COIEC'iA XXI MIRCEA Aecu Ivan Ghilia - Libris.ro suntem singuri pe carare... · Alecu Ivan Ghilia...
8
Aecu Ivan Ghilia NU SUNTEM SINGURI PE CARARE LIMES 20L7
Transcript of COIEC'iA XXI MIRCEA Aecu Ivan Ghilia - Libris.ro suntem singuri pe carare... · Alecu Ivan Ghilia...
COIEC'iA ROMANUL ROMANESC AL SECOLULUI XXI
Editor: MIRCEA PETEAN
Coperta: OANASTEPAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiGHILIA, ALECU TVAN
Nu suntem singuri pe cirare / Alecu Ivan Ghilia. -Floreqti: Limes, zorT
ISBN gZ8-6o6-299-L49-9
8zr.r35.r
@ Alecu Ivan Ghilia@ Editura Limes, pentru prezenta edilie
Str. Castanilor,34o7z8o Floreqti - Cluj
Tel./fax: oz64 / 544tog; oTzS / tg4oz2Email: edituralimes @yahoo.com' www.edituralimes.ro
Aecu Ivan Ghilia
NU SUNTEM SINGURIPE CARARE
LIMES20L7
u.rmal.yqgafia gi destinul prin numeroase expozilii in larIgi strlinltate: Bucureqti, Cluj, Iaqi, Botoqini, DoroLoi,Giurgiu, Alexandria, Cairo, Moscova, Vaiqovia, Roma,Vene{ia,_New Yo1k, Las Vegas, portland, Oiegon, Miamietc... Tablourile lui sunt expuse in Muzeul de ArtI dinRamnicu valcea, in Galeria special dedicatd Artistului dinincinta modernei clidiri a Bibliotecii judelene AntimIvireanu; cdteva tablouri figureazl in Gileria de Art[ aUniversitifii Yeshiva din New york qi in colec[iiparticulare^din RomAni4 Japonia, Italia, polonia, Belgiaqi_Suedia. in palmaresui stru se mai inscrie o nlporiii.,,Natopicassiana", deschisl la Sediul Central tUefo dinBruxelles qi o mare RetrospectivX (zoo tablouri) ocupAndin intregime sala Brancuqi de la parlamentul i{omdniei.Expozi{ia constituie o reintoarcere fericiti ra rirismulcoloristic din e_poca -uceniciei, aflatd sub influenfamae-$trilor Corneliu Baba gi Nicolae Tonitza (profesorulprofesorului Baba).
La 86 de ani, cu sufletul adolescentin, Artistul se
ldsfalx gi ii.rlsfa{r pe vizitatori provocandu-i cu vibra{iileincantatorii ale unui neo-impresionism marca Ghilia.
CUPRINS
Presimlirea ............;.... .........5Foamea de existen1e................ ............ 23
Alb qi negru, intre vis qi carte .............. 40Pagini de generic ............... 66
Noaptea cea mai lungl ......7oCu spatele la 2id......... .......-.75
Anunluri rele ........... .....--....79
Ajunge-i noplii rdutatea ei: adio, America!.. .......- 8zNoaptea de vineri ro octombrie zoo8 ................. 8gIncursiune in trecut.... ....-.Lo2Cum vin pe lume pruncutele Prinlese
qi prunculii prinligori .................... rr8Capul meu spart rlmas pe strad[, in fala blocului................132CAtiinHristosv-a!ibote2at.............. ...................159VAnltoarea de so! in lumea virtuali ....;.................................163VAndnd himera prin internet ............'. ..-..-.-.'......-L7o
lngeraqul din incubator.............. ..-.....t75Botezul prinliqorului .............. ............183Taifun in muzeu.. .............2o7Prinliqorul Gabriel...... .-...22oPunct Ei de la cap[t......... --........--.......232Liana micl intre 3 qi 5 ani .-................235Din nou r[suceala destinului. ......-.....245Epilog.....;. ..-....25LDe-a rAsu-pldnsului..Ne apropiem de final .......266Vernisajul. .......279Notili bio-bibliografic5 .'.. 311
3133L2
D-lui Donald Walsh, care mi-a insuflatcurajul marturisirilor din aceasti carte.
,,Cuuintele din aceastd carte pot fi. considerate tnacelaSi timp captiu ante, tulburdtoare, prou ocatoare,indlsdtoare. EIe sunt captiuante prin aceea cd imitaie respira{i.a, prin anuergura gi intinderea razeiIor de ac{iune. EIe sunt tulburdtoare prin aceea cdmd" dezudluie pe mine mie insumi, aga cum ardt * qiimi dezudluie rasa umand - intr-un mod absolutneliniEtitor. EIe sunt prouocatoare penba cd-miarancd nigte prouocdri cum n-a maifd.cut-o nimenigi nimic altceua ureodatd.. Prouocarea de a fi. maibun, de a fi. mai euoluat decdt am fost, prouocareade a fi Sursa unei lumi in care mdnia, inuidiajosnicd, disfuncsia sentald, nedreptate economicd.,bufoneria educasionald,, inegalitatea sociald gisecretomania politicd, sofisticdria Si jocuile puteriinu uor mai face parte niciodatd din experienfaumend.."
Nu suntem singuri pe c[rare
PRESIMTIREA
inainte de-a pleca la aeroport sd-i intAmpin, qtiind ce
qtiam prin maici-sa, tocmai incepusem se recitesc Punct
contrapuncf. Timpul meu limitat fiind impd4it intrescris, picturX qi muzeu, m[ intorceam spre odihna min]iila cIr[ile fundamentale. Reluam lecturile vechi cu
sentimentul reconfortant c[ intineresc improspitAndu-mifiinla cu mistere noi care incX se mai cereau descoperite.
Marii autori mi hr6niserl, inc[rcAndu-m[ de toate aceste
ficliuni ce-mi supra-dimensionau via[a bAntuiti de
propriile mele fantasme. Clasici sau moderni, toli scriqi
cu rosu in calendarul existenlei mele fericit zbuciumate,
me somau amenint[tor se le recitesc opera, impd4indu-mi timpul intre mullimea romanelor rlmase necitite qi
imperativul scrierii qi rescrierii propriilor mele vechi
manuscrise, uitate prin sertare. Dup[ americani qi ruqi,
dupd francezi, nemli qi spanioli, romancierii englezi imierau foarte apropiali $i, printre modernii novatori,
experimentalistul utopic Aldous Huxley imi provoca
imaginarul. Punct contrapuncf incepe parc[ special ca
pregltire pentru mine, ca preludiu de intAmpinare a
realitdlii spre care m[ indreptam.
,,Pdreaurdtd...." (N-o mai vXzusem de mult, cred cI de
mai bine de doi ani, qi-n noua ei stare, cum va fi aritAndacum?)
,,Pdreaurdtd", obositd. Sibolnaud. Peste Ease luni auea
sd. nascd. Ceea cefusese latnceput o singurd celuld., apoi
Alecu Ivan Ghilia
un ciorchine de celule, un sd"cule[ de {esutur| un fel deuierme, de uermu7 kr fi putut sd- spund. traducdtorul),un uiitor pegtigor cu bronhii, se agita ecumin ea Ei aueasd deuind. intr-o bund. zi un om in toatd. firea care t)e.
suferi gi se ua bucure, ua iubi gi ua uri - un om cttgdndurile, amintirile gi fantezia lui. Iar ceea ce fusese opicdturd gelatinoasd, auea sd.-Ei inuenteze un Dumnezeugi sd-/ edore."
Pe bancheta din spatele taxiului domnului Cornel caremX ducea la aeroport, lineam primul volum din Punctcontrapuncf in mAnX, l[sAndu-mX absorbit de lectur[.Voiam dinadins sI-mi lin cdt mai departe de mineemoliile, nelinigtea qi o confuz5 apisare, ca o presim{irecI ceva nu era in regulX, ceva din cele ce de-acum se
intAmplaserX peste grijile pe care le aveam. Manuscrisulcdrfii pe care o purtam in cap toli anii din urmX nu-qiglsea editorul. Se anunfau wemuri tot mai grele pentrupublicarea unei cir[i... Pe cele vechi nu le mai citeanimeni. Sub narcoza lecturii ignoram tensiunea grabeide-a ajunge, spaima de-a mX lisa enervat de mersulpoticnit, barX la bar[, striden{a claxonului, toat[presiunea timpului care mi-aplsa ceafa qi mI flcea sd
simt grija c-o si intArziem. Ce se va face ea cu bagajele qi
cu solul pe care-l aducea pentru prima dati in RomAnia.Fird s5 m[ intrerup din acea narcoz6, md, amlgeamanulAnd timpul.
,,... Ceee ce fusese un fel de peEtigor aueo. sd. creeze Ei,dupd. ce ua crea, sd deuind un cdmp de luptd pe care se
uor infrunta binele Ei rdul; ceea- ce trdia orbeSte in ea ca
Nu suntem singuri pe cXrare
un uierme parazitar euea sd. priueascd. Ia stele, sd
asculte muzicd. Si sd. citeascd uersuri."- Dom' Alex! Am ajuns! L5satri cartea pe banchetX qi
haideli s-o intdmpin[m pe domniqoaraAda.- Doamna Ada, il corectez eu. Acum vine cu birbat-su
de mAnX qi cu embrionul lui in burti.ASa a inceput odiseea.
PXqind dup[ dom' Cornel in tumultul de voci, prinmultrimea ingrlm[ditd ldng[ balustrada metalic5 ce
desparte sala de aqteptare de intervalul din care se iveau
cu bagaje primii cilXtori, in mod ciudat, absolut de
necrezut qi absurd cum in toat[ harababura din minteamea frisonatd de neliniqte imi scormoneau dracii sco{And
tot felul de citate la suprafa{[; dupl Huxley, mX trezii inurechi, in cap cu un citat din Centaurallui Updike:
,,- Chiron, porunci ea. IubeSte-md.!
- Dar eu, mai jos de mijloc, sttnt cQ.I."
Daci aqa o s[ md lind cu buim[ceala asta tot timpul,ea o sd cread[ c6 o fac special sd nu-i arlt pe fa!5 cb nu-miplace cum arat[, sau c[ nu-mi place de el qi nu weau s5-l
descurajez eschivAndu-m5 in acest mod.
M'am scuturat s[-mi vin in fire, s[ mi limpezgsc,
incordAndu-mi toat[ voin[a sd-i zAmbesc, reg[sindu-mibucuria de tati de alt[dat[, cAnd mI uitam la ea uitAnd de
maicX-sa. ZAmbetul ei curat imi ar6ta cd qi ea zboar[ spre
mine cu toat[ fiptura, cu tot sufletul ingeresc desprins de
resentimentele ce-o mai lineau legat[ de maic5-sa.- i1i place cum arat6?
,,Nu-mi place cum ar[1i tu", m-am re[inut cu greu s[nu-i spun.
Alecu Ivan Ghilia
- Cred cX noaptea asta de zbor a fost groaznic5.- Noaptea qi ziua trecutd.- Vrei sI spui, poate, ci qi noplile qi zilele trecute.
Zilele gi anii!,,,A,stea din cine mai sunt?" m-am intrebat melancolic,
venindu-mi in fire, amintindu-mi cX toati drlgdl5qenia Eifarmecele le avea de la mama ei care, chiar in cele maioribile instrdindri qi furii, rlmAnea frumoasd qi proaspit[.Culoarea din obraji nu mai era aceea$i, de feti!5, desigur,ghiduqi qi jucduqX. MI privea cu aceiaqi ochi mari qistrllucitori, ochi de japonezd., cumii spuneam gi-i spuneatoatd lumea; ,,ptiu! ptiu!" spuneau femeile, mamele,prietenele mamei, ,,cd frumuqicl-i, Doamne! i1i vine s-omhnAnci!"
Dulceala de fetild cdra acum dup5. ea, ca femeieins[rcinat5, toatl povara de oboseal[ a nopfii qi zboruluipeste intreg planiglobul timpului qi geografiei din carevenea; un intreg trecut de mistere, de splendori irosite.
Starea mea de excitalie i se transmise, sau,dimpotrivd, starea ei de oboseali qi rdu mi se transmise qimie. CAnd m-am repezit prin mullime s-o iau in brale, amsimlit ca qi cum timpul qi spafiul de acolo ar fi dispdrutsubit qi fiinla spre care imi intindeam tot sufletul alerga qiea spre mine, ca un copil neajutorat, gata si plAngi:,,.{jut5-mi ! Ajut[-m5 ! "
DacI numele defineqte fiinla, persoana, personalitateafiinlei de care este lipit, numele ei sortit din naqtere ar fitrebuit sX fie Apolonia, denumind frumuse{ea, Afroditasau Venera! Orgoliul sau demnitatea moqtenit[ o fbceau
Nu suntem singuri Pe cirare
si se creadl norocoasi qi poate cI qi era. Avea o lungflistorie in spate pAni si ajung[ aici.
Ada! O explozie de sunete dulci, ciudate. Dr[gllit5 sau
stigmatizatS. cu acest nume exotic de naqul de botez, unprofesor indr[gostit de pictura lui Paul Gauguin, numele
fiind relinut de acesta de la acela al tinerei sofii, copila
din Tahiti, Teha'amana, personajul din Demonul care
pdndeEtefata,pecare a pictat-o in capodopera lui ManolTupapau. Numele de Ada i l-a pus mama ei, Amana,
relinut in zestrea de aur a memoriei inc[rcate cu
informalii din Strabon qi Herodot, nume care, la vechilepopoare, insemnau fericire. A"ga explica maic[-sa. insnobismul qi tAmpenia lor, sI se dea cAt mai originali,pdrinlii iqi fericesc odraslele cu cele mai pocite nume. Pe
wemea comuniqtilor existau doi copii de scriitori care se
numeau Lenin qi Stalin. Italienii iqi botezau copiii Benitope timpul lui Mussolini. Din toat[ aiureala de nume, Ada
a r[mas cel mai simplu qi uqor de pronun]at: Ada!
Pe el il chema Lonny, un nume qi el mic, mai mult de
fatX, de androgin, de fit5llu, decAt de bXrbat, de lupt[torpe baricade, de erou, de haiduc legendar sau alerg[tor de
curs[ lungd, cum mi l-aq fi dorit eu. Un val de paloare qi
suferinlI ipocrit[ crAmpo[ea fala lui asimetric[, ca de
cear5, cu ochii de cea
Alecu Ivan Ghilia
l5sat-o sX trag5, in vlzul lumii, in vdzul nostru, al pdrinfilorvenili sd-i intAmpine, coqcogeamitea geamantanul pe careea, gravidi, abia il putea tAri dup5 ea, gribitX sI neimbr[liqeze, qi el si se poarte de parci nici nu ne-ar fivdz:ut, era normal sd nu mi... $oqat eram s-o vdd qi pe eacum arita fald de cum o qtiam. LasI cX era obosit[ qinedormitd dupX atAtea ore in avion, petrecute prinaeroporturi, cu sarcina care de acum se vedea biniqor, darsd mai tragX dup[ ea qi ditamai bolidul, pe ro!i, ce-i drept,dar neinchipuit de greu, qi dumnealui, fantele deKentuclly, preocupat de ce urmlrea dAnsul pe ecranullaptopului, flrd s5-i pese cI ea fhcea un efort nepermisst5rii ei speciale, fXr[ sX se sinchiseasci de tatXl ei, cunonqalan{5 persiflant[, se deqiri pe primul scaun gicontinud s5-qi vadX de cel preocupa pe el in momentulacela. Ce putea s[-l preocupe pe el, mama dracului denesim{it, cAnd biata Ada, scumpa, draga de ea, trigeavaliza aia c-o mAnd qi cu cealaltd, cu bralul aruncat prinaer, se repezea sd md imbr5liqeze! Cum sX nu-mi displac5individul! Ada il scuzX, fireqte, explicAnd c[ vorbeqte cumaic5-sa in America.
- Ni s-a pierdut un bagaj, valizacu haine,la aeroportuldin Paris. Vorbeqte cu maicl-sa, sX se agite ea dinAmerica, sX ne trimitl Xia valiza aici.
- Dar de ce n-a vorbit cu maicd-sa in avion?- N-a gdsit-o. N-a rispuns ea. Diferen{a de fus orar. La
ora asta se scoali sX plece la qcoali. MaicI-sa-iprofesoar[.
Sigur. ,,O fi qi ea o persoani fabuloas6."
10 11
Nu suntem singuri pe cdrare
Prin urmare, am alergat s-o intAmpin, in cap cu
frazele,,contrapunctului" lui Huxley qi m-am intors cu ea
t6rAndu-qi din greu povara, qi-n capul meu qi maiinceloqat cu Centaurul lui John Updike. Unde mai pui cX
mi-a povestit grlbit[ in maqini, pe qoptite, strAnqi unullAngl altul, sufoca[i de bagaje pe bancheta din spate,
descriindu-mi-o, ca explicafie, pe mama lui, profesoara
centaur, qchioap[, rlmas[ c-o rani in inimX de la slgeataotrdvitl pe care i-a l6sat-o infipti adAnc fostul ei so!, tatlllui Lonny, cAnd a p[r6sit-o ldsAnd-o fhrh un ban, cu
bdielelul de trei ani pe cap. Austeritatea autoritarismuluimatern a profesoarei prezbiteriene bigote a pus stdpAnireinfinit[ pe bietul Lonny il scuza ea, induioqat[ de propriaei slXbiciune in alegere. Drdgulul de Lonny, b[iat mare, ardmas tot copil, strangulat de cordonul ombilical. Asta, inconcluzia sagace tras5 de mine, ca demonstralie vijelioasX
cd ,,literatura bate via!a", ceea ce eu o qtiam de mult qi
prea bine tr[indu-mi in dublet, fictiv qi real, propria-mivialh. Sau propria-mi iluzie existen{iali. Un pact stabilitcu mine insumi si nu md las convertit la corupfiadeclderii. imi dorisem din tot sufletul s-o qtiu fericitd,implinitd ceea ce qi era, metafizic vorbind, prinpeqtiqorul astral pe care-l purta-n burtic[ - gata s5-mipunl pe umeri ca ofrandd nepolelul qi cartea sub ochi,prima ei carte, semnatd cu numele mare scris pe copertapictat[ de mine; primul ei ingeraq pllsmuit sX umplesingurXtatea ei qi singurltatea din pulinul artei melejerrfitl prin cele doud laturi ale crucii existenfiale: tabloulgi cartea! Iluzia iluziilor duratei convertite in certitudineanevoii de a strAnge in brale infinitul, durata qi nemurirea:
Alecu Ivan Ghilia
fericirea ei prin implinirea ca mame gi autoare de ficliunitrdite in sublimul cuvdntului revelat. intr-un fel subtil-moral, insidios qi penetrant, dorin[a formulati evaziv saudecisiv prinsese viali ca o s[mAn{X aruncati-n pimAntbun, iatd, in sfArqit, curAnd, cupAnd, la timpul sorocit,cocoldndu-mi-l pe umeri; si strig,,Dii, calu'! Dii, calu'!",alergAnd cu puiul de om prin cas[. CAt mai aveam vlagiin mine qi poft[ de-a face pe calu'!
GIsi cartea pe banchetl, se aqezase pe ea.- Ce faci, tati!? Nu !i se pare depdqit?- Punct contrapuncf! Vechiul qi noul se imbin[ qi se
combini dodecafonic fbcAnd loc sublimului din burta ta.Tu, cu cartea ta, cum mai stai? Parc[ mi-ai promis cX-1iscrii romanul. imi poli spune mdcar titlul?
-Valbacufluturi!- Valiza cu vise! Da. Parcd n-ar suna rXu.- Dar dureazi, tati. Trebuie sd mai ai rlbdare. Un
roman e mai greu de fdcut decdt un copil.- $tiu! $tiu! Lucrul bun la noui luni, cum spunea un
prieten de-al meu, suprarealist, care ajunsese si-gimdsoare visurile cu cAte pahare de votci dXdea pe gAt.DupI o sticli de ,,Stolicinaia" devenea genial. Lucrul bunla noui luni!
li ardtai cu bdrbia spre blrbat-su, care st[tea in fa{XlAngi dom' Cornel:
- Mama lui e qchioapd? gchioapdti de-un picior?- Mama lui e habotnici qi geloasi pe mine cX i l-am
luat pe Lonny al ei. De ce s[ fie qchioape!? E doar soacriacr6, egoistd qi habotnicd. Vrea numai totul sd se facd
Nu suntem singuri Pe cdrare
dupl cum bate ea din picior. CAt e de afurisit[, i-ar sta
bine s[-i qchioapete limba.- Me g6ndeam la profesorul Caldwell Chiron,
centaurul lui Updike. $chioap5t[ ca Zaharia Stancu,
conu' Zaharia, daci !i-l mai aminteqti, cu romanul luiDescul[, colindAnd in sandale de aur continentul'
Personajul lui Updike tAra o lepuq[ in muqchiul unui
picior, infipt[ cu cruzime de un golan de copil care-qi
adora in felul acesta Profesorul.- $tiu. Am citit qi eu. Centqurul!- Ce zici dac[ 1i-aq spune c[ te invit s[ stali la mine, la
Chitila, la !ar[, in casa din gr[din[. V-am pregltit
camerele de la etaj...- $i matale!?- Am aranjat mansarda din pod, o s[ vezi, stau foarte
bine acolo. Mi-am instalat chiuveti, closet, dug qi am un
pitul rabatabil japonez sau nemlesc, nici nu qtiu bine ce
marcb, perfect adaptat mie! O s[ vezi. Nu-i mai comod
pentru voi decAt Ia maic5-ta, in plin centru, qi gdl[gia
bulevardului, dar o s[ aveli liniqte qi nu v[ deranjeazl
nimic. N-am nici telefon fix, nici televizor, nici internet,
dupl cum qtii.- Tocmai de asta, tati. Nu-[i dai seama c[ nu se poate?
Noi amAndoi, qi eu qi Lonny, suntem dependenli de
internet qi-n starea in care sunt cu burtica, igi dai selama
ce se-ntAmpl[ in caz de urgen
Alecu Ivan Ghilia
indicaliile mele camera lui bebe. plus cb, zici ce zici, darde-a adevdratelea nu te-ai putea acomoda cu noi...
- $i nici nu v-a$ putea fi de folos, wei si spui. Astaqtiu, dar [i-am zis si gtii cX ai casa deschisi gi la mine. Defapt e casa ta, gridina qi Muzeul cu tablourile mele o sdrimani in custodia ta qi a Lianei. Eu mr consider doarchiriaq. Dupi naqtere putem face actele, sX aibl bebe nu ocameri special pregititd pentru el, ci o casd qi o grldindale lui prin donalie. Sd aibl unde se juca. plsiri irigrldind, wibiule qi porumbei, pisici qi c[1ei, de-ade-v5.ratelea, nu de pluq ca la maicl-ta, la bunicd-sa. Facicum wei tu. Tu hot[rdqti, dar am {inut sX-!i spun. Nu mII.deran;eazi si impart cu tine atelierul de la parter, qi aqaeu tot nu gitesc, cu lactatele, brdnzeturile, legumele qifructele mele, tu r5mii singurX in casd qi bucltirie.
in subtext, subtil-aluziv ii repro$am eqecul, inc[rcAn-d-o de-o vin[ pe care de fapt nici nu o avea. Sau, dacle$uasem in ceva, e$uasem cu tofii. Toat[ lumea equase injurul nostru. ToatX via{a, la urma urmelor, nu-i decAtlupt5 qi eqec. Sau e$ec in speranla reuqitei. Eramconqtient, nu se fHcea, in orice caz, sd-i reproqez ceva. igitr[ise qi ea viafa cum qi-o trdise. Mai degrab[ eram euvinovat cI nu putusem face mai mult pentru ea, pentrumine, pentru noi totri, inclusiv pentru sora ei mai mare qimai inzestrat[ cu minte gi cuminlenie, care stitea cumine, locuind chiar ca proprietarl cu acte in reguli. pecealalti jumXtate de casi, parter, etaj, mansard[ qigrldind, vila fiind un duplex-oglindi perfect segmentatdqi separatd sX aibi doar un perete comun. Viala noastri,cu bune qi cu rele, ca orice viafi, se desf5qura in bunl
Nu suntem singuri Pe cXrare
invoire, intr-un cuvAnt in convieluire perfect5, intelegereqi dragoste. Ele dou[, surorile, de la dou[ mame diferite,diferite total qi ele ca doud suflete gemene numai pe
jumltate, trdind in stlri de spirit qi lumi diferite, iqiaveau, sim{eau qi triiau o tangentX comun[ numai prinmine. Viala, de data asta, acaparatd de normalitateazilnicX nu putea decAt in vis sX acceadd spre sublim. Maipresus de crealia fictivi in art[, mai presus de tr[irea prinart6, adev[rata art[ era si qtim s6 inv[15m s[ ne trliamdestinul, liber de egoisme meschine, fiecare implinindu-ne prin alteritate qi empatie.
- Bund zi. Ce faci?
Erau primele cuvinte pe care le inv[lase de la ea qi le
rostea repede qi cumva !eap[n, parc[ ar fi avut un scai pe
vArful limbii qi ar fi vmt s6-l scuipe:- Buni zi! Ce faci? Nume meu Lonny.- Adic[ Leon, m-am frcut eu cX inleleg greqit. Leon,
americanul. De unde eqti? Nordist sau sudist? Din ce
oraq? Eu nu vorbese americlneqte. Ne vom in[elege prinsemne qi de vorbit vom vorbi prin Amana.
- Cine Amana!?!- Soacr6-ta, amigo. Tu, americanule, egti ginerele meu.
DacI vei fi b6iat de treabf,, so! credincios qi un tat[ bun,trec casa pe numele t[u.
- Tat5, te-ai scrAntit? Ce ai?
- Din scrAnteala ta m-am scrAntit qi eu.
- inseamnl cd-1i displace ceva sau incepe si-tri placlde el!
- lmi place accentul. Cum zice ,,Ce faci?" inva!5J s[zicd,: ,,Ce mai faci?" Haz:ul ar fi total dacl chiar ar incepe
