privegte culoanrl descendent si camera subte-ran6.

Singura dintre cele qapte minmi ale lumii care a rezisiat panAin zilele noastre, piramida lui Kheops, a fost ridicati, conformmajorit?ttii aprecierilor modeme, intre anii 3000 - 2800 i. Chr., deciar avea venerabila vdrstil de 50 de secole. Chiar 9i in aceste condifii,acum 2000 de ani, pirarnidele puteau fi considerate deja antice. Ceamai mare dintre ele nu este, tohr$i, gi cea mai in virsta. in zoni aufost iu€gistrate aproximativ 40 de monumente as€mtrntrtoare, lntimp ce in tot Egip$l 9i in Sudan existil nu mai pu{in de 180.Piramida lui Djoser este cu un secol mai veche decat Mar€aPiramidI, in timp ce constructia de la Niuscrre este cu doui sutcde ani mai tandr[. Interesant este faptul ctr cele mai mari gi maiftumoase edificii par str fi fost ridicate intr-un interval de cel mult100 de ani.

DacI acordam crezare traditiei copte, conform clreia Piramidalui Kheops a fost edificati cu 300 de ani inainte de Potop, se poateaprecia vechimei ei la circa 11.000 de ani. Textrirl scriitorului coptMasoudi (mort in 975 d. Chr.), al carui manuscris, numit al luiAkbar - Ezzemqn, aflat la Oxford, subliniaz5: ,,Suridiunul dintreregii Egiptului dinaintea potopului, a constnlit cele doud maripiramide. EI a ordonot, de asemenea, preolilor sd depund in acesteatotalitatea inlelepciunii lor Si ansamblul cunoStinyelor lor tn difeitearte;i Stiinle, in acelasi timp tn care scrierile conlineau $tiinleleoitmetice Si geometrice, oSa incdt ocestea sii patd rdmAne camdrturie, pentru benefciul celor care, cu timpul, vor putea sd leinleleagd. In piramida orientalii (a lui Kheops) au fost inscrisesferele cereSti Si Jiguile reprezentdnd stelele Si planetele. Regele ainscris, de clsemenea, poziSiile stelelor Si ciclurile acestora Si, inacela;i timp, istoria $i cronica timpuilor trealte, a timpuilor cevor veni ti Jiecare din eyenimentele iitoare care urmau sit seproducd in Egipf'.

Mai recent, istoricul arab Abou-Zeyd-el-Balkhy a sustinutipoteza unei varste de 73.00O de ani. El qi-a bazat evaluarca potraducerea in arabl a inscripliilor sapate pe pl6cile care, dupd cum

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 201

se $tie, acop€reau candva edificiul, textele respective indic6nd faptulcd lucrlrile au iriceput pe cand constelatia Ltei se gesea sub semnulCancerului. Abd-al-Latif (scriitor arab din secolul al Xl[-lea)menlioneazi in memoriile sale ca semnele hieroglifice care aco-pereau piramida ,;unt in numdr aga de mare, incdt, dacd le-amcopia pe hdrtie, numai ce se aJId sc'ts pe suprafaya ocestor doudpiramide (Kheqs 9i Kheften) ar umple peste 6000 de paginf'.Afirmafiile sale sunt in concordanti cu insemntrrile lui Herodot.care a finut si menlioneze ctr ele fumizau informatii detaliate asupramodului de constructie al edificiului.

Tot Abd-al-Latif mai amintegte in scrierile sale de faptul cil inanul I 169, sultanul Melik-al-Azis Otrnan-ben-Iusuf a dat ordin capiramidele si fie distuse. Duptr opt luni de muncd neintreruptS, incursul cilrora au fost cheltuite uriaSe sume de bani, sultanul a trebuitstr renunte. in fnal, piramiaa Roqie nu parea decat zgariau. Dinptcate, pan[ in prezent, cu toate eforturile flcute de arheologi, nua fost descoperit nici mtrcar un fragment al faimoaselor pl'ci, iarsansa de a reuqi intr-o astfel de clutare este minimtr. Tabletele, intotalitatea lor, au fost utiliz^te la reconstructia oraqului Cairo, gravafectat de rm cutremur, petrecut, printr-o stranie coincidenli, laputin timp dupn ce Abd-al-Latif Si-a notat observa(ia.

Cea mai cornplica0t arhitecturd int€rioart, prin dispunerea com-plexd a spaliului, o prezintil pimmida lui Kheops. Interiorul ei,destinat a adtrposti (conform teoriei oficiale) trupul faraonului mort,sau mtrcar a simula acest lucru, prezinti unele particularittrgi sur-prinzitoare: este prevdzut cu doul guri de ventil4ie, ce comuniclla nord s,i la sud deqi realizarea lor a ridicat serioase problemeconstructorilor. Vechiul nume al piramidei era Yekhet - Khufu (vuYekhuet - Khufu, Ehet - Khufu ) adice ,,Orizontul lui Khutu .,

,,Locul splendorii lui Khufu". Conform informafiilor lisate deI lerodot, piramida a cerut 20 de ani de efortud, in timp ce drumulpe care au fost transportate blocurile de piad a fost construit inzcce ani.

Marea Piramidr, c:ue ne apare ast?lzi, nu este aceeas,i cu aceeapc cax€ o vedeau cei vechi. Atunci ea era acoperitit pe cele patrulL(e cu o inheclminte de calcar fin, alb, netd flrd asperit{i, cerqflecta soarele cu o str[lucire ftrri de aseminare. Aceasta justificalizic numele pe care vechii egipteni l-au dat Marii Pimmide:Lumina.

Piramida lui Kheops prczint?t un sistem de galerii foarte com-

OS. KTJHLEN SISTEMUL @ULT DE DOMINART A LUMII202

plicat, compus in esen1tr din trei nivele: unul la mare adincime

!it*:i'."u uaza piramioei, al doilea pulin deasupra ei -9i

al treiler

"u- tu i..-ar"t* inel$mii piramidei. Piramida lui Kheops' carc

""uoe1'.up*fqe mai mare de 5 hectare, avea latura bazei dc

Zli.SO m si ittalti-.u de 147 m (azi, de t38 m) $i se termintr cu

o platformi de 6 m2. cele aproximativ 2'300 00o de blocuri unaQe'

A!o*" it ZZO de rinduri Ei avdnd mase cuprinse intre 2 qi 50 de

iliie, ; f";a tlfiate din carierele de piatrr, gletuite, transportate liingemanate cu precizie milimetrica' acolo unde a cerut-{.. con-

rd.qr". i"*gtf'.dificiu era acoperit cu lespezi de calcar alb fin'

Oi" "u*

u.taIi au mai ramas putine' la baza piramidei' Singura

int'are se afla pe latura nordictr" la o inaltime de 16'5.m'.ln rntenor

a fost conslruii un adevarat sist€m de coridoare, galerii si canale dG

ventilatie ce lotzlizeazd, cdteva sute de metri in lungime' galeria cea

-"i l"itgl avind, 4'l m si fiind situati la o inallime de 8'5 m' U-n

"otiO- i" pant?i duce la aqa-zisa camerd funerard, in care se afll

5i azi presupusul sarcofag al lui Kheops''

Spre debsebire de alte piramide egipten€ vechi. M1€.a ItTTtdsare incaperi gi coridoare ce ulca pana sus in intenorul el' (J trhat!

chiar deasupra bazei. in centrul lanuii dinspre nord' duce la un PasaJmii c" coUoa.A intt-o incipere in st6ncd, sub pimmidd: De la accsl

oLi oorn.*. un alnrl' ce duce ir sus. mai int6i la o camerd mic['

nrrni,i u."- Camera Reginei si apoi Ia Marea Calerie Acesta- esto

un culoar in pantA. lung de 47'5 m qi inalt de 8'5 m' Marca Oalenc'

in schimb, duce catre "u-"- ""u -ti 'pa1ioas5,

Camera Faraonulul'

;; "."tit"

presupusul sarcofag. Situattr in centrul nhamitle!' c3;

;; i;;r"; a laraonului. tungr oe to,s m' lata de I : ut,Tlt!de apioape 6 m, este realizatl in inregime din Fal:,p',ut?nul

n::.l:

format dln 9 blocuri' care cant-aresc aproximativ 400 de tone' un

saleria de intrire se ramificd un coridor care coboara in panut pg

il o udattci^. de 3l m sub nivelul bazei piramidei' 11 t- Plt I.a-i ua*"i-" nu a putut fi stabiliE' fapt ce vine in. spriiln{

,p"i;a ;t acesta constiuie o inb-are intr-un sistem de galoll

subterane. Camera Jianerqrd a reginei, canalele de aeri.sire.' cr1!

Cnidus (scriitor din secolul al tr-tea i. Chr.) afirma ctr luneimeayngl !1uri a marii pirarnide era de o optime ant _r" rni,iJ- i"latitudine. PasionaJii de mistercle egiptene au descoperit ;i aiteaspecte matematice interesant€:

.""i rru.* .*1"".'menite sa reduia din presir'rnea masei uriaqo dl

piatra asupra boltei cavou.lui' completeazd o ulmttoarc opera c

stiintA si de tehnicS.'

istoricul grec Herodot a adtat cA valoarea exacta a

- cele patru varfi.tri ale ptrtratului bazei sunt orientate, cu aceeasiprecrzre, spre cele patru prmct€ cardinale:_- ?nnlfmea piramidei lui Kheops, inrnulfi0t cu un miliard estecgali cu aproximativ distan(a plmint_Soare;

. :. o -.btA

cu stabilirea (olului piramidal, s_a observat ca sumaIarunror bazei piramidei indici numdrul de zile dintr_un an 1365,2210(nli);- 11 .1ol_ piramidal inmul(it cu lOE dtr aproximativ distan(aparcursd de Plment pe ortrita sa in jurul Soareiui;- impa4ind perimetrul bazei la dublul inAlfmii se obtine nu-Inarul transcedental :3,1416, iar din raportul Oir* uo.,."iu il"a'i_

limea trirmghiuritor fetei piramidei) $i jumatatea bazei tzultil;;_rur rmgonal f=1,618 (numarul de aur); in ambele cazuri inclinarealc(elor fatA de orizontaltr este aproximativ aceea;i: 51050,.

- mencranul care traverseaz5 piramida imparte continentele si((eanele in d:uf patt egale. Aceastil particularitate da cu atdt mairlurr oe gandltr deoarece modificirile pe care le_a suferit scoartatcrestri in ultimii 6.000 de ani sunt retitiv minorc, connuul conti_rrcntelor, !i -deci

suprafala lor, r[m6nind practic'aceeasi. Sn fierreesta un indiciu cA aspectut inrregului gt"U iarna"t r .*"u"or"uirc consuuctonl monumentului? DacA este aqa" marile pete albe,r ire mai persistau pe htu{ile lumii acum doutr secole,

"u o."zerrtu,lrrcr o erugmA pentsu iniliafii carc ne_au precedat cu cincizeci de

\ccole.

, , Dup5.

"l- arati Sorin $bFanescu h lucrarea Sfdarea Timpu-n , parateta carc trece prin edificiu (30u) acoperf cea mai marerrrtindere continentall, lungimea pe uscat a tuturor celorlalte fiind

',",'ilol'^n?.f.91S.. Pozilia exacut a piramidei nu este insi de 300,' I oc zy")6')1" lahtudrne nordict. .,Eroarea.., in loc sa simplificelrrrrhlema. o.complice qi mai mult: datorita densiutii u*o.fJr.i,-or,rrit de

^lumh5 venind din spaliul cosmic

""t O."iuta Jir-A.l_ru'ir,rr. asuet mcat, de pe sol nu vom vedea arnplasamennrl real alrrrrsci. Or, calculul demonstreazi c6 mijlocul pi.u-ia"i rc"-rO Jtr,. rcoretjc_ la- 29u58-'5.1" si 22 de sutimi. -Consta'tarea;";il;E,

,l''l"qr sapaneau Itzca, astronomia $i geografia cel pufn la nivelul, i;;;;;;;-

I

1inctinaie a piimiOei era egald cu lungimea de un stadiu' adbl

*,i-i aind'-"" grad de latitudine, in timp ce Agatharchides

OS. KTJHLEN

la suprafala Plmantuhi, se observe c[ epicentrul ac€soclest€ foarte aproape de locul unde est€ amplasaclPiramidn;

r Tehnica de constmire: ,pin folosirea acelorfo4e alecare permit ferului sii Pldteascd fo4ele ascensionale

l. P^\rl lo n, Piromida lui Kheops 5i secretele inilialilor ei' EdilJln All'

1997.

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINAR"E A LUMII 205

epocii moderne. De asemenea, precizia realizlrii Marii Piramidceste extraordinar[, dacl tinem seama de faptul ci dimensimilclaturii celei mai lungi gi a celei mai scurte diferf, doar cu 20 crn'iar terenul din junrl stru este nivelat la mai pu{in de 2'5 cm. In plus'la mare ad6ncime, in int€rior, perefii galeriilor au fost pictali inculori vii.

Tinand cont de faptul ctr toate pirarnidele existente la ora actuallpe intreaga suprafa{i a Terrei, nu au rur v6rf propriu-zis, ci seiermini cu o platforml de cifiva metri pdtrati gi amintind una dincaracteristicile efectului de piramidr, prezerdate irl qnexa 3, care screfera la existenta unui vortex energetic emanat din apexul pi-ramidei, care creqte fi se extinde in iniltime, trebuie sd rcmarc faptulcd ,pietrele unghiulare" ale piramidelor, carQ erau realizate din ,diferite metale $i erau plasate in v6fil acestora, aveau rolul de aamplifica radialia energiei de cltre structura piramidah. De exem'ph1 dupl ce s-a stabilit c[ in cazul unei piramide din carton dG '

numai iO cm indllime, vartejul energetic respectiv poate ajunge laaproximativ 2y'0 m;i la un diamenu de circa 1,80 m, s-a puhlteitima cd" respectdnd propo4iile in cazul particular al Piramidei lulKheops, voftexul acest€ia avea dimensiunilc de 3288 de metiin time fi rcspectiv, 2466 de mett diametru' in acest mod, pi'ramidele puteau funcliorn permanent ca veritabile balize aerienopentru navele din spaliul circumterestru.

Putemica fascinalie generata de misterul ce planeazn in jurulpiramidelor a dus in epoca modemi chiar la tentative de dezlegaroa enigmelor lor pe cdi aparcnt paraPsihologice. In acest sens putanaminti principalele revelalii ftrcute de mediumul Edgar Cayco(18.03.187?-03.01.1945) fi sintetizate de Paul Ioan in canea P/'ramido lui Kheopst, refeitoare la originea piramidelor din Egipt:

r Perioada construirii: 10.490-10.390 inainte de intrarea Prin'

tului Pecii in Egipt, perioadtr ce coincide aproximativ oopresupusa datit a scufundtrrii Atlantidei;

. ,{-pia"u-*t, dacd se examineazl relelele liniilor de fofll

acelor gaze care sunt din ce in ce mai mult folosiie incivilbalia actuald"i

o Iniliatorii: Hermes qi Ra au rcluat proiectul lui Araaraart gis-a inceput consfructia a ceea ce este acum la Giseh. AutorulCorpusului Hermeticwm, Hefines Trismegishrl, nu a fost ungeniu ridicat din nAndul egiptenilor, ci un ini{iat al unei altecivilizagii, incomparabil mai avansate, pe care nu l_a intereJcredinta r€ligioasa, ci cunoagterea in sine. Mitolosii sustincA el ar fi inventat hieroglifele qi i_ar fi inviFt pJesiotentdiferenta limbilor. Cayce suslinea ca in Atlantida se iorbeao srngurd limbl, ca, de altfel, pe intreg pdmantul inr_oanumiti perioadi preistoric6.

o Durata lucrtrrilor: o suttr de ani, sub domnia lui Araaraart.Referitor ia metodele de transport care au fost folosite de cAtse

co-nstructorii piramidelor, existi o serie de indicii care sustin posi-hilitatea. folosirii unor tehnici. care au eliminat

".u -ui -ur. iun.rr muncii fzice propriu-zise. Astfel, nurneroase tradi(ii afirml ca-rn.. trecutul.

-indeptrrtat, uria$ele blocuri de piatri din ."r" ,*t

cqrncare ollentete constructii megalitice, se deplasau singure nrinrrer. dirijate de preolii initiati. Astfel, legendele vechlor liuitol aiAmericii de Sud afirmi cI ,,in timpui itrdvechi toyi oanenii iiiii1'rterea de a zbura.'.' ;i chiar .pietre mari erau deplasale ldrti eforf.,rirr ln Egrpr, preoul autenuci erau recunoscud duptr capacitatea deir se ridica in aer. Conform lui Strabon, performanla putea fi atinJ|)rin posturi (inute conform rmor anumite proced*i, in timp celrrmai,stii _tibetani fac apel la o sofisticatil metodf de eaucali" s,icontrol al fizicului gi psihicului uman.

Pliniq in N.aturalis Historia, relala)azd, desFe arhitectul Dino-crates care, pnn anumite metode, reuFa sI fin6 suspendate inylzdulr,.i1 Templul din Aninoe, diverse obiecte. De asemenea, inlcmplul lui Serapis, de lAngtr Alexandri4 preolii egipteni ridicaurrr ler un disc de metal figurdnd Soarele, iar Casiioa-oi

"orUeste Jeurr Cupidon de fier care plutea in templul Oianei. Despre racla tuiMahomed_.se spune ci sute de ani a fost atimati 'Ae pUfonuirrrrscheii din Medina fara ca ceva vizibil se o suslinf. ierinteielcrrn Leurechon, in Recreation mathematiques tp-ir, f OZOj,

"e.r.rigurd ci pe wemea sa era binecturoscutit o metoda de a mentinerr ;rer.diverse corpuri, fdri a fi legate de ceva, la fel cum procedaurrr(iatii antici.

9l-]:lf!"fri Smyth, astronom rcgal al Scoliei, care a trf,it in',r'colul al XD(-lea, a fost un om de gtiinp capabil,'dar qi un pasioJ

il

t,

numerclog - caracteristici Aecvent int6lnidt la fiancmasoni -, carese dezvoltl prin studiul Cabbatei. impreunl cu mentorul lui.inpiramidologie, editonrl londonez John Taylor, Smyth,era convinsie Marele Athitect proiectase ti Marca Piramidl. Smyth a recunos-cut clt dimensirmile piramidei confineau adeYlrata valoare a nu-mf,rului, lungimea anutui, circumferints Pemantului $i distanF pennla Soare. Din calcule fitcute asupra pasajelor interioare ale MariiPirarnide, Smyth a dat interprctitri rcferitoare la evolutia ulterioartra civilizafiei umane, stabilind chiar qi dara Parusiei. Important desubliniat este faptul cI Marele Arhit€ct, Durnnezeul venerat de totifrancmasonii, nu este Dumnezeul Biblrei, Iahve, Creatonrl, ci tocmaiingeml ctrzut, cel ce s-a in lat pe sine insusj, Lrrcifer. Este denumitMarele Arhitect, deoarece este st?1p6nul de necont€stat al tuturormasonilor (zidarilor), al tuturcr celor ce se striduiesc str inalte onoutr lume peste ruinele ordinii instaurate de cel care este numitDurnnezeu-Creatorul.

EFECTUL DE PIRAMIDi

Dr. Serge V.King, referindu-se la teoriile carc incearce seexplice fenoirenele telate de etectut de pirardda' a afumat: 'Jncer'cali sd pdstrali in minte doud intrebilri: uplicd acea teorie toatemanifes-tdrile cffioscute ale fenomenului si poate f ea fo-lositilpent'u a prevedea o manifestare incd nedescoPeitd? Actualmente-nici

o teorie Privind energia Piramidei nu rdspunde mullwnitoracestor doud citerii'. Dtn multitudinea de teorii care au incercatsi explice fenomenele implicate de efectul de piramid,' pot fiamintite:

o teoria virtejului de eter;o teoria radialiei;o teoria magnetictr;o teoria lentilei cosmice;o teoria energiilor multiPle:o teoria energiei Primare.Formularea unei teorii unitarc asupra efectului de piramid!

intaflie sd-$i facd apari$ia. Schull qi Pettit arlta in lucrlrile lor cl

,,o noud energie care poae fr refractatd' refectatd, polarizatit oPtic'poale f clrilarlt cu ale energii 5i poate provoca efecle ay-,'mdndtoare

frecdii, electric dfii Si radialiei luminoase' se .dezuoltdin asernenea str1rcturi". La cercetarea cimpului energetic al pi-

ramidei au fost folosite de ctrtr€ L.Alvarcz' laureat al PremiuluiNobel pentnr fizicI in 1968, numai metode itii4ifice verifrcate in

OS. KUHLEN SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LTjMII

nici un om de pe Pemant nu stie c6nd -a

fost ridicat Sfinxul.'Cutoate acestea, o informa{ie ceva mai precisd a parvenit p6nd in zileletoate acestea, o mai precisd a parvenit pand in zilele

cadrul unui program la care au luat parte numeroase institutii dinSUA 9i Egipt. Din investigaliile efechrate s-a constatat ctr fenome_nele nu se incadreazd teoretic in legile cunoscute ale qtiintelprnahrii. Dr.W.Reich, a denumit aceastA energie orgonicd;i d afifiar91 ageasla este energia vitaltr care ftrconjoari toate obiecrele sifiintele planetei.

. Inn-ig6 ideea cA unele rtrmasite ale tehnicii electromagnetice dinantichitate ar putea proteja qi astilzi unele secrete incd n'eelucidateale piramidelor egiptene, referito-are la existenla unor inciperi sig!late in interioml construcliilor. ln urma sondirii structurilor in-te-rioare ale piramidei lui Kefren de Ia Giseh, a maselor de piabd. cuajutorul razelor cosmice, de c5tre dr. Arff Gohe4 de la iJniveni_tatea Ein Shams, Cairo (care a folosit printrc altele qi un computerdeosebit de performant) desi testele au fost realizate cu deosebit?tcompeten(tr, inregistririle ftcute intr-o anumit?l perioad! de timpasupra aceleia;i zone nu se asemtrnau deloc, diferind de la o zi lialta. Referindu-se la acest aspect, dr. Gohed a a{rmat: ,J)esJidetoate legile cwnoscute ale electronicii $i ale stiinlei si este inpiibildin punct de vedere $tiinli/ic! In piramidd acSioneazd inumiteinfluenle care nu fin seamq de legile itiinlei,,, iar irntr-un articoldin Innes se afirma: ,*9peranlele unor mari descopeii s_au limitatla o, mulsime de simbolui lipsite de senr.. Ceei ce ni se pare oincelcare a legilor gtiinjei, in cazul acesta poate fi pur qi iimpluactiunea altor legi, ori folosirea sau modificarea

"noi t"gi p. c-are

nici astltzi nu le inlelegem, tensiuni si eforturi ce reprezGta fo4eleascunse ale pAmantului, planetelor, Soarelui, Lunii qi stelelor.

SIMBOLISTICA

. Referindu-ml la cazul particular al piramidelor egiptene $i laexistenla arhicunoscutA a monumenrului sculpnrral ce-si.aiui" im_presionantele edificii, trebuie amintit faptul ia" conform -tradi6ei,

noastre de la Herodot, care a notat ctr ,,o veche insciplie hieroglifcdpivitoare Ia piramida ceq mare precizeazd cd faraonul Khiops aindllar-o ti tn acelari timp a reslaurat un monument din qntichl ate.gi anume S.finxul-" Solul dur sub care se aflA galeriile nu este rocA,ci pur gi simplu plmdnq nisip qi argill tasate di atAtea milenii. inc6ia devenit tare- ca piatra, constatare ce sus{ine observalia privindantichitatea Sfinxului.

Templele pot fi distruse, ca4ile pot fi a.rse, iar inaltele cunostintedobandite de cei din vechime pot fi date uiritrii. STiarul ramane ii

i

208

este de ajuns. Conform interpret?irii lui Papusl, Sfinxul este prinexcelen{tr un simbol al unit6{ii, rezumAnd in sine cele mai straniiforme: simbol al adevdrului, el aracl ratiunea tuturor greqelilor lnchiar contrastele sale; simbol al absolutului, el aracl crqtinuluiingerul, vultuml, leul qi tauml care ii inso{esc pe evangheli$i;israelitul recuroasJe in el viziunea lui Iezechiel, hindusul, secretelelui Adda Nari, iar savantul descopera sub toate acestea cele patruforme elementare ale energiei: magnetism, electricitate' caldurn qilumin6.

I-Isiind la o parte aspectele de ordin $iinlific prezentate anterior,nu Dot se nu remarc o hfiebare care intrigd: de ce nu au fostedificate tumuri, cuburi, comrri, domuri sau sirnple ingrlmddiri depietre? Din pure considerente de rczistenli sau de estetica? Cu ceicop au foJt ridicate? Sunt monumente' morminte' temple sauconstituie o reprezentare a realittrfii de dincolo de aparenfe' unsimbol al Puterii ce guverneaztr omenirea din timpuri imemori'ale?

Importanta implicaliilor teoretice ale existen{ei unor irtinscretele de galerii subterane pe intreg cuprinsul Terei este capitah'deoarece acesta reprezintil, prin excelenti, elementul care poatedistruge din temelii intregul edificiu clasic, atat in ceea ce prive$temodul in care este perceputi structura realtr a Pftnentului' cat qi lncel referitor la veritabila istorie a umanittrtii. Aceasta este ratiuneapentru care simpla abordare a subiecnrlui in cauzi in cercurilcstiintifi"e si academice a devenit un tabu desava$it si pentru carcitudiul sinrrilor megalitice este facut cu o remarcabilE uniformitate.Pentru a elimina conformismul care caracierizeazi investigatiile dinacest domeniu, voi continua prezentarea aspectelor referitoare laaftitecturile megalitice specifice relelelor de nrneluri 9i galeriizubterane, cu alte doutr categorii de constructii megalitice, respectivcele care pot fi atribuite unor civiliza{ii megalitice qi cele presupusoa fi servit drcpt observatoare astmnomice sau temple.

5. CrVrLrzATIr MEGALTTTCEConform teoriei oficialg strivechile civiliza{ii megalitice sunt

considerate a fi expresia neoliticului superior 9i a confnmdriivictorioase a omului cu nahrra, care deqi lupta sI supravieluiascdigi gtrsea resurse de a construi pentru devenire. $tiin{a contemporanl

l. Papwi $tiinla secred, Edibra Heral4 Bucur€9ti.

OS. KTJHLENSISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

susfine ctr megalitii in form5 de menhir (st6nci neprelucrate),dolrnen (peqteri construite) sau cromleh (consftuclii rctunde depiatrr cu buiandruguri) slujeau, probabil, cultului mo4ilor, in unelelocuri navigaliei de coast?t (de exemplq pe malurile Finisterului,unde incepe Canalul Minecii), oficierii slujbelor in cultele paganegi observaliilor astronomice, care permiteau, cu o precizie mai micisau mai mare, deterrninarea momentelor de solstiliu qi, o datit cuacesta, $i a celor mai importante strrbatori ale anului.

ln majoritatea cazurilor, edificiile dau impresia unui incredibilefon de constru4ie. Aga, de exernplq celebrele formaliuni megali-tice de la Sionehenge, aflate la circa 130 km de Londr4 au fostconstnrite, pe de o parte, din st6nci de dolerit albastru grele de 82de tone, rm material excelent pentru confecfionarea securilor delupti, extras din colina Prescelly Hills din Pembrokeshir, aflati camla 200 de kilometri deplrtare (mai tirziu doleritul a fost folosit laconfec{ionarea pivolilor) qi, pe de altlt parte, din 8l de bolovanigrei de cdte 50 de tone, din granit dur, despringi dintr-o stancasituati h o deplrtare de 35 km. de Stonehenge, in Malborough.Treizeci din aceqti bolovani au fost ridicali la verticaltr, iar ceilalliau fost prelucrali in fomrl de plarqee de piatr6.

Am fost ob\nuili cu ideea cd oamenii orinduirii tribale, caresrmt considerali arhitectii constructiilor megalitice, triiau in comu-nitili relativ mici, fiind limitali in ceea ce privegte hnna la indelet-nicirea de vanttori, agricultori sau pAstori. Un mod at4t de prinitivde asigurare a hranei presupune existenta unui teritoriu mare pentrufiecare neam sau trib. De unde, atunci, acele fo4e u[Etne necesa!'€construirii rmor opere atet de grandioase? De unde sutele de barbalivoinici capabili sI miqte din loc blocurile de la Stonehenge?Cooperarea dinte triburi nu pare probabili, mai ales cand era vorbade interesele sfict limitate ale unui trib, ca de exernplu ob(inereamateriei prime pentru confectionarea securilor, inmorm6ntarea uneicSpetenii indiferente neamurilor striine, sau organizarea unei sar-batori f6r6 paxticiparea unui public larg. Iar dacd acqti bdrbaliputemici, cei mai pricepuli oameni ai tribului sau neamului lor, eraueliberali de alte mrmci pentru a se ocupa de cioplirea, Fansportareaqi ridicarea megali{ilor, pe p€rioade lungi de timp, cum se maiirnpacd aceasti rcalitate cu ideea trudnicei reproduceri cotidiene apropriei forte de munctr, necesare asigurdrii hranei? $i oare cum aurealizat aceste monumentale consauqii oamenii presupusei epoclde piatrd, in condiliile in care unele din ele rdmen o imposibilitatetehnici chiar gi pentru tehnologiile actuale?

2rlSlSTErvruL OCULT DE DOMINARE A LUM

Iu""ra in -oa

sistematic, denumiri atece tutuor vechilor aqeztrri

Adeplii paleoasrronauticii au glsit in ac:st d91n:,n1: o ::lisI

deosebit'de 6ogata de argumente Pgn99 teola tlcTt :1T:-T-sT

OS. KUHLENzt0

i?rf,L.t ".i,i*"ui meialitice' cat d" p"ttit'"nte "ry TP u:tu"ti

iDoteztr? lstoria ne demonstreaza ctr "exportul" de culhrrtr este una

i;'-";";;"d"ii; firndamentale ale tuturcr civiliza$ilor' consi-

ilta"J "i

p*^-,itii vizitatori celes'ti, d4inntori ai unui livel

;ilil; i..Jit o" ridicat" s-au stabilit temporar pe T.errl

;;;;iil;;""e$tia sd fi edificat construclii similarc cu cele de'oe planeta de origine este incomparabil mai marc decat prooaour-

fi;;;;"t t saE realizat edificii tipice comunit'itlilor umane' de

tipul cetittilor, galeriilor qi piramidelor'""-h-;;:;;; fi iosi motivalia ansendrii unui grup relatil

restrans' intr-o activitate a clrui utilitate din p]Tcnrl de veoerc ar

Jfatotlifot spa$ale ,,scap6" oricrrei logici? Nu est€' oarc' mar

;;Ln ; iiroi .t -sa*uturi

megalitice sa fi fost opera .nor

fii"rrlsT'riltiJ-ai.pa*t"- in negu;- ti-putui' care au d4inut inp".i*ai Iot de inflorire mijloacele tehnice ce au pen s rcalrTtlret'unor edifrcii impnesionante, precum Teotihuacanul' Machu-Piccht!

Sete Cidades, ""1"

dio -tt"

insrrlelor Bimini- 9i Andros' precum qt

cele din lnsula Pa$elui, care au supravielult curgeru rmPrxru

care continutr str ne uimeasctr gi asulzi?

TEOTIHUACAI\

Ruinele m[r€te ale vasnrlui omq Teodhuacan' situat in mijlocul

Dodisului mexican" la 42 krn nord de capitala Ciudad de Mexicp'

;;il;;;"; aceea$i latitudine ca 9i Machu Picchu' Despre

misterioasa populalie care a ridicat acest important centru curural

"f'n-Jif,'"i se qtie nimic in prezent' singurele informagii care

;-;t';;;, avdnd ca tmice izvoare povestililg aztece despr.e

uriasii-ouiname. Ora5ul acesta i-a imprcsionat atzit de tare p€ a ecr'

incdi ei-l-au nwnit Teotihuacon, adicd "asezarea celor care inu

drumul cdtre zei".Teotilruacanul se intinde pe o zuprafa15 de 23'5 km2 9i ese

dominat de gigantica Piramidtr a Sorrelui" ce are penmetrul &rzJr

J"-iSoo O. --i"i, aproximativ egalil cu perimetrul Marii Piramide

iitt'e"i"i i- i*i1i-"u inifiale (calculati) de 93 de meni' La fel

ae crioscuu este qi Pirrmidr Lunii' care are tatura Dazer <rc

^"-J-"i"laio. metri ;i inillimea de 42 de metri AEt adeverata

iJt -J"",i*ti.,

cat $i denumidle initiale ate u::.tlora uu fITnecunoscute, deoarece inainte de venir€a sparuolllor' :mecu oa-

de pe cuPrinsul Mexicului'-- 'U" *p""t interesan! care a fost remarcat de cercedttorii ce au

"t"aialpitLiO" Soarelui, este acela cd ea functioneazi ca lm ceas

;;;' ;;;";o'1 schimbfii echinoctiului' pe 20 martie qi pe

;;"-i;;; fatada vesticr se formeazi un mlnunchi d€- raze

; ;fi;at";i" la.ua u n"ta' Procesul este uimitor' t'ecandu-se

; ;ilttt""* ;;-plet'?t la umbra totala' Pe durata a exact 66'6

secunde.*'*di** Teotihuacan a llsat o imagine a infloririi 9i matudrn$i

d.;;;;ti" itu;;iul. arhitect'rii ironumentale' toate celelalte

asnecrc ale vietlt creatonlor er rimdndnd nedescoperite qi- necer-

;ffi:G;';;; in-tJ tig*' cel mai mare centru religios.al

ii*il"rtit"" 9i ace$ lucnr nu era indmpldtor Mlrimea lui qi a

;;;;ih Jt ii.rt.iu" pe toti azecii' care' deqi chdiser' un

;#;;ffi; "um

er. reotttitanul, nuli puteau explica cine putea

con"trui ctva precum Teotihuacanul '

MACHU.PICCHU

Orasul smnt Mrchu-Picchu n-a fost niciodati un oraq in sensul

.b;,.ffi il;;;-Nu au fost gasitt acolo nici ternple' nici idoli

.i t]ici sttn i de zeitili, fala de care poporul sr se sunta m nto:lr

:i ffi.ffi ;;:" ii" i* oe gezdlute penh" TaT' cniar 1i 31iimpul incaqilor, locuinlele abia ajungeau pentru 60 de oam€ ' L'e

i#i'*"6. '"rt

-"d or facute de comelia Peratu !i Bemar.d

noiOin*", in lucrarea 'Mesaie ale unei alte civilizasii Pietr'ele- di"

;::;;7r;",-iil'-nu a- fost nurnit Mochu-Picchu decdt'n

r.i."a. .*.tL- f"caSii l-au numit l/illcabamba' dupi lanpl mun-

i"a "" """f"qi

nume, ins6 aqezarea orooriu-zisd nu a purtat nlcr ca

cetate, nici ca oraq' un anumu. nume' deoarcce-nu civilizatia.Jnca

i-" "o*t "it,

ci doar l-a primit ca moqtenire' impreuntr cu-rmete

*"*"-"f" *"i ;tiinp Oemult uitate' De ace la Machu-Picchu

il i**l*.*t,J dour ttil*i d" tonstruc$e diferite : stilul megalitic

il;i ;;:;;"-"teristic[ a construcfiilor initiale-fiind "tdT:] 1"

lla.i-" uf'pi"tt"to. de construclie, carc nu suferl compyaFe.:-n

ffi;;trd; chsica. Incaqii au $iut doar sr imbine cu iscustn(a

..i "nire"

monumertala a P€istoriei cu prctentiile lor imryriap,

"'-'i"*"-e-"*' ultimul rege inca'g, a petecut acolo multi ani at

i-EIaiJ"** ;i B€mad Roidingg! Mesa"/€ ate unei atte ciilizolii Pie'rele

ii" i"iit nt' Edittra sa€culurn I o ' Bucur€gti' 1996

I

2t2 OS. KUHLEN SISTEMTJL OCULT DE DOMNAR.E A LIJMII

relevi faptul ci Intihuatana rcalizeazA un joc de umbrc pi lumini,care nu a apArut deloc inEmplltor. Nu se vid dreptunghiuri saulinii paralele, iar umbrele curg rotrmde, moi, nahrale, ceea ceinseamni ci l^ baz acestei veritabile cadoperE se afl[ niqtecalcule care fac ca urnbrele st nu se repete!

REndsile ale rmor asemenea Intihuatana au mai fost gisite siin alte locud alese cu grijl de-a hmgul Arzilor. Din picate, acesteaau fost dislruse de conchistadori. carc au vrut str nimiceasc[ bazeleculturale si religioase ale populaliilor Americii de Sud. De fapt,Intihuatana nu este construit, ci este rm bloc monolit ce iese dinstincl, ftlc6nd parte integrandl din aceasta Si care urmtrreste ogeografie necunoscutl noui, intr-un scop de asemenea necunoscut.Esentiali rimdne tohrti reconfirnar€a ideii ci lumina, elemenncel mai prelios dintre toate simbolurile divinidfii, este prczent intoat€ culturile.

SETE CIDADESDin pmchrl de vedere d intinderii, Brazilia nu este depdgitit

decat de alte patsu {eri (Rusiq China, SUA qi Canada). De la estpani h vest gi de la fiontiera peruviantr p6ntr la Recife, pe mahrlAtlanticului, teritoriul acesta imens are o suprafaltr de 8-511.965km'. Degi aceas0l lad est€ o minl inepuizabild de enigme ar-heologice, treaba aceasta a fost ltrsatil pe seama arnatorilor qi agenigtilor armatei, preocupati de construirea drumurilor prin careguvemul brazilian wea si reductr distanlele gi str faciliteze comu-nicaliile. De aceea, nu se va Eti nicioda6 cate sihli au fost ingropatepentru totdeauna zub pnrndnrul carat la marginea acestor cei decomunicatie, construite prin teritorii cu acces foarte dificil.

La 176 km nord de Teresina, capitala statului Piani din extre-mitatea nordicl a Braziliei, intre ora$ul Piripiri 9i Rio [.onge, seaflI situl misterios Sete Cidrdes. Acolo nu exist?i cu adevtrratvestigiile rmor edificii, nici monoli{i cu forme bine conturate, desprecare str serpoattr spune cu certitudine cd au fost cioplili de m6naomului, asa cum este cazul platourilor inalte de la Tiahuanaco.. Dupecum remafca Erich von Ddniken in carlea Provocarea zeilort, SeteCidades este un vast peisaj aparent hctotic, un sit care probabil afost distrus de foc, preamt biblica Gomora. Acolo, piatra a fostliteralmente trdsnitii de o putere apocalipticd, dar niciodatit oa-menii de Stiinyd nu s-au ocupqt de dezlegarea enigmei cataclismului

2t3

vietii in exil qi este posibil ca el sd fi cunoscut, cel pu{in parfial,secretul lui Machu-Picchu, dar nu l-a divulgat nimtrnui, nici mdcaratunci cend spaniolii l-au torturat Si l-au ucis in plaza din Cuzco.In perioada de agonie a imperiului inca;, locul a fost folosit maimult ca rcfugiu pentru femei, fecioare ale Soarelui, ,yestale.. 9ipreotese ale Templului Soarelui, care, insotite de credinciosi sisoldali, au rcu|it se fugt de cuceritorii spanioli. Cum indienii aLpestrat ttrcerea, Machu-Picchu a cezut in uitare Deste 30O de ani_pdni in 1909, cand a fost redescoperit de penranul M.Gonzalez dela Rosa. A urmat apoi o perioadl de jaf, in care Himm Binghama deyastat operele de ardl din zonl, pe care le-a vandut

-unor

colectionari particulari din SUA._ Oragul este considerat o,,rninrme a antichititlii.. datoriti aqezirii

sale deosebit de frumoase, conceprliei inteligente qi originhe 5.constuctiei sale neobignuiG. Blocuri de piatra supradimensionate,care centilrcsc inne 100 qi 300 de tone, au fost transportat€ prinE--ometodi exts€m de eficien0l gi necunoscut?l in prezen! tocmai dinmunlii aflafi chiar in fa(a 'ina1i-itor f"i Vicfr"-iL*rr|, peJeprtrpestii deosebit de ad.inci. Necunoscute au rtmas 9i metodeie deprelucrare a granitului, ale ciror rczultate se vf,d la baza zidurilororatului Machu-Picchu qi la multe alte ruine din Arzi. Degi stAncilesrmt extr€m de grele, ele sunt lustruite $i imbinate cu grijl, in totalilarmonie cu peisajul mrmtos din ;ur.

In pofida fapt-rlui cd incagii nu aveau animale de povartr, istoriaoficialtr sustine cd ei srmt cei ce au ridicat zidurile masive de piad,ce centircsc inai multe tone Si care s€ imbinl at6t de bine chiar 5iin prczent, incat ints€ ele nu poate fi inFodusl nici micar o lamide briceag. O trlsluun specifici a construcliilor o constituie modulin carc srmt ti.iate pierele, cu fapte multiple, ce se potrivesc perfectfdri a fi utilizat mortmrl, intr-un soi de mozaiC tridimensional.Surprinztrtor, o asemenea imbinare este singura in mAsur[ sd mt-reascl stabilitatea zidului s,i str r€duci eGctele fr€cventelor cufie-murele ce zguduie Anzii. O piatd dinE-un zid inca;, expusl inCuzco, are 12 unghiuri intre fete, iar o fa1tr arc aproximativ 40 deasemenea unghiuri.

O nestematl a lui Machu-Picchq care domini inlllimile, estea{a-numita Intihualana, care inseamni in limba checiua, ,,/oczlunde soarele af6t legat", o aluzie evidentil la antrnite ceremoniifestive. La o primil privire pare o piatrl uriagi, deschisi la culoare,cu marginile rotmjite. E ciopliti in granit, dar la fel de bine arputea str fie o sculpturil din secolul XX. O cercetare mai atenttr L Erich von Diiniken: Provocarea zeilor, Editura Domino, Targovi{te 1996

2t4 OS. KTJHLEN

petlec1rt in noaptea tinwrilor. Spre cer se idicd mase de piattdca forme ciudate, c&emenea unor mai puncte de intrebare.

Situl se afli in interionrl rmui cerc cu rm diametru de aproxhrnativ 20 de kn- Studierca atenul a amplastrrii duce la identificarlaa 7 zone & ,Juine", care in nici un caz nu poate fi rezultanrl rmuljoc al fo4elor naturale. ln plus, particularitigile scurgerilor de mctrl,care ies dintre pietele stivuite gi carc se intind de-a lungul peretilcin d.6re lungi 9i ruginite, a rimas fird o explicalie plauzibillOriginea vestigiilor este necunoscuti, dupit cum necunoscutil cda$ apartenenta picturilor gi figurilor rupestre carc le irnpodobesc.singur lucru este insi cert ,pictrrile" sunt cu mult mai recenbdecat ,ponstructiile". Din acest punct de vedere, Set€ Cidades lttdoutr trecuhrri distinct€: rm trecut foarte vechi, care nu va putea tlreconstituit, probabil, niciodaet $i un altul, mai ,,rnodem.. a cldrnlrturie srmt nicturile.

INSULELE BIMINI si ANDROSUn gir de coincidente tulburnioare au insolit inctr de la inceput

descoperirile submarine din zona grupului insular Bahamas, cacuprind rm ansamblu de clldiri, ternple, ziduri, dnrmuri, poraui jchiar orafe intregi aflate sub apele ce acoperl platforma continenblla Americii., Incepuhrl descoperirilor din Bahamas a avut loc lnmomenhrl in care doi piloli, care efectuau zbon[i de rutinl deasuptrregiruriii, au sesizat existenla rmor constructii submarine la miclad6ncime. Surprinzdtor, cei doi erau membri ai Asocwei WntruCercetdi Si llumitnre din Vnginia Beacb, o societate ce a fotlcreati pentru omagierea activitifii mediurnului american EdguCayce. Ei au avut astfel qarsa de a confirma rma din cele mrlimpgrtant€ Femonilii ale rernarcabilului vizionar.

Inca din 1923, Cayce a prevestit atat rcaparilia unei pd(i a fos6lAd-qd", cit qi anul in care vor fi descoperite ruinele submarinol1968. Inh-o afirmagie ficut?i in anul 1933, el sprmea cd: ,,O po4iuma templului Atlantidei s-ar putea sd fe descopeitd sub mdlul depttde-a lungul epocilor de mare tn apropiere de localitatea Bimtnt,in largul coostei Floidei". ulterior, in 19z(), Cayce a prczhreaparifia lmei pA4i din zona vesticl a Atlantidei peste exact 28 dlani: ,Jar Poseidia va Ji pintre pimele pd4i din Atlantida carc nvor initlla din nou. Sd vd atteptali le aceasta tn '68 sau '69. ilymai e mult!"

ln t968, arheologul american dr. Manson Valentine a descopcdlin largul lui New Providence blocuri submarine g?vate cu dtn

;ISTEMTJL OCULT DE DOMINAR"E A LTMIT 215

boluri ciudate. Deqi erau de dimensiuni enorme, aveau folme perfectoliptice, circulare $i pltrate, ceea ce l-a flcut pe arhmlog siconsidere cl este vorba de o scriere la o scartr foafi€ mare. El arnai descoperit, de asemenea. qi un zid uriaq lung de cel putin 500de metri, la 2-3 metri sub nivelul mtrrii, conshuit din blocuri depiad perfect t?tiate, fiecare avand o greutate de circa 25.000 kg.Constructia care, fdre indoiale, a fost realizati pe uscal este atat deperfecti qi imbinarea blocurilor atat de precistr, inc6t rezistd de10.000 de ani nu numai la acliunea valurilor, ci chiar a taifimuri.lorqi a uraganelor deosebit de frecvente in zona respectivi. Constmcliaciclopictr, al clrei sens n-a fost descoperit, este, prin urmare'aproximativ la fel de veche ca piramida Cuicuilco, situatd la sud-estde Mexico-City, gi despre care se gtie cd a fost acopetidl cu lavtrde wlcanul Cerro-Xitle, care a erupt ultima oar[ in urmtr cu8.000-10.0O0 de ani. Iact descrierea fIcuttr chiar de Valentine, citatde Charles Berlitz in cartea Tiunghiul Bermudelor':

,Un pavaj larg de pietre plate dreptunghiulare sau poligonaledranjate in mod evident, convingdbr ii cu aatratele, de mdnaomului. Aceste pietre au zdcut timp indelungat.tn apd, cdci colluilecelor mai mai dintre ele se tociserit Si se rotunjberd' cdpdtdnduspecnl cupolar al piinii roatnde sau al unei peme. Unele erauabsolut drepanghiulare, uneori petfea pdtrae. Pietrele mai, lungide la 3 pdnd la 4,5 metri fecare, formau adesea un soi de trohureparalele, pe cdnd cele mici constituiau un pavaj mozaical careucoperea secsiunile cele mai largi- Aleile, pavate aparent cu pietrehine potrivite, sunt drepte Si paralele. Cea mai lungd, dubld Silrerfect alineatd, este intreruptd de doud ramifcafii povate culespezi foarte mai, intdrite la collui cu pietre verticale, iqr la<apdtul de la sud--esnl acestei adevdrate cdi tiere se termindintr-un coll frunos aranit Ceb trei satrte ziigazui, durate dinpietre mai alineate cu acuratele, au ldlimea uniformd fi se termindin cheii de boltd. PrMt din vtuduh, sub pdura inunecatd de alge.ra pot distinge uia$ele pietre, fecare tn Wrte, care traseazd ca

trrecizie limitele acestei sfddn arheologice".in teZt, cepitanut John Alexander, fost mernbru al Beretelor

Verzi si e4rert in explozii submarine, a efectuat mai multe scutli-rndiri in zona insulelor Bimini, unde a fotografiat tot ceea ce p[reanrai interesant $i a luat probe, pe care le-a supus ulterior analizei

t Chades B€rliz: T?iunghiul Bemtudelor, Editura Saeculum I.O., Bucue$i'1995_

216 OS. KUHLEN

speciali;tilor. Conform afirmaliilor sale, sub ap ,Sunt 1800 de metride stAncd dupd s6ncd. Unii din acegti monoliti cAntdresc mii delivre Si formeazd unghiui regulate foarte mqri- Allii au de la 15la 40 de picioare lungime (4,5 - 12 m) qi par incastrate tntre ele.Analiza compoziliei unor coloane a dezvdluit cd este vorba demarmurd roz, care in prezent se qtrage doar din ltalia, Sicilia ;iCreta".

in 1972, arheologul american Manson Valentine gi scufunda-torul Dimitri Rebikhof au descoperit, in imediata apropiere a 1trr-murilor insulelor Bimini ;i Andros, din arhipeleagul Bahamas,locuin{e submarine gi zidud cu hmgimi cuprinse intre 7O qi 25Ometri. Constucliile, ale ciror culmi ajung pin[ la 6 m de suprafapapei, se intind pe o suprafaltr de circa 100 kmz. Pietrele zidurilorcAnt?iresc fiecare, in medie, 25 de tone. Conform specialigtilor dcla Universitatea din Miami, v6rsta oraqelor scufirndate este cuprins{intre 7 gi l0 mii de ani, ceea ce inseamn[ ce ele au vlzut luminazilei cu mult inainte de a fi construite piramidele de la Gizeh si cunii.rlt inainte de epopeea sumeliantr a lui Ghilgames.

Charles Berlitz, descriind ceea ce presupunea el a fi o uriaqtrpiramidd scufundat?i sub apele Atlanticului, a afirmat cu uimirc:,Blocuile care o alcdtuiesc sufi atAt de imense, construclia in sineqtdt de neverosimild, incit, deti apdre clar tn apa limpede aoceanului, nu poli sd crezi cd ea existii cu adevdrat". Conforrnindica(iilor radiolocatorului cu ajutoml cdnia a fost detectat?t lasmrgitul anilor '70, latura bazei ipoteticei constnrclii este de 200 m,inallimea avdnd aceeasi valoare- Berlitz sugercaztr cd,. de fapt, ar fivorba de virful unui munte,,afusrat, astfel hcAt sd qibd formo unelpiramide".

Pe fotografiile luate de astronauti deasupra Bahamas-ului aufost remarcate ciudate linii qi bule albe ce par a fi localizate aproapode suprafala apei. Initial s-a crezut cA ele provin de la evacuareaaerului de citre submarine, dar cercetarea aten0l a imaginilor rdovedit c5 fenomenul apare nemodificat in ioate pozele. Ipoteztcea mai vehiculati este c[, atat liniile, c6t qi bulele nu sunt altcevadecat umarea impresionirii directe a peliculei de citre neobignuitomanifestAri ale cimpului magnetic local. La inceputul anului 1987,zona a lbcut obiectul rmor noi qi minu{ioase cercetdri, dar, asemenialtor expedilii (circa 14 in zece ani), raportul complet al investi-gafiilor nu a fost dat niciodatA publicitalii.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII 217

INSULA PA$TELUI

- lnsufa Pastelui ;i-a primit numeie dupa fatala zi a anului 1722,

c6nd trei cordbii olandeze ale amiralului Jacob Roggeveen auacostat la !{n- Si gu q3s in Iocuitorii neinarmali. Av6nd o suprafapde numai I | 8 kmz si fiind situat.it ta 3600 km de Chile si la aproape3700 km de Tahiti, acest petec de plmant din imensitatea *"-rriu-nu a putut addposti niciodati mai mult de 3000 _ 4000 de oameni.De formd trirmghiulard, cu laturile de 16,lg qi 24 de km lungime,insula este unicd prin cele 600 de statui gigantice care stau ae vlghe,pe terasa inalt?t ce o inconjoard. Aproximativ I50 de statui moaizac netemfurate in cariera de piatrtr wlcanicl de la Rano Rarku.cea mai mare dinte ele avand o greutate de aproximativ 270 deto-nel. Majoritatea au, ins5, 10-20 m ioag-e, carrtare"c in.;lr Je50 tone ;i sunt cioplite din lavd durit.

Un aspect interesant este faptul ctr rmele dintre statui au deasu-pra un fel de ,,pdlIrii,., cu un volum de 6 m3 ;i care cin lresc injur de l0 tone, ceea ce sugereazi ideea ci ele au fost ,fiostenite..de locuitorii insulei, care, de altfel. swrt absolut convinsi ci giganfiiau a;uns singuri la locul lor, duptr ce au parcurs un drum acJiOentatlung de I I km. Faptul cd toate statuile srmt dispuse pe Fei lahriale insulei, Hsand liberf doar lahrra de sud-vest, si ca toate srmtindreptate cu fap spre centrul insulei, in locul unde se qlsestePiramida Mana, a rtrmas un mister. Excepfie fac doar gapte-statui,in6l(ate pe terasa ce dominl marca qi care privesc spre vest_nord-vest.

.Cercetilrile intreprinse de Thor Heyerdahl, navigatorul nor_vegian de pe Kon-Tiki, cu privire Ia acegti colo5i misteriosi. aucvidenfat faptul ci pe reritoriul insulei .-uu *"".dut bei fo;e decivilizafie distincte, prima pIr6nd, in chip paradoxal, a fi cea maievoluati. O dovadtr a unui trecut mai apropiat o pot constituitiiblilele de lemn rongo-rongo gAsite in preajma unor statui. dar,drn pAcate, cea mai mare parte a lor a fost distus6, muzeele delindndin prezent doar 2l dintre ele. Ele congin mii de siluete, antroDo_ sizoo-morfe qi diverse figuri abstract€. Din car.rza numlrului mic dLcxemplare, este pulin probabih descifiarea lor in viitor. ln vdrful1"U Tli inalt vulcan, Rano Kao, din insula denumidl ae b4tinaglRapa Nui, Matakiterani sar Te pito o te Hen& (,,ochii ce oriveic.\fre ce,"'). au fost descop€rite un templu din piatA construcliel. Ludvik Soucek: rdruiala unei umbre, Editur:a Albarros, Bucuresti. 19g4.

218

giganticl specificl culnrrilor megalitice qi mai mult de o mie dostatui, de cu tonrl alt tip dec6t cele din insuh.

Nimic din cultura recentA nu se poate compara cu statuile moal.Nici rndcar micile statuet€ prin care se invoca haml rmor recoltobogate nu au nimic comrm cu forma stilizati a cologilor, sprodeosebire de statuile din temphl care parctr sunt tumate intr-utipar unic. ln apropierea lor nu s-au gdsit ume care sn indice faphrlca in tecut ar fi fost aduse acolo jertfe sau ci zeii respectivi s-orfi bucumt de un rcspect deosebit. Cercetarca atenta a pietl€ldfolosite r relevat similaritatea tehnicilor de tiiere a pietrelor ltzidurile de pe irsull qi la construcliile incaqe de la Cuzco, instr Idemonstrat cI edificiile pascuane srmt anterioarc din prmct dcvedere cronologic. Legenda ,,insulei lin$tii" ce prive$te speriatit spttcer este cu totul deosebfte: ,,Pe timpul domniei regelui Rokorobhe Taua a cdzut ceni. A cdzut de sus pe pdmAnt. Un timp a pivllq asteptat, a plecat Si dus a rdmas. Ronga Riki ti-a luat din notlnumele de Rangi Topa. Un cer cdzdlor care pive$te, a$teaptd ,lapoi se tnloarce."

La fel de interesante sunt qi unele din credinlele blqtinagilc,citate de Ludvik Soucek in Bdnuiala unei umbre', aga cum au forlele destiinuite sotiei exploratonrlui Francis Maziere:

. locuitoii planaei Jupiter au reglat mi;carea de rotalie aplanetelor;

. pima planetd pe care o vor canoagte oamenii va f Yeruts;c corpul nostra nu va putea rezisla pe alte planete mai mult

de doud luni:toate planetele diinizeazd Soarele;planetele sunt locuite doar foarte pulin;mitcarea $i lumina planetei l/enus sunt produsul aerulul;doud planete, Mafte ti Jupiter, nu au energie electricllnahrrald, sunt Ia fel ca PdmAntul. Acolo nu existil cwrenllde aer;doar Pdmdnul are locuitoi de culori difefte:existd un singur Soare $i nimeni nu poate trdi pe el;

aooo

atc pe Lund trdiesc finle umsne;c qistd o planetd Jdrd vegetufie fi Jdrd pdmdnt, unde etb

numai apd ii piatrii. Fiinlele care o locuiesc sunt alfel jlse nasc in apd;

c pe acea planetd se qfid zdcdminte de metale cu totul dW

l. Ludvik Soucek: Op. ctr.

OS. KTJHLEN SISTEMI'L OCIJLT DE DOMINARE A LUMII 219

decAt cele de pe Pdmdnt; uistd mai c1t seamd un metal unic-cu mult mai Jin dec6t aurul nostru, ce este multicolorverde -n e gru-a I bas trula I ben-ro Su ;

. acea planetit are fuma unui glob de piatrd Si metal;c trebuie sd-i strdpungi inveliSul metalic cu Jlacilrd de piatrd

pentru a ajunge la vdna de minereu. Mineranl se spalit inloc de piatrd si de aN: este foane fn si poate f filosit caJir de lesut-

O ipoteza demntr de luat in considerare sustine cA- de faDt-Insula Paqtelui nu reprezin0l ahceva decat un v6rf de munte ce s'_aaflat pe displruhrl continent pacific4 statuile fiind vestisii al;civilizafiei ce s-a dezvoltat pe rcspectirul continent. Sup;z6;cste qi faphrl cI tei proiectile cosmice de mare calibru au cizutintr-rm interval de timp relativ scurt pe mica zuprafap a insulei,imprejurare cu care plaja anaken?t a foJt pustiitr. D;gi p;babilitate;ca acest fenomen si se intAmple este ext€m de micl astronomiinu au examinat deloc posibilitatea exist€ntei unei lestrturi intreci.djrea. +at de precisa a meteorililor pe o suprafap -infima dinrnijlocul imensului ocean gi anomalia mignetice a insulei.

Irnportanta geosh-ategica a insulei pas.telui rezulel si din faonrlcI, in schimbul sumei de 16 milioane dolari, SUA i orimit'dinpartea stahrlui Chile permisiunea de a construi acolo o pisfA de'nterizfre, in aaz-de urgent , a navelor spaliale. Cel pulin asa esteversiunea oficialI" pentsu cd unii experfi relev[ fapnrl ctr nu estecxclus ca aceasta sI justifice aparida unei noi baze militare ameri-:11.- T^:grL Nu ar fi pentru prima oartr, deoarece in perioadalq66-1971, aceastit insull a fost utilizaul ca punct de

"r"Ae in

ag'rcsitmea americani irnprotriva Vietnamului.

TERASA DIN BAALBECKLa nord de Damasc se htinde terasa de la Baalbeck: o platformd

llctrtuita din blocwi de piaffi, dintre carc unele mtrsoarl in lunsimeIrste 20 m. Fundatia este formatll din blocuri uriase de piati" in[rcutate de cateva sute de tone. Cel mai marc dinre eG (numitI riliton), av6nd dimensiunile 23,5 x 4,5 x 2,25 m3 si o greutate de820 tone, este de 50 de ori mai grcu decdt blocurile -folosite

laconstmclia piramidelor egiptene. Chiar $i pentu tehnica actualtr estegrcu sI ne imaginlm cum a fost transportat de la cariera de piatri;i ridicat la inatlimea de 7 m.

Tot la Baalbeclq se mai afl[ o piad, nedesprinstr total dinlrrc(ii carierei, care are masa de 900 tone. pozilia sa usor inclinat?t

2,20 OS. KUHLEN SISTEMTJL OCI.'LT DE DOMINARE A LIJMII 22r

a fost consideragt &ept un argument in favoarea ipotezei lansatede adepfii S.F., conform clreia aceasta ar fi fost o rampi de lansarea navelor a{a-zis extrat€rcste,

in categoria situritor megalitice ale ctrror destinalii probabile aufost acelea de observaloar€ astonomice sau de amplasamentedigioase pot fi incadrate formalirmile megalitice de la Stonehenge

;i aleile de megalili de la Camac.

ALEILE DE MEGALITI DE LA CARNACAnsamblul de megalili de la Camac, cel mai mare din lume la '

ora achrald. se bucurl de o faimtr deosebiQl Patru aliniamente'!imprcsionante se intind pe o distanF de aproape 8 krn, strlbltind 'pldurile de pini ale rcgiunii. Micu{ul c{trm k Menec, situat la':raproxiniativ I km nord de Camac, marcheazl prmctul de plecare 'i put ,r ul"i multiple de pietre verticale. In totat, l t giruri aproxi-mativ paralele de megaligi, cunosculi sub denumirea de mmhire' .pomesc din drcptul cf,tunului Si se indreaput spre est-nord-est. Se '

considertr ctr fiecare $ir era alcatuit in(ial din circa 1000 de pietrc

ti ct toate cele patnr alei (Le Menec, Kermaio, Kerlescan Si MiculMenec) erau integrate intr-un unic gi superb ansamblu'.

Cel mai mare dintre ansamble se afltr in vecinltatea c!tunului ,'Le Menec de l6ngl Camac, rmde cat€va din casele actuale srmt I

inconjurate de o elipsi alcltuit?l din piete verticale a;ezate uneleEngd altele. Formattr din 70 de megalili, cu o inallime medie &1,2 metri, aceasg incincl are un diametru de circa 100 m' dar parcneinsemnati in comparalie cu aleile de megalifi din apropiere. Laest de incinta din Le Menec se gisesc inlltate 1099 de piet€' '

dispuse in I I alei, care se intind cat vezi cu ochii. Pietrele stmtaranjate dupl mirime, incepind de la incint , unde cea mai inalt!are 3,7 m indfime. Altitudinea menhirelor scade treptat spre captrtulqinrlui, ajungind ta 0,9 m. Aleile de piatrd nu srmt drepte, ci descriu,.o curb{ care se arcuiegte utor sprc nord-est, incheindu-se cu o alttrincintil & pietre, amplasatit la 0,8 km de capetd qirului.

Deqi aliniamentele din Le Menec sunt suficient de impr€'sionant€ prin lungimea lor, la mic[ distanta sprc est pot fi admiratspietsele ince qi mai mari ale aleilor de megaliii de la Kermario.,,,sllaqul modilof'. Cei mai mari dintre megalitii de aici7 m inaltime $i, la fel cu cei din Le Menec, descrescmisurtr ce inaintezi spre captrtul aliniamenhrlui lung de

unde trei piete uriaqe fac rmghi drept cu aleile. Cel de-al teileaaliniament de pietre se aflI qi mai sprc e$, hngl Kerlescan .'locularderii". O incintil de formtr- aproximativ pAtratit se invecineaza cut3 qiruri paralele, alcntuite din 540 de pietre. Tot spre est.se g6sesc,in fine, qi cele circa l0O de pietre ale aliniamennrlui fvfiiul Menec.care parc sA fi fost legat odinioari de ansamblul din Kerlescan.

- Cea mai importantl piatrf, din cadrul complexului pare se fi

fost megalihrl, astilzi spar! cunoscut sub nvnele de Er Grih (piatraZinelo) sau Marele Menhir Spart Cele patru buctr1i uriaqe in cares-a sfdramat menhirul zac la extremitatea unui fost tumul'de l6ne6Locmariaquer, locul rmde menhirul s-a prlbufit in urma cutrem-u-rului din 1722. Mrsurand initial peste 20 de metri indllime, trans-portarca $ ridicarea pe verticald a acestei st6nci de 350 de tone arputea crea probleme deosebite chiar qi pentru tehnica actuald. De5ireallzatea acestor impr€sionanie constructii a necesitat un volumwiaq de munci, motivalia care a stat la baza ridicarii ansambluluirnonolitic nu a putut fi inci descifratt. $tiinF actuah atribuie acestorblocuri diferite utilititi: monumente firnerare, observatoare astro-nomice sau obiecte de cult, insi nici unul dintre ele nu Drezinetargumente hotArdtoare.

In afarn de sin[ile megalitice care pot fi incadrate cu o anumittrmarjit de eroare intr-o anumitii gnrpa, existi unele constructii carcnu pot fi sistematizate in nici una din categoriile prezentate anterior.Pentru exemplificarc voi prezenta cazul r€prezentativ al sferelorgigantice din Costa Rica-

SFERELE DE PIATMIn anut 1940, profesoml Marcel Homet a descoperit in nordul

Braziliei, de-a ltrngul cursului superior al fluviului Iiio Branco. unou gigantic cioplit in piaEn, posibil a constitui opera mai multorgeneralii. Era lung de 100 metri gi lat de 30 de metri, iar localniciiii spxreupiedra pintada. Supr fala lui era acoperitit, pe o intinderede 600 mz, cu diverse desene simbolice, prcsupuse a avea semni-ficafie astronomictr sau astrologictr. La scut timp, artreologul DorisZ.Stone a descoperit in Costa Rica sute de sfere de piatre. cudimersiuni cuprinse intre c61iva decimetri qi cdliva metri, respanditein cele mai nea$eptate locuri gi realizate cu o precLie uimitoare.Cea mai mare sferl descoperitil pdntr in prezent cantitregte 16 toneEi este folosita penru decorarca oras-ului San Jose.

In legtturA cu originea pietrelor au fost vehiculate doutr tcorii.

lp0kr\

f. Jermifer W€sawood: Lacai miste/ioase, EAitura Schci, Bra$ov, 1997.

OS. KTJHLEN SISTEMTJL OCLILT DE DOMINARE A LTJMI 223

Una din ele zus{inea ctr in sfere este ascrms aur, ceea ce a dus ladistrugerea multora dintre obiecte, iar a doua a fost lansatil deoamenii de gtiin{i, care afirmau c[ sferele au aptrmt prin rostogolireape pantele vulcanilor a unui miez dur, ce a crescut progresiv prininvelirea lui cu lavr, asemeni unui bulgare & zApadL. E drept cIin cateva cazuri ar fi putut apare o sfere perfect geometrictr, inslnumtrrul foarte mare de obiecte glsite contrazice gansele probabi-listice ale rmei formiri nahrrale. Ca si nu mai amintim ci acesteasrmt amplasate in locuri aflate la mare distanp de poalele vulcanilor,cum sunt, de exemplu, at6t cele situate pe litoral, in Golful Dulce,aliniate dupd o linie perfect dreapdl, cat $ cele din pidurile virginemoctloase din zona de cimpie.

Doutr sfere uriaqe se afld pe insula Camaronal, iar multe alteleau fost descop€rite pe virfurile mrmtoase ale lanlr.rlui CordilleraBrunquera. B4tinatii le spun mingz ceregti, instr teoria folosiriiacestora la celebrarea culului Soarelui nu este probabilil, deoarccetoate civilizaliite Arnericii Centrale qi de Sud adorau Soarele subforma unui disc slr[lucitor qi nu a rmei sfere. Sfercle costaricane,rezultate in urma pelucririi unor blocuri de granit in greutate dep6fi la 24 de tone, sunt amplasate dup[ o anumit?t schemr' iartransportarea lor pe terenuri nomioase, umede sau accidentate,eventual pe pante, a ridicat o problem[ deosebitl. Carierele de piatrddin care trebuie se fi provenit materia Primn n-au fost descoperiteniceieri, deqi Costa Rica se afl6 Artr-o zonl de lrrlcani activi.

Degi ritmul descoperirilor din domeniul siturilor megalitice esteexhem de lent, contribulia adusi de noile investigafii la imbogllireaimaginii noastre despr€ activitat€a civilizaliilor ce au existat intecutul indep&tat al omenirii poat€ fi sernnificativE- IaE catevaexemple concludente.

ALTE SITURI MEGALITICEln Valea Motii, zon^ din sudul deqertului' Nevada, a fost

descoperidl o masivit constnrclie centraltr, in juml c[reia zac ruineleunei cetAli care are circa o rnill lungime- ExistenF blocurilorvitrifiate atestl producerea unei teribile calamitlfi. Ruinele, topiteparcl de o fantastictr temperatud, nu au ilsd nici o legahri cuexploziile nucleare efectuate in poligonul Pentagonului' Descrierealor a fost ficuttr penau prima oarit in 1850, de Ives William Walker,datlt la carc oamenii nu cunoqteau efectele teribilei arme a secoluluiXX, afa incdt ofilenrl a atribuit dezastul unei eruptii vulcanice'.

l. Sorin gtegnesdr: Sfdareo Tinpului, Editura Zont, BucuttEti, 1992.

- , ln centul oragului, adevdrat pompei american, se ridicl o st6ncdinaltit_ de 20-30 de picioare (6-9 m), ce poarttr inctt

".-"1" "on-strucliei ciclopice din carc provine. Eitremitatea sudica " "Oin"irf"iqary scoas5 dintr-rm fumal, roca ce_l susfine purt6nd si ea urme

$e fzjune. Planul strlzilor gi alineamenrul caselor.*t inta "iriUii",rar rn lmpre1uffnl exis0l numeroase ansambluri similare. Neobi;nuit

este Si faptul cit indienii nu au ptrstrat nici o tradifie retativ tasociedllile umane care au existat iandva in aceasta regiure si nustiu nimic despre istoria ruinelor. De obicei, terenul d; ;; ;;aclirme a rr.rlcanilor este deosebit de fertil, dar Valea Vonii estesteriltr. Acolo, din vremuri imemoriale, nu a crescut nici macar unfir de iarb1.

^..Inry -it t790 qi 18t0. primii coloni;ti sosili in viitorul star

otuo_(SUA) au fost surprinsi st gtrseascl in regiune ruinele a circaIUU de cetitn cu ziduri groase, realizate din blocuri de Diaffi. cet?ltiabandonate in virfi.rl unor inAllrmi greu accesibile. Urmele lor maipot h vAzute si astilzi la Fort Hi , Spruce Hill ;i Glenford Fon.

La Rockwall, Texas, datorit?t efectelor timputui, amfs4ele unorconstructii ciclopice par simple bucdfi de itanca

-torul"- ar.-

cercetate atent, s-a observat c[ sunt formate din blocuri ordonataqezate Si legate cu un liant a c6rui compozilie nu a fost incAstabili6.- Patm dintre ele poarti chiar semne ciudate, asernnnltoare"nei scrieri necunoscute. Surprins de aspectul lor, un cerc€titor aafimat chiar ce ruinele seamend teribil di mult cu cele al"

""tatlioiarse-descoperite in Africa de Nord si Orientul Miilociu.,. In 1947, un seism a provocat o falie in versintul unui munte

din Paraguay, dezvdluind un perete interior prelucrat, Aralt de circa36 de metri Si. "1" _." intindea pe o distanli Ae ap.oape o mita._. Construc(ii similare pot fi int6lnite gi la 50 de km nord de RopeRiver.,Despre acestea, legenda spune cf, ar fi opera mernbrilor urieirase atbe, care a Hit in Australia cu mii de ani in urm5. Deasemenea, in timpul celui de-al doilea rlzboi mondial. oilotiiamericani au identificat in Chin4 la circa 60 km de Sian_Fu,provincia

-Shensi, citeva piramide uriaqe construite din p6mnnt, ce

aveau inillimi cam de doui ori mai inalte dec6t cele Oin gsiDt silatura bazei de circa 450 de metri. Datele nu au fost date nubliiiiatii_

Cu mult inainte ca Parthenonul sA fie construit p. e.-ooi..langA Aten4 acolo existau stuchrri de dimensiuni

"i"lopi".'p-_venite dintr-o epocd anaerioare, iar in Rlodesia (Africa de Sud_Esti-se inalp inexplicabilul complex de clldiri din Zimbabwe. deso#

OS. KUHLEN

c:rre s-a crczut ctr ar fi patat/templu/fort?ireaF sau chiar minele de

aur ale regelui Solomon. Este realizat in totalitate din piatrl tiiati'intr-o zond unde piatra taiact - probabil fiindc5 nu a fost necesartr

- nu a fost niciodatli folositi.

O alti cat€gorie de argumente care vin in sprijinul teorieievoluliei ciclice-a omenirii b constituie mbrturiile istorice ce do-

vedesc posibilitatea accesului civilizaliilor ancestrale la nivele Sti-intifice ii tehnoloqice superioarc sau in orice caz comparabile cu

".i atins de actuala ciJilizatie. in mod paradoxal. dezvoltarea

tehnico-stiintifica nu a redus cu nimic ignoranta caracteristictrspirinrlui' uman, fapt ce explice. intr-un anumit grad" de ce a fost

ar:ceptatf cu atata us,urintl ideea conform cereia actuala civilizalieeste

-unica ce a reugit sn iasl din planul animalitEtii qi sa- creezeinstrumente de lucru eficiente, care s6 ii permita str stipineascdintr-{ anumig misuri capricioasele fenomene ale nahuii' Legende,fapte consemnate in cronici ;i dovezi materiale zugereazi folosireaunor tehnici avansate cu multe mii de ani inaintea epocii contem-

Dorane: realizarea de dispozitive optice, generarea luminii anificiale'prelucrarea la rece a metalelor 9i a piehei, folosirea curenh-rlutelectric gi a energiei nucleare, utilizarea aparatelor de zbor ;i a

rachetelor, aplicarea unor metode cartografice eYoluate, precum flrealizarea de dispozitive mecanice de inalcl prccizie'

6. TEHNOLOGII ANCESTRALE

Din Dunct de vedere spiritual' tinde tot mai mult sI se impunilideea cd nivelul dezvolttrrii t€hnice, caracteristic unei anunite so-

ciettrli umane, este determinat de rm factor imposibil de -acceptat

de citre doctfura filosofic[ ce sti la baza actualei civilizalii' Avem

in vedere implicaliile teoriei reincamlrii suflehtlui omenesc asuprasnrdiului evoiufiei tuturor societiitilor umane, in general, ;i a celei

contemporane, in particular' Conform acestei viziuni, descoperirileqtiin{ifrce nu reprezintii altceva decat rcdescop€rid ale y9I 9f:::iinte'dob6ndite in cursul unor existente anterioarc, reactualiztrri ale

',-^' .*neriente denozitate in zonele abisale ale subcons-tientului' cermor experiente depozitate in zonele subcons, tientului, ce

asleapti momentul prielnic pentru a ie;i la suprafa@'Desi istoria oficiald sustine ctr civilizaliile antice nu s-au ndtcat

la un nivel tehnologic deosebit, existi serne care vin str conteste

aceastii viziune simplisttr asupra evoluliei civilizagiei umane 9i sd

confirme ipoteza prezentei unor numeroase succesiuni culturale,

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII

de-a lungul unor perioade extrem de indelungate, a c[ror originese pierde in negura timpului. Iat?t citeva din descoperirile ce potconstitui element€ de sustinere a acestei ipoteze:

In Liban au fost gdsite bucili de roci vitrificat?i, a;a-numiteletectite; ar.alizele efectuate de dr. Stair, au identificat in acestebucAfi izo0opi radioactivi de aluminiu.

o In rcgiuea de v€st a Africii ecuatoriale, cele mai ctrutatepodoabe erau ni.ste ciudate perle de sticld, numite aggzc, eraude formA cilindricl, put6nd avea diverse culori: albastri,galbentr, verde sau chiar incrustalii multicolore. Localnicii leatribuiau puteri magice qi le phteau in aur, la o valoareechivalenti cu de c6teva ori greutatea lor. Degi s-a incercatfabricarea lor in renumitele sticllrii veneliene, toate tenta-tivele au dat grq, veritabilele aggn deosebindu-se de laprima vedere de imita{ii'. Originea lor a rimas incertd, chiarqi pentru bestinasii africani, care afirmtr ctr acestea au fostaduse de ,,oamenii cu piele albd Si plete lungi care aucobordt din cer".in bat 9i Egipt au fost descoperite nigte lentile de cristalllefuit, care, in prezent, pot fi realizate doar prin utilizareaoxidului de ceriu, adici a unui oxid ce poate fi obtinut numaipe cale electochimica.La Muzeul din Bagdad sunt expuse baterii electrice cu pileuscate, functionand dupl principiul galvanic. in acelaqimuzeu pot fi admirate elemente electrice inzestrate cuelectrozi de cupru qi cu un electrolit necunoscut,Antropologul Alden Mason a afirmat ctr pe podigul peruvian,s-au^gtrsit podoabe de platina" metal care se topelte la1730"c.

. AIte suse menlion€azi cI bijutierii din Lima, inndnd inposesia unor lingouri de aur incase, au constatat c[ densitateametalului galben era dubld decit cea normaltr. Din pecate nus-a mai prstrat nici un egantion din ciudatul material, carea fost topit $ transformat in buuterii.

o Multe din statuetele de aur gi argint realizate de strdvechiilocuitori ai Americii de Sud gi Centrale par ficute dintr-osinguf, bucatA, dar sunt goale la interior, fard vreo urmivizibilf, de suduri. Unele piese sunt arxamblate din maimulte elemente de aur si argint, imbinate altemativ.

l. Ludvik Soucek: Bdnuiala unei umbre, Editura Albatos, Bucurc$ti, 1984.

226 OS. KI.JHLEN

c ,,Hadschar El Guble', Pta:m Sudului din Liban, cantlrcqt€doutr milioane de kilograme $i este prelucrat?l.

o O tilblig de origine babiloneanit, expus[ la British Museumdin Londr+ indice datele trecut€ $i viitoarc ale eclipselor deLuna-

r in Australi4 Franp, India, Liban gi Chile existil nigte ,,pietr€"negre ciudate, bogate in aluminiu qi beriliu. In urma lmoranalize s-a descoperit cA ele au suferit cendva, foarte demult,un bombardarnent radioactiv putemic, fiind expuse la tem-peraturi foarte inalte.

o ln Tukestan, ni$te ingineri au gtrsit obiecte de formitsemicirculard executate dintr-un material necunoscut cevaintre sticli gi ceramicl.

o In urma exploziei unei stinci din Dorcester, in 1851, a fostdescoperit rm vas ln forml de clopot, cu dimensiunile de I Icm inalfime,l6 cm la bazr, 6 crn la virf gi 3 mm grosime.Corpul vasului searnlnA la culoare cu zincul, sau un aliaj lncarc se glse$te o importandl cantilate de argint. Pe lanui suntgase imagini ale unei flori, lncrustate cu argint pur;i in jurulpI4ii inferioare a vasului, o vip de vie sau ghirlandn, deas€rnenea incnrsta6 cu aryint. In urma examintrrii de cltts€specialipi, s-a stabilit cd obiectrl nu corespunde prin stil,tehnicl sau form!, nici uneia din civilizagiile crmoscute inmomentr.rl de faE-

o Un cui de fier lung de circa 18 cm a fost descoperit despanioli intr-o minl de argint din Penf in secolul al XVI-lea.Dac[ filonul se formase conform proceselor natuale cunuFcute, vechimea pironului poate fi esirnatil la zeci de milioanede ani.

r t ingl Aiud, a fost gisit, in 1973, o piesn de aluminiu,intr-o carier! situattr pe albia rmui riu secat de multit vreme.Aliajul de aluminiu din carc era compus con(inea: 89oloaluminiu; 6l% cupru; 2,8olo siliciu; 1,8% zinc, iar ln canti6limai mici plumb, staniu zirconiq cadmiu, nichel, cobal!bismut, argint qi galiu'. Deoarece aliajul imbdtrdnise, su-prafelele erau oxidate pe o adiincime mai mare de I mm,iar stratul de sedimente sub carc a fost gfsit obiectul dep4€al0 m grosime, s--a estimat cd acesta ar€ o vechime de catevasute de mii de ani.

SISTEMTJL @ULT DE DOMINARE A LTJMII 227

o Piese strdvechi confecgionate din aluminiu au mai fostdescoperite qi in monnantul generalului chinez Ciu-SuQ65-316 d. Chr.), regimea Chou-Chou. Calaramele dec€nturl ale ofi{emlui chinez, compuse din 85% aluminiu,l0olo cupru qi 5olo magneziu sunt, aparent, mai recente decatpiesa de la Aiud.

o ta granita dint€ Tibet gi China in zona Baian Kara LI4arheologul Ci Pu Tei a descoperi! in 1938, un numlr de716 farfuii de granit. Fiecarc farfiuie este groase de doicentimetri gi are in mijloc o gaurtr de unde pomette o dartrdubll in formll de serpentinl, care leagl centrul farfuriei decircumferinlS. ln urma testelor efectuate s-a ajuns la con-cluzia cd granitul conlinea un procent ridicat de cobalt gi decorpuri metalifere; ritnul vibratoriu al farfuriilor era deosebitde ridicat, ceea ce dovede$e faptul cI acestea au fost supuseunor tensiuni electrice putemice.

o Vechii incasi erau dqinltorii unei metode de prelucrarespeciali a aramei, care le permitea oblinerea unor perfor-mante remarcabile. Daci e sA dtrm crezar€ afirmaliilorconchistadorilor spanioli, cutitele, securile qi v6rfirl l[ncilorlor, fdcute dintr-un aliaj de araml, erau mai rczistente decatplatoqele cuceritorilor, mai asculite decat tili$ jugherelorde otel qi mai flexibile decit lama celor mai bune sibii deToledo. Nu era, in nici un caz, vorba de acel metal relativmoale, flexibil qi duqtil cunoscut in Europa ince din anii2500 i. Chr., primul metal folosit.

Pentru a contura o imagine cdt mai clar[ a tehnologiilor folosirein trecutul mai mult sau mai pulin Atdep&tat al omenirii, voi facein continuare o sistematizre a principalelor asPecte de ordin tehnicce ridictr semne de intrebare asupra versiunii oficiale cu privire laevolulia omului pe Terra.

LENTTLE tr DTSPOZITTVE OPTICEln ruinele cedtlii de la Sacsayhuaman au fost descoperite o

mullime de statuete de piatrS, de dimensiuni reduse (7-9 mm), cudestinatie necunoscutil, ce rcprczindl siluete umane sau animale,prelucrate in cele mai mici detalii. Aceste microsculPturi sunt atatde perGct lucrate, incat, conform afirmagiilor lltcute de oamenii degtii4a peruani, se poate descifra pe fala lor cu ajutorul lupei, nunumai expresia tristelei, miniei sau fericirii, ci pot fi deos€bite chiarl. Sorin $t fdncscu: $idatea TimpuM, Edihtra Zona, Bucuegi, 1992.

228 OS. KTJHLEN

htrstrturile caracteristic€ ale diferitelor neamuri din vlemea aceea.Prin perfecliunea lor, aceste micrcsculpturi pot fi comparabile doarcu unele exemplare japoneze de netsul<e, elaboraie cu aceeaqi grijla detaliului qi lucrate, bineinteles, cu instrumente de opl qi aparateoptice. Figurinele care provin, duptr plr€rea speciali$titor, din s€-colul XIII d. Chr., deci dintr-o perioad! anterioartr urcdrii pe trona dinastiei incaqe, ridiclt o serie de probleme ce nu pot fi solutionateffui a acc€pa faptul ce izvoditorii lor dispuneau de rm sistern delentile pentru mdrit.

Ftrrtr ajutorul lentilelor nu lnate fi explicati nici realizareasculpturii in fildeq a cva&igei lui Medimece, la care s-a referitTitus Liviu: ,,aripile unei mu$te ar Wtea sd o acopere".lnteresantest€ faptul cd tn ruinele Cadaginei au fost descoperite cameefiligranate. qi, ahturi de ele, lentile de cristal llefuite, foarte per-feclionate t .

DacI analiznm relattrrile mai multor autori. conform caroraprco1ii-astronomi egipteni observau bolta cerului prin niqte tubrns)J levi, ne putern da seama ctr este mult mai probabil ca acesteasi fie sisteme de lentile, decet sisteme de protejare a vederiiimpotriva orbirii provocate de strtrlucirea cemlui, De asemenea, sepoate intelege gi de ce ei nu permiteau neiniliajilor str priveasclprin inshumentele lor. Duptr rmele izvoare ale epocii, impdrahrlegipean Ptolerneu III, Evergetul, a amplasat in virfirl Farului dinAlexandria, una din minunile lumii acelei vrerni, ,,zz mecanismsecret ca ajutorul cdruia puteau f observae corilbiile la maidepdrtdri."

Existents in antichitate a unor t€hnici avansate de prelucrare asticlei este confirmatl qi de descoperirea unui mist€rios obiect,presupus a fi fost folosit in cadrul ceremoniilor religioase, gi a cilruiforml generah este similad aceleia a rmui cnniu omenesc.

CRANIUL DE CRISTALDe fapt nu este vorba de un singur craniu, ci de trei: unul se

afti la British Museum din Londra, dus acolo, la finele secoluluitrecut, din Mexic; al doilea - reprezent6ndu-1, probabil, pe Mr'craz-tecutil, znrlJ aztec al mo4ii - se alli la Muzeul Omului din Parisz;iar al treilea a fost descoperit la Lubaantu4 in Honduras, 5i seglsege intr-o coleclie particularl" tot in capitala Frantei. Toat€

l. Ludvik Sot'a*i Bltnuiala unei t,nrre, Edihrra Albatos, Bucur€tti, 1984.2. Sodn $tefrncscu: SJidarea nmpuluL Editura Z,ona, Buculeqti, 1992.

SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII 229

aceste tei cranii au trdsituri comune, deqi unii specialiqti le atribuieorigini diferite, apreciind ci au fost executate fie in Babilon, undevain Orienhrl Apropiat, fie pe continentul american, sau chiar inrislritul asiatic-

Craniul aflat la British Mus€um este rcalizat dintr-un bloc decua4 curat, rrnrt Si cristal de stincd gi are o grcutate de aproxi-mativ 5 kilograme. DeSi a fost cercetat cu microscopul electronicli au fost studiat€ microfotografiile executate dup[ el, nu a putut fiidentificat?t pe suprafata lui nici cea rnai mictr'zgariehrit. Totodatits-a stabilit ci lucrarea nu a fost tumatit gi nici realizaCt cu instru-mente qi s-a calculat ctr rmui om i-ar fi trebuit in jur de 30O deani de muncl f2irn inferuperc, zi $i noapte, p€ntm a Slefui unasemenea obiect

in interior, o serie de lentile qi prisme creeazd jocuri de lumini.Luminat din lateral sub un anumit unghi, datoriti rmor cauze rSmasenecunoscute, craniul prezinti o aureoltr, de scurdl durat?t, iar in orbiteapar pet€ ti meori scurte imagini. Datoriti, probabil, unui fenomende rczonanI5, craniul las?t uneori imprcsia ctr scoate ni$e sunetesurde, asemdntrtoare rmui geamdt sau unui danglt de clopot Dacto razA la*r este indr€ptatn spre cavitatea nazal5 se produce ocoloratie vie, incandescentil, aseminitoare curcubeului, datoritit,probabil, procesului de interferenld a luminii albe in straturile subtiri,transparEnte, ale acestei pdrfi de cristal. Craniul, realizat dintr-unbloc de cuart transparcnt, prczintil unele nuante care se schimblmer€u: odatil bate h violet, altndatit in verde, apoi in purpuriu qichiar in gIlbui-chihlimbax, iar pe frunte apar pet€ de diferit€ nuante.

Deoarece la ora actuah nu existi aparate carc sA permitit dataxea;tiintific[ a acestui obiect, nu s-a putut stabili decit vechimeacristalului, deci a rocii din care a provenit, nu qi momenhrl in carea fost realizt. Dupd cele dou! orificii aflate la baza craniutui, s-adedus ci est€ posibil ca el str fi fost utiliz t in temple, in specialdin catza fenomenelor pe care le produce, mai ales atunci candeste balansat $i pentru efectul hipnotic pe care il are. Nu s-a pututexplica, insE, de ce maxilaml inferior a fost fdcut mobil qi pentruce el poate fi deta$at de cap.

Spre deosebire de aceste realiztrri remarcabile din domeniulprelucr[rii cristalelor, existl anurnite descoperiri atat de qocante,incat ele rtman o enigrni chiar qi pentru nivelul actual al qtiinlei qitehnicii. Printre acestea, un loc special il ocupn niqle generatoarespeciale de lumini" a ciror caracteristice principali este €A fi.mc-

OS. KUHLEN

fioneazn perioade extsem de indelungatc f[ri nici o surstr aparent!de energie extemtr.

LAMPILE ETERTIELa mijlocul secolului al XV-lea a fost descoperit la Roma un

mormant mai pulin obignuit, a c5rui vechime a fost stabilita, dupf,inscripliile gasite la fap locului, la circa 1500 de ani. ln el, ,gfundattntr-un lichid, a cdrui compozilie a rdmas necanosclttd, zdceatrupul Tulliei, Jiica lui Cicero'. Corpul era intr-{ perfectl starc dcconservare, nici una din tdsdnrile fetei nefiind altera6. La pi-cioarele defimctei, o candeld rlspandea o luminn palidl. Cumnimeni nu mai umblase anterior pe acolo, inseamni cA ardea de unmileniu qi jumltate! Din nefericire, la pulin timp dupl aceea, flac5ras-a stins $ nimeni nu a r€uSit sI explice rernarcabila longevitate afelinarului.

Un studiu amanuntit asupra ceea ce a ramas din doua Lampive$nice aflate la Muzeul Leyda, ar putea oferi o solu$e. Ins{ separc ctr acest aspect nu interesezl pe nirneni. Ldmpile la care ncreferim au fost gesite intr-{ mlndstirc din Anglia, la incepunrlsecolului al XV-le4 in timpul rcgelui Henric al VIII-lea 6i scpresupune cl ardeau din secolul al lV-lea.

In Germania anului 1604 a fost descoperit, in interiorul rmeicaveme, un morm6nt. Conform rmei inscripfii gravate pe o placede arame, monumenhrl firnerar apa4inea lui Christian Rosenk€utz,decedat in 1484, presupus fondator al societiltii secr€te Rose-Croix(Crucea de Trandafri). Primii care au petnms in sanctuar, au fostintigafi, in primul rend de lumina ce scllda toate obiectele dinmausoleu, lumind ce era generaUl de rnai multe ltrmpi eteme fi carc,aqa cum se intimpl[ cu toate lucrurile importante, s-au stins inainteca secretul si le fi fost pdtnms. Singura menlionare despre respec-tiva asocialie s€crcUl poate fi glsit2t doar in Fama FratemitatisRosae Cracis, manifestul confreriei intemeiate de RosenlreuE,publicat in 1613, la 9 ani duptr descoperirea mormintului. Iatjt ceputeau citi parizienii anului 1613, int-un afig lipit pe zidruileco;covite gi str6mbe ale viitorului orag al luminilort:

,,Noi, depulali ai colegiului pincipal al Rosc-Croix, facemsejur vizibil Si invizibil in acest ora$, prin grasia Celui Prea Inalt.Ardtdm Si invdlitm a vorbi ldrd cd4i sau semne, toate graiurileldrilor unde wem sd ne ofliim pelrtru a-i salva IE oqmeni, semenii

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LTJMII 231

no;tri, din gretmld fi moarte. Dacll cineva este cuprins nunai dincuiozitate de dorinla de a ne vedea, nu va reusi niciodatit sdcomunice cu noi; dar dacd doreSte sd ni se alitture, noi, care ci-tim gdndurile, ii vom ardta adevdrul promisiunilol noastre: pAnd-n-tr--atAt cd noi nu spunem local unde ne aflllm pentnt cll gdnduileunite ca voinla realit a cititorului vor f capabile de a ne face luicunoscuSi Si el noud."

O sutil de ani mai t6rziu a fost descoperit un alt templu subterancare-i apar{inea rmui membru al conferiei. ln ziua de lS m i 1717,oamenii carE au pituns ln sanctuar au strsit un fotoliu de piatrl pecare era aqezat un btrrbat mumificat, ce perea a citi dintr-o cartevoluminoastr, sprijinitn pe genunchi. Langtr necunoscut, rm felinaremitea o luminil pltrcuul. Brusc, o mAntr a cadavmlui a coborat Denea$teptate, strivind lampa eteml;i bagand groaza in vizitatori.'

Roger Bacon, Geoftoy de Villehardouin, Laonikos Chalcho-chodylas, Georgios Akropolites, Abul Fedq Abul Fergius, pome-nesc qi ei desprc neobiqnuitele miiloace de iluminat ce par sit fi fosldestul de bine cunoscut€ in Evul Mediu. De forml sfericl siconfeclionat€ dintr-un material care ,,fru era nici piatrit, nici stictd,nici metal dar seamllnll cu toate aceste materii la un lof,. intIausingure in flrncfirme gi nu foloseau nici unul din materialele com-bustibile cunoscute in acea vreme. Degajau o c durl gi o lumintrintense RtrI a scoate fum, iar lovite explodau violent, distrugandpalarc_ qi ce0gi, a{a cum s-a intampht in Ciprq la Famagusta 9i inNicosia.

Cdnd uul din aceste globuri care ardea Jdrd incetsre r fosl..anmcat in marc, fiind considerat ,,lucr[tut diavoleasctr ., furtunaizbucnitil din senin gi moafiea peqtilor din zon6 au inttrrit ideeaoriginii neplrnantene a straniilor obiecte. Legende europene, asiatice9i africane suqin cd ele ar fi fi}st dilruit€ oamenilor de fiinte coboritedin cer. Colonelu.l Fawcett, rcnurnit explorator a.l continentuluilatino-american, afirma ctr ora;ele ascunse in jungll sunt luminatede sfere sdlucitoare, iar locuitorii lor s,unt ,desceidenlii unei maricivilizalii dwrutd'. Din nefericire, Fawcett a disp[rut pe candincerca si descoperc fabuloasele cet?tti, inainte de a divulga sursaneobi$nuitelor inforrnalii pe care le delinea.

Preced6ndu-l cu cateva secole, cronicarul Barco Centenerra$esc.na 9i el o,Junit mare", fixate in varful rmui st6lp inalt 9i carclurnina in intsegime cetatea, denumiti de conchistadori Gran i4arco(in Matto Grosso, la izvoarele paraguayului). ln cursul luptei de

:

1

lII

t i

f. Sorin $tefanescu: Slidarea Tinpului, Editura Zona, Bucu€tti, 1992.

OS. KTJHLEN SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 233

cucerire; misteriosul obiect a disptrrut fnr6 urm5, luat probabil dcblqtinaqii care s-au retras in desi_sul impenetrabil al junglei.

. Conform exploratorului gi scriitorului australian lan Idriss, clpe-|etiile merilor, fiburi din insulele Oceanului pacific, erau po.sesoarele unor asa-numite ,,buia", toiege care ptrreau sA aib6 ofoarte inter€santi proprietate. Astfel can4 in tirnpul ceremoniilor,definltorii le indrcptau sprc cer, din v6rful lor 1ds.ne4 mai alesinainte de filrtunA, o intensl lumini albastrl-veranie. asemtrntrtoarcflash-ului fotografic. Pentru realizarca tobgelor ,,buia,, se foloseautr€i pietre ovale, a cdror compozigie Idriss nu o cunoa;tea, introduseintr-o aestie groasl de bambus.

Tot din piatrl par a fi confecfonate si sferele din vdrful unorstalpi inahi, care strAluceau asemeni unr tuburi de neon pestecolibele rmui sat de la poalele muntelui Wilhelminaf.,Ioua Guinee,afa cum men{iona, in 1963, C.S.Downyx, automl suprinzitoaEidescoperiri. Beneficiarii originalei instalafii, care inFa singurl infunpliune la cf,derea noplii, aveau un nivel de dezvoltare echivalentcu ceea ce se corsideri a fi fost paleoliticul timpuriu.

sSingurele rnijlo*e care pot fi intrevdzute astdzi $i care ar puteaegala.performantele enigrnaticelor limpi eteme, s-ar putea baza peenergia nucleari. Condilia ar fi, insd, ca realizarea lor str fieminiaturald, nepericuloasa, extrem de friabill, extrem de usor defolosit $i sA nu necesite intrednere. Cum, insl, legendarete felinarenu aveau nevoie, aparent, de nici un fel de combustibil, este maiprobabild utilizarea surselor de energie neconventionale, deqi apl!cafiile practice din acest domeniu se lasi incA afteptate chiar $ipentru ;tiin{a actuah. O posibilitate ar putea-o constitui valorifi-carea asa-numitilor curenli teluici ce curg in proflnzimile pdm6n-tului gi inmagazineaztr energii imense, iar o alta - utilizarea c&n-pului electic, care atinge in orice

^loc de pe suprafala globului

terestru, in medie, 75 volli pe metru. In momentul in care se apropiefiutuna sau inaintea cutremurelor, el poate deplgi chiar 4000 devolti/m.

Tehnologiile contemporane r\tilize TA aproape in exclusivitateprelucrarea la cald a materialelor, fiind mari consumatoare deenergie gi contribuind la poluarea cu substante nocive a mddiuluiinconjuretor. Dovedind un respect mai mare pentru naturt, anticiiau pus la punct metode de prelucrare a materialelor la rece, f6rlconsumuri excesive de ctrlduri qi energie. in favoarea acesteiafirmalii vin marturiile referitoare la utilizarea unei tehnici de Ctierela rece gi a unei tehnici de inmuiere a pietrei.

TEIINICA TAIERtr LA RECEPe vremea lui Ludovic. al XIII-le4 un alchimisl pe nrrne

Meuves, se l[uda c[ stapene$e formula uui produs (a ctrruicompozilie a refuzat s5 o divulge) cu care, llecand buc[ti de fier.le tlcea casante ca sticla. Dincolo de ineditul acestei povestjri.Robert Charroux s-a referit ln Istoria necunoscutd a oam'enilor deacum o sutd de mii de anir la o interesantil experiente realizaulina-un laborator:

,,Experimentatorli a pus in rotalie un disc sublire de olel, cuo mare vitezd. perifericd (viteza tangenpialil 7700 m./min). MeAteteapropiate de acest disc neted, in m$care, sunt tdiate cu repeziciune.fird a exista weun contact efectiv. Tdietura Jdcutd in melal estec€va mai mare decdt grosimea discului. ln dmpul operaliunii,metalul tdiat, care poate f un olel foane dur, se inmoaie pe oanumitd addncime ;i picdturile strillucitoare de metal topit suntrec!, cdci le cqd incd moi in palmd, Jdrd a provoca arcui gi, peo hdrtie albd, fdrii a o innegri- Picdatile nu sunt oxidate, nefiindarse. Iatd, deci, lumind Si frsiune produse prin mgcare,

- Jdril

degajare de cdldurd- Regdsim aici demonstra1ia acelui foc, calficatde alchim$ti drept natural dor ;i despre care se spune cd nu-ardemdinild'.

TEHNICA h{IVTUTNRII PIETREIBeltran Garcia afirma ct anticii crmofteau o plantil cu ajutonrl

cereia cea mai dure roctr se transforma int-o pasti similari argilei,devenind maleabiltr $ uqor de prelucrat VoAelita in formete d6rite.ea se inelrea apoi la soare in numai caieva ore. In cusul siplturilorefectuaG intr-un teren funei.ar din zona centrall a perului, arheologiiau descoperit rur vas plin cu un lichid negru si v6scos. Vnrsat dinneatenfie, acesta a transformat pietrele, sub privirile uimite alemartorilor oculari, intr-o pastA similarl lutului.

O rclatare asemihdtoare apare qi in jumalul colonelului Fawcett,explorator britanic care a sfirsit prin a disparc in jungla Am^zonu-lur. lnh-o zl, parcurgand malurile riu.lui pereaE din peru" a constatatcu surprindere ci pelechea de aplrltori pentru picioare pe carc opurta, era pe cale de a fi distnrsd de sucul frunzelor rogii 9i c[moaseale hrfisurilor joase, strivite in tr€cere. Un localnic le llrumi 'taculfolosit de inca$i pentru a modela pietrele,', afirmafia av6nd laorigine, se pare, un procedeu de mult uitat. Brevetul tehnolosieiapa4ine, insd" mnform unor cercetiri, mierlei de aptr cu creistl|. Sorin $te6nescu: SJidarea Ttnpului, &iitura Zona, Bucuregi, 1992.

OS. KIJHLEN

albl" cinclus leucocephalus, care tdiegte in Alpii Bolivieni. Despreea se afirmtr ctr igi face cuibul in gluri sferice slpate cu ciocul inroca duri, in prealabil inmuiatd prin frecare cu frunzele uneianumite plante.

Conform wror ates0lri documentarc ;i studiind bijuteriile qiobiectele de podoabtr incrustate perfect cu pl5cule de fildeq, la carenici cele mai bru;te schimberi de temperah.ui nu formeazi intersti(ii,se pare cA cioplitorii de fildeg din Roma cuno-steau secretul fiptrstrau cu mare sfinlenie m€toda prin care fildequl putea fi irrmuiat,modelat qi din nou intitrit. Fildequl, provenit din collii de elefant,era p€lucrat din timpuri sdvechi in Egipt, in regiunea Marii Egee,in Mesopotamia, in Creta gi in Grecia, de unde era importat camaterial de podoaba qi de Roma.

lnmuierca col$lor de mamut era, de altfel, cunoscutit qi con-structorilor paleolitici ai celebrei metopole Sungir de l6ngit Vla-dimir. Ne confirmtr acest lucru miile de obiecte confectionate dincoll de mamut, printre carc cufite de vanltoare gi sulile drepte, lungide doi metri. Cercelirile Artreprinse de T.Bulavincevovei, specialisttrin studiul relatiilor om-mamut din epoca pal€oliticA, au evidentiatfaptul ctr pentm confectionarea unei asemenea suli(e ar fi fostnecesare doue sute de kilograme de materie prim5.

Arheologul american Hyatt Verrill, care si-a consacrat 30 dcani din viali cercet2lrii civilizatiilor dispdrute din America Centraliqi de Su4 considera ci marile Iucrlri ale oamenilor din vechimcn-au fost facute cu scule de tiliat piatra, ci cu o pasti radioactivlcare rodea granitul. Aceasti pasct, moqtenitit de la civilizatii si maivechi, Verrill pretindea c[ ar fi vdzut-o in miinile ultimilor vrljitori,Intr-un remarcabil roman, Podul de Lumind, el descrie o cetotcpreincas5 h care se ajunge trecand o punte de luminl, un pod domaterie ionizata, ce aptrrea ;i dispnrea dupd voie qi care permitclhecerea printr-un defileu st6ncos, imposibil de trecut altfel. Poparcursul vielii, Verrill a afrmat cd romanul sAu era mai mult dec0to legendtr. Alte legende mentioneazl 9i r.rn alt mijloc inedit doprelucrare a pietrei: folosirea unei roci care taie stanca obiSnuitlaqa cum diamantul taie sticla.

Oricat ar parea de ciudat, electricitatea nu este apanajul exclutlval civilizaliilor cu un grad inalt de dezvoltare tehnico-stiintifiol,Mtrrturii istorice qi descoperiri artreologice confirmtr acest adevlt Inmare parte lgnorat,

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 235ELECTRICITATEA h\ ANTICHITATE

," ;trff: fxr:;#,tr,::r #' :7#secret al magicienilor: peste tot tF intAlnrmcu vraja care ucide leul diijeiz<I semu.Acest leu este llbcul ceresc, in timp ce,selmrisunt crrenlii elecnici si magnericiai pimin_tului.

Etiphas L€vi

, Il..yq I _38, pe cand efechra sepeturi Ia Khujut Rabu,a/ba&,1r lvilhelrn Koenig, arheolog german angaJat de Muzeul dinBagdad, a descoperii trn obiec-t cu tohn iesit;in

"o_urr- * Ju"inalt de l8 cm, din lut ars, conqin4nd *

"idd*;";;;i;i ;el0 cm, av6nd firndul izolat ""

*fUt, p.rrt,,;";;;.;;fii ;,o vgrgel de fier, ce era conrdat2t 9i arita ca qi il ;fi f;;;;;unei acgiuni chimice. Cilindrul era sudat cu * ai": a.-of',r_ULj-tor ftrropo4ie 3/2), identic cu tipul de atiaj de6# fi##;il#.Degi.elechotinrl a fost in intregime uscar oe tecerea timpului, tonrsisol4iile chimice. ce puteau fi Tolosite in u""1" ;;;;p;;';?i;a pune -in _funcfure bateri4 erau suficiente. Wiif"ra ii fri. -C_,inginer la GE's pittsfield/Ir4assachusetts, u

"on",r,rit "opii'ui;*;..;#etemenre $i a fotosit &ept elecrolit .uan r J. .rp-. iti'i,lz'.oiiide ani inainte de Volta 9i Calvani, pe reritoriuj bakulu; bal;il;clecu'ice nu reprezentau o noutate.

._-,Y.n:le,indicii lrr.rping insn ;i mai departe in tecut cunoastereacnergrer elecFrce. In temolul zeitei Hathor, din Derd"ralfuip;cxisti o fresct, mult?l weme conslderata o adevlrag sarad, ar_heologicl. Neidentificatele obiecte de cult pe care l" tr""r;froi.trpersonaJe, seamtrne izbitor cu becurile electrice de ma; ;"-,.*fl$ezate pe izolatori ceramici $i conectate prin cabluri ta o cutie(hepnnghiutare. Referitor la .iul*i, dr. l.i, u""rr, b_?.i, .i]yw1, ,Cablurilgsyltt.o copie fdeld a

"""o ," ," 1olo""sr" siiriiri,t mod carent, Cablul este ilustrat ca ceva foarte" gri ;;;- ;;;;st,r!yt, it(icand mai-degrabd un fascicot dL ;;"d;";'d*;";;i\rngur de mare voltaj... Frcsca nu prezint?l doi .gipt""i f*taiJ(('va obscur pe bra1e, ci oameni clrind doul U.,irf .f! .a.".rlrmensiuni nu pot fi intalnite nici in prezent. Cum, frr"!" f" "gfp;irrtrnmea personajelor desenate era dircct propodionaltr

"., i-Inoo.-,:':lp t.., lut"T p.supune, aplicdnd regur" it "ii"ii"-r." "il.ir.iii".rcctea puteau fi in realitate mult mai mici, jlu extrerni" ;;;;;:

OS. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Conform affmaliilor fdcute de Bertolocci, it a e Magna

Bibtioteca Rabbinica (vol 3), citat de Sorin $tefdnescu in lucrarea

SJidarea Timpuluil. sub domnia lui Ludovic cel SEnt (Fmnta.

secolul al XIII-lea), kabalistul Rabbi Jechiel utiliz in mod curent

energia electric5. Iat?i ce mentioneazt croruca:

,,Cdnd ,"nea noaplea, la fereqstra magicianului apdrea o

lumind atdt de strdlucitoare, incAt nici un ochi nu putea sd o

priveascd prea mult Jiird a orbi, iar razo Pe care o arunca era-'zugrdvitd

in culorile curcubeului Nimeni nu-;i amintea sd se frstins si se afrma cd Wntru a funcliona nu avea nevoie nici de JitiLnici de ulei sau de altd substanld combustibild cunoscutd in acea

vreme. Cdnd un intrus sau un cuios rdu intenlionat incerca sd

odtrundd in camerd lovind insistenl $i enervant cu ciocdnelul'menlic

de la usd, Rabbi apdsa pe un cui ftrat in cabinenl sdu,

declanSdnd astfel un fulger albastru intre cui Si ciocdnel. Nepofti'ul

era atunci zgdl1dit atdt de rdu' tncdt incepea sd lipe cerAn!

indurare, imigindndu-si cd pdmantul se va crdpa sub tdlpile sale

Si-l va inghiSi.Irtt i zi, un grap ostil s'-<t adunat in fala intrdni strigdnd

ameainldri, pircindu-se in acelasi timp de mAini penlru a rezist,.

mai bine, iredeau ei, straniului fenomen pe care magicianul il

declanSa. Cel mai curajos apucd ftrios de ciocdnel. Aunci Jechiel

apdsd cuiul. Imediot, asediatoii au cdzut unii peste altii, dupd cole

s--au imprdStiat care incotro, zbierdnd ca arli, cdci toli ou avul

senzafii cd pdmdntul s-a despicat, tnghilindu-i pdnd la genunchi'.

Au fo$ atAt de infricosali, inc6l niciodatd n--au mqi revenit sd-l

deranjeze pe magician".Incidentul a provocat rumoare in oraq li' drept umare, regelo

a avut cateva intrevederi confidenliale cu rabinul. Explicaliile acer'

tuia se pare cd i-au oferit atat d€ marc satisfaclie suveramlui, incAt

acesta l-a protejat cu toati autoritatea sa de dugmanii pe caro

inevitabil si-i ftcuse.Una dintre dovezile decisive care vin in sprijinul teoriei evo

luliei ciclice a omenirii o constitr-tie qi mdrturia utilizirii e-nergiol

nucleare cu mult inaintea descoperirii ei in secolul al XX-lea'

ENERGIA NUCLEAR;' N AXTTCUTruTNFrederic Soddy (1877-1956), laureat al premiului Nobel in anul

1921 pentru studiile sale privitoare la chimia substanplor radio$'

nve sr penhu cerceclrile sale privind aparilia qi caracteristicileizotopilor, nota in lucrarea sa Expunere asupra radiului: ,,Cred cain tlecut a-u existat civilizalii cure cuno$rcau energL alomicd sicare au fast distruse total de /olosirea necont(o"latui

" oii"ii

energii".Legelde, fapte consemnate in cronici gi dovezi materiale su_gereazi folosirea energiilor intime ale materiei in scopuri Oist uctive

cu multe mii de ani inaintea epocii contemporane.LEGENDE

\ tite.ratura indiani veche, pentru cuvantul ,,foc.. se folosescaproxmattv 40 de expresii, dintre care unele se refera la stiinteleocutte sau ta magnelism. dar sensurile nu sunt precis slabilite. Carteaa Saptea din Mehabharata, cel mai vechi

-onr.mer,t Iiterar frinJus,

contine o descriere remarcabild: ,,Gurkha a onucat d" ;" ;;;;;"lu:efrcei sale vimqna o singurd sdgeatd asupra celor'tr.i oras.tnJrcnroare. Si s-a idicat din lumina Jdrd de sJiir5it un norstrdlucitor, mai strdlucitor decAt o mie ie sori, si"a i""gr_r,orasele in cenuSd ".

O af ttr mtrrtude a dezastrului provocat de arrna numita .-pneva.,se gaseste tot-in

-Mahabhqrate: ..IJn proiec,il strdtucitor i'ta;;r.tmeatat .tenebrele acopeird armalele. lAnturi rele iniepurd sdsu|te. Noni se st/dnserd in atmos/eni $i ploud cu sdnpL. Toate

elem,entele pdreau confze. Soareie se inrar,"". t"ii"7-)rri))catdura

.aceslei arme, pdrea cupinsd de febrd. Chiar apa lierbea$t Junlete care tdiau aici erau azvirlite in viltoare.

'Du$manu!

cddeq -ca

$i arborii disttt$i de un oibil incendiu. ttiirti it ^"i,ar$i de acestd armd, cddeau din toate pd4ile. Ailii

'"t"rg";- ;;

i":?::12 sigind innebunili. de teroeri ii m4tocut pailii iJtacan. Lat, ii carele, arse de energia acestei arme, semdnau cutrunchiui de arboi calcinafi. Mii di care cddea" ai, ,irii partii.-r eneDrele acopereau armata intreqgd. ydntui reci inceiurd sdsufe. Orizontul se lumind. Annci ni vdzurdm

"r;p;;;;;; ;r;_co-sdtor. Calcinali de puterea teibild a acestei a'rme,

""rpiri"rdnililor nu mai erau vizibild,.

, -Eyoii.Mahybharatel Ramayanei gi ai ltedelor se luptA cu ocnergle

.!t. o_ ur5 ce nu poate fi asemuittr in toata istoria cunoscutiu omenirii decat cu cel de-al doilea rtrzboi mondial. Si nu numaidesfigurarea de fo4e, ci mai ales numiml ,i",i-.io.] u-piJJdistrugerilor si armele folosite sunt parctr preluate Oi" anafete unliconflagralii modeme. Singura diferenl5 i,.t" t fi-U"i"f

-i.f.J.

I

ir

llil llLli l

i)l r

iIililI'll .

l. Sorin Steebescu: OP. cir

238 OS. KUHLEN

Cand Aduna iqi lansead sigeata din arcul s5u, superior tuturorarmelor, se aude un zgomot teribil. Ptmantul este zguduit ca de,cdd*ea unui munte peste un alt munte" si,,un vint violent suJlddin toate direcfiile ". Proiectilul ,,cade ca o Jlacdrd arzdtoqre", iar,,soarele nu poate s-o intreacd in strdlucire"- Despre teribila armise sprme cil ,pedepse$te Pdmdntul cu 12 ani de secetd $i omoardpe Jdt in Sfintecele mamei".

Tot in Mahabharala existtr referiri la o ciudatA armtr careparaliza ogtile du;mane (mahanastla - care provoca pierdereacunogtin(ei), precum ti despre un vehicul dublu etajat, care, intimpul zborului, annca fltrciri rogii in vlzduh, prin multiplele saleferestre, incat plrea ,,o cometd in regiunile astrale $i solare". larciocnirea a doutr arme in atnosferi este descrisd astfel: ..Cele douiiorrne s-au hdlnit la jumdtatea drumului in vdzduh. Pdmdntul camunlii, mdile ti toli copacii s-au cutremurat, rtinple au simlitcdldura emanatd de energia armelor Si tot ce era viu a resimlitefectul ddundtor. Ceruile au fost cupinse de fldcdi, iqr cele zecepuncte ale orizontului s-au umplut de fum."

Chiar daci se accepti ideea ctr autorii anonimi ai epopeilorindiene au fost daruiti cu o excep{ionalf, fantezie, care, printr-ocoincidenltr, a prev5zut groaznica realitate a secolului nostrq toit$idescrierea efect€lor armelor folosite, precum ;i instructirmile deprotectie prez€ntate sunt mult prea frapante: arma avea capacitateade a omori pe tofi rtzboinicii care purtau pe ei ceva de metal. Dacasolda(ii aflau din timp cd arma respectivi urma sI fie folositi,trebuiau s! dea jos de pe ei tot ce e.a de metal, iar dupi exploziestr se arunce in apa qi sI se spele cu griji pe ei qi pe tot ceea cepusesera mdna. Avertismentul era insotit qi de consecintele nercs-pect?irii indicaqiilor: ,,tot ce e viu pdle$le Si pierde din putei, iorpdrul ;i unghiile cad'. Instructirmile de apfuare civih sunt redactateintr-un limbaj mai pulin expresiv, dar rccomandA in esenld acelaqilucru in cazul unui bombardament nuclear.

Remarcabil este gi termenul de ,pustiu", care rdmine in urmafolosirii armei, termen intalnit in multe locuri ale eposului. Deqi sevorbegte clar de ,,umbreld' unor orag€ c6ndva infloritoare, trebuieremarcat ct traducerile lor sunt anterioare epocii atomice, primattrlmdcire europeane fiind cea a lui Roy, din anul 1889. ln India gi(5rife arabe este larg rnspindit?t ideea cd scorpionul este imun lafoc, dar rm simplu experiment poate demonstra contrariul acestciafirmalii. Exisut insA cateva specii de scoDioni, printre care qi o

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII 239specie ind_iantr (pra lamnaeus fulvipes). care prezintA o particularihte

ffi:1T:,,T::i^tT^"'Ylj'"T':, o'"d' * il;#;#i; ;

l:t::: ::::,:_L.:r cd Harusur, capitala rmperiurui Hitit, a fosrI*ill, j"^:^:,!l ,nce,ldiu .;;; ffi,b.;fi1T",Jff il?"';l,i;,:::1o:j5 _erau ridicate t"."irt.i.'"r].'"r"_Jni: l;';TiJ

"if".::1" "1T.'j',:." _g::o* . r.-i"i-.iui,"_. ;:'',iil*l"TlllS,i"Fii::i:::1::'.,:n.!"1_! ru," ; r.erri, "",,',ri'.'i.'iil"ili.;:il*,:: o:::r,1""_: r,_i;; ;; -""..#;; H,.;T;::#l:complet inrtrmate.lll"ii"T,,li; _T,?'"si e in6ri a s i d" ;$, r. -;;' ;;J rffi:" j:Tl:

,,Domnul Andrd Helbronner, al cdrui asistent sunteli, cred, este

s.inguri expunere de 50_t00 ., 500 ;r+;;'ifi,,jl',ffir1","?dupl 1000 r, de regula. orice aluror este de prisos. Scomionulsupravietuieste, insl, ;i la o iradiere de IO.O0O i unii ;#;;avans4nd chiar cifra de 75.000 r.

^^_D-":"n"Tu pedepsei hotArate de Dumnezeu pentru Sodoma si

;'-o7ora este,,fe asemenea. foane sugestivd: ,it _i,

" r"i*;O

Xl J:n: :--a -ridkat din pdmdnt. ,"

" itoona ii pi;; ;;;;;;. I

+r s--a revdrsat asupra Sodomei.si c"^ro.i "'piooi;;i;;";,pucio.tsd. $i dismlse au fost cetd!

tocuitorii cetdtilor si roor" urgh.l!!";;::r:;#.?r- din iur' toti

FAPTE ISTOR]CE

,--..Ce ,semnificafie poate avea ...rr./r etul si fulgerul ln stttre sd_l:!ij{{i:1:;i!':*{y;ff i",,".';3fi ;,1,;Iy":;,rxui,":i

:ar: :ste trlvocar ca moriv al su4)rinzir...i ..*g..i. O"'Jdidlrn;i9l o'l1.t a lui Alexandru cet Mare din lndta "_-i;ili;ili;i'"iIntregii sale campanii? Sa se fi inr

:ln:"t"::*ingi1il:'i:nffi 3iiffilni::*:H- .^l.-uf :?,*

uriliz5rii energiei atomice din cele mai vechi rimpuria rost. conlirmata de Jacques Bergier, care a lucrat ca ";*;;

;ii;;Andrc Hehronner si a ficut cerleuri in o".."iri,ai.".ii"iuii:l2 ̂ r-1\:

D,.,: * 1 u m a g i c i e n i t o rt, L"ri. p"";;i; .;;;;" f;,;,_ment ln care Bergier povesteste cunui personaj ''i;...-!. .; ;:; ;;)fi ;',","t"ii.',t'.t;,iilH,,:#1119' c?re l-a pus in gardi in privinla cerc"ur

"i ai, o._".irr

""Jj,"'i

1"."?i;: irtX.'* $i racques Bergier: Dtmtneap nasicienitor, Editura Nemira

240

tn cdutarea energiei nualeare. Domnul Helbronner a binevoit sdmd lind la atrent ca unele rezultate oblinute $i in special at apailiaradioactivitdlii corespunzdtoare po loniului, atunci cdnd un fi lamentde bismut este volatilizat de o descdrcare electricd in deuleiu lainaltd presiune. Suntetifoarte aproape de reu;itd, ca, de altfel, tncdweo cdsiva savanli contemporani. Po, sdrni Wrmit sd vd pun ingardd? Lrcrdrile cdrora vd consacrali dumneavoastrd si colegiidumneavoastrd sunl teribil de pnmejdioase. Nu numai pe dumnea-voastrd vd Wn in pericol, Sunt de temut Wntru intreaga omenire-Eliberarea energiei nucleare este mai u$oard decdt cred4i. Iarradioactivitatea artiJiciald produsd poae sd otrdveascd atmosferaplanetei in cdliva ani. In plus, din cdteva grame de melal se pol

fabrica etcplozivi atomici ;i culcq la pdmdnt oraSe integi. Vd spun

foarte direct: qlchimiStii ;tiau asta de mult timp"-Confirmarea a venit in momentul in care prirna reactie contro-

latil in lan1, care a avut loc in reactorul atomic al lui Enrico Fermi,a rezultat din combinarea geometrici de cuburi de Uz:s ii de grafit,firtr a se folosi curentul elecnic gi tehnica vidului.

DOYRZI MATERIALE

Scheletele umane calre au fost glsite in ruinele de la Mo-henjo-Daro s,i Harappa,/Pakistan prezint?i un inalt grad de radioac-tivitate. Despre aceste cettrti se qtie cd au fost distruse brusc, darnu in ce mod Qi de cltre cine.

De asemenea, in timpul unor strplturi arheologice efecnrab pevalea Eufratului, arheologii au dezvelit, strat duptr strat, mai int6iurmele unei civiliatii agrarc vechi de 8.000 de ani, apoi ale unuipopor de pdstori, duptr care s-a ajuns la un strat ce a fost stabilitcd data din presupusa epocd de pia$ (vechimea de 16.000 de ani).Continuand excavaliile, la rm nivel situat qi mai adiinc, cazrnaleles-au lovit de un strat dur, format dintr-un material avdnd aspecnrlunei sticle verzui, topite. Acest fapt este cu atat mai surprinzitor,cu cdt se qtie cd dupi prima explozie nucleara efectuatil in degertulNevada, specialiqtii au constatat, in zona centrald a deflagraliei,topirea nisipului p6nit la transformarea sa intr-un fel de sticlitvefzule.

Foarte interesanttr sub acest aspect este gi sticla de cua4 purdin pustiul Libiei, care se geselte la aproximativ 800 km sud-vestde Cairo, pe o suprafaltr de 136 x 56 kmz. Cercetdrile efectuate audus la concluzia ctr aceastil formaliune a aplrut prin topirea nisipuluidin desert qi se considertr, in general, ce este vorba de un impactit

OS. KUHLEN SISTEMUL OCL'LT DE DOMINARE A LUMII 241

degi n-au fost descoperite nici cratere gi nici urme de meteoritiSticla din degertul Libiei se prezinti ;i sub formtr de buclti destulde mari (525 kg - Muzeul din Calo), dar perfect o-oselii*t"

",curate. Ea- se deosebegte net de toate celelatte varieUfi de siclanaturali, fie cI este vorba de sticld vulcanic[ (obsidian), fie deimpactite ori tectite veritabile qi prezintd as€m5nari cu sticli andrutnpnn topirea rocilor ca urmare a unei explozii atomice.

Tot in apropiere de ,patinoarul.. de sticll libian, in zona MiriMoarte, fizicianul M.Agrest a constatat o radioactivitate ridicahdaloratd unor izotopi cu timpi lungi de injumlt.itlire. Cercetirile auarttat ca nu este vorba de radioactivitatea rocilor alunse prin misciritectonice- Ia suprafaltr, valorile radiagiei si izotopii determinaqi'ne-suslindnd acest punct de vedere. La capitul celalalt al globutui, incontinentul sud-american, pe unele blocuri de granit ale celebreicetitti preincage Sacsayhuaman pot fi observate irprafele sticloase,aparute parctr sub influenla unor temperaturi extrem de ridicate.Nici Europa nu duce insd lipM de mlrturii edificatoare.

FORTUMLE YITR]FICATE

Forturile vitrificate se int4lnesc in Frant4 Scotia si alte zoneale Europei gi se prezintli, de regull, sub forma unor elipse.amplasale in virful unor coline sau al unor promonlorii nahtraleabrupte. in parlea inGrioara, uneori numai pe o pane, alteori oeambele p44i, zidurile sunt construite din pietre granitice vitrificaie.Dacd incintele sunt protejate de metereze mai inalte, acestea prezinttrgi ele semne indiscutabile ale aceluiasi fenomen: vitrificarea. Teh_nica.realizirii este necunoscute, qtiut fiind faptul ctr granitul arcnevoie pentru a se topi de temperaturi de peste i:OOo C,-foart" greude obtinut cu mijloace clasice gi practic irnposibil de realizat in-aerliber. la baza unui zid-

Conform afirmaliitor fdcute de Robert Charroux in Carteatrecutului misteiost, cele mai importante forturi vitrificate dinScolia sunt Crarg Pi oedich Ord Hill of Kissock, Barry Hill, CastleSptniy

- Tory1-Nol& qi ruinele din insula Sanday, arhipeleagul

9ry_d",lg. Cele mai tipice dintre toate snt Craig pitoedrick Si drdHill of Kissock, care se inalli ca doi stalpi uriaqi pe doun colineaJlate la trei mile distan{d una de alta, ta marginea golfului Moray,l6ngd ora.sul lnvemess, pe care parcl l-ar strijui sa nu fie ataciicumva dinspre mare. Arheologul Jules Marion descrie foarte Dlasticaceste fortificatii ca fiind asemanAtoare cu o acropole ziditA cu muluiL Roberr Charroux: Cartea trecatutui misterios, Edirura Elit, ploiesti.

242 OS. KIJHLEN

regularitate, a c&ei parte de sus, turtitd si adusl la forma unei teraseovale, are in mijloc o adancihrd cam de doi metri qi jumltateprofunzime, ce te duce cu gdndul la craterul unui ltlcan inminiaturi. La poalele acestei bizarerii arhitecturale se afll un zidcare imbractr intxeaga construclie de jur-imprejur, pdnd la o inallimeconsiderabild. Zidul este realizat din blocud de granit de dimensiuniciclopice, aflate in stare vitrihcat., ce fac parte integrant?i dinconstructie. Ambele forturi domintr valea riului Ness, in partea undepanta este mai abruptA.

Bolovanii fortului, inchigi la culoare, sunt imenqi qi legali intreei printr-un mortar aplicat in straturi de grosime inegaltr" dar devenitextrem de dur, astfel incat este aproape cu neputinttr str se smulgtro aqchie din monolitul acesta. Cabva blocuri de piatra, care au fostprobabil supuse unor temperaturi deosebit de ridicate, sunt arse cazgura vulcanictr, iar dacit se sparg, se observd piclturi mari vitrifi-cate, destul de asemlntrtoare la culoare gi consistenli sticlei obis-nuite.

ln franla au fost identificate pdntr in prezent 12 fomfi vitrifi-cate, insi nu se $ie nimic despre vdnta sau originea acestora. Celemai importante sunt forturile de la Chateauvieux gi Robandelle (pemalurile riului Creuse, situate fa{a in fatA), de Ia Thauron gi de laSaint-Georges-de-Nigremont. in Bretagne, cel mai important fortvitrificat este cel de la Peran, iar in Vienne exis6 o construclie deacelagi gen la Thons. La acestea se mai adaugi si cele situate inapropiere de Argenton, in departamentul Ome gi in departamentulMayenne, la Saint-Suzanne.

Incinta fortului de la Chateauyieux este tot ovoidal5" ca aproapetoate celelate, avdnd lungimea axei longitudinale de 128 de metri.Zidul care inconjoarl acest oval are la bazi grosimea de aproxirnativ7 metri, cu mici varialii de-a lungul distanlei pe care o strtrbate, iarla padea de sus deptrge$te, de reguli, tlei metri. Pe aceste structuride baz.d. a fost inaltat un zid de granit. Un specialist care a cercetatarnlnuntit locul respectiv, M. de Nadaillac, a ficut urmetoareadescriere: ,,Spefiul dintre cei doi pereli este umplul cu un strat degronit topit, lat de patu meti $i gros de 60 cm, care se spijindpe un postament de tuf. Lucrul cel mai interesant este acela cd nugdsim aici nici un fel de wmd de mortor, indiferent de naturaacestuia, fapt ce deosebe$te radical construcliile de aici de celeexistente in ScoSia".lar lucrul ce intrigd cel mai mult este acela clpadea interioare a zidului este complet vitrificattr, in vreme ce inexterior nu existl nici o po(iune unde si se vadi apa ceva!

SISTEMIJL OCULT DE DOMINAR"E A LLMII

l

La fel stau lucrurile gi cu sdvechea forchalA de la Riban-delle-du-Puy-de-Gaudy, despre care nu se Stie decat ctr a foslstApanita pe timprui de cel1i, apoi de romani qi dupt aceea devrzrgotl. Aceasta are rm perimetru de aproxinativ 1.500 de me&i;r acopert o suprafa(i de circa 13 hectare. Interiorul zidurilor degranit vitrificat este izolat de perc(i printr-rm strat de pamant.Vitrificarea este aici superficiald gi nu deplgegte de regull 2 cm inprofunzime. Specialiqtii au analizt diferitele indicii gi au ajuns laconcluzia ctr in momentul cand granitr:l topit s-a lipit de pereti,consm.lctia era terminat.?l;i cI. probabil, sursa de caldura iare afumizat uria5a energie termica necesara vitrificirii se afla in inte_riorul incintei.

Utilizarea energiei nucleare ca armi de distrugere in masi decivilizaliile care au existat in trecutul indepartat al omenirii nuconstituie, insi, singuml aspect care demonstseaza atingerea unuinivel lehnic deosebit de ridicat de cet€ umanitA(ile preiitorice. Lafel de importante sunt Si mtrrnrriile care atesti utilizarca rachetelor$i a navelor de zbor de civilizaliile antice, inclusiv in scopurimilitare.

RACHETE ANTICEAntichitatea nu ducea lipsi de sugestive demonstratii de fon5.

Astfel, in Ramayana, mtrciuca eroului sffibate aerul, ,invdluitd inJldcdi ca un meteorit de foc" gi peste tot pe unde trece rlmanenumai cenu$t, iar pentru a-si inspdim6nta dugmanii, Rama tragecu arcul stru regesc un ,Jninunat proiectil.,, care, dup6 ce a trecutprin tofi palmierii $ a perforat muliftele ,pAnii in mijlocul infemu-lui", s-a ridicat apoi drept in vAzduh sub forma unei lebede si,strdlucind de o lumind inJinitd ", a revenit de unde a pomit.

Treptat, tehnologia producerii acestor arme s-a pierdut, ea fiindreadusi in actualitate de cttre chinezul Wu Ching yao abia in anul1040 d. Chr., prin men(ionarea expliciti a formulei pmfului depup6. Dou[ secole mai tirziu, un savant arab a aprofundat subiectulintr-un tratat complet, in care a dezviluit su-bstantele necesarefabriclrii pulberii si in care salpetrul era numit semaificativ *dpaddde Cltiy" In anul 1232, apardtorii lmperiului Celest au respinscavaleria mongold ce asedia Kai-Fung-Fu, folosind ceea ce purtadenumirea de ,sdgeli de foc". ln 1249, rn alt arab a calificatrachetele drept ,sdgeli chineze$ti", iar in 1280, Hassan al Ramaha scns Arta de a lupn cu masinile de rdzboi, in care nu numai cl

244 OS. KUHLEN

a expus tehnologiile de fabricare a pulberii si proiectilelor, dar aprezentat gi o torpild incendiart propulsattr cu doui fuzee de maridimensiuni, pe care a numit-o,,ua ou de foc care se menline pinel insuSi".

La inceputul secolului al XIX-lea, dupd o lungi perioadtr deeclipsa, racheta de lupti a reintral pe neasteptate Si cu multa eficientAin arsenalul armatelor. in lndia'. ln cursul campaniei de pe coastaCoromandel, un adevarat potop de foc s-a abdtut asupra falniceicavalerii britanice, firzeele lansate de rachetigtii prinplui de Mysore,Haider Ali, producAnd mari pierderi trupelor invadatoare engleze.Proiectilele, foarte simple, erau confectionate din tije de bambus depeste 3 m lungime, pe care erau fixate cartuqe de fier cu rol decamere de ardere. Bitaia rachetelor era de apmape 2 lsn. Ca urmarea succesului obfnut, fiul lui Haider Ali, Tippoo Sahib, a mdritcorpul artificierilor, de la 1200 la 1500 de oameni, determindnd cuajutorul lor, in deceniul 1780-1790, alte infiangeri jenante pentmbritanici.

APARATE DE ZBOREposurile vechi indiene qi puranele, mai ales cdr{ile 6-10 din

Mqhabharate, precum gi alte scrieri provenite din aceeasi arieculturali, ofer6 descrieri concrete ale urtor masini zburtrtoare. aletacticilor de lupt.?l si chiar indicalii privitoare la consnuclia lor. inimensa bibliotecf, de manuscrise a Academiei Intemationale deCercetAri Sanscrite din Mysore a fost descoperit un manuscris vechide circa 3000 de ani, atribuit inleleptului yoghin Bharadava. care ahlit in jurul anului l0O0 i. Chr. Studiul, intid at Vimqnica Shastra,cuprinde opt capitole inso{ite de diagrar4e $i enumertr 3l de suban-samble esen{iale ale aeronavei gi 16 metale sau aliaje, a c5rordenumire nu a putut fr tradusi cu o suficientA precizie:

,,In mijlocul navei se aJlii o cutie metalicd grea, sursa deenergie. Din aceastd cutie, forla este tTansmisd pin doud levigroase fxate la pupa Si prora navei, In afard de oceasta, energiase difuzeazd spre opt brale cu oif.ciile tndreptate tn jos. in timpuldecoldrii se deschid supapele celor opt levi indreptate in jos $icapetele de sus ale acestore sunt inchise. Curentul de foryd seopinte$le in pdmAnL ridicind astfel nava in aer. Cdnd ea se afldla o anumitd indllime, oifciile superioore se inchid pe jumdtate,pentru a permite navei sd se menlind in vdzduh. Cea mai mare

l. Sorin $tefdnescu: SJida.ea Timpului, Editum Zona, Bucure$ti, 1992.

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 245

parte din energie este transmisd apoi levii din spate, care foce canavo sd inainteze. "

inse;i enumerarea a 16 metale este un fapt remarcabil pentruo perioadl in car€ istoria oficialtr considere cd in Egipt abia incepuseepoca fierului, prin intermediul hitiflor. in afard de fier, egipteniimai cunoqteau auml, argintul, arama, zincul, cositorul si mercurul.Un fel de ilustralie Ia ,,Vimanica Sastra" o constituie deseneledintr-un templu sIpat in stancA, situat la Elora, in apropiere deHaiderabad. Templul lui Kailasanat, de dimensiuni monumentale,simbolize^z5 regedinla zeului Shiva pe Kailhasa, muntele sfint dinHimalaya, 9i este inconjurat de jur-imprejur de alte 30 de sanctuare.Perelii sunt impodobili, in afard de chipurile zeilor, qi cu scene delupttr in care apar maqini de rdzboi zburf,toare. Reprezentlrilecoincid cu descrierile din manuscrisele sanscite', ,La porunca luiRama s-a inallat cu un bubuit asurzitor deasupra noilor o yimanastrdlucitoare. Rama zburq cu vimano sa pe o rqzd puternicd cestrdlucea ca soarele Si al cdrei zgomot semdna cu v4|ietul mdii.Sunt marini care zboard Ia mai tndllimi datoitd meratrului iicarentului puternic care le mdnd. Sunt capabile sd parcurgd dis-tanle nesJArtite $i sd se m$te de sus tn jos Si de jos in sus, inointeSi inapoi. in mdruntaiele masinii se afld o instalalie cu un cdzdnelde Jier tn care se tnJierbdntd, la un foc anume potriit, mercurul.Patru rezer-voare ca mercur pet'mit acestei instelalii sd producd uncurent de fo4d. Ma$ina poate apoi urca spre cer, Jdcdnd un zgomotqsurzitor, ior cei care-i urmdresc traiectoria ou impresia cd vdd operld uriagd".

Scrise pe vremea cdnd Roma nu fusese incd intemeiat?t si card,,miracolul" grec se ascurdea in nebuloasa unui viitor incen, trebuiesA recunoaqtem cI aceste descrieri ale unei nave de zbor sunt destulde tehnice. Rama s-a aliat cu Hanuman, bunul rege al maimu(elor.Regele urEilor i-a spus lui Hanuman: ,,Ridicd-te, viteazule, saripesle mare Si salveazd-ne! Tatdl tdu este zeul vAntului, el li-a datforla. De cdnd erei copil, cdnd ai ydzut soarele, ai crezut cd oi infala ta un frucl rosu Si ai sdit pAnd h cer trei sute de mile ,ntregi.$i-a fluturat Hanuman coada sa lungd ce strdltrcea sinuos invdzduh. l-<t izbitura ei, muntele cel mare s-4 cutremurat $i copaciiau pomit-o pe umele ei in ind.llimi, yieluitoarele ascunse in pesteriau urlat de spaimd, de ficd Serpii au scos Jldcdri pe gurd $i aumu;c.tt stdnca, de s-a preJdcut intr-o pard de ftrc."

^fotin Ramayana se giseqte o descriere a zborului unei vimane;

246 OS. KUHLEN

,,Cdnd zorii se ivird, Rama, ludnd cerul cereac W care puspakai-l timkese prin Vivipishand, se Jiicu gata de plecare. Acest carse propulsa el insuSi. Era mare Si Jin decorat- Avea doud. etaje ;inumeroase camere cu ferestle $i era impodobit cu drapele Sistindarde, Emitee un sunet melodios, zburd.nd pe drumuile ceru-lui". lnformalii asemdndtoare se gdsesc !i in literatura creata depreolii lama din Tibet, in special in c6r{ile sfinte Kantjur qi Tantjur.Degi cuprind sute de volume, nu au fost traduse decat intr-o infimimasurl in limbile europene:

,,Subdiviziunile miScdrilor yimanelor sunt: inclinalia, ascensi-unea verticald, cobordrea yerticald, inointe, inapoi, ascensiuneanormald, cobordrea normeld, inaintarea pe distanle lungi, cuajutorul unei ajustdri a pdrlilor mecanice care dau o mbcareperpetud. Forla Si rezistenlo ocestor ma$ini depirul de mateialulfolosit. Iatd cdteva din calitdlile unui cor aeridn: poate deveniinvizibil, poate transporto pasageri, se poate realiza la dimensiunimai mici, se poate deplasa in lin$te; dacd se folose;te sunetul,vimanele trebuie sd aibd o mare flexibilitate a piirlilol mecanice,trebuie sd dureze mult timp, trebuie sii fre ,nchise ti bine acoperite.Cu ajutorul acestor masin| finlele umane pot sd zboare in aer, iar

Jiinlele cereSti sd coboare pe Terra. Anumite vimane puteau sa urcepind in regiunile solare Si chiar dincolo cle ele, in regiunilestelare. "

Referindu-se la o perioadd mai recenti a istoriei, Sorin gte-fanescu amintesle. in cTirea S.fidarea Timpului, de un evenimentpetuecut in 17 aprilie 1709, atunci cdnd regele Joao al V-lea alPortugatiei, a emis o hotdrdre cu privire la finan(area cdlug6ruluiiezuit Bartholomeu Lourenco de Gusmao, in vederea realizarii unuivehicul zburitor, in care se aftta:. ,,Fiind de acord cu sfatulconsiliului meu, ordon pedeapsa cu moarteo impotriva greSelii.Dar, cu scopul de a incuraja petiyionaral sd se consacre cu rdvndspre imbundtdlirea matinii core este capabild sd pro.lucd efectelemenlionete de el, ti garantez, de asemenea, un loc in Colegiul dinBarcelona, cu o pensie anuald de 600.000 de reis pentra toataviala."

Gusmao venise la Lisabona din America de Sud cu numai unan inainte, fiind hotarat sA construiascl un fel de avion, al ceruisecret afirma cA il deline de la amerindienii in mijlocul cArora tr5isenumerogi ani. Din nefericire, desi a!.usese prilejul sa cunoascamijlocul prin care te puteai ridica de la pAnant si ,4bura chiar de

STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 247

la o planetd. la alta", nu reugise si retini decat modul de realizarea unui vehicul aftnosferic. Cum sumele necesare emu deoarte de afi modeste. se adresa regetui promil6nd o sumedenie de avantaje,care nu puteau fi trecute cu vederea: Porhrgalia va deveni stipanavnzduhului, distanle enorme vor fi strdbStute cu peste 200 de leghepe zi (1000 km), deasupra oceanelor sau a uscatului, transportulhupelor, cllAtorilor sau mirfurilor va putea fi efectuat cu mareusurinta etc. Regele fu de acord. Ca urmare, la 15 august, subprivirile uimite ale cu4ii gi regelui, un rnodel al aparah,rlui se ridicdincet cativa metri de la pimint. La bord izbucni insd un incendiu,nava ateizA rapid, iar focul a fost stins cu mare dificultate. Pe 30octombrie, un nou test alu un succes deplin:.vehiculul s-a ridicatmult deasupra cur(ii din Casa da India, Si a coborat intact.

Degi inifial entuziasmul a fost general, Gusmao fiind poreclitfoador (zbtJr{tarul), iar masindria sa Passarola Grastrxea), ulteriordescoperirea a fost trecut sub tAcere. Inchizitia era foarte putemice,iar satanica creafie a iezuitului trebuia sA-si inceteze existenta.Planurile au fost arse sau au displmt $i ingeniosul cilugar, dovedindun respect deosebit fa(a de ordinele superiorilor, a renuntat laexperientele sale. Dar cum arata vehiculul observat $i admimt deat6t de mulli oameni? Conform grarurilor, era un fel de gondoli,de forma unei p5sAri cdreia nu-i lipseau nici coada gi nici aripilebatante. Bile de chihlimbar gi sfere magnetice, plasate deasupra uneiciudate panze concave sub care era prinsi nacela, se pare c6asigurau rrll al doilea sistem de propulsie. Ptrrintele iezuit ManuelAntonio Gomez, vorbeste chiar de baloneli umfla1i cu hidrogen qide un generator de gaz.

C6lin Turcu arati, in cartea sa, OZN - istoie stranie ti ade-vdrqtd', cd, la siErqitul secolului trecut, a fost editat in Anglia unvolum ciudat, in care autorul, Scot Elliott, descrie in detaliu un tiode disc zburAtor sau de nava spaliald, care se presupune ca erafolosit in dispiruta Atlantidd:

,,Mijloacele de locomolie ale atlantilor erau minunete. cdcimasina zburdtoare era atunci un fapt implinit. Acesta nu era unmijloc de lransport pentru oamenii obisnuifi. Sclavii, servitoii simasele de lucrdtoi trebuiau sd meargd pe jos sau sd cdldtoleascdin cdrule grosolane trase de animale ciudate. Navele qeriene eraucam ceea ce sunt asldzi c.tleasca sau mai degrabd yahnl particular,

|. Celin N. Turcu: OZN - isto e stanie {i ade\dratai. Editura Elit-Comentaror.1992

248 OS. KUHLEN

cdci ele trebuie sd li fost foarte coslisitoare. Aceste nove erau ingeneral cu doud locuri, uneori cu $ase sau opt. Cdnd rdzboiul sinenorociile sunrd sJArtitul yargei de Aur, nave de rdzboi careputeau .rd se depla,seze in aer, inlocuiau din ce in ce mai multnavele meitime, deoarece ele erau in mod Jiresc ni$te mecanismede distrugere mult mai eliciente. Acestee erau constntile pentru olransporta 50-100 de rdzboinici.

Vimanele erau fdcute din lemn seu din metql. Pimele erau

Jdcute din lemn ;i scdnduile folosite erau extlem .1e subliri, darin ele ,te injecra o suhslunld care Ie micsora greutalea si le ficeaextrem de rezistente in ocelq$i timp. Cdnd se folo.sea metalul, acestaera in general un aliaj din doud met.tle albe si unul ro1u. Altujulera alb ca aluminiul li chior mai u;or dec6t el. Pe scheletul uneinave oeriene se intindea o foaie mare din acest metal, care eraapoi bdtut cu ciocanul si sudol electic cdnd trebuia. Dar fie cderau din lemn sau din metal, suprafala lor era in aporenld dintr--osingurd bucald, J?ird suduri vizibile, perfect netedd ;i lucioasd tisEdlucea in noqpe cu $i cum ar Ji fost acoperile cu o zugrdvireluminoasd.

Cea mai intaesantd parc sd Ji fosl metoda de propulsie. Lainceput, se pare cd <vill>-ul per.sonal a funizat forla motrice, daraceetld netodd a fosl inlocuitd mai firziu pintr-a fo4.i care, deSide un lip necuno.tcut, acliona usupra aparatelor mecanice. Aceastd

fotld, cdre n-a Jbst incd de.;coperitd de $tiinld, ere de naturdetericd."

in lucrarea (Jniversu! secret din Mu, James Chwchward po-vesteqte cI, in timpul unei cll5torii in India, h smryitul secolului alXX-lea, a avut ocazia sd examineze vechi manuscrise hinduse,despre care preolii ii spusesera ca erau copii ale unor arhive dintr-untemplu ce d.linuia dinainte de civilizalia indiann:

,,Un desen cuprinzdnd insmrc$uni penhu constnrclia masiniizbur.ibare si a motorului sdu. Mijloal de propulsie era luat dinatmosferd intr-un mod simplu ti pulin coslisilor. Motorul semdnapulin cu lurbina nooslrd acludl.i si o datd pus in niScare, nu semai oprea deloc, pdnd nu era oprit. Dttcd nu, el contihua sii seinvAfteascd pAnd ce piesele,sule se uzuu. Aceste nave zburdtoareputeau s.i faLd inconjorul Pdmantului fiirti sd se opreascd, pdndce mecani.snul sdu se epuiza. Autonomio lor de zbor eru nelimitutd,satt rrtai dtgrubri limibld numdi de grudul de uzurd al metalului.Am gd.tit texl.' ce vrrheau de zbonri care ocopereuu fird esc<tld

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 249

f

peste 5000 de lon. Toate tettele, care fac aluzie Ia aceste masinrzburatoare, indicd foalte precis cd ele erau autonome $i cd zburauprin ele insele. Nu aveau nevoie de csrburant,,. Trebuie sA re_cunoastem cA, in unele privinle, tehnologia actuali poate fi consi-derata primitiva in compara(ie cu aceste realrziri ale recutuluiindeplrtat.

in afari de mdrturiile de ordin cultural, existi si dovezi de ordinmaterial. dintre care poate fi amintit faptul ca in San Salvador tfost desconerittr o tavtr din argili, pe suprafala c5reia sunt rcprezen_tali oameni zburAnd deasupra palmierilor, in stranii vehicbte dincare tAgnesc fum qi flictri. De asemenea, la Muzeul din Montreal,existi copia unui foarte controversat obiect gasit intr-un mormantprecolumbian, care are o vechime de circa lg00 dc ani. UniLspecialisti il considertr a fi modelul redus al unui avion preistoricsupersonic: aripa delta. cabind de pilotaj, parbriz. aripioare je coadA,profundor etc.

Un obiect similar a fost descoperit intr-un mormant egiptean.Degi initial a fost considerat reprezentarea unui soim, unele dletalii.cum ar fi coatla venicali si extremiElile aripilor desfasunte curbateinainte, dr. Khalil Messiha, inginer in aeronauticl, a arltat cd acestaeste, de fapt, modelul unui planor. I_ansat cu mina, planea"l pe odistan(i apreciabild. La li:l s-au comportat toate cele 14 modeleexpuse in 1972 la Mvzeul de Antichi0tti din Cairo, intr_o ineditiexpozi(ie al cirui scop a fost de a demonstra nivelul stiinlei zboruluiin E^giptul Antic.

In Zimbabwe pot fi vlzute ruinele unei cetiti desDre care nuse stie cand pi de ce popor a fost construiu. Ceea ce inriga, insa,in mod deosebit sunt tumurile in interiorul cdrora nu se ooatepdmmde decat prin acoperis. Legendele ahrm6 ci aceste consiructiierau locuinlele oamenilor zhur.ircri. Toate au fost consideraiepovegti pdnl c6nd, intr-o zi, in vecinitatea enigrnaticelor ruine aufost descoperite mai multe statui ce intmchipaulameni cu aripi dectudbugi, fixate pe omoplali. Fizionomia loi era net diferitd de ceaa populaqiilor negroide.

La mii de kilometri distanlA, tumud asemanltoare se inalte sipe crestele mun{ilor peruvieni. Legendele amerindiene .p.-

"i, in

wemuri demult apuse. oamenii se deplasau prin aer asezati oe uriasetivi de aur. Originalele mijloace de o:aniport, care amintesc jecovoarele fermecale orientale, erau dimensionate in firnctie denumarul si greutalea plsagerilor. Discurile erau hrmate dintr_un aur

251OS. KUHLEN

deosebit, cu o densitate mai mica decit cea cunoscutil in prczent.Lovite cu un baston special, ce le fdcea si vibreze cu o anumitifiecven(i, se ridicau in vizduh si rtrmeneau suspendate atdta timpcal dura vibratia metalului. Viteza, continuitatea gi direqia de zbordepindeau de ritrnuf bdtAilor adminisrate farfuriei zburdtoare. Con-trar aqtepttrrilor, traditia nu pune capacitatea de zbor a ciudatelortivi pe seama unei fo4e supranaturale, ci pe seama mliestrieimegerilor care $tiau si combine dimensiunile gi compozi{ia lor invederea oblinerii efectului dorit.

Utilizarea aparatelor de zbor pentru realizarea cdlAtoriilor delungtr durati nu poate fi fdcuti decat in stl..eng corelatie cu dezvol-tarea unor metode cartografice avansate. Marturiile istorice care leatesta existenta cu mult ilainte de punerea lor la punct de ceheacnrala civiliza(ie intdresc ideea conform cireia deplaslrile pe caleaaemlui nu constituie apanajul exclusiv al omenirii actuale.

HARTA LUI PIRI REIS

Harta a fost descoperitii in anul 1929 d. Cfu., de catre istoriculturc Halil Eren Eldem, printre manuscrisele aflate in bibliotecamuzeului adlpostit in impundtorul palat Topkapi din Istanbul qi seprezinti sub forma unui fiagrnent de planiglob, desenat pe unpergament lucrat din piele de gazeli, in 9 culori 9i cu p54i aurite,cuprinz6nd semne folosite in portulanele italiene qi portugheze,

diverse desene reprezenta[d nave. animale 5i figuri fabuloase,precum qi insemntrri cuprinzind informalii cu privire la flora qi

fauna diferitelor regiuni, pozilia lor geograficl gi chiar istoriadescoperirii lor. O insemnare ftrcuti chiar de autor, Piri Reis ibn

Hadj Mehmet, mentioneaza ci harta a fost intocmitt in perioada 9

martie - 7 aprilie 1513, la Gelibolu (Galipoli).Ludvik Soucek arati in cartea sa. BdnuiQla unei umbre', cd

surpriza s-a produs atunci cdnd unii geogralt au observat mari

similitudini intre relieful continentului qi insulelor din Marea Carai-bilor, desenat intr-un mod deformat pe harta lui Piri Reis qi h5(ileelabomte la cererea Ministerului Aplririi al SUA, in timpul celui

de-al doilea rizboi mondial, in scopuri strategice, de pregdtire a

operatiunilor din nordul Afiicii. Era vorba de similitudinea aqa-ziseip;oieclii echidistanre. in anul 1953, facsimilul ha4ii lui Piri Reis afost studiat de cartograful american, cApitan de marini Arlington

H-Mallery, care a observat existcnta unei proiec{ii de un tip special

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

(proiec(ia echidistantA), care ar6ta cA metoda de intocmire a hA4ir,deci ba.a ei matematica, nu pledeaz, nici pentru iaeea pan,antuiuiplan, care tocmai in acea weme hcepuse str piarda teren in falanoii ipoteze a PdmAnh:lui de formd sferic{, qi nici pentru irrc"."#"de proieclie in plan a suprafelei globului plmdntesc, realizati abiain sec. al XVI-lea de cercetatorul Ei cartograful olandez GerhardMercator. Alte cercettrri au fost efectuate ae cu.t"g.an t W"fte.",care^a descoperit modalitatea de proiectie fiolositi.

In anul 1955, comitehj de organizare a Anului GeosraficIntemational a incredinlat harta intoimit5 de piri Reis, p*8ri"iiezuit Daniel Linehan, directorul Observatomlui ain Weston si senrtserviciului cartografic al Marinei americane. Dupe mai ;"ii. ;rira",aplrute ca urmare a imbinirii incorecte a hl4ilor originale, acestaa confirmat exactitatea cu care au fost trasate contun_ilI; ;;;;;;de Nord, amplasarea lacurilor qi muntilor din C-"dr, ;;G;punctul cel mai nordic al continentului, pozilia insulelor'ain arii-pelagll Falkland (cunoscure abia la slinitul sec. al XVf_teat si _faptul cel mai interesant - conturul Antarctidei, dar nu uru

"urr1 I*"

trasat in prezent cu ajutorul fotografiilor luate din auion. ci confieu_raFa.Artarctidei continentale, fera calota ei de gheaF.. . Autenticiratea he4ii lui piri Reis. precum si a unei alte hani-

elaborate de canograful Orontius Fincus in 153 i, a f;;i .;;;;!i

d" :IF..Ip1"*torul polar, cdpitanut Finn Ronne, tniliat fataura amrratului Byrd si ulterior coordonator al expediliei anglo_norvegiano-suedeze in Antarctida. Munfii continentul"i s,rOiciirr_:er-1tnati pe aceste he4i ca insule,

"e aila, ir, .d""Ir, in i;;;

rndicate Qi sunt insule acoperite cu un strat contlnuu de sheatA- carele leagA de continent in zona firii Reginei Maud. To-ate acest.,s-au constatat insa abia in anii tg+S_l-qSZ,

"" "j.a-i ""ij"i..seismice.

. _ Yn ***,. uparent minor, trecut cu vederea la acea vreme, aIost tnserrnarca lui piri Reis conform cireia in alcatuirea ha4ii saleel. s-a fofosit de hi4i vechi ale lumii, ,desenate i,

";;o- ;Alexandnt, SfipAn celor doud cornuri, care ariitau patrimii

nelocuitd a lumif,. Se pare ctr unele hdr(i au fost satvate de tadstrugerea generaltr a documentelor antichit tii 5i au ficst anoif?lo_s]T 9::nannani .arabi si turci. iar mai rdrziu qi i. ..i .*.pJ"i.Hana iur.Mercator din 1538. reprezentAnd pu(in cunoscuh c;asua AJrenclt de sud. em mai corecttr decat ha-rta din 1569. pe carea desenat-o dupd ce coasta vestici a fost mui Uirre

"*pio.lta.-Unl. Ludvik Soucek: Bdnuiala unei lrt l,rs, Editura Albattos, Bucuresti. 1984

252 OS. KUHLEN

motiv hogrator pentru cibtoria capitanului Cook in cdutarea An-tarctidei I-a constituit insugi faptul c[ aceasta apirea pe multe dinh54i, concluzia sa eronati despre inexisten{a continentului fiind,desigur, provocatd numai de faptul cd nu a navigat sulicient de multspre sud.

Profesorul Charles Hapgood, arheolog, istoric qi cartogra{ adesfdlurat un vast program de cercetare timp de mai multi ani,avdnd ca temA studiul h64ilor de navigalie ale antichitilii, copiatedupd originale strivechi. In urma core.lSrii complete a caracteris-ticilor cartografice cu h54ile modeme, a rezultat cd originalele nuputeau fi realizate lhri cunoaQterea uror metode ce au fost utilizateabia dupi perioada Rena$terii (cronometrul, necesar pentru deter-minarea longitudinii, a fost descoperit abia in jurul anului 1780).

Una dintre hdr{ile studiate de cAtre academicianul liancez Phi-lippe Buache (1737), copiati dupd o straveche hafi5 greceascA, amtAun curs de apA care tr-averseaza Anbrctida qi care, in absenta ghelii,ar diviza continentul sudic in doui, o separalie despre care nu s-a

$tiut pana in 1959, Anul lntemalional al Geofizicii. Cu ajutorulcelor mai modeme dispozitive de sondare a ghelii, acum este posibilstr se demonstreze cA, dacd gheala ar lipsi, Antarctida de Est ar fiseparata de Antarctida de Vest de-a lungul Munlilor Transantarctici.Deqi continentul Antarctida aratd ca o masd unicS de gheald, inprezent se gtie;i se acccpti, pe baza determinirilor fAcute cuaparatele de mAsuri, cd, de fapt, este vorba de doud insule gigantice.Dar cum de .stiau asta realizatorii hdr{ilor originale consultate deBuache, cu sute sau poate chiar mii de ani inainte de descoperirea,,ofi cial5" a Antarctidei?

Secfiunea din harta planetara Orance Finne, realizala. in 1532,care prezinti continentul Antarctida, nedescoperit pini in 1818,descrie r6uri care acurn sunt ghelari. Harta Ibn ben Zara a MdrilorMediterane qi Egee pare exacti in privin(a coastelor, dar aratA,aldturi de insulele cunoscute, cateva insule care nu exist6, mai precisnu mqi sunt deasupra nivelului apei: acestea sunt reprezentate alacum aretau la slargitul ultimei glacialiuni, cand nivelul apei la scariplanetart era considerabil mai scrzut. O altii incursiune in trecutulindepafiat are loc prin intermediul unei hA4i turcesti de la 1559,atribuiti lui Hadji Ahmed, care nu numai cA prezinel coastelevestice ale celor dou.i Americi, dar se pare ca arati o punte de uscatintre Siberia qi Alaska - un indiciu in privinla faptului cE sursa luiHadji Ahmed igi are originea la sliqitul ultimei ere glaciare, spre

SISTEMUL OCT,'LT DE DOMINARE A LUMII 253

satisfac{ia ulterioari a antropologilor americani suslin5tori ai ,,ori-ginii asiatice".

O alti harri, denumittr ,King Jaimes World Chqrt,', din 1502.o copie dupt altele mult mai vechi, prezint?i desertul Sahara ca rm{inut fertil cu lacuri mari, ap€ curgatoare qi ora;e, asa cum de fapta fost candvq in wemuri foarte indepdrtate. Alte hiti prezinE uniighelari din timpul ultimei ere glaciare, ale ciror urme sunt incdvizibile in unele pi4i din Europa, Anglia si lrlanda, iar pe o alttrhanA Sfemtoarea Behring nu cste basattr, ea fiind strabituti de unlsftn, aia cum a fost odinioari. Tr5s5tura caracteristici a acestorha4i antice recopiate o constituie faptul ctr pe ele se gAsesc trasatecu exactitate coordonatele si longitudinile, ceea ce denog posedareacunollinlelor de geometrie sfcrici. precum si folosirea unor instru-mente geodezice de mare precizie. Este posibil ca originalele si fifost desenate in urmi cu 8.000-10.000 de ani. deci cu mLrlt timoinainte de incepunrri le oficiale ale istoriei.

Existenta unor metode cartografice de mare precizie presupunetpe de alti parte, si utilizarea unor dispozitive meczutice de inaltdfinele, capabile sl, rcalizeze mAsuratori geografice Si asaonomicecu o acuratele deosebiti. O dovada pertinentA in acest sens oconstituie descoperirea astrolabului din Antikythera.

ASTROLABUL DIN ANTIKYTHERAin primavara anului 1900, un vas al pescuitorilor de bureli

su4rrins de fi[tuni a fost obligat sA ancoreze la adipostul miciiinsule Antikyhera- situaE la sud-est de Cyhere. intre pelopones

;i Creta. La 60 de metri sub nivelul mirii, scufunditorii au identi-ficat o epavd anticA dezmembratl si acoperitA in intregime cudepuneri calcaroase vechi de doui milenii, dar lipsa mijloacelortehnice adecvate lucrului la mare adAncime a ficut ca cercet5rilesd fie abandonate, nu inainte de a fi prelevate numeroase fiagmentede statui din marmuri, figurine din bronz si diverse obiecte de artielenisticA. Arheologul Valerios Stais, analizend cu atentie obiecteledepuse spre pistrare la Muzeul din Atena, a remarc at cd ,,mai multebucdli dintr-un mecanitm, format din circa 20 de roli dinlate, paresd rt fost conlinut intr-o cutie de 16 x 20 x 5 cm3, prevdzutd cu oplacd dorsald de 16 x J2'cm2, ce purta ceva asemdndtor unorcadrane circalare".

Duptr o lungn si migiloasi muncd de restaurare, fnalizatt abia

-l

OS. KTJHLEN SISTEMT.IL OCIJLT DE MMINARE A LTJMII

avanseze ipotez4 bazul pe forma caracterelor geceEi" c6 obiectulrusese construrt intre anii 100_50 i. Chr. Cum cea mai marc Dartea lor r€prczentau tabele de observalii astonomice, f.; ;;;-ntrtoar€ cu cele scrise de Germinus, askonom grec car€ a locuit inRodos in jurul anului 25 i. Chr., datarea a-primit ; ;lr;-;;exactitate. Referindu-se la aceastil remarcabili a"."op"ir", ar.*Tk

I * Solta prince, citat de Sorin $t€ftrnescu il il;*;

SJdarea Timpllui,, afirma in rcvisla Scie;tiJic American (ivnie1959) cd snasinilria este tafet de uluinare ci un avion * ,;;i;m mormdntul lui Tutankamon,-

Investigafia fltcu0t in 1976 de nava Calypm, exact in locul rmde"r.7f 1"- T in urml fusese pescuit surprinzatonrt

"bie"t, ; ;"s

not cLarilic?lri. Astfel, a rczultal ctr nava era romantr $i transporta la\r."T F3yd artisric at ora;u.lui pergam (.cn atul Berga;;-i;_crar,Jenxt (E annata imperiaE dupl inlbugirea unei rtrscoale locate.Pe drum, insil, aceasta s-a scufi.urdat. Era in anul g6 i. Chr. h ;perioadi era la moda sislemul geocentric, conceput de Hiparh,:iT:" lure folosea notaliile sexagesimale preluate de U *ton'o_ilbabilonieni. Irxcrip{iile mecanismului meafionau Soarele. t_unaVenus qi zodiacul, numer€le 76,19 gi 223 fr:rrrd

"f* gor"t". efl

rcpr€zin0t cei 76 de ani ai ciclului lurur (4 x 19) gi cicli de eclioseIunarc de 223 \:ri,i. Din acest motiv dispozitivul . ;;d;:;

-Try I calcul ce permirea gesirca fazelor *fa." fi 'f,i,rur..-i.lu

:"]€, -r"4 ctar care sunt principiile carc au stat la baza constsuirii

tur, deoarec€ modelele geometrice ale sistemului solar din epoca:lYY

nu permiteau transpunerea operaliilor numerice 'prinmampulare mecanic5.

Iinefea gi perfec$unea de executie a obiecnrlui dezviluie inmod cert un nivel tehnic superior tutumr i""t"-ent"f- a"ti""cunoscut€. Precizia cu care au fost executate angrenajete gi reduc-toarcle se ridicl la nivelul celor mai bune tuirari

-efechrate ae

meqterii ceasomicari ai RenasJerii sau de creatorii unor celebremstrumenE ashonomice. De altfel, insdqi folosirea rolilor dinlatereprczintil un mister. Cu toate cd se aminteste despre' ele af6t inlucrarea Probleme de mecanicil (anul 330 i Cfrrj,

"oiU"ire fJ

AristoteL cat $i in lucrnrile de arhitechuil ate lui Vitruvius, ;; estel. Sorin $tef;hescu: S/idarea Timpului, Editura ZoDa, Bucuresti, 1992.

in anul 1955, au devenit vizibile o parte a gradaliilor si inscriptiilorastonomice pe care le purta mecanismul,l.*

"" u 'p.-ir'J

,"yg[ba dqet de teorctiziri. prima ma$mA pentu fabricarea rotilor*H",i-t:.] ry1*hrr de.Leonardo L vi""r,

"uJrnilJ "iliii1500, dar acesta nu a reutir s. . ,orir"r. p"""il:"#;"1;T;ca producerea rolilor dintate str cunoasctr un iroces de evof"ti" f.r,ti-corclat cu perfeqionarea mecanisrnelor de teasomic-

. Dovezi referitoare la existenp unor societef care au atins nivelef T"_"- ruryl"ut".pu cltmi culturate deo*bik; il;ir;; u|t;"-msranF" $i din studiul civilizaliilor disparut

"f,i"l fn p"]i'.lt ilt tain mod oficial de isroria cl""t"e. oeii **;;b G;;rT;,fi tncadrat€ intotdeauna in anumrre uparc, ele pot contribui lasuslinerea unei viziuni comptet diferite ;rf;-fu'.ftil#ilt

C) CIVILIZATII DISPARUTE,

,,Arheologia nu esre o ,fiinld, ci o ren_dem. "

Sir. MortirDer Wb€eler

_,^,TT"ryT *neologice efectuale in cele mai diferite zone alegrobutur pamantesc au scos la lumina vestigii "rhid#;; .;;:

3::T:-Ilftt, r3. p9nr, exptoratorur u'i"rt"_-6'J,r-" #;";oescopent, pe malul raului Mara,"g"driui;gbi.Ar.;;;Tll;H*"H.'#1"fth_Hlllicare se pr€supune ca a fost consr-uiut (circa 200 t-ri.i-i*l*TLT,::."."{ sj:yt?rinde, in primul r6no,.*,

""_..#L "?ii"l:tlcularc, -cu inrlgmi comparabile cu acelea A" Ufo"*ifor_tiri-'0"l5.etaje. In ziduri au fosi identificare ,tqe d.- dtE;;;;:,'d;utilitatea acesiora a ramas necunoscutit-

"^"^1^ d?:.- Arabiei, nu depalte de Mareb Cyemen), se afldraDoca. tn urma unor gpatud efectuate sub ruinele ;i;;, ;;fost d€sconerite temeliile unei alte ceilfd, mult mai ;""hfi;r*sr fi fost edificatd pe timpur cdnd.regr'nea era

'n teritoriu inverzit

$r.roditor..De asemenea, fotografii aeriene rcatizate in zona deJ_hrlui Cobi au evidenliar imeise structuri de ceteqi, ;j; lc|.;colo-de sub dunele de nisip..ln Grecia, pe firndul lacului Copais (Lividia), se aflA ruineleunei cet?td a cirei edificare se pierde i" ,'"g"- drlrp"frri:-d;ui

I

il

I

SISTEMUL OCULT DE DOMINAIIE A LL,I\4TIOS. KUHLEN

complexi de canale, destinate str dirijeze apa uzat?l in mare, urc[in loc str coboare, asa incat e de presupus cA terenul pe care se aflllocalitatea s-a scufundat, in decursul timpului, sub nivelul actual almirii. Puturile colectoare, pomind din 50 de canale, sunt taiateproflrnd in roca Si au si rolul de suflatori. intreaga lucrare esteexfrem de complexi, intinsd qi executattr in condilii geologice foartedificite.

in decembrie 1869, tot in Ohio, prlbuEirea in subteran a uneiimportante rnase de cirbrme a scos la iveal[ o placi de ardezie acirei suprafald era in intregime acoperitd cu mai multe rdnduri desemne ciudate. Literele erau drepte, iar prima linie continea 25 desernne- Nimeni n-a reuqit sL precizeze in ce limba erau scrise, darspecialigtii au ajuns la concluzia ci ele au fost tiiate in timpultransformlrii lemnului in cdrbune Si au estimat vcchimea plicii la250 de milioane de ani.

in ultimele trei decenii, cercetAtorii americani, fiancezi, bri-tanici, japonezi, canadieni gi sovietici au descoperit urme cu totulneobiqnuite pe fundul mtrrilor qi oceanelor. Astfel, in deceniul'50-'60, cercet?ttorii sovietici au fotografiat in largul coastelorEcuadorului, la Oceanul Pacifrc, gigantice urme de senile, ce seintindeau pe sute de metri, la adAncimea de 2970 de metri. Ulterior,urme identice au fost filmate si in Atlantic de echioa comandantuluiCousteau. intre anii l97l si 1973. nuneroase expedilii oceano-grafice americane, britanice, franceze, sovietice gi italiene au des-coperit ziduri ciclopice mai mari decat cele de la Tiahuanaco ginurneroase piramide tetraedrice regulate, cu iniltimea de 200 demetri in presupusa zonE a Triunghiului Bermuddlor, iar expedifiilesubmarine ale oceanografului Jacques Piccard au dus la desco-perirea unor adevtrrate ;osele atlantice gi a rmei gigantice scd.ri, cutrepte formate din dale de piaffi cu latura de 60 m, care se intindepe mai bine de 600 km, exact pe aaseul curentului Golf Stream-

In cadnrl cercet2irilor efechrate in timpul Anului Geofizic Inier-nalional, oceanografii de la Universitatea Columbia au fotografiatpe fundul Oceanului Arctic gigantice urme de paqi omenegti.Misteriosii umaloizi pdreau a se fi plimbat nestingherti la mii demetri adencime, pe firndul plat al oceanului, acolo unde temperaturasctrzutil, lipsa de oxigen qi lurninn, dar mai ales presiunea enorm5,ucid orice forml de via{n. Explicalia oferiti a fost aceea cd umeleau fost ltrsate de o specie uriagtr de viermi de mil, care s-ar deplasa

prin migcdri ondulatorii, ce lasd urme similare celor hsate de pagiiunanl.

in anul 1966, conducdtorul programului oceanografic al Uni-versitS(ii Duke din SUA, Robert J. Menzie, impreuni cu altispecialisti afla1i la bordul vaporului ,,,Anton Brunn.., au fotografiatcoasta peruand de-a lungul a 80 de km la vest de Callao (Lima).

In zona Gropii lui Milne Edwards, adinca de Deste 2.000 demetri, s-au executat numeroase forografii subacvarite, care indicdvestigiile urui vechi oras scufundat. pe fotografii se disting clarstatuetele de piatrS, acoperite cu hieroglife, de pe fundul moiirlosal mdrii. Tot cu acest prilej s-a mai adus la cuno$tinta celorinteresati cI sonarul a detecht si ni$te dealuri. considerate a fi liele rulllg.

Cea mai senztionald dovadA a fost, insi, oblinutA de navaamericand USS Eltanin, apa4indnd escadrei Nrtarctice Militan SeaTransportation ^Sen r?es din US Nary. La 29 august 1964, USSEltanin staliona la 100 de mile vest de Capul Hom qi specialiqtiifotografiau cu un aparat automat fundul oceanului, situai la adn-cimea de 3800 de metri. DupA developare, echipajul a constatatuluit ci pe un cliseu aparea cat se poate de clar, un aparat ciudatinstalat pe nisip. Dispozitiwl necunoscut consta dintr-un cilindrulung de aproximativ un metru, pe carc erau fixate mai multe vergeleparalele $i egale. Formdnd cu panea centraltr unghiuri de 90., acisrevergele aveau la fiecare cap5t mici protuberante citindrice. intregulaparat semana cu o anten5 telemetricd, cu tm releu de televiziunesau cu un releu de radioteleviziune.

Dr.Thomas Hopkins, biologul navei, a declarat ci obiectul nuputea fi, in nici tm caz, o planttr sau un animal, ceea ce era evident.El se gisea plasat chiar pe marginea continentali sud-americartr agiganticei falii tectonice care inconjoari Terra, falie ce are lunsimeade peste 70.000 km. Nici o institu(ie lriinlificA sau militari- insinu-si amplasase dispozitive in zona respectivA, tehlica deceniului'70 nefiind capabild de asemenea performanle. in aprilie 1965,inginerul Allen Honey, editorul revistei .lcience publiiqtion, lansarpoteza ce obiectul era un dispozitiv pentru inregistrarea activita{iiseismice. Dar cine instala in 1964 seisrnografe la 3800 m ad6ncime?

Un sprijin deosebit pentru sustinerea unei viziuni diferite asuoratrecutului indeptnar al omenirii il aduc si unele cerceari de oriinlinevistic.

,-&-.

OS, KUHLEN

Este pufin cunoscut faptul ci unele limbi primitive manifesti oremarcabiltr capacitate de abstractizare 9i c5, din punct de vederesemantic, sunt mai evoluate decdt limbile modeme. Aspectul estecu atat mai remarcabil, cu cdt ele reflecti, mai bine decdt limbilemodeme, in insdqi structura si esenla categoriilor lor gramaticale,panA li necesitatile stiinlei filologice contemporane. Nici p6nd inprezent nu se stie cum au putut evolua aceste limbi aqa-zis primitivepAni la stadiul respectiv de dezvoltare. Teoria ohciali sustine caprimele limbi scrise au fost o formi de arti abstractd, bazati pereprezentiri de imagini. S-ar fi incercat, adic5, str se prindi vizual

fi grafic sunete, cuvinte gi simboluri, iar prin abstractizarea acestorsimboluri-imagini au aparut primele semne alfabetice. Cercetitoriiau estimat ctr primele incerciri de scriere, facute pe pietre, pe oase,pe lemne sau pe perelii pegerilor, au apdmt acum 15.000-18.000de ani, in Europa qi Asia Mici. Cu toate acestea, unele limbi cu opronun(ati facilitate a scrisului nu se ilcadreazi in acest model alaparifiei. Este vorba de limbile brahmanilor (sanscrita), mayaqilorsi a populaliei aymara.

Sanscrita brahmanilor este scrisi in alfabetul devanagari (scri-erea zeilor), in cadrul cdruia fiecarc sunet, care poate fi vizualizatcu ajutorul unei litere, ii corespunde petala unei flori. Acest alfabeteste compus din qapte flori, fiecare avAnd un numir diferit de petale.Florile, care se afli, conform invdttrmintelor brahrnane. atAt inUnivers, cat gi in fiecare fiin(d (plantI, animal sau om), sub formaunei plase fine de lumini, sunt legate intre ele datoriti unei culoride bazi qi reflecti armonia creafiei. Sunetele astfel compuse for-meazA sanscrita, una din cele mai complexe limbi, ce oglindegteaceastd armonie in muzicf,, poezie, filosofie, medicind, astronomiegi matematice. De aceea" aceastd limbA arhaici, ce-qi are ridi.cinilein perioada presupusei epoci de piatri qi pe care o vorbesc brah-manii, mai poafiA numele de limba floilor.

In ceea ce privegte limba elitistA a inleleplilor amoutas, apar-Unand culturii incale, aceasta a dispirut in intregime. Existentascrierii este o certitudine, chiar dacd aceasta nu corespunde criteriilormodeme, fapt care i-a determinat pe speciali$tii in lingvisticd sisusfnl versiunea oficiald, conform c5reia inca$ii nu aveau o scrierepropriu-zisi. Ei considerA, in mod nejustifcat, cA ramtsi{ele acestuilimbaj, acele quipo, gdsrte cu prilejul unor sipih.ri arheologice, nusunt suficiente pentru a da o imagine necesar de amplt despre

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

posibilitAlile acestei scrieri. Respectivele quipo sunt o infiruirc denoduri, care, puse de-a lungul unor Enururi, aveau o semnificaliedefinittr exact. Printre altele, se introduceau in morminte pentru a-ida drcedatului indicatii importante pentru lumea de dincolo.

lngimrea de noduri pentru transmiterea stirilor este o metodSstraveche, care a fost folosit2l cu mult inainte ca regii mitici incasisi-si fi inceput domnia. in mitologia incagd se vorbe5te despre zeulcu pielea albd gi barbi mare, Viracocha, care a ffiit inainte de potopin Tiahuanaco Ei i-a invalat pe bd$tina5i scrierea cu noduri. Pro-fesoml Johr Alden Mason, curator emerit al Muzeului de AntichitntiAmericane al Universititii din Pennsylvania, descrie in lucrarea saThe Ancient Civilization of Peru, sistemul qutpo. Nodul, careformeazd baza in scrierea quipo, este considerat de matematicieniimodemi ca fiind unul dintre cele mai mari mistere, deoarece nupoate exista decat intr-r.n numar impar dc dimensiuni, fiind inex-istcnt in plan qi in spaliile superioare plane. De altfel, topologii nuau reugit si studieze decat nodurile cele mai simple.

Pentru perpetuarea acestei scrieri, a tinc{ionat in regatul inca;o veritabild eliti de invalali, care pot fi desemnati cel mai bine subnnmele de scribi de stat, acei quipo-camayoc. Ei se bucurau demulti consideralie, nu numai datoriti rangului, ci gi datorit?i consti-inciozitatii Ei exactiti(ii lor si beneficiau de o educalie in cursulclreia deprindeau nu numai arta de a face acele quipo, ci qi uncomportament etic elevat. Instruirea se f6cea la Cuzco, capitalaregatului incas, centrul celui mai putemic stat care s-a dezvoltatweodatA in vechea Americtr de Sud. Din Cuzco era administrat unintreg imperiu, care s-a intins, in perioada sa de inflorire maximl,pan6 la granila cu Ecuadorul, in nord, iar spre sud, pini in centrulachralului stat Chile.

in gcoala scrierii din Afii, quipo-camayoc invalau importantafibrelor gmrului si a nodurilor, legdturile complicate intre cifrA,mirime, succesiune, sfoara principald sau secundard. Fibrele dinbumbac sau lAnI de lama aveau lungimi diferite 9i erau atamate peun bit sau de un fir separat mai gros. Cu ajutorul lor, scribul destat al incagilor putea transmite orice cifri gi orice stare de fapt.Despre importan(a fiecdrei componente a acestui sistem complicatde informare nu ni s-a transrnis nimic. Se mai itie doar cA un firnegru insemna timpul sau o boali, un fir argintiu insemna via{i saupace, ci qtirile despre recoltA se transmiteau cu fire verzi, cele despre

'

260 OS. KUHLEN SSTEMUL OCIJLT DE DOMINAR.E A LUMII

rice datend de la inceputul mileniului II i. Chr. Daci ar fi 9 lutmin calcul anul mistic, de la care mayagii incep calcularea timpuluigi implicit calendaml, atunci inceputul ei ar corespunde anului 3l I Ii. Chr., ceea ce inseamni cI doar cateva sute de ani despart aparifiaacestei civilizalii de aceea a Egiptului. Locul de origine al poporuluinumit,,rnaya" (numele real nu se cunoas.tc) este considerat a fipodigul Guaternalei, iar aria in care s-a dezvoltat aceaset civilizatiecoincide cu actualele teritorii ale Peninsulei Yucatan. Guatemaleigi Hondurasului. Ambianta qi condiliile geografice generale nu eraudeloc dintre cele mai favorabile, teritoriul ocupat (320.000 kmz),prezentind trei zone distincte. Relieful este, in mar€ parte, de naturtrrr.rlcanic6, cu munfi care ating 4000 de metri inillime gi cu pod\uricare ajung p6n[ la 2000 de metri, dar gi cu vtri deosebit de fertile.

Degi popoml maya €ste singurul popor al Americii prccoh.rm-biene care a avut un sistem dezvoltat de scriere, totu$i in textelertrmase nu se menlioneaztr nici un nume, nici un fapt social, niciun eveniment istoric. Singurele informalii asupra vielii acestui poporle dau cronicarii spanioli din secolul al XVI-lea (cele mai impor-tante fiind cele ale lui Diego de Landa), deci la 4 secole dup6 ceaceast2l civilizafie, in formele ei vii 9i autentice, apusese. Lipsa acuetde informalii este resim(itit si in ceea ce priveste originea limbiimaya. Dr. Nikolai Gruber, docent in limbi americane vechi laUniversitatea din Bonn, vorbeste despre acest lucru in termeniilJtrmltoi: ,"Scrierea maya este una dintre per/ortnanlele cele maiuimitoare oblinute de un popor, Nu este c1r nimic mai prejos decdtscierea noqstrd, dacd se iqu in considerare perfecliunea Si forlasa de expresie. Cel care scia putea expima oice cavA $i oriceformd gramaticald".

Palenque a fost unul din cele mai importante centre mayage,comparabil cu celebrele Chichen Iua din Yucatan 9i Tikal dinCuatemala. Cea mai remarcabill dintre clidirile de la Palenque esteTemplul Inscripliilor, p6ntr la care temerarii vizitatori trebuie si urce19,8 m pe sctrrile abrupte din fala piramidei. Pe fiecare din cei patrupiloni ai templului sunt sculptate siluete umane, in mdrime naturalt.Edificiul a fost dennmit Templul Inscripliilor, deoarece contine ceamai lungl serie de hieroglife din cultura mayagtr, in numtrr de 620.Desi gu au fost descifrate in totalitate, se considertr ci unele pasajese referi in mod explicit la oamenii qi zeii care au jucat un rolimportant intr-o istorie veche de mii de ani.

261

rlzboaie cu fue roqii, iar ciliele erau incolorc. Se presupune caincagii foloseau la calcule sistemul zecimal. Modul de transmitereal gtirilor era evident o scriere, nu tma alfabeticd, apttr str redeamesajul poeziilor sau al emotiilor, dar gi cea existent! f[cea posibilio comunicare exac9l {i inteligentil. Este posibil ca scrierca chipo safi fost preluact de la o civilizalie anterioarS, cu un nivel culturalridicat gi reshansl apoi in capacitatea ei de exprimare la necesitilile

!i rigorile statului militar inca;.Etnologul suedez Erland Freiherr Nordenskioel4 cunoscut pen-

tru meticulozitatea cerceclrilor sale, a ardtat ci qi polinezieniifoloseau qurpo-ul incagilor gi ce scrierea cu noduri era cunoscutiqi in Mohenjo-Daro, capitala culturii din Valea Indusului. Aceast?lculturl coincide in timp cu cea sumerian[ !i a marcat apogeul intreslarqitul celui de-al patmlea gi mijlocul celui de-al treilea mileniui. Chr. $tidle transmise prin intermediul scrreii quipo ajungeau dinAnzi penl departe in Asia" iar acest fapt aratA cd este vorba d€sprerm sistem de comunicare ce unea culturile preistorice ale popoareloravansate,

Atit scrierea quipo, cit fi limba aymara sunt vestigiile unuisistem de comunicare extrem de diferentiat, a cdrui performanlAinitiall s-a pierdut aproape cu totul, o datd cu smryitul cultudi carcl-a generat. Ar fi interesant de studiat 9i o posibill legeh.rt dintrescrierea chipo qi semnele din degertul Nazca (cu liniile lor gigantice,perfect drcpte, de care sunt legate animale ;i simbolud). De ase-menea, limbajul indienilor hopi din America Centrala este mult maiadecvat giin[elor exacte decat oricar€ din limbile actuale de peTerra, deoarece nu cuprinde cuvinte-verte ;i cuvinte-substantive,ci cuvinte-evenimente, aplicendu-se mai adecvat continuumuluispaliu-timp in care trlim. Mai mult" cuv6ntul-eveniment are treimoduri: certitudine, Fobabilitate qi imaginalie. De exemplu, in locstr sprmi; un om a traversat raul intr-o barcI, indianul hopi va folosignrpul om-rdu-barci in trei combinalii diferite, dup[ cum poate fivorba de un fapt observat de narator, rclatat de cineva sau visat.

CIVILIZATIA MAYA

Istoria civilizaliei Maya este mai veche decat cea a aztecilor ficea a incaqilor, unele descoperiri din domeniul arheologiei preisto-

L

OS. KTIHLEN

PanI in 1949 se qtia prea pulin deqre Templul brscripliilor. lnacel an, ins5, arheologul me"\ican Alberto Ruz Lhuiller a gasit odali udaqi in podeaua templului si, dupf, ce a ridicat-o, a gdsitcapdtul rmei sciri blocate de rm munte de piete gi sfarfmituri.Dupd trci ani de muncd intenstr, el a reugit sa o curete, iar la poalelescfii, care se afla chiar la nivelul pamantului, Lhuiller a descoperito dall triunghiulard de piatri, ce stnt€a vertical li scheletele a gasetineri. Indeplrtand dala Lhuiller a deschis un mormdnt vechi depeste un mileniu, ce apa4inea regelui Pacal (secolul al VII-lea).Inciperea in care se afla sarcofagul era imenstr, iar pe pere(i erauimagini sculptate ale celor noua Zei Mayagi ai intunericului.

in pndurile virgine din Guatemala qi Yucatan se gasesc ruineleunor monumente care pot sta alituri de urias,ele construclii egiptene.Suprafala bazei piramidei de la Cholula, sinrat5 la 100 km sud deMexico, este mai mare decit aceea a piramidei lui Keops. Desprepiramidele de la Teotihuacan, care se gasesc la 50 km nord deMexico qi sunt raspandite pe o suprafaJtr de aproape 20 kmz, se

Stie doar cA sunt orientate dupi norme asaonomice. De asemenea"in jungla guatemaleza, acoperit de o vegetatie abundentS, a fostdescoperit un presupus templu mayag, care a fost denumit Tilul IV.El are inll{imea de 65 de metri qi seamana mai mult cu un tumdecdt cu o piramidI.

in multe domenii, stiinla mayaqilor o depdqea pe aceea agrecilor qi a romanilor. Av6nd profunde cunogtinte matematice ;iastronomice, ei au dus Ia o perfecliune minulioasi cronologia qistiinla calendarului. Construiau observatoare cu cupole rnai bineorientate decat cel din Paris, din secolul al XV[I-lea, precumCaracol, in5'ltat pe trei terase in capitala Chichen I . Utilizau anulsacru de 260 de zile, anul solar de 365 de zile si anul venusian de584 de zile. Durata anului solar a fost fixat{ la 365.2422 zile fatAde durata exactil reab de 365,2420 zile, adic| cu o precizie maimare de o miime. Deqi se considera ctr ;i egiptenii cunogteau aceeagiaproximare, data rezultaci din construclia piramidelor, existenlacalendarului maya este mult mai evidenti.

Observatorul de la Chichen l este prima gi cea mai vecheconstruc(ie circulari ridicatl de mayaqi. Asgzi, dup6 restaurare, else asearnand p6n5 la confuzie cu un observator din zilele noastre.Cbdirea observatorului, ridicatii pe o terasi in trei trepte, se inalFmult deasupra frunzigului padurii. iniuntrul lui se circule pe o scare

SISTEMT'L OCTILT DE DOMINARE A LUMII

in spiraltr, care urc5 pind la cel rnai inalt prmct de observatie. incupola care il acoper5, sunt practicate deschizituri orientate sprestele, astfel incdt ele ofertr imaginea impozantii a boltii cerestiinstelate.

Templu lui Quetzalcoatl de la Chichen ltza uimegte si astAzi.El are forma unui zigurat gi este asem6n6tor celor din Mesopotaniagi a unora din Egipt. In fiecare an, in timpul echinocliului deprimlvart li toamn[, un joc de lumini gi umbre triunghiulare dauirnpresia misctrrii unui garpe uriaq, ce se onduleaz5 pe treptele fe(einordice a templului. Mirajril dureaz5 in total 3 ore si 22 de minute.

Calendanrl maya, cel mai precis din cele cunoscute pani inprezenE intrigtr prin perioada enormi (400 de milioane ani) pre careo ia in calcul, dar cel mai interesant aspect este acela c6 toateclldirile din oragele Chichen I , Tikal, Capan gi Palenque au fostridicate conform normelor acestuia: nu se construiau piramide gitemple pentru cI era nevoie de ele, ci deoarece calendarul cerea cala fiecare 52 de ani sA fie ridicat un anumit edificiu, int-un anumitloc, cu un anumit numlr de nivele. ln acest mod, calendaml justificafiecare piatri a edificiului, iar constucfia in sine nu cdpeta sensdecat in raport de indicaliile calendarului.

Civilizalia maya a fost rodul rmei evolulii de cel pulin 30O0 deani, care a dus la inflorirea rmor onrqe ca Palenque, Yaxchilan,Piedra Negras, Seibal, Tical, Neranjo gi Copak. Acest vechi imperiu,aflat in bazinul riurilor Usumacinta qi Peten, a fost plrisit, dinmotiye care au rfunas enigrnatice, populalia maya mut6ndu-se innordul Yucatanului, unde a pus bazele unui nou imperiu. Mareleexod al mayagilor a a!'ut loc in perioada anilor 800-925 d. Ch. inciuda afirmatriilor unor autori, exodul din vechiul in noul imneriun-a av,llt loc. probabil, dintr-oda6 si cu atat mai pulin in conailide panice, deoarece locuitorii omselor au acoperit majoritatea pi-ramidelor sfinte cu grtmezi de p5mant, fapt ce a necesitat o muncaaproape la fel de grea ca qi ridicarea lor.

Despre rnayaqi, cel mai pasionat cercetStor, John Erick Thompson,a afirmat ca: ,, in ceea ce nu era practic, au realizal lucruri mirele.in ceea ce era practic, nu eu izbutit, Au cartogrartat cerul, dar nuau descopeit pincipiul rotii; jonglau cu numere de ordinul mili-oenelor, dar nu Stiau sd cAntdreascd un sac cu seminle". IatA celmai clasic exemplu de ,,inteligen(i mogteniti", cel mai probabil nude la o civilizalie celesti, ci pur qi simplu de la una anterioara.

263

I----rbr.

OS. KUHLEN

Drept dovadl stau sistemele de pelteri ce formeazi ComplexulLobun, de pe dealurile Puuc din centrul Yucatanului, ce reprezint5o importanta sursa pentru cercetAtorii in domeniul arheologiei. Dr.Manson Valentine, care a studiat sistemul de peqteri, a afirmat ciacesta este probabil cel mai important complex subteran din punctde vedere arheologic din America, la care fac referire ;i unelelegende antice. Lolfirn insearr,JlLd ,,Floarea de piatrd " Qi este denu-mit astfel datoritA aranjamentului s6u unic de coridoare si sili, carese ramifictr din imensul vestibul de intrare, ca p€talele unei flori.Floarea de piatrtr, ce aminteqte de lotus, este un simbol arhaicrmiversal qi venelirt, ce a fost gisit pe multe clidiri sacre Ei pefrunlile zeilor din intreaga lume antic6.

Duptr cum arati Charles Berlitz in Misterul lumilor uitater , inrespectiva p€gteri, cunoscut?l gi folositi de om din vremuri imemori-ale, exista numeroase davezi cd multe sculpturi ciudate, formafiuimodificate si glife nu sunt opera mayaqiloq ci a uneia sau maimrdtor firse mai vechi. Printre cele mai neobiQnuite descop€ririfacute de doctorul Valentine se numdd statui colosale, sculptate,se pare cu foarte mult timp in urmi din coloanele de piaH,stalactitele si stalagmitele din pegteri. Semnele lisate de apl ininteriorul pesterilor $i pe aceste statui arat4 cA pegerile, care inprezent se aflA b cateva sute de metri deasupra nivelului mdrii, aufost inundate dupa ce au fost sculptate straniile siluete din piatrd.Teoria conform careia intreaga portiune calcaroasa a zonei s-a aflatsub apa, a fost confirmati atunci cand scafandrii, explorand iintdnilesaare cenotes din apropiere, au scos la iveald resturi de vegetatieoceanice.

Degi se pare cd generatii succesive de mayagi au ocupatcomplexul de pe$teri Loltun, care a rimas in mare parte neexplorat,statuile mai vechi par sa apartinl unei culturi complet diferite decea a maya5ilor, ce arninteqte uneori de Orientul Mijlociu antic.ASa cum se int6mpld de obicei, bd.ltinagii care treiesc in apropiereau doar niqte legende foarte vagi in legdturd cu acestea. Dr.Valentineremarcd, de altfel, faptul ctr maya$ii spun cA ei nu au nimic comuncu sculpturi precum cele de la Loltun sau din pegterile invecirntegi ctr acestea au fost aSezate acolo de primii locuitori ai Yucatanului,acei oameni mici de staturd Si cocoqati, pe care ii numesc prrs. Separe ca ace.sti oameni au pierit cu totii in urma unei catastrofe care

l. Charles Betlitz: Misterul lumilor rtale. Editura Lucman. tlucuresti. 1997.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

a distrus Yucatanul in vremuri indepdrtaie, miturand tot ce€a ce segas€a la suprafattr gi l5sand numai sculpturile din pegteri ca omirtuie a felului in care si-au gAsit slirsitul.

CTVILIZATIA EGIPTEANi

,,(... SJitLrul>, stt djerul de$ertului, ce sim_bolizeazd pe cei patru pdzitoi saci a,acestei lumi, pe cele patru linle diine careereculd ordinele Zeitdlii mitologice, supra_veghetoii tdculi Si discreli ai umanitdiii sralestinului sdu. Cei care au sculDtat tni-s.tturile S.linxului cuno,teau aceste fiintesublime, dar noi, cei Jiird noroc, din'zilelenoastre, Ie_am dat complet uitdrii.,,

P.uf Brunton, Egiptul Secret

in pofida unor semne de intrebare st6njenitoare, istoria ,,ofi_ciald" continud si susjind ci civilizafia egipteana a fort cor,temfi-ranf,

-cu. celelalte culturi incipiente din Orientul Mijlociu (desi nu

existE nici un punct de asem6nare) qi sI ii afibuie o lr""lri-" O"aproximativ 6500 de ani. Existi, insi, si unele mtrrturii care con_trazic evaluarile istorice contemporane. Cercetatorii Schwaller deLubicz $i C.Daly King. apreciind nivelul deosebit de ridicat al

-"T9"Ji$"9t gtiinlifice egiptene, au estimat varsta civiliza(iei de pe

Nil la 20.000 - 40.000 de ani. Istoria timpurie a Egipruiui Anicconline o,stranie anomalie, ctrci perioada sa de superioitate culturalatT 9- fi a!'ut o evolulie bmsc!, incepdnd c" lm.s,itut mileniuluiIV i. Ch., de la stadiul anterior neolitic, f6ri dovezi ale unor etaDede oanzilie obisnuita. Ea nu a evoluat, ci pur gi simplu a apfnit:mstrumertele, tehnica, arta, arhitectura, ingineria, medicina, gtilnpsi organizarea marilor oraqe par si se ti proOus Olntr_o d;,'

"u ;icum ar fi fost importate dintr-o alti resiune.

. O dovadi griitoare a nivelului de Jult rre "*t.-

de rid.icat alcivilizaliei egiptene antice il constituie gi faptul cA, in jurul anilor2500.i Chr-, literatura cuprindea un sortimena foarte-bog;t O" trataiestirn(ifice qi de medicinl, texte religioase, manuale si

"ni]- "..it"Uii.lucriri de anticipalie. O datA cu revolu(ia sriinlifici ce a urmat dupa

,-rL

OS. KTJHLEN

Revolutia Francf,.zA, oamenii de qtiinF fi'ancezi au adoptat meaulca rmitate de lungirne, f5rtr vreo referinlil cunoscut?l la cubitul antic,considerdnd c[ acesta ar reprezenta a zecea milioana parte dintr-unmeridian. Ulterior s-a ajuns Ia concluzia c5, de fapt, el este maiscut cu 5 miimi, deoarece contururile Prmantului nu sunt regulateqi fiecare meridian are propria lungime, Prin urmare, o unitate dem6suri mai exacti ar trebui sA se bazeze nu pe meridian, ci pevaloarea fixl a razei sau axei polare, ceea ce duce in final laconcluzia ca sistemul egiptean era mai logic decat cel folosit inprczent.

Biblioteca din Oxford adtrposte$te un manuscris al scriitoruluicopt Mas-Udi (957 d. Chr.), in care acesta afirma ctr cel care adispus construirea marii piramide ar fi fost regele egiptean Surid,care a condus Egiptul inainte de Potop. in interiorul lor ,preolii auderys toatd $tiinla pe care o aveau in arte, aitmeticd ii geometriepenlru a rdmAne mdrturie ti spre folosire celor care vor putea sdo tnleleagd". Astfel, in piramida orientala (Kheops) au fost inscriseatat sferele cerelti gi figuri reprezent6nd stelele gi traiectoriile lor,cat gi, in acelagi timp, istoria gi cronica vremurilor trecute, atimpurilor ce vor veni qi a fieclruia din evenimentele viitoare carevor suweni in Egipt.

Un alt manuscris, din plcate la fel de obscur ca ;i cel anterior,intiregte afirmalia ci prirnul monument era consacrat Istoriei ;iAstronomiei, in timp ce al doilea, $tiinlelor Medicale. Herodot, inpartea a doua a ,,Istoriilof' sale, susline cI preolii din Teba i-auarAI 341de statui uriage, reprezentand tot atatea generalii succesivede mari preoli egipteni care s-au perindat de-a lungul a I1.340 deani. Preotii i-au aretat statuile lor pentru a-i demonstra ci fiul l-aurmat intotdeauna pe tatll lui ;i l-au asigurat cA datele gi calculelelor sunt absolut exacte, intrucat ei au notat totul, genera(ie dupigeneratie. Interesant este gi faptul ctr primele piramide egiptenesearnind at6t cu ziguratele mesopotamiene, c6t qi cu unele piramideale civiliza{iilor precolumbiene.

Baronul d'Espiard de Cologne, care qi-a consacrat o bund partedin viali pentru a studia tradifile gi istoria Afiicii de Nord, semnala,in 1882, cateva detalii interesante privind Egiptul, in cartea L'EgE)teet I'Oceanie. Astfel, la sudul marilor piramide ti la vest deruinel€ Memphis-ului existau cAteva intr{ri intr-o vast! releade galerii, ce formeazt adevtrrate cetifi subterane, piramidele

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII 267

nefiind altceva decit simple releveuri ce marchesztr zone im_portante din misteriosul sistem de constructii ascuns de stratulgros de nlsip. in aceste catacombe, spun tradifiile,

".t" p.," L

pistrarc tot ceea ce reprezinui crmoa{tere acumubti in cursul istorieiumane. In plus, ele sunt si vor fi loc de refugiu in cazul unui noucataclism, pentru marii initiafi ai lumii. Confirmarea a fost ftrcutide Auguste Mariette, care, s5pend h circa lg m sub baza Sfinxului,1 desc:per,rt ceteva constructii de mari dimensiuni gi un templu.Complexul de galerii qi camere ce formau ansamblu.l, ai clnii perEierau tiiafi in granit gi alabastru, avea o particularitat€ carc i_a:urpnT q€ ce-rcetatori: nu puiau nici inscriplii qi nici gravuri saubasoreliefiri ! h plus, cele c6teva obiecte de art?t descoftrite, de oexceplional[ frumuse{e, ptrreau executate prin galvanoplastie, teh_nicl inventaut abia in secolul al XIX-lea.

^ . Marea $coald, carc se prcsupune cI iqi desfdrura activitatea inEgiptul antic, pusese la punct o gtiinF care asgzi este total necunos-cutA: optica psihologicd.Importan(a ei este cu atet mai mare cu catea .oferea modalidtlile de a transcende dincolo de aparenJele lumiifizice gi era utiliza?t pentru destrvir;irea spirituah a aaeplitor. Seamintege, astfel, de oglinda adevdrului, carJ nu reflecta decdt oarteanegativl a fiinpi umane. Absolvenlii Mani $coli erau cei care numai vedeau nirnic in oglindi, pentru c[ se purificaser[ p6n5 la aelimina tot ce era rf,u in el. Un astfel de candidat se numea',,rzaastrzal oglbzii pure".

Aspectele prczentate anterior nu reprezinta decat o parte dinsemnele de intrebare ce se ridicl in legeturd cu originea uneia dincele_mai fascinante civiliza{ii pe care o cunoaqte isiori4 cea egip.teane. Lipsa unor dovezi de ordin arheologic rn,ai vechi de 6000- deani, departe de a fi o simpltr coincidenfi" nu este altcew decat rodulactivit4ii anumitor fo4e oculte, care s_au strdduit se ,,$tearge.urmele ce dezviluiau originea atlanticI a adevtrrafilor sii f-O.tiri.Iat?t ratiuea pentru carc istoria civilizafiei egiptene trebuie tratatiin strdnsi legtrhrrd cu cea a legendarei civilizatii a Atlantidei.

L- -

269268 OS. KUHLEN

ATLANTIDA

,,Dimineala, un soare sangeiu $i bolnavIumina ruinele, gfidinile furnegande, mul-

;imile de oameni inspdimanbli de ercnimen-teb bizarc, innebunit(nre, grdmezile de mo4i.Magacittlii s-au ndpustit spre ma;inile lorzburdtoarc, de formd ovoidald 5i au incepulsd pdrdseascd PdmAnul. Isi luau zbotul sprespaliile planetare, in imperiul gdndirii ab-stracte. Cabva sute de ma$ini \i-au luatzborul. Un cutremuL cel de--al patalea, Si.fiai putemic incd, a zguduil deodatd Pit-mAntuL Dinspre nord s--a ridical din ocean,in ceala cenu$ie, un val uria; cale s-4ndpustit pe PdmAnt, distrugAnd bt ce elaviu in calea sa. S-a iscat o fultund, fulgerelec.ddeau pe PdmAnL pe a$ezdrile oamenilor.S-4 pornil ;i o Ploaie lorenliald, idr lesturide piatrd talcanicd zburau prin aer. Subaddposrul ziduilor marelui oras, magacittliicontinuau sii-li ia zborul din varful mariipiramide placate ctt aur, iesind din valuilede fum Si cenusd spre spaliile itstelate, pedeasupra oceanului involhurat de ape. Treizguduitui au umat una dupd alta ,i Atlan'lida a dispdrut. Orq;ul Porlilor de Aur s-ascufundat in valuile inspuntate. "

Alexei Nicolaevici Tolstoi, PdmAntul a rdmas a.olo

in anul l93l au fost descoperite prin fotograrnetrie, in Carolinade Nord gi Sud, aproximativ 3000 de cratere ale caror dimensiunivaiazA de la cdliva metri la 1500 m, rf,spandite pe 165.000 km'in centrul suprafetei respective se afl5 oragul Charleston. Studiindcu atentie distribulia punctelor de impact, s-a constatat c[ ele polfi hcadrate intr-un sector de cerc, cu centrul plasat in OceanulAtlantic, la nord-est de Golful Caraibilor. Ceologul qi astronomulaustriac Otto Muck, clutind datele necesare p€ntru clarificarclexistentei Ai disparitiei Atlantidei, a calculat c[ obiectul, botezat dcel planetoidul A, trebuie sI fi avut circa l0 km diametru li o m[!dlde un bilion de tone, greutatea gi energia sa fiind suficiente pcnlnl

SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

a pulveriza un continent ca Asia. Din fericire, planetoidul s-aprabuSit in mare. dar, in timpul trecerii prin atrnosferd, catevaiiagmente desprinse din corpul principal au lovit America, ldsindurmele din Carolina. lmpacnrl cu oceanul a provocat insA unadeverat cataclism, violent resim{it pe aproape intregul glob: funduloceanului s-a pribugit la 6000-9000 m, insule sau chiar masecontinentale au disparut inghilite de ape, iar valuri cu in6l{imi desute, poate chiar mii de metri, au provocat inundaJii de neimaginat.

Data la care a a\.tt loc catastrofa, propusd de Muck qi corectatAde Ludwig Zeidler. este b iunie 8498 i. Chr. Ea diferd, conform luiLudwik Soucekr, cu numai 28 de ani de cea calculat?i orin folosirearelatArilor lui Platon cu referire la momentul scufundirii Atlantidei.Conform altor calcule, data coincide si cu nalterea calendaruluimaya, dar dovezile nu sunt incd suficient argumentate. in schimb,marea maJoritate a cercetitorilor sunt de acord asupra ipotezei cAGolfstromul incilzegte Eunrpa de Nord doar de 11.509 ani. Deci,acum I I milenii, ceva a indepdrtat bariera care bloca deplasareaspre nord a curen{ilor din Golful Mexic. N.F.Jirov, unul dintre ceimai perseverenli gi competenti cercetAtori in domeniul atlantolosiei.isi incheia volwnul Atlanri(la cu mai multe concluzii:

,,Atlantida s--a scufundat acum 9500+1500 de ani; aceqstddatd estefoarte epropiat.i de data tradilionald a lui platon, Credemcd existd unele temeiuri sd presupunem cd aceosta a fost scufun_darea pincipald a A antidei, care s-a produs, probabil, in doud.etape. Etapa in6i a avwt loc, pe cdt se pare, intre anul 13.000 sianul 10.000 i. Chr., iar

"tapa a doua, cea mai importanrd, intre

anul 9000 si enul 8000 i. Chr. in genera!. scufuntlirea principalda Atlontidei a atprins in total nu mai mult de 5000 de eni, darscufundarea Jinald a arut caracterul unui cataclism raDid.

Pare foarte verosimi! cd 5i dupd scufundarea piincipald aurdmas resturi mici ale continentului dispdrur, care, poate, s_auscufundot deJinitiv in emisfera nordicd, la latiht.linea insulelorAzore, in jurul anilor 1300-1200 t. Chr. Resnrile meridionale dinregiunea ecuatoiold s-au sczlfundat defrnitiv, probabil Si maitdniu, in secolul al Vl-lea i. Chr- Toate aceste datdri tarzii necesitdinsd conJirmdi ulterioare ".

Confirmdrile au fost aduse de Jacques yves Cousteau, lvesPacqualee Si Vladimir Scerbakov, care in cartea in cdutarea Atlan-

L Ludvik Soucek: -Sdruiala unei umhre, Editura Albatros, Bucuresti. !9g4.

SISTEMLJL OCULT D8 DOMINARE A LUMII

Aceste legende persistente s-au dovedit a fi 9i unul din factorii

cruciali in pr[bufirea Imperiului Aztec 9i mai €rziu al oratelor

mayage sub asalnrl spaniolilor, cici, printr-o coincidenp incredibile,

dar deloc intamphtoare, Cortez si armato sa de conchistadoi Qu

sosit in anul-nume al zeului Quetzalcoatl, ca si cwn ac€sta s-ar fi

intors de ziua sa de na5tere, exact asa cum spusese zeul cd se va

intoarce intr-o bunl zi, atunci cAnd plecase cu corabia citre Hue

Hue Tlapallan. Cdnd aaecii au vtrzut pielea palidd a spaniolilor, au

fost aproape siguri c[ aceqtia erau solii lui Quetzalcoatl li c[ blondul

capitan Alvarado (pe care l-au numit Tonantiuh) sau Cortez, era,

fie zeul insuqi, fie o rudi apropiat5. Incidenta profefiei amest€cat'il

cu traditiile unor binefAcatori de origine divind, venili de pe mare,

este unul dintre aspectele cele mai neobiEnuite ale cuceririi civil!

zaliilor amerindiene. Coincidenlele sunt prea tulburdtoare pentru a

nu genect semne de intrebare: se pare ca anterior debarcdrii eu-

ropenilor in Americ4 terenul fusese bine pregdtit de cei ce aveau

in plan cucerirea lor gi distrugerea urmelor vechilor civilizalii

amerindiene.Este interesant de remarcat, tot in acest conlext. existenla unei

profunde leglturi intre activitatea pe care a desfds,urat-o mediumul

Edgar Cayce gi modalitatea de promovare a minrlui Atlantidei, ca

element al pseudoreligiei New Age. Activitatea mediumului a fost

finalizatA prin infiinterea ,,Fundaliei Edgar Cayce" ,i a ,,Asocialieipentru Cercetdri si lluminare". Ceea ce surprinde este tocmai faptul

ci descoperirile din zona insulelor Bimini-Aldros au fost fdcute

de c6tre doi membri ai ACI, exact in anul prezis de Cayce. A fost

momentul lansarii unui mit, in timp ce adevdrul a ramas in posesia

Piramidei Oculte.Conform opiniei unor iniia(i, in Atlantida existau, inctr de la

originile ei. doua tendinte conceptuale: erau cei ce-pi puneau viala

in slujba Binelui, numili ,,Copiii Legii lui Unul" qi cei care nu

respectau o anumitd moralitate, care eEru numili ,Jiii lui Belial".

intre cele doul fiactiuni sociale, divergenlele s-au accentuat cu

timpul, iar primejdia utilizirii armelor distrugitoare (arrna mo(ii'

conform lui Cayce) de cttre fiii lui Belial a devenit iminenttr. Ei

au provocat inainte de mileniul X i. Chr. doui cataclisme: unul, injunrl anilor 50.000 i. Chr., care a transformat continentul in cinci

insule, apoi altul in juml anului 28.000 i. Chr. ^9i

au pregatit inperioada anilor I1.000-10.000 distrugerea tobla. In aceste condilii,

271OS. KUHLEN

tidei, ap[rut' la Moscova, in 1987, au adoptat integral a5a-zisaipoteztr clasicl, ce situeazi continentul dispdrut in Atlantic. Volumulconfirmd ipoteza conform cdreia atlan{ii apa4ineau rasei Cro-Mag-non, din care igi nag originea popoarelor din arborele mediteranear$i iniliatorii celei de--s doua spirale in evolulia omenirii.

Platon, in opera sa Citias, arninteqte de o tragere la so4i fdcutitde zei, prilej cu care intreg Plmantul a fost impt4it in loturi maimari sau mai mici: ,, Sorpr i--<tu hdrdzit lui Poseidon insula Atlan-tidei, iar acesta i-a alezat pe copiii ce ii avea de Ia o femeiemuitoare intr-un loc din insuld, ln panea dinspre mare era ocdmpie despre care se spunea cd era cea mai frumoasd dintre ,oate.Pimul rege a lost Atlas. Zidul ce inconjura exteiorul insulei afosttmbrdcat cu o mantie de aramd Si apoi au topit cositor pe parteaIui interioard, iar zidul care inconjura acropola a fost impodobitcu oicalc, ce lucea ca focul."

Platon a pus evenimentul scufundirii continentului gi pe seamadectrderii morale a locuitorilor sdi: ,J)ar cind partea divind din eia inceput sd fe cupinsd de sldbiciune, din cauza desei amestecdia ceea ce este muitor ti cAnd ceea ce este omenesc in ei a tnceputsd predomine, n--au mai fost in stare sd poarte povara bogipiei lor$i $i-au pierdut oice ruSine. Zeus, zeul zeilor, stdpinitoru! legilor,al cdrui ochi nu poate Ji ta;elat, a hotdrdt sd-i pedepseascd.'. Dinmotive rimas€ nelimurite, marele inifiat grcc nu a descris completfosta civiliza{ie. Marea enigntr a operci Citias constil tocmai tlfaptul cd, dupi ce ne pune in temd cu lux de amlnunte desDreAdantida, parca evit si precizeze ceea ce ar fi putut fi esenqialp€ntu istoria timpurie a omenirii. Platon a recunoscut, de altfel, cia spus prea mult€ din cele ce nu trebuiau cunoscute.

Aztecii din Mexic, toltecii care i-au precedat, rnayasii si altetribui din America CentraLa, considerau ctr se trag dinh-o insulesituael in marea de est, numiti Aztlan sau Atlan. Ei descriau chiar.in documentele afiivate dupd cucerirea spanioltr, c6nd tradifia eraincd proaspdt2t, locul unde strtrmoqii lor au debarcat pe coastamexicani (aproape de Vera Cruz) $i cum Si-au adus cu ei ne-pretuitele lor ci4i Si picturi. Episcopul Landa, enigmaticul instigatorla distrugerea arhivelor mayaqe, care, mai tarziu, a studiat rtmd-fitele, a consemnat intr-un moment apropiat de cucerirea inilial[ aYucatanului, c[ toate tradiliile din aceast?t p€ninsulf, indici o origineesticd si strtirltr a populaliei.

OS. KUHLEN

emigrarea unei ptr4i a atlanlilor in Egipt devine logictr, ca gi dorinlaelitei de a pdstE secretele civilizaliei atlante.

Dr. Aurel Popescu-Bdlcesti sustine in cartea sa, Rdzboiul inge-ilor $i crearea omuluit cd. nutr.nerc$i atlanli practicau magia neagrlgi cultul luciferic, folosind in wijitorie for(ele oculte ale spiritelorsatanice gi ci niciodat?l de-a lungul istoriei, cultul lui Lucifer qimagia neagrS, ca aFibut luciferic, nu au ayut o asemenea dezvoltare.Degi civiliza{ia atlanta cuno$tea fo4ele ascunse ale naturii gi aveaun control asupra unora din acestea, nu a putut folosi nici un mijlocpentru a se proteja in fa{a p€depsei divine, doui miliarde de oamenifiind inghititi de ape in timpul primului diluviu planetar.

Atlantii cunoqteau $i dezvoltau agricultura, cultivind grAul siorzul Qi realizand diferite incnrcislri artificiale intre diverse animale.Civilizalia atlant6 cunoqtea aeronavele si mijloacele de locomolie,precum $i sistemele de aprovizionare cu apA ale oragelor. Aparatelede lupti aeriand puteau lua la bordul lor panl la 100 de tupt:ltori.Ei cunosteau sudura electrici qi dispun€au de mijloace de multipli-care a textului scris, care se fbcea pe bucdli de metal sau pe unmaterial asemtrntrtor po4elanului. De asemenea, atlanlii cuno$teaugazele toxice, pe care le foloseau in luptlt cu ajutorul unor dispo-zitive asemdn6toare rachetelor. Civilizatia Atlantidei cunostea ener-gia nucleard s,i puterea gSndului amplificaci prin cristalul de cua(.Pe intreg cuprinsul continentului se aflau stafii formate din imensepietre de cristal de cua4, care transmiteau qi amplificau fo(agandului. Prin aceste fo4e, erau pus€ in miqcare mori qi aeronave,iar folosirea abuziv[ a propriecltilor unor cristale a contribuit ladistsugerea continentului.

Ca o reconfirmare a utilitililor cristalelor, n:ebuie amintit ctr inFezent, unele tehnici din domeniul psihologiei folos€sc cristalul decua4 pentru echilibrarea corpului eteric al omului qi pentru ampli-ficarea capacit?lilor paranormale, prin fenomenul de rezonanp,pentru a stimula clarviziunea gi autosugesti4 a amplifrca intui{ia,memoria gi telepatia $i a forma m ecran impotriva penetrafieigAndurilor negative. De asemenea, capacitatea de memorar€ acristalului il face de neinlocuit in tehnologia realizdrii calculatoarelorti ca element de stabilizarc a frecventelor in transmisiile undelorradio.

l. Aurel Popescu B6lceltit Rit2boiul ingedor ti ctearea omului, Editura L,arry-Cart Bucuresti.

SISTEMIJL OCI-'LT DE DOMINARE A LUMII

Atat marturiile vechilor scriitori, cat;i cercetirile gtiintifice,aduc argumente referitoare la existenla unui continent vechi, situatintre America ;i Europa. Principalele surse ce fac referire la conti-nentul scuiirndat in_apele Oceanul Atlantic pot fi impl4ite in cincicategorii principale' :

. configuralia adAncurilor marine;o distributia faunei si florei;. asemanarea dintre limbi ;i diferite tiPuri etnologice;. asemtrnarea dintre crezurile religioase, ritualuri 9i arhitecturi;. mArturiile vechilor scriitori qi vechile legende despre potop.

CONFIGURATIA ADANCURILOR MARINE

Deqi Atlantida a fost ,,localizata" in mai multe regiuni aleglobului, peste o treime din cercetitorii care au studiat problemaatlanticS, au situat-o in zona platoului scuflrndat din jurul insulelorAzore, incluz6nd Madeira gi Insulele Canare, precum gi alte v6rliuisubmarine. Acest punct de vedere coincide, intr-o mtrsuri mai maresau mai mictr, cu locul indicat de Platon, ;i in plus, se refere lapartea cea mai vasti a qanfului muntos atlantic, cuprins intreadevlratul fund de mare, existent la vest de Bazinul Iberic qi la estde Bazinul Nord-American ;i de Cimpia Abisald. Mai mult'misuritorile efectuate cu metode noi de investigare subacvatici aueviden{iat faptul cA platoul subacvatic din jurul Azorelor cuprindepeninsule, istmuri, golfuri, munli gi vii, ce se intind pe o suprafa{imai mare decdt a Portugaliei.

intreaga zona se gasegte la adancimi ce variaza intre 120 9i 27Ometri, iar cea mai mare parte a ei s-a aflat deasupra apei in urmacu 12.000 de ani, la fel ca multe alte insule din apropiere. Dacdluim al doilea nivel al platoului Azore, cu adAncimi de 300 - 600de metri, ob{inem dimensiunile unei insule uria;e sau ale unui miccontinent, complet diferentiat din punct de vedere topografic decampia abisalS inconjuritoare a adevaratului ocean.

Anumite trasaturi ale Azorelor qi chiar unele tradilii maritimeale locuitorilor de astizi ai insulelor, sugereazd cu tarie existentarmor linuturi scufundate. Astfel, pescarii obignuiesc ca, ajunqi in-tr-un anume Dunct al oceanului, situat la vest de Flores, sa-qi

l. W.Scott-Efliot: Mdrirea ;i Llecdderea Atlantidei Lemuria pierdutd' Edintra

Ctrlin. Bucurcsii. 1994.

274 SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LLMIIOS. KUHLEN

scufunde gelefile pentru a obfine apa dulce, iar la o sutil de milein vestul arhipeleagului, pescarii clmosc lm loc rmde-gi Flot ancoraambarcaliunile, deqi pare situat in mijlocul oceanului. Nu de putineori nf,voadele le sunt rupte de stinci col6uoase, acolo unde firndulapei-ar trebui str se afle la mare adincime,

In prezent, fimdul intregului Ocean Atlantic este reprezentatglafic pe h64i. Acestea arat2l c[ ill mijlocul lui existil o imensIridicdturd, care se intinde catre sud-vest, de la 50" nord, ctrtre coastaAmericii de Sud, apoi cttre sud-est, sprc coasta Africii, schim-bdndu-gi din nou direclia inspre insula Ascension, de unde pomestedrept cetre sud, spre Tristan da Cunha. Diterentp de nivel estedestul de marc, ajungand p6nn la aproximativ 2700 metri inIllime,culmi fiindu-i insulele Azore, Ascension si Tristan da Cunha.

Un briu de aproximativ 6300 metri strdbate fimdul OceanuluiAdantic, dar numai cdteva pn4i mai inalte reugesc sI iasl pan[ lasuprafap. Structura brAului arat?l cd este compus din roci vulcanice,urme ale acestor roci fiind reglsite pinl in zona coastelor Americii.S-a demonstrat deja, prin cerceuti s-tiinlifice minulioase, cd fimduloceanului, qi in particular cel din jurul insulelor Azore, a fost scenaunor misctrri vulcanice la scari mare, iar perioada geologicd in careacestea s-au produs e foarte bine precizafi.

Starkie Gardner considertr ce in perioada Eocenului, insulelebritanice flceau parte dintr-o insulS mai mare s:ru dintr-un conti-nent ce se intindea in Atlanticr. Potrivit lui Gardner, ,yn traiectmare de pdtndnt aista demult, acolo unde acwn se intinde mqrea:insulele Comwall, Scilly Si Chanel, Irlanda Si Bitania sunt rdmd-$itele tmor culmi existente cAndva".

Existenfa unor mari suprafele de uscat in mijlocul OceanuluiAtlantic a fost dovedit?i qi de o expedife stiinfifici ruseascd, carea dragat roci la nord de insulele Azore, de la o ad.4ncime de 2000de metri. in urma studierii lor, s-a demonstrat faptul ctr acesteas-au format la suprafala apei, in urma cu 17.000 de ani. O altiloperaliune de dragaxe intreprinstr in secolul XX, cu prilejul repaririitmui cablu submarin transatlantic, tot in vecinatatea insulelor Azore,a adus la suprafati buctrli de tachilite, un soi de lavtr sticloasd carese formeazi deasupra apei, la presiune atmosferic{. S-a estimat c6rocile respective aveau o vechime de circa 12.000 de ani.

Ziduri enorme, realizate din blocuri lungi de 8 metri si inaltel. W.Scott-Elliot Op. cr?

de 6 metri. situate la adancimi mai mari de t4 metri, au fost gesitep€ fundul apelor marocane, in partea mediteraneantr a s$rntoriiCibraltar. Ulterior s-a constatat faptul ca acestea se prelungesc pe

distante de cateva mile qi ce structura generaltr a acestor ziduri,

inconjurate de pietre mai mici, seamlne izbitor cu lucrdrile in piatrtr

de propo4ii ciclopice, de pe coastele Atlanticului $i din insuleleMeditemnei, ce se afle inci deasupra apei.

ln America a fost descoperitit o largtr platformd continentall,cu o Htime de ceteva sute de mile, ce se intinde de la N€wfoundlandpdntr la Noua Scolie, similarl cu irceea existente h est de zona

Cape Cod, care se intinde pdnl in Florida latit tot de cateva sute

de mile, dar care se ingusteazi pan[ h o medie de 90-100 de milein larg. Aceastl zonA subacvaticf,, care probabil ci a fo$ cendvateren uscat, se mdregte in regiunea Bahamas, in largul peninsuleiYucatan Si in largul coastei nordice a Americii de Sud' se ingusteaziin Brazilia gi apoi se ldrgeqte dh nou la cateva sute de mile la sud

de Rio de Janeiro.Oceanul Atlantic este impf,4it pe mijloc de un qir de lanluri

muntoase, care pomesc din Islanda spre partea nord-estica a Ame-ricii de Sud, cotesc spre est pana aproape de Africa Si s€ continutrsore sud. in resiunea de latitudine sudicl de 38u qi de logitudinevestica de lO0--:/, pe o linie dreapti ce incepe la Lisabona, uneledin aceste vdrfirri mtmtoase ies la suprafala Atlanticului penlu a

deveni Insulele Azore. Din platoul subacvatic principal al InsulelorAzor€ - Pico - se ridicf, rm munte uriaS, inalt de 7300 metri' din

care 5000 de metri se afla sub ap6, restut ridicdndu-se peste nivelul

apei. Piscul abrupt Pico aminte$e de descrierea fecutll de Platonmarelui munte din insula principald a Atlantidei, care se ridice in

mijlocul unei cimpii mlnoase.

DISTRIBUTIA FLOREI 9I FAUNEI

O ipotezl universal acceptati de cetrc naturaligti este aceea ci

fiecare specie de plante qi animale igi are originea intr-un singurprmct de pe glob, de la care, de-a lungul timpului, s-a extim. Lu6ndin calcul acest element, cum se explic6, atunci, faptul cd anumitefosile au fost gisite in locuri cu totul diferite, ce nu au punli de

comunicare intre ele? AAt pentru biologi, c6t 9i pentu botaniqti,existenta unor specii de flori 9i faml identice pe continente separatede marile oceane reprezint2l, de aceea, inctr o mare necunoscuL'

276 OS. KTJHLEN

Enigrna s-ar putea explica, totufi, dacl s€ admite ctr a existat operioadt in care aceste continente au fost candva legate, fapt ce apermis o migrafie naturaltr a plantelor qi anirnalelor.

De exemplq fosile ale rmor cemib au fost grsite atit in Indiagi Afric4 cit qi ln America de Sud gi in cea de Nord, iar descoperirifrcute in stratele fosilifere din NebraskA par a demonsfa ctr origineacalului este legat! de partea vesticd a tumii htrucat doar aici aufost identificate atat fosile ale lui, cet 9i diferib fome int€rmediareale precursorilor s!i. Prin urrnarc, este greu de demonstrat prczentacalului in Europa, ftrI a lua in calcul existenla, ?ntr-o anumictperioadr" a-mei intinderi de plmant neinterupte intr€ cele doutrcontinente. lnainte de a fi domesticit, acest animal a vietuit in starcsilbaticit in Europa qi Asi4 datitrile meryind pdnl cltre F€supusaepocil de piaffi.

In ceea ce priveEte regnul vegetal, observim ctr cea mai mareparte a florci europene din vdrsta Mincenului, descoperi0l h sFatetede fosile din ElveJi4 existi gi in America 9i, pa4ial, in Africa. Daraspectul cel mai important referitor la America ll reprczintit fapurlctr o mare pade a plantelor, ce se gisesc in partea dinspre Atlantica continentului, se regAs€sc qi pe coasta de vest, de cete pacific.Aceasta par€ a demonstra cil ele au inFat pe continent dinspreAtlantic. Profesonrl Asa Grey a adtat cd din 66 de genuri si 155de specii glsite in pndurile din estul Munlilor Stdncosi, numai 3lde genuri gi 78 de specii se gisesc si la vest de aceqti munfi.

Cea mai interesantit problemd o ridicn insd o specie de bananier,nulnitl Musa Paradisiaca sau mai uzual, 6azaru. Profesorul Kun-Ee, eminent botanist german, se intreabl cum a ctrltrtorit plantaoriginard din Asia topicali qi Africa, ciltre America, deoarece, dupdcum se qtie, ea nu are seminle, nu se poate inmutli prin altoi si nicinu arc tuberculi carc sf, se Fallsporte usorl. R.Adtrcina este putemicramificatil" iar a transporta o asernenea plan6 necesig o atentiedeosebittr, ea nerezistind ta un n-anzit indelungat. Singura modalitateprin care se poate explica aparijia sa in America este ctr a fosttransportati de oameni, intr-o perioadtr c6nd regiunile polare aveauo climtr topicaltr- KunEe rcrnarca: ,,O plantd cultivatd, ce nu areseminle, a fost cttltivatll cu mult timp inainte, ceea ce conduce laconcluzia cd oceste plante s-au caltitqt incd de la inceputul

SISTEMI,JL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

l. W.Scott-Elliot Mltrired ;i decddera Atlontideilzmurio Dicrdutd. EAifitaC5lin, Bucurciti, 1994.

peiudei diluviene ". Rtmane se se rlspundl la trtreblrile: unde aixistar civiliza6a sau civiliz^tiile carc au cultivat aceasta plant:l?

Unde a existat clima care a permis migratia acestei plante Sicondi$ile adecvate transportului ei?

Est€ binecunoscut faptul cI 9i cultivarea grdului' aqa cum ilcunoa$tem noi, nu s-a putut realiza decit in anumite civilizalii. Deginu i se poate detecta descendenla dintr-o fosill' se gtie ctr inctr dinprcsupusa epocd de piad, in Europa se cultivau deja cinc! varie6{ide geu. Regiunile rmde au existat varietitile originale, acumdisparute, precum 9i civilizatiile care le-au cultivat folosind sele4ia'tre6uie ceutate in ceea ce curent denumim acl,rulr continente dis-pirruE.

SIMILITUDI]YI DE LIMBAJ

Tribul Guanche din Insulele Canare a pdstrat ueme de catevamii de ani in traditia orall si scristr, rela6ri despre un evenimentcare pare sI confirme afirmaliile lui Platon cu privfue la Atlantida'Cnnd primii navigatori spanioli au ajuns in Insulele Canare, insecoN al XIV-lea ei au glsit reminiscentele rmei culturi avansateqi bine organizte, ce cuprindea clidiri din piatr[, texte scrise,venenu€a soarelui, lumii, lupte cu tauri qi chiar zece regi aleqi' ceamintesc de c€i zece regi ai Atlantidei (pomenili d€ Platon) qi decei zece regi ai culturii mayafe- Cercetar€a limbii guanche qi aposibilelor sale conexiuni cu basca, beftera, egipteana antice $i cumisterioasa temanagh,limba unui trib tuareg izolat din Sahar+ arputea str ofere unele surprize lingvistice 9i culturale.

C6nd bdgtinaqii guanche au putut se comunice cu spaniolii, eiqi-au exprimat surprinderea cn 9i al{i oameni, in afarn de ei inqigi'au supravie{uit catastofei abatute ,asupra foshrlui lor finut, carefus€se mult mai intins. De fapt, pentru b4tinasj, catastrofa finalds-a produs o datit cu venirca spaniolilor, care au flcut ca limba 9icronicile autohtonilor guanche se dispart, impreuni cu cea maimarc part€ a populatiei. Dinte cuvintele guanche care au su-pravietuit, unele cuvinte de baze" cum ar fi cele pentru 'Zeu

",,soarc" $i ,Junn" F€zinut similitudini intercsante cu figurile mitolo-giei grecegti. Astfel, cuvanhrl guanche p€nru ,reu" est€ coroz, caresearntrn[ cu Cmnos, tianul care a stepanit universul 9i al ciruinume a figumt mulE vreme in legenda Atlantidei. Cuvinhrl guan-che p€ntru ,,soare" em a/ro, iar cuvantul pentru "lund" eta sel,

279OS. KTJHLEN

corespunzand in marE masuri zeului grec al Soarelui, Helios qizsilei Lunii, Selena.

Fenicienii au fost, probabil, primul popor mediteranian care afolosit alfabetul fonetic, caracterele fiind considerate simple semnepentru sunete- Curios este ctr, la o datit desirl de prematurS, a existatun alfabet fonetic gi in America de Sud, la mayaqii din peninsulaYucatan. Tradiliile rnayaqilor plaseazS, de altfel, originea civilizalieilor intr-un linut situat in est, peste mdri. Cea mai autorizattrpersonalitate in domeniul lingvisticii mayaqe, Le Plongeon, a ridicato intrebarc leginrnl: ,,O lTeime din limba maya$d este greacd purdCine a adus dialecnl lui Homer tn America, sau cine a dus inGrecia limba mayasilor? " qi mai surprinzitor este faptul ctr 13litere din alfabetul maya! se aseamdnl foarte mult cu semnelehieroglifice egiptene, folosite pentru aceleagi litere, dqi se considerdctr el este descendent din sanscrita.

Limba din Jara Bascilor est€ singura dintre limbile europenecare nu are similitudini cu nici o alta de pe tot continentul european.Potrivit afrrnatiilor facute de cercetatorul Farrar, nu a existat nicio-dati nici un dubiu, ci aceasti limbl izolat2i - ce $i-a pistratidentitatea proprie intr-un coll indeptrtat din veshrl Europei, vorbit?iinhe doutr regate putemice - s€ aseantna ca stnrc$rt cu limbileaborigene vorbite int-un vast continent aflat la antipod.

Un alt element ce se poate obserya cu destul[ utudnla esteextraordinara asemAna.re dintre numeroase cuvinte ebraice ;i unelecuvinte, cu sens identic, din limba chiapenecs (rm dialect lnaya!),precum ;i din cele mai vechi limbi din America Centrald. In modsimilar, asemdnarea limbilor vorbite de cele mai sdlbatice neamuricare locuiesc pe insulele din Pacific, a fost folositl ca argumentaliein favoarea descendenlei lor dintr-o singurt rag, ce a locuit pe unsingur continent, Pacifica sau Lemuna.

ASEMINARI DE TIPURI ETNOLOGICEMulte din monumentele Americii Centrale sunt omate cu chi-

puri de negri, iar unii idoli sunt reprezentati, de asemenea, deoameni cu cranii mici, ptrr scut, foarte ondulat gi buze groase.Vorbind despre primul meleag, locuit de rasa gnatemale{ PopolVuh afirml cd ,,oameni de culoare neagrd ii a/bd " au locuit peacel ptrmint fericili, ,,ir mare pace", vortind o singura limba.Relatarea se continutr cu descrierea migraliei oamenilor respectivide pe meleagurile lor natale, cu referinte la alterarea limbii lor

SISTEMI,'L OCULT DE DOMINARE A LTJMII

tfr[-" pt""* unora dintre ei ctrtre est' iar a altora cltre vest'

sore America Centrall'""'"i"'il;;"; s- ithsonian Reportt 'profesorul

Retzius con-sidera

,6 ;n;i';;iJ;,"phalae din America sunt aproape. inrudili cu

[piffi ;;;;;'din lnsulele canare qi cu- lopulatia de-pe

Afi;i; f,e h oceanul Atlantic ale Africii Un alt cercetiltor'

i",itil, -."fi.".

aza aceasta populalie de p". qt-"1 dt ":1,::l?ttJi'*C t,it".r e de atlanli esip'eni Acee?li foTa.u.."-Tll'I

"J"-"t *"";i in lnsulele Canare' dincolo de coasta Amencrl'.m

;;#-;; ;i;"*a pielii acestor populalii ese maron-ro-$catll'

ii.irt" iirGi se discriau ca fiind' o rasa roscat2i' asemln[toaT

;;;"-t% piei roqii din America cerceutorul Shon ?l-T t'a

--vechii penrani apar tot ca o rosd ro$cal-4rd.mie fapt dovedit de

)"^"rri"" )itt*L de Pdr Sdsite in mormintele lor"'

SIMILITUDIM lN CRED-INTEnriu-al-uru tI ARITITECTURA ..

Nimic nu pare a-i fi surprins mai mult pe primii aventunen

.r;;;i'di" -il;-ic

;i Peru decit exu'aordinarcle asemantri ce

ili""'rr* lumea veche li cr€dintele tllctTt" ai 'it*t-f -T^Tiia"i"?p*a'""i"t",'*;::-1'Jft *:1?:1tff l';t#tl;au privit aceste asemf,nen ca fx;4ffi;t#il;e-qi prezenpei constant?l in clldirile sil-"fl]

".i"^oi"riilot religioase au constinrit principalele motive ale urmrnt

i;h;;;t ;"deri in alttr parte' nici ihiar in lndia fu Pctpt'il# fi';;';A-L profimd venerala ca la triburile de

-pei.#i fi *ti"*' Mothul acestei venerdri era similar cu

^acetail.co;*e,i,i..,ii;*' in-europa' ca si in America" d€ci in est

ca si in vest, crucea era srmoorul vielii' tmeori al viefii fizice'. dar

;;;iJ;;;l "ie1ii eteme De asemenea era valabill in ambele

emisfere, venerarea discului solar'""T;ft

;t-; .tt"ilitudine a cuvintelor ce insemnau Dumnezeu

As$;|,'-Dyatts-pitor din sanscriti' seamanl cu erecesc{ kas, 1u

fi;;;;i;; ",

celticele Dia ti 14 0)ronuntat ftv:!):\'Tf

"orrOu"" to o afinitate cu termenul egipteNr Tau' cu ebralcul rdn'

cu termenii mexicani Teo sa:u Zeo' --r- ?'- 'ni *f*if" botezului erau practicate d€-.toate popoarele'-lrt

BtbiiJ;ii;pi. ;andidalii la iniqierea in Mistere erau mar Intar

t. ;ffi *"'" tt decdderea Atlantidei lzmuria pierdutd' EAio'tra

Cllin, Bucure$ti, 1994'

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 281OS. KUHLEN

botezali. in lucrarea De Bqptismo, Tertulian arita ct acestora li sepromitea ,,reinvierea $i ierlarea pdcatelor ". Revenind in Mexic 9iPeru, trebuie aratat ce acolo botezul pruncilor era un ceremonialsolemn, constAnd din sropirea cu apa, semnul crucii qi rugtrciunileinalFrc penmr spdlarea pdcatelor. In plus, triburile din Mexic,America CentralS gi Peru se aseameni cu popoarele lurnii vechi qiin ceea ce privegte riturile legate de confesiune, iertarea ptrcatelor,post gi clsltorie, aceasta din urm[ fiind oficiati de preoli prin unireamdinilor mirilor. Triburile din Mexic, America Centralf, qi Peruaveau chiar gi un ceremonial asemdnitor impirtnqaniei, prin careprdjiturelele. insemnate cu tau (o form6 egipteana a crucii) eraumancate. Numite ,carnea lui Dumnezeu", ele se asemSnau perfectcu turtele sacre din Egipt sau de la alte popoare din rdslrit.

MARTURILE VECHILOR SCRIITORIin lucrarea Vaia Historia, Aelian afirrna cI Theopompus (40O

i.- Chr.) a inregistrat o intrevedere intre r€gele fiigienilor 5i Silenus,c6nvorbire in cadrul careia cel de-al doilea se referea la existenlarnui mare continent, dincolo de Atlantic, mai mare decit Asia,Europa gi Libia la'un loc.

Proclus citeazi un pasaj dintr-un scriitor antic, in care acestase referea la insulele situat€ pe mare, dincolo de coloQnele luiHercule (st'arntauea Gibraltar). Mai mult decat atet, Proclus afirmace locuitorii uneia dintre aceste insule aveau in traditia moQtenitide la strdmogii lor, elemente legate de existenta unei insule extremde mari. numite Atlantida, care mdti weme a condus toate celelalteinsule din Oceanul Atlantic.

Marcelus vorbeste, la rindu-i, despre existenla in Atlantic a

lapte insule gi state, ale caror populalii pdstreazd amintirea uneiinsule cu mult mai

'xrai, ,,care pentru mult timp ;i-q exercitat

puterea esupra insulelor mai mici".Diodorus Siculus povestegte c6 fenicienii au descoperit ,p

insulri mare in Oceanul Atlantic, dincolo de coloanele lui Hercule,Ia cdteva zile de navigat de pe coasta Africii"

Evident, cea mai mare autoritate in domeniu este Platon' Inlucrarea sa Timaios, el se referf, la un continent-insuld, iar intr-oaltii scriere, intitulati Crit ds eu Atlonticus, nu face altceva dec6tstr relateze pur qi simplu despre. istoria, artele, comportamentul ;iobiceiurile oamenilor Atlantidei l. in Timaios el se referi la ,,an

popor de rdzboinici putemici, care a potnit din aPele Atlanticului'ci

furie si ostilitaP Wste inteaga Europd si peste Asia"' ..- Cartiie din America Centrald mentioneaza cd o pane din con-

tinennrl american s-a intins mult in Oceanul Atlantic' aceastil

resiune fiind distrusd mai apoi de o serie de cataclisme infri-

"t?tour". "" url u,r.,t loc la anumite intewale de timp' Se fac referiri

directe Ia fiei dinfe aceste cataclisme'Poool Vuh relate^za despre o vizi6 facu6 de trei fii ai regelui

din Qu'inches intr- o tllra "de la est de ldrmul mdii -de

unde v.enkerl

strdmo$ii /or", de unde au adus inapoi, intre altele, "un sistem de

sciere". Printre indienii din America de Nord circula o legenda

Dotrivit cArcia sFamofii lor au venit dintr-un inut "dinspre soare'- rdsare" , Indienii Iowa si Dakota credeau' conform celor spuse

a. Vuiot J. Lind, ce ,Joate triburile de indieni formau cdndva un

Mb nlare $ Iocuiau pe o insuld dinspre rdsdit"' -Ei

a} Elv:rsat

marea .,tn ambarcaliuni uiaTe"'in care stramosii mdienllor LJat(ota

au stat sdptimeni in gir, dupl car€ au dat de uscat'Lesenda sDune ca zeitatea mexicana Quetzalcoatl ar fi venit,de

a.pun"] Oi" es. Queaalcoatl e descris ca un birbat de culoare alba'

"ui.tUu in valuri, desi indienii din cele doud Americi nu au barb6'

Bi r fo"t ""f "u."

u dut forma literelor din alfabetul mexican 9i a

realizat calendaml acestui popor. DupA ce i-a inv4at pe oameru

multe lucruri pa-snice, el a pomit-o c5tre est, intr-o canoe con-

fectionata din ;iei de qarpe. Aceeasj poveste este pusa Si pe seama

lui Zamna, parintele civilizaqiei din Yukatan'b

"o.frt-ut ciudatit vine 9i de la cel1ii din Britania' care- au

o lesendtr potrivit careia o parte a $rii lor se intindea cdndva'

demilt, in Atlantic, dar care a fost distrusS'--- D"

^"-*"o, unele tradilii ale galilor, referitoare la Atlantida'

au fost mentionate ;i notate de istoricul roman Timagenes' care a

trait in secoN I i. Chr. Trei popoare diferite au trlit in Galia: primul

- nooulatia indieen[ al doilei - invadatorii din indepartata insultr

u iti-tli"i; al -treilea

- galii arieni. $i tadiliile din lara Galilor

mentioneaz I tot trei cataclisme.Uimitoare ;i uniformitatea legendelor despre-pggp'

^ . .Este suficient sI amintim cA' atat in lndia, Caldeea' Babylon'

Medina, Grecia, Scandinavia' China, cit 9i prinrre evrei. sau la

triburile celtice din Britania, legenda are aceleaqi elernente de bazi

in emisfera vesticl, aceeafi povestire, cu exact aceleaqi dealii' poate

n le"itr lu mexicani (fieiare trib av6nd propria lor -versiune)'

preium gi la popoarele din Guaternala, Honduras, Peru ;i la aproapel. W.Scott-Elliot: Op. ctr

I

282 OS. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 28?

Numele de Lemuria, care a fost preluat cu directi rcferir€ lamaimutele lemuriene, a fost utilizat pentru a acrcdita ideea c[ omulprovine din acest€a. Lucrarea din 1859 a naturalistului CharlesDarwin, Oiginea speciilor, i-a plas t W savan(i intr-{ dilemd: daclspecii similare au evoluat dintr-un sdmos comun, intr-un spatiur€strans, cl.rm se exphca ahrnci existen{a lemurului qi a altor planteqi animale, in Afiica, dar qi in India sau in arhipeleagul Malaeziei?Solulia ar constitui-o existenta rmui vechi pfunant de bgeturl.Coroborarea cu date din domenii conexe a dus la lansarea ipotezeiexistentei in timpuri strAvechi a unui continent, pe care zoologulenglez Philip Sclater s-a qi grlbit sr-l numeascd Lemuria. Deqiteoria evolutionismutui darwinist afirma cd oamenii se trag dinmaimute (eventual lemuriene), nu s-au descoperit probe concr€teale acestei descenden(e. E un exemplu clasic de impunere a uneiteorii ftiintifice prin argumente pseudo-qtiintifice!

Distmgerca continentului Pacifica nu s-a fdclrt inh-o zi, niciintr-un an, ci a cuprins mai multe mii de ani. Existenla sa dateazede mai mult de 200.000 d€ ani, dar catastrofa fmalS care a scuftmdatin ape aproape intregul uscat s-a petrecut acum 12.000 de ani,simultan cu scufundarea insulei Poseidonis. Singurele regiuni nea-cop€rite d€ ape au fost cele cunoscut€ asdlzi sub numele deCalifomia Qi Arizona, precum qi o parte din sud-vestul Americii,Auscalia si Insula PasJelui. Este interesant de rem rcat cd centelzcele mai putemiae ale civilizaliei acnrale de til, occuental sunldeooltate epicentrsl zpnelor in care au aistat fostele civiuzaliidin Atlantida Si Pacifica (principiul remanenlei).

De altfel, conform ptrrerii unor ini1ia1i, inainte de marea civili-ztie lemuriani, in Pacificul de nord a existat rm alt vast continent,Adoma, care a sfirsit Si el sub apele oceanului acum 500.000 deani. Tot atunci s-a in tat continentul lemurian. Adom, ctll,dnlsimilar cu biblicul Adam, este o notiune lemuriand, care ins€amn,,sasa oamenilor vmtli din pdmAntul roSu". La capdnrl opus alglobului, in nordul teritoriului ocupat de civilizagia atlantictr, esteatestatit existen(a unei alt continent misterios, Hyperborea.

HYPERBOREA

In cartea sa Paradisul regdsit sau leagdnul rasei umane, Wil-liam F.Warren, formuleaztr ipoteza conform c[rcia rasa umand qi-aravea originea pe un continent arctic, faimoasa Hyperborea a vechi-

toate triburile de indieni din America de Nord. Ar fi Duer sAcredem cA h mijloc este doar o simpll coincidenli.

Urmltorul fragment din traducerea ficut?t de Le plongeon ci4iimayagilor din Yukatan, Troano MS, aflat?l in Drezent la BritishMuseum. aduce o oarecare luminA asupra subiecnrlui in discutie.Avind o vechime de circa 3500 de ani, canea prezintil fenomenulce a alrrt loc cu 8060 de ani inainte de scrierea sa. pasajut reprodusin continuare, descrie catastrofa ce a dus la scufirndarea insuleiPoseidonis: ,,fn al saselea an Kan, pe dam de Muluc din ziuaZac, s-au petrecut cwtremure ingroziloare ce au durat, Jdrd intre-rupere, p6nd in 13 Chuen. lara dealurilor din noroi, precum $ilinutul Mu au fost sacrficate: de doud oi s-au inallat si dintr-odatd au dispdrut in infianeric, pdmAntul Jiind incontinuu zgilpiit defo4e vulcanice. Aceste forle lncdtuiate au ./dcat ca pdmdiul sd. sescufunde $i sd se ridice de cdteva oi, in locuri diferite. in cele dinurmd, scoa4a pdmAntuhi a cedat si zece pri au fost sJiirdmilateSi imprdStiate. Neputdnd sd facd.fold grozdviei conwrlsiilor, acesteaau dispdrut cu toli cei 64-000.000 de locuitori ai tor, cu 8060 deani inainte de scierea acestei cdrti".

E o relatare ce ne pune profund pe ginduri.

PACIFICAContinentul atlantic a coexistat o perioad.tr de milioane de ani

cu un alt continent, care se intindea in actuala zontr a oceanelorPacific gi Indian qi care a fost d€numit pacifica sau Lemuria.Geofizicienii dr.Amos Nur, profesor la Universitatea Stanford/Cali-fornia gi Zwi Ben Avram, cerc€tiltor la Institutul Weiznann dinTel-Aviv, au adus dovezi care sustin ideea existentei unui continenturiag in Oceanul Pacific acum 265 de milioane de ani. pe care l-audenumit Pacifica. Conform teoriei respective, nurneroasele insulece sunt rdspendite pe int€g cuprinsul Oceanului pacific, au fost petimpul cat acest continent era deasupra nivelului marii, culmile cilemai inalte ale unei regiuni ce se intindea de la insulele Sunda. de-aIungul coastei sudice a Asiei, cAtre coasta de est a Aaicii, pominddin apropierea coasrei de vest a lndiei si p6ni la insulele Seyihelles,insula Madagascar qi Mauriciu. Pe toata aceastii intindere. se aflewr br.iu de atoli coraliferi s,i de culmi marine, care indicA existenlaunui lanl muntos submarin. S-a estimat cd acest continent s-a aflardeasupra apelor in epocile Paleozoicului, Mezozoicului si la incepu-tul Tertiarului.

SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII 285OS. KUHLEN

lor greci, o lard a soarelui gi a fructelor, ai cirei locuitori, un neamde zei, trtriau peste 1000 de ani ftrri si imbitrineasci. Scandinaviipitreazi legenda despre Ultima Thule, {ara minunatd din nordulindeptrrtat, unde soarele nu apune niciodatd gi unde au trtrit strlmoqiirasei ariene. Se crede cA Uhima Thule a fost capitala primuluicontinent populat de aga-zisa rasd ariand, care se numea H1,per-borea gi era mai veche decdt Atlantida.

Hyperborea s-ar fi aflat pe atunci in Marea Nordului qi s-ar fiscufundat in cursul unei ere glaciare. Unele ipoteze plaseaze origi-nea inigial4 a hiperboreenilor in sistemul solar Aldebaran, al ciruiastn: principal se aflA in constela{ia Taurus. Locuitorii continentuldispdrut ar fi avut o in6llme de patru metri, ar h fost albi, blonzi,cu ochi alba;tri. Se presupune cA nu au cunoscut rdzboaiele gi s-auhrdnit cu vegetale.

Conform unor prezumtive texte referitoare la Thule, hiper-boreenii erau avansali din punct de vedere tehnic gi pilotau Vrill-ya,aparate de zbor ce pot fi aseminate OZN-urilor. Accste discttrizburdtoare utilizau levitalia, ce se oblinea prin gcncrurca unuiputemic camp magnetic, de citre doui discuri ce se roteau cu marcvitezi in sensuri opuse. Ele utilizau ca suport pentru deplasarecempul magnetic al Pamantului.

Legenda aminte$te cd atunci cand Hyperborea a inceput sA sescufunde, hiperboreenii au strpat cu ajutorul unor maqini mari,tuneluri uriase in scoa{a pamantului qi s-au stabilit sub regiuneaHimalaya. lmperiul subpamintean astfel creat a luat numele deAgartha, iar capitala s-a numit Shambhala.

Deta;area de viziunea oficial6 asupra istoriei, impusd de supras-tmctura oculti prin mijloacele clasice de propagandn in scopulmenfinerii sub control a omenirii, poate fi fundamentatA, in afaraargumentelor evidenliate anterior, gi de o serie de descoperiri deordin etnologic.

POPULATII MISTERIOASE

Este ltiut cd in prezent pe planeta noasha existd patru raseprincipale: albA, galbena. rogie 5i neagra. Ceea ce este cunoscut maipulin sau chiar deloc, este faptul cd existi totuqi unele mici gmpuriumane care nu pot fi incadrate in nici una din acaste mari gupe,deoarece caracteristicile specifice le deosebesc net de marea comu-

nitate care locuieste pe Terra. Sa fie ace;tia umalii vizitatorilor

celesti sau isospatiali care au sosit pe Pament intr-un trecut mal

muli sau mai pulin indepirtat? Dimensiunile reduse ale respectivelor

comunitiiti demonstreaztr c[, in pofida nivelului tehnic ridicat pe

ca.re se poate presuprme cf, l-au avut la sosirea pe planeta noastr6'

rolul acistora in evolutia omenirii nu a a!'ut un caracter determinant'

eforturile lor fiind dirijate cu preponderenti cAtre adaptarea la noile

conditii de existentI

AY]VIARA

Tribul aymara, ce se autodefineqte ca fiind ,,cel mai vechi.popor

de pe Pimint ', a populat zona din jurul Iacului Titicaca din timpurr

imemoriale. La sosirea lor in regiune au descoperit oraful Tia-

huanaco, vechi 5i pdrdsit. in prezent nu se mai poate ;ti daci poporul

aymara si-a desivrEit singur limba lui frumoasS ;i perfect?i in.timpul

lungilor'lui migalii din preistorie sau daca acei constnrctori necu-

noscuti ai oralului Tiahuanaco le-au lSsat mosten[e propna lor

limbd, atunci cdnd au apd.rut pe malul lacului Titicaca'

Ceea ce i-a surprins pe cercetatorii care le-au studiat limba, a

fost faptul cd aceasta are o logictr Ei o claritate desdvAr;itA ldiomul

folosit probabil de aristrocralia incaqd 9i de amautas (albi) ca bazi

pcntru iimba lor elitistd, s-a dovedit a fi, spre mirarea lingviqtilor

dc astlzi, o limba perfectd, matematic logicd. Astfel, matematicianul

lvan Guzman de Rojas din La Paz I Bolivia ) a descoperit ctr so-uctura

linrbii poate fi transcrisi foarte ugor intr-un cod algebric Folosind

n."u.ti liabl ca bazd a unui program pentru calculator, a putut

realiza un algoritm de traducere multilingual cu aplicare universald'

Expe(ii, cari au urmfit munca lui Guzrnan cu mult interes, sunt

de pdrere ca cercetirile se afltr in fala unei brqe decisive de utilizare

irn scopuri lingvistice a computerului.inte timp, mai multe conceme mari Fi-au anrmlat interesul

pentru aceasti limbd, iar Guzman de Rojas, care a tradus-o algo-.

ritrnic, a constatat: ,,4m gdsit' de fapt, o cale sd invdl computeni

orice gramaticd, folosind sintav awara. Este o limbd supe-rbd'

Este itdt de corectd Si clard' ca nici o altd limbd cunoscut<i, incdt

esti inclinat sd cr i cd cineva a creat-o dupd un anumit plan"' E

greu de admis cd aceasti.limbi, matematic perfecttr, pe care poporul

iy.u. o mai vorbeQte qi astizi si de a carei perfec{iune. vor. sa

orofite concemele de calculatoare, ar putea proveni de la niSte

oti-itirri. care nu aveau nici mlcar o scriere. Pdni acum c61iva ani,

286 OS, KUHLEN

cerce6torii lingvigti erau convin;i cd limbile sunt o premisa penhugindirea conqtienti. Ast5zi, ins5, se crede ctr limbile, chiar cele maisimple, sunt mai degrabl un rezultat, o urmare a dezvolterii consti-intei.

Spre deosebire de tehnicile simple sau de folosire a uneltelor,care pot fi preluate prin transmiterea unei vechi tradifii nepresu-punand o gandire pronunlattr, pentnr fdudrea unei limbi este nevoie{e o fantezie gi de o fo4l creatoare caxe depiqesc capacitilileobignuite gi sunt de neimaginat f4ri o con$tiin(d diferentiati.

. UROin perioada colonizirii zonei lacului Titicaca de cltre triburile

aymara, cu 2.000-3.000 de ani inainte de incagi, ace$tia au putatlupte cu un trib agezat pe malurile lacului, misterjogii uro, ne-oamenii. Populalia aymara a invins tribul uro 9i l-a alungat, iaraceQtia s-au stabilit pe insulele artificiale din trestie, unde locuiesc$i asgzi. Ast zi se cunoaste cA aymara este un trib lbartc vcchi,care apa4ine popoarelor preistorice ale continentului sudamerican,dar istoria tribului uro, ascunde inci misterel. Toate popoarelecunoscute de pe planeta noastrA au in limbajul propriu o denumirepentru creatorul Univenului, pentu Genezi si pentru ei insisi. Deregultr, ultimul termen este desemnat la toate popoarele prin cuv6n-tul om. Exceplie face doar popula{ia uro! Acegtia igi spun ne.oameni. Etnologul Jean Vellar4 carc a trtrit un timp indelungatprintre ultimii dintre ei, a consemnat despre conqtiinta de sine atribului de indieni urmdtoarele: ,,Noi, ceilalli locuitori ai lacului,noi care ne numim cot-sun, noi nu sunlem oameni. Ne alldm aicidinaintea incasilor, ba chiar inainte ca Ta.td! Cerului, Tiriu, sd Jicreal oamenL pe aymora, pe checiuo, pe albi, Am fost aici inainteca soarele sd inceapd sd lumineze pdmdntul, din perioada cdndpdmdnnl era scufundat in semiintuneic, cdnd era luminat doar delund si stele. Pe vremea aceee, Titicaca era mult mai mqre decAtqstdzi. Pdrinlii nostri au trdit incepdnd de atunci pe aceste locui.Noi nu suntem oameni, Sdngele nostn4 e negta, de aceea nici nuingheSdm de frig. Nu simlim figul noplilor pe lac. Noi nu vorbimo limbd omeneascd, iar oamenii nu ne tnleleg- Capetele noastresunt altfel decdt ceb ele altor indieni. Suntem foarte bdtrani, suntemcei mai vechi".

l. Comelia Petratu Ei Bemard Roidinger: MeiaJ? ale unei abe ciritizalii.pietreledin de$eltul lca, Editura Saeculum I-O., Bucuresti. 1996.

SISTEMUL OCI,'LT DE DOMINARE A LTJMII

Etnologul si arheologul Miroslav Stingl a studiat tribul uro gi

l-a descris astfeL ,,Ace$ti oameni care Pun atAtu accent pe faptulcd tn realitate nu sunt oameni, aceTti cbt-sun pe care nici frigulnoplilor andine $ nici furtunile de pe lac nu-i ating, deosebescdoud epoci in istoria lor. Pima, cAnd nu existau incd oamenii pe

pdmA $i cdnd soarele incd nu se afa pe cer, a fost perioqda in

core s-au construit pe altiplano vechile oraie, dintre care cel maiminunat era Tiahuanaco.

In cea de-a doua epocd istoricd, aunci cdnd populalia cot-sunnu mai exisla pe pdmanL ier tn locul ei apdruserd adevdraliioamenL populalio uro a fost vitregitd de soartd. $i tot atunci vialadin orasul de piatrd din Anzi s-a stins.

Foarte interesant este faptul cd populalia uro considerd cd demult, intr-un trecut foarte indePdrtat, au ardtat altkL aveau brale

si picioare mai lungi ,i un cap alungit spre spate. Sdngele lor era

Si el altfel. Semdnau fiinlelor fabuloase cu patru degete care pot Jivdzute gravate pe blocurile de piatrd din Tiahuanaco. In decursulmileniilor, sdngele lor si mai apoi capul li statura s-4u modiJicat,aiungirul sd semene cu omenirea noa-ttrd. In interiorul lor insd aurdmos <ol-wn Si de dcecu rut au uilat cum sunt defapt neoamenii".

Ljltitnii unnali ai tribului misterios mai pot fi vtrzu(i gi asebiliingll cocioabclc lor din papuri totora. Au pielea inchisd la culoare,nrai inchisll dccAt a cclorlal(i indieni din Anzi qi nu doresc sA sealilturc lumii mocleme, si iastr din tradiliile lor, din starea lorc()nlcnrplativtr. Sunt atAt de inrdddcinati in felul lor de via{i con-tcmplativl, incat munca nu are nici rm sens pentm ei.

DROPA qi HAM

Triburile Dropa ;i Ham, care ffiiesc in munlii Baian Kara Ulladin Tibet, dupd cum au remarcat prestigioase reviste {iin\if\ce (Lik,

Science and Mechanichs, Science et Vie, Archeologia), datoittrcaracterelor somatice gi genetice cu totul deosebite, nu pot fiincadrali in nici o rasi umand terestri. Actualele triburi Dropa qiHam sunt compuse din aproape 3000 de oameni, a caror statura nudepAgegte 1,20 m. Sunt hinle slabe, fragile, cu oasele delicate qisubliri, cu orbitele foarte mari li capacitatea cutiei craniene supe-rioari cu 100 de cmr mediei rasei Homo Sapiens. Analiza sanguinda relevat ca gmpa lor de sdnge este unica in lume, iar in cursulexamenelor medicale s-a putut constata cd au un puls situat sublimita normald. Ciudalii omulefi tibetani au fost descoperili in 1935,

287

288 OS. KUHLfN

dar din cauza rtrzboaielor haotice care bintuiau regiunea, primaexpedife arheologicn gi antropologica chineze a fost organizztA abiain 1950.

in afard de studiul propriu-zis al membrilor celor doud triburi(astazi vanatori si pistori), cercetitorii chinezi au a\,rrt gansa unicade a descoperi o scrie de probe materiale care vin in sprijinulipotezei ce aceasti populalie nu are origine terestra. Astfel, h cativakilometri de peqterile in care locuiesc astizi cele doui triburi, existicateva grote mari, considerate sacre ;i in care nu a mai intrat niciun om de sute de genem(ii. Arheologii chinezi au gtsit in acestegrote, sute de schelete ale unor fiin1e urnanoide, care nu depdgeauun metni indltime, insa aveau cranii uria;c, cu capacitatea de 2500cmr. V6rsta lor a fost estimati prin metoda C-14 la circa 12.00ode ani. Din aceeaqi perioadi dateazl $i desenelc care acoperd pcreliigrotelor, ce redau cu precizie pozilia Soarelui, Lunii qi a citowazeci de stele in perioada respectiva, precum gi o frescl reprezentindo escadrild de mici nave aeriene apropiindu-se in zbor oblic demunlii teregtri. Surprizz cea mai mare a fost atunci cAnd doi dintremembrii expedi(iei au dezgropat in grota principaltr un ciudat discasemtrnrtor celor de pick-up, dar executat din piartr dur6. Duptr 2luni de cercetiri intense, au fost descoperite in total 716 discuriidenticc cu primul, splendid executate qi finisate. Analizate laBeijing, s-a constatat ct acestea erau cu totul altfel decat nittesimple obiecte din piatri executate in paleolitic. In realitate, eravorba de veritabile discuri electromagnetice, ce contineau 409locobalt qi 89/o aluminiu, qi care, puse in contact cu o sursa de energieelectrici, innau imediat intr-o vibra(ie puternictr fi ritrnica.

in 1965, arheologul chinez Tsum-Um-Nui a inceput si cer-ceteze cu o atentie deosebita cele 716 discuri de granit glsite inpeqterile din Baian-Kara-Ula, situate in munlii de la vechea granilAchino-tibetand. Discudle sunt relativ subtiri si, similar omoloagelormuzicale ale zilelor noastre, au o perforalie centraltr. De la aceastegaure pome$te spre margine o zgdrieturi dubli, in forma de spiralt.Analiza materialului prelevat de pe suprafala ciudatelor obiecte aindicat existen(a in compozilie, a unei importante cantitAfi de cobalt.Plf,cile au fost supuse apoi unei testtrri mai complexe. Drept urmare,pe ecranul unui osciloscop s-au inregistrat vibralii cu rm ritrnparticular, ca 9i cum discurile ar fi fost incarcate cu o anumitisarcind electricd. Cu toate eforturile cercetAtorilor, transpunerea inimagini sau sunete a ciudatelor oscilatii a equat.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

in afara de aceasta, pe suprafala discurilor era gravat qi un marenumdr de semne, in mod evident o scriere. Conform unei pre-zumtive traduceri: ,,Oamenii dropa au cobordt din cer cu navelelor aeriene. De zece ori pdnd Ia rdsdritul soarelui, bdrbolii, kmeilesi copiii s--<tu addpostit in peSteri. fnt-un tdniu, ei au inleles pinsemne cd vizitatoii venili din cer aveau inrenlii posnice {i oameniidropa ou putut sd se apropie".

in timpul aterizirii, vehiculele aeriene au fost avariate, iar noiivenili, nemaiputAndu-le repara, s-au vazut nevoili sI rAmdni de-finitiv pe Ptrmdnt. Evenimenhrl a provocat mare agitalie printreautohtoni, iar vizitatorii au trebuit sl facd efofturi substanliale pentma calma spiritele qi a se adapta noilor condilii de via{5. Arii autrecut. Sub impactul triburilor barbare, rasa lor s-a stins treptat, iaramintirea intAmplfii a trecut in legendele locuitorilor din zond.Conform cifrelor avansate de cercetiltori, evenimentul s-a petrecutin urmtr cu 12.000 de ani. Tot ceea ce a r5mas sunt discurile,desenele trasate pe stAnca peqterilor de la Baian-Kara-Ula, cereprezin6 Soarele, Luna qi aqtri necunosculi, legate toate prin liniipunctate Si o serie de mormint€, alineate in apropierea grotelor.Scheletele umane, inalte de circa 1,30 m, au o conforma(ie totaldiferitA de a oricinri tip cunoscut. ,,Oamenii mici de staturd, cupiele galbend, sositi din non", aveau capete enorrne, trupuri plt-p6nde si erau foane lenli in miqclri, dupd cum precizeazi legendele.

in tradi(ia veche asiaticl, alte legende de acest gen amintesc cipoponrl chinez a cobor6t pe Terra venind din Lunl, in timp ce opane din mongoli au fost dqi in spa(iul cosmic, unde au edificatconstelatia Ursa Mare.

AINOS

Dictionarul Grand Larousse,l98O menlioneazi: ainos - ciudatipopula(ie albl din insulajaponezl Hokkaido. Grupare etnice stranie,prezentand evidente caracterc somatice europide; inlllimea mediede 2 metri, prognatismul, pilozitatea gi pigmentatia rasei albe. lngeneral, acesta este maximum de informalii care se pot afla dinmanuale sau chiar din muhe studii de specialitate asupra acestuipopor pulin numeros (aproximativ 50.0O0 de oameni in 1978), carea supravie(uit de-a lungul mileniilor in mijlocul Asiei, la 20.000de km distanli de cele mai apropiate populalii albe.

Pugini qtiu, inse, ce gmpa sanguind a populaliei Ainos estediferittr de cele obiqnuite, neputind fi inialnict la alte popoare. Ainosgi-au pnstrat nu numai limba, obiceiurile, cultura gi modul de via1tr,

289

' os. rulLeN

dar Si strucfrIra biologica a rasei, fapt inexplicabit daca linem contq€ rmpr€Jurarca ce ei erau plasati intr-{ mnA teritoriali dominatide popula(ii mongoloide, considerabil mai numeroase.

Nimeni nu a rcusit si afle cAnd qi de unde au venit strAmosiipopllaliei Ainos in Asia. Specialiqtii sunt, ins5, de acord ci eJputin probabil ca dinre miliardele de oameni apartinind mrpuluirasial mongoloid si aparl ,,in6mplltof. cateva zeci de

-ii", ;;;l

caracterele biologice qi genetice ale rasei albe.Legendele lor afirml cA ,jntr-un trecwt foarte indepdrtat, i-

teazul Si inyelepal zeu Okilatrumi-Kamui a aterizet in no;dd insuleiy"kk"\ Nava sa metalicit, sclipitaare, ero arginAe ziua Si iiiin hmpul nopSii, producdnd un zgomot ca de tunet atunci cdnd seindqa spre cer, El a stat cAeva anotimryi printre oameni, in_Yl.dndu-i.qgricultura, meftefuguile, arta Si inletepciunea,,, le_adat un cod de legi morale qi sociale, tfi care ,s_a'tniltlat ca navasa spre stele, dispdrand Wntru totd una,,.

Am prezentat doar cet€va din faptele carc pledeazd Dentruexistenp unui alt adevtrr dec6t cel onciat p.ivind t

"cutuf -nost,

istoric.Si sperAm cA nu va trece mult p6na c6nd invtr1a1ii vor outea

sI integreze intr-un tot unitar elementele izotate, misterioal sitotodaUl incitante, sprB a ne reda t€cunrl qi mai ales ,pr" u ,i"deschide fercstrele clte viitor.

Anexa nr.1DESTINATII PREZUMTIVE

PTRAMIDELoRaoa

aoO

aa

ao

oaoa

An exa n r .2GEOMETRIA PIRAMIDEI LUI

KHEOPS

Pomind de la cele doua nurnere remarcabile ce sunt cuprinseil geometria piramidei, Paul loan' a r€ulit s[ releve in lucrarca sadedicaet Piramidei lui Kheops, 25 de proprietnfi geometrice aleacesteia, pe care le-a grupat in urmitoarele categorii:

l. Pa\tlloat Piramida lui Kheops $i secrerele inilialilol ei,Eliina All, Bucurctti,t997.

ANEXE

ALE

mormant al faraonilor;monument dedicat gtiintelor;adllpost impotiva unei catastrofe de propo4ii (ciocnireaplanetei cu un asteroid; bombardament atomic sau clasic);templu;depozit al vechii intelepciuni Si qtiinte egiptene;observator astronomic:granar;instalalie pentru provocat ploi artificiale (condensator devapori de apt);lucrare sociala cu rol de mendnere a uniutlii poporului;pil?t elecaici giganticl;previziune cifiatA a viitorului lumii;reprczentarc simbolicl a muntelui pe carc s-au salvat uniioarneni in tirnpul Potopnlui;sistem de drenaj al apei;releu de transmisirmi.

292SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 293

Caracteristicile corpului uman pot fi exprimate prin:

. propo4iile dintre segmentele esen{iale ale corpului umanrespectll valoarea numirului de aur;

r palma omului descrie aceeagi geometrie piramidall;. numdrul de aur este ;i o expresie a instinctului;

Domeniul vegetal:

o pe bazz rcapari{iei fnmzelor pe tulpina multor plante, a fostconstatati o asociere chre intre girul lui .Fibonacci (a clruilimitil este numdrul de aur) gi orientarea optimd spre luminasolara.

Anexa n r .3EFECTUL DE PIRAMIDA

Denumirea in limba copt?t a piramidei inseamlS omul su/zrzile- Studii intreprinse intr-o perioadi relativ recenti au eviden(iatfaptul ci structurile de tip piramidal concenteazf, energii de un tipnecrmoscut pentru nivelul gtiintei actuale, iar denumirea genericlpentru acest tip de fenomane a primit numele de efect de piramidl.Experimentele practice au aretat ci energiile vehiculate in cazulacestor fenomene respectd cateva caracteristici principale:

o materialul din care este confeclionati piramida nu prezint?ldecit o importanp secundari;

. nu este necesard rcspectarea proporfiilor Marii Piramidepentsu obtinerea efectului;

r tetraedrii au un efect similar:. prezen{a unui capac p€ntm bazl nu are nici o importanta;. efechrl este prezent;i la piramidele ce au numai muchii, in

timp ce panourile montate f6ri a forma muchii fi colturi nuproduc efect de piramidi;

o cimpul este maxim cdnd una din felele pirarnidei esteorientat?t spre nordul mag4etic gi minim cdnd ughiul fapde nordul magnetic are 45u;

. efectul de piramidd scade dramatic c6nd planul bazei deviazide la orizontaltr" devenind zero c6nd piramida este completristurnatil;

o mai multe piramide pot fi aranjate ata incat str amplificeefectul de piramidd;

os. KUI|.trN

Relalia cu sistemul solar se exprim5 prin:

. toate unghiurile remarcabile ale piramidei sunt un multiphlde 9, numtrrul principalelor planete ale sistemului solar;

o distanla dinte P[ment $i satelitul stru este descrisi de raDoflrtldintre volumul Pem6ntului qi volumul piramidei:

. distanta Prrnant-Soarc este descrisi d"'i"tii-;; piranrirtcr,o rapoartele consecutive ale timpilor de revolulie ale planetchrr.

in ordinea dep&t5rii de Soare, sunt descrise de reliqii simplc.in care inbi pltratul numirului de aur:l,6lg.

o diametrele ecuatoriale a Fpte planete, fartr ptrmant si phrk).descriu trirmghiul mare piramidal;

Relafia cu Terra se reflecttr in:o suprafata planetei este un multiplu al innllimii piramider;o lungimea medie a arcului meridian de l0 este descrisr.h.

raportul dintre raz ecuiloial, a ptrm.4ntului 9i raza sli:rerinscrisl in piramidd;

o raza Terrei poate fi calculati cu ajutorul volumului stln,rinscrise in piramidl ;i numdrul de aur;

o meridianul car€ tece exact prin centrul piramidei imprrrrcuscdrul in douA pe4i egale (meridianul 31010'9i paralct,r301:

Proprietilile fzico-chimice ale materiei sunt reflectate in:o unghiul piramidal descrie at6t structura molecularl a d1^_i.

fluidul esenlial al vie(ii, c6t !i structura spaliali a atomulrride carbon:

o numtrrul de aur descrie exact masa molecularf, a aoei:. punctul-de fierbere al apei se poate exprima printr_o rclalrc

simpll intse ? qi numirul de aur;o numd.rul total de elemente chimice naturale ale ptunantului

se poate calcula impit4ind innlfimea piramidei la numirul dcaur;

. masa atomictr a uraniului este descristr exact de mtrrimcilbazei plFah:lui piramidei;

. temperatura normala a corpului uman gi masa molecularllmedie a aerului, pot fi calculate prin intermediul numerckrII qi A;

. masa molecular[ a azotului, component majoritar al atmosferei, poate fi calculatA precis cu ijutoml n,irnIrrllui ,1" uu.,

294 OS. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

ianuarie 1880: AtalantQ, ftegati britanice / a plecat dinBermuda spre Anglia cu 290 de pasageri la bord / displrutil,probabil, l6ngl Bermuda;octombrie l9O2: Freya, navtr german[ din lemn, cu treicatarge / gesi6 la putin timp dupa plecarea din Manzanillo,Cuba, mult inclinatA, cu catargele pa4ial distruse fi cu ancoraatim6.nd / calendarul ctrpitanului artrta data de 04 octombrie;04 martie l9l8: navf, de transport a marinei SUA, US^9Cyclops, lungd de 160 de metri qi cu un deplasament de19.000 tdw / a plecat pe 4 martie din Barbados spre Norfiolkcu 309 pasageri la bord / uemea era buntr / nu s-au transmismesaje radio / nu s-au gdsit rlmqile;1924: Raiuke Maru, cargou japonez, a cemt ajutor prin radiointre insulele Bermuda gi Cuba, apoi a displrut;1925: SS Cotopaci a dispirut pe ruta dintre Charleston 9iHavana:l93l: Snvenger, cargou cu un echipaj de 43 de membri /ultima oar[ a fost reperat langtr insula Cat, Bermuda;aprilie 1932: rrlr John and Mary, cu dou[ catarge,i €gistratil la New Yorh a fost gilsitlt plutind in derivi,abandonatit la 74 km de Bermuda / pinzele erau srAnse qicorpul navei proasptrt vopsit;martie 1938: Anglo-Austalian, cargou cu un echipaj de 39de membri la bord / ultimul mesaj primit de la vest de Azorecomunica: ,,lotul este in ordine";februariel940: ial'trtl Gloria Colite din St.Vincent a fo$ gasitabandonal la 300 km zud de Mobile, Alabama / totul labord era in ordine:22 octombrie 1944: cargoul cubanez Rubicon a fost gtrsit dePaza de Coasti in Golf Stream, l6ngl coasta Floridei,abandonat, cu un singur cdine la bord;ianuarie 1950: SS Sandra, cargou de 350 picioare lungime/ naviga de la Savanah, Georgia, spre Puerto Cabello,Venezuela / transporta 300 tone de insecticide / a trecut deSt.Augustine, Florid4 apoi a displrut flri urmi;septembrie 1955: iahtul Connemaro Iy a fost abandonat la600 km sud-vest de Bermuda;02 februarie 1963: Marine Sulphur Queen, cargou de 136metri lungime, a displmt f6ra g hnseze vreun mesaj / nus-a gtrsit nici o epavl / naviga de la Beaumont, Texas, spreNorfolk, Virginia, cu echipajul complet / ultima oartr a fostreperat langi Dry Tortuga;

o fenomenril se manifestit qi in cazul altor corpuri geometrice:trunchi de piramidn, pirarnide in trepte, trunchi de con, con;

o energia specificl fenomenului se manifesul in tot spatiulinchis de respectiurl corp, h exterior pinl la o anumitadistanp $i pare proiechtA din vdrf gi din cotfri, punctulcorespunzdtor planului sihrat la l/3 din inalgirne nefiind decetrmul din focare.

Cercetlrile au pus in evidenli un vortex de energie emanat dinapexul piramidei, care creste gi se extinde in inallime. De exemplu,in cazul unei piramide din carton de numai l0 cm. inalfne, virtejulrespectiv ajunge la aproximativ 2,40 m gi are un diametru de circa1,80 m. Pentru cazul particular al Piramidei lui Kheops, vortexulenergetic ar atinge, propor{ional, 3288 de metri inaltime Si ar aveaun diametru de 22166 metri.

o energia implicati in realizarea efectului de piramidi poate fitransmisi printr-un fir de cupru pdnl la locul folosirii;

o energia iqi poate transfera proprie6tile unei anunite cantitdtide ap4

o cristalele de cua4 pulseazi diferit, in func1ie de orientarcafall de punctele cardinale: nord - 4 c/min; vest - 6 c/min:sud - 9 c/min; est - 14 c/min;

o in interiorul piramidei s-a pus in evidentA existenta unuicurent asemlnAtor unui vant cosmic ce sufl6, de regultr,dinspre vest;

. plantele se dezvolti mai repede intr-un con decat intr-opiramidl ;i mai rapid in v6rftrl piramidei decat la l/3 debaz6:

o dacd virflrl piramidei este confectionat dintr-rm cristal decua4, efectul se intensificl foarte mult.

Anexa n r .4PRINCIPALELE NAVE DISPA-RUTE SAU ABANDONATE iN

ZONA TRIUNGHIUI,UIBERMUDELOR

t l84O: Rosalie, nav6 mare, frarrcezA / gtsitA pe ruta Europa-Havana, in zona Triunghiului, cu pdnzele intinse, inctucdturaintaccl qi nici o persoane la bord;

OS. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

o 0l iulie 1963: Sno'Boy, ambarca{iune de pescuit de 20 demetri lungime, cu un echipaj de 40 de membri, naviga dela Kingston, Jamaica, spre Northeast Cay, ce se afla I; I lgkn spre sud / a displrut cu tot echipajul;

o decembrie 1967l. Renovoc, un iaht de curse bun Denhu oricefel de vreme, cu o lungime de 15 metri. a dispdrut pe cdndse apropia de uscat;

o 24 decembrie 1967:. Witchcraft, navi mictr, panicularl /pasagerul qi proprietarul au disptrrut pe cind nava se afla lao milS de Miami, l6ngd o geamandurl;

o aprilie 1970: Milton latrides, cargou aflat in dmm spreCapetown, plecat de la New Orleans;

r martie 1973: Anita, cargou de 20.000 tdw, cu un echipajformat din 32 de membri, navigind de la Newport Newsspre Germania.

Anexa n r .5PRINCIPALELE DISPARITII DE

AVIOANE iN rNrUNCrt 'rUr,BERMUDELOR

o 05 decembrie 1945: cinci bombardiere tip TBM Avengers,apa4inand Marinei Militare, aflate intr-un zbor de airtrena-ment de Ia baza Fort Lauderdale, Florida / echipajul formatdin 14 membri / douf, ore de zbor normal / disDtrruti laaproximativ 225 mile nord-est de bazl;

o 05 decembrie 1945: un hidmavion pBM Mortin. cu unechipaj format din l3 membri, trimis pentru a veni in ajutorulTBM-urilor / dupl 20 de rninute legtrtura radio s-a infteruptsi avionul a dispdrut;

o 1947: Superfort, un avion C-54 al armatei SUA. a displmtla 100 de mile de Bermuda; :

o 29 ianuarie 1948- Ster Tiger, un avion cu patru motoare, detip Tudor IV, a pierdut contactul radio la 380 de milenord-vest de Bermuda / avea 3l de persoane la bord c6nda disparut;

o 28 decembrie 1948: DC-3, un charter particular, a disparutpe ruta de la San Juan/Puerto Rico spre Miami / 32 depasageri, plus echipajul;

o 17 ianuarie 1949 Star Ariel, aeronavd sorl cu Star Tiger,

zbura de la Londra spre Santiago (Chile), via Bermuda 9iJamaica / legdtun radio s-a pierdut la 380 de mile

sud-sud-vest de Bermuda, pe ruta spre Kingston;

. martie lg5o: Globemaster, avion american / dispdrut in

apropierea laturii nordice a Triunghiului, pe cend zbura spre

Idanda;o 02 februarie 1952 York Transponor' britanic / disparut in

partea de nord a triunghiului, pe cAnd zbura spre Jamaica,

cu 33 de pasageri la bord;o 30 octombrie 1954: Super Constel/adon al Marinei SUA s-a

,,volatiliz^f in partea de nord a Triunghiului cu 42 de

pasageri la bord;o 09 noiembrie 1956: un hidroavion Martin PsM al Marinei

SUA a dispirut cu l0 membri ai echipajului la bord, lAngtr

Bermuda;o 08 ianuarie 1962: un avion-cistemtr KC-50, aparfindnd

Forplor Aeriene americane a disparut pe ruta Langley Field

- Virginia./Azore;o 28 august 1963: doui avioane-aistemi noi, de tipul KC-I35'

apa4inand fo4elor.aeriene americane, fiecare din ele cu cite

pitru motoare / plecate de la baza Homestead, Florida, in

misiune secreti de reaprovizionare in zona Atlanticului, au

disparut la 300 de mile sud-vest de Bermuda;

o 05 iunie 1965: un avion C-ll9 Flying Boxcar, cu zsce

oarneni la bord, a disparut la sud-vest de Bahamas;

r 05 aprilie 1956: un bombardier B-52, transformat in cargou

civil, a disptrrut in sud-vestul zonei Triunghiului cu trei

oameni la bord;o ll ianuarie 1967: tm avion chas€ YC-122, transformat in

cargou, cu patru oameni la bord - pierdut in zona Colf

Stream-ului, intre Palm Beach Ei Grand Bahama;

o 22 septembrie 1963: un avion C-132 CarSomaster s-a

,,evapomf in drum spre Azore.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 301

Cuprins

rnnr l l i . . . . . . . . 5I. STIUCTURA UNIVERSULUT . . . . . . . . . . . . l0a) PRINCPIUL ANTROPIC

r. crv[rzATrr cELEsrE . . . . . : : : :162.SEMNALEMISTERIOASE . . . . . . . . . . . . . rA3. LUNA4. *LANETA MARTE ' . . -21s. sArELrTrr r'onos ;,;;il;' : : : : : : '.

.. .. ..;2o. .lsroncirour, tonoz. rronra nnl,c,iiviiiiri $r'irbrriirin u*r_.

.2tVERSULUI . . . .ul cnomoipJi-si,ntrllii rirliirbinrs'roi;i : :3*oTq:T_1ll_t1Trar,n .. . . . . . . . .36r . EX.ERIMENTUL,, 'HILADEL'HIA. . . . . . ' . ' . ' . i ,2.TRTUNGHTULBERMUDEL'R . . . . . .

- . ' . . . ' . . . i ,. MARTURT ALE supRAVrETUrroRrLo*- '. .. .. ..it

. _3:ZONE COM'LEMENTARE . '. . . , . . , . : : : : ;;")c-ry11?lTrrHrpERspArrAl,p . . . . . : : : : : :;sr .MrruLsHAMBHALEr . . . . : : ' . ' . . . . .AcARAcrERrsrrcrcENERALE . . . . : . : :. : :;2. MAHATMA9I . . . . . . . .73l.pnornsonur,. . . .

4. AN.NTMUL . : : : : ' " "" . . .74

Ir. srsrEMUL ocur,r "" "bnn,*"""

; r;;r;'l:a) PIRAMTDA oCULTA .uisnrsotdRr-oiuiin'' ' ' " ' ' ' ' '7e. TRIUNGHIUL " " " '81.prRAMrDAroseiricur' : : : : : : : : : : : :ll. STEAUA/ SOARELE . . . . : : : : : ; ;.coM'LEMENTARTTATEA

. . . . . . . . : : .;;

. SARPELE / BALAURUL / DRACONUL . . . . . U

.2vasncl . . . .84

. ECHERUL qI COMPASUL . . . . ' .87

. ARCA ql MrsrRrA . . . . . . . . ' .87

. goRTUL . . . . . . . . .87

. CunOunrul qt coDUL cuLoRrLoR . . . . .87c) PROFEII I . . . . : . . . . . .89o FENOMENUL O. Z. N. . . . . . . . . . .92

TEHNOLOGIA OZN . . . . . .93. Mi j loace d€ propuls ie . . . . . . . . -97. Cazul wi lh€lm Reich ' . . . . - - . .97

e) MITUL OZN . . . . . . . - . -99

D CONFIGURATIA REALA A TERREI . . . . . . . 102rnomn pAMAltruLUl cor- . . . . . . l (x

. ARGUMENTE qTIrNTrrcE ... ' 106

. DESCOPERIRI GEOGRAFICE ... 110

. l rAntunrr rNcoMoDE . . . . . . 113

. FLUVI SUBTERANE . . . . . . . , 116

. LACUL ALCHICHICA ' . . . . . . l l7I I I . ISTORIASECRETAAOMENIRII . . . . . . . I2I

a) TEORIA EVoLUTIEI LINIARE' ALEATORII,A OMENIRII

. SCENARIUL VERSIUNII OFICIALE

. TEORTA EVOLUTTEI CTCLTCE, LEGTCE AOMENIRIT

. tNrTrEREiNpRororsroRrE. . . . . . . . .b) FENOMENECATASTROFICE . . . .

. MITUL POTOPULUIMODELAL TEORETIC

. ASTEROIZI

. LUCEAFARUL

. NEMESIS

. ERUPTII VULCANICE

. ACTIVITATEA TATFUNURILOR

. INT'ERSAREA CAMPULUI MAGNETIC ALPAMANTULUI

c) ALTERNATTVE PENTRU SUPRAVIETUIRE . .d) MARTURII ISTORICE DISIDENTE

I. URMELE PRIMORDIALE ALE OMULUI . , . . .. AMPRENTE IMEMORIALE. FOSILE ENIGMATICE

t22r22

130139144144147149150t52155158

158160166166167169

302OS. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 303

. SIHOTE-ALIN . . . . .

- - .ALrEzoNE . . . . : : : : : : : : : ' . : : . . . . in3. DESCOPERIRI MISTERIOASE . . . . i ; ;. BTBLToTECA LrTHtcA DrN DE;ERTUL rC^'. i;;. ,,PISTELE' DIN VALLE DE PAdPA N,IZC;; : i;;. GEOGLIFUL DIN PARACAS . . . . : . . . . : iSi. I I I ILE-DETUNELURTSrGALER|r . . . : . is ;. RE-TEAUA SUBTERANA irx rrnu-gi ecul_ ^-

DOR. nrge* or n_rr.rni.;d $r'";il"n's- - ' l8s

. pE TERRA . . . . . j . . . . . . ta)4. ARHTTECTURI MEGALITICE . . . . I9O. TIAHUANACO .. . . . r9O.NANM{)oL.. . . . .

- . sAcsAyHUAMAN . . . """192. .TRAMIDELE iN LUME " ' " ' 193

EFEcruL DE prRAMrD,{ ' . ' . : : : : : : : ' . . ' . i72_ _- srMBoLrsT.Ic. l . , , . .2O7s.crlll,l?llllMEcAl,rrrcE . . . . . . 208. TEOTIHUACAII . . . .2I0.MACTIU_P|CCHU . . . . . . . . zt l. S-ETE CIDd)Es . . . . . .213.ffllllE|,EBrMrNrsi At\rDRos . . . . . . .'. ;i4. f l1ul , lPAqrrr ,ur . . . . . . . . . 2r7.TERASA DTNBAALBEcK . . . . . . . : ' , ' . ' . ; i ;. ALETLE DE MEGALTTI DE LA cARNAc .

,. '. ;;0. SFERELE DE prATR.i , . . . . . . zz l

_ _:1!- IESITURTMEGALTTTCE . . . , . . . ' . . t ; ;6. TEHNOLOGII ANCESTRALE . . . . .224.!:fT_nE$rDrspozrrrvEopncE. . . . . . rt;.gI*) lyLDEcRrsrAL . . . . . . 228. L.{ \ , IPILE ETERNE . . . . . . . . 230. TEHNIcA r . i rnnrr r , . ,c, REcE . . . . . . . . . i l i. TEHNTcA lNMUrERrr prtTRET . . , . . . . . i { l. ELEcrRrcrrATu in lxrrcunarr .... ijl. ENERGIA NUcLEARA lx ,clrlcHrrA,rn . . i3iLEGENDE . . . . . , ,237FAPTE EToRICE . . .23gDoyEzI MAT.ERIAL, . . . . . .24OFoRTURILE VITRIFICATE . . . . . z4I

2. CU.LTURA MASMA . . . I7O. PLATOUL MARCAHUASI . . . . . I7I. RACHETE ANTICE . . . . . . . .247. APARATE DE ZBOR . . . . . . . .244. HARTA LUI PIRI RI, IS , . . . . .250. ASTROLABUL DIN ANTIKYTHERA . . .. . . .253

e) crvLrZAfI I DISPARUTE . . . . . . . 255crvr l lzATrA MAYA . . . . . . .260crvnzl f ta EGIPTEAN,4 . . . .265ATt AlrrDA . . .268

. CoNFIGURATTA ADANCURTLOR MARTNE 273

. DrsrRrBUTrA FLOREI EI FAUNET . . . . .275

. SIMTLTTUDINI DE LIMBAJ . . . .277ASEMANART DE TTPURI ETNoLocIcE . . . z1a

. SIMILITUDINI iN CNN,OTIIq RITUALURI $IARI|rrEcruRi

. MARTURIILE VECHILOR SCRIITORI . . . . 280PACTFICA " " 282HypERBoREA . . . . . . . .283POPULATII MISTERTOASE . . . . . . .2tA

. AvMARA . . . . . . . . 285

. URo. , . .286

.DROPAtiHAM. . . . . Za1

.ArNoS . . . . . . . . .289

ANEXEAnexa nr. l . . . , . .291

DESTINATII PREZUMTryE ALE PIRAMIDELORAnexa nr.2 . . . . . .291

GEOMETRIA PIR.{MIDEI LIJ'I KIIEOPSAnexa nr3 . . . . . ,293

EFECTUL DE PIRAMIDAAnexa nr.4 294

296

PRINCIPALELE NA\'E DISPARUTE SAUABANDONATE iN ZONA TRJUNGHIULUIBERMUDELOR

Anexa nr,5PRTNCTPALELE DISPARTTII DE AVIOANE iNTRIUNGHIUL BERMUDELOR

BIBLIOGRAFIR .. 298