COEZIUNE SI PERFORMANTA

35
COEZIUNE SI PERFORMANTA -intr-o clasa de elevi- INTRODUCERE In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte: - nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina - nivelul performantei clasei- individuale si grupale

Transcript of COEZIUNE SI PERFORMANTA

Page 1: COEZIUNE SI PERFORMANTA

COEZIUNE SI PERFORMANTA

-intr-o clasa de elevi-

INTRODUCERE

In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte:

- nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina

- nivelul performantei clasei- individuale si grupale

- interinfluentarea acestor doua variabile

In mod specific, am investigat urmatoarele subteme:

- Comunicarea dintre elevi

- Realizarea activitatilor de cooperare

Page 2: COEZIUNE SI PERFORMANTA

- Perceptia elevilor fata de performanta

- Obicetivele si motivatia elevilor de a realize performanta

- Capacitatea de comparare obiectiva cu alte grupuri similare

- Atitudinea fata de propria performanta si atitudinea fata de performanta grupului

- Atitudinea fata de mediul scolar corelat cu obiectivele instructionale: pozitiva,

indiferenta sau negativa

Ipotezele cercetarii sunt:

1. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea influenteaza

nivelul performantei ( individuale si de grup)

2. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii interpersonale,

atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe realizarea sarcinilor

3. Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat ei

apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei

4. Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat performanta

elevilor nu influenteaza coeziunea

REPERE TEORETICE

Zaleznik, Christiansen and Roethlisberger declara: cu cat este mai mare coeziunea

grupului, cu atat este mai mare productivitatea grupului daca atitudinile grupului sustin

obiectivele organizatiei. Cattel considera ca eficienta indeplinirii obiectivelor rezulta din

combinarea unor atitudini pozitive de grup si conservarea energiei necesare mentinerii

armoniei grupului. De aici rezulta doua ipoteze:

1. Grupurile coezive influenteza membrii spre atitudini uniforme. Doua experimente

separate( Lott si Lott, Sakuri) au demonstrat: cu cat membrii sunt mai atrasi de

grup, cu atat grupul are mai multa influenta asupra lor.

Page 3: COEZIUNE SI PERFORMANTA

2. Exista o relatie intre atitudinea fata de productivitate si coeziune, aceasta relatie

devenind tot mai puternica prin existenta coeziunii grupului. Totusi, dovezile

pentru acesta ipoteza nu sunt certe. In experimentele de laborator, Berkowitz si

Shacter au descoperit: grupurile cu o coeziune ridicata tind sa fie mai putin

productive atunci cand exista atitudini negative fata de productivitate. Pentru

membrii cu atitudini pozitive, grupurile pozitive nu au fost mai productive decat

grupurile non-coezive.

Coeziunea grupului este descrisa de Cartwrait si Zander ca sentimentul de

apartenenta sau atractia mutuala, implicand o sacrificare a sinelui pentru indeplinirea

obiectivelor grupului. Aceasta coeziune produce conformism, stabilitate si controlul

comportamentului in grup. Shaw subliniaza: coeziunea a avut de-a lungul timpului trei

semnificatii diferite:

- atractia intragrup se bazeaza pe similaritatile indivizilor fata de configuratia

colectiva a grupului. Aspectul social este evidentiat prin masurarile sociometrice,

nominalizarea in perechi, alegerile partenerului. Aspectul personalitatii a fost

evidentiat prin cercetarea efectelor omogenitatii nevoilor: autoritate sau

dominanta

- morala grupului sau nivelul motivatiei

- baza coordonarii eforturilor grupului

Influenta coeziunii asupra productivitatii grupului a fost intens studiata. Grupurile cu

coeziune ridicata sunt capabile sa-si stabileasca mai usor standarde de performanta si

pot oferi o gama mai larga de recompense membrilor grupului. Shaw si Shaw au

descoperit ca grupurile inalt coezive sunt cooperante si prietenoase, folosind o forma

democratica de control al comportamentului. In grupurile cu coeziune redusa, membrii

erau ostili si agresivi unii cu ceilalti, erau incantati cand colegii lor faceau greseli si au

adoptat un stil autocratic de luare a deciziei.

Myers si Sherif au descoperit ca, competitia intergrup poate insemna o tactica de

ridicare a normelor generale. Dar, Couran a observat ca “in unele situatii, coeziunea

poate interfera cu caracterul de analiza si examinare a informatiei al grupului. Mai mult,

membrii grupurilor coezive sunt adesea potrivnici contributiilor celorlalti membrii”

Page 4: COEZIUNE SI PERFORMANTA

Fisher afirma: relatia dintre coeziune si performanta nu este uniforma in conditiile

existentei constante a coeziunii. Coeziunea ridicata creste productivitatea pana la un

anumit punct, dupa care devine disfunctionala, reducand productivitatea grupului, dar

nu la un punct atat de scazut ca si cand nu ar fii existat coeziune de la bun inceput.

Shaw si Shaw considera ca grupurile de munca efective adopta atat dimensiunea

realizarii sarcinilor, cat si dimensiunea sociala. Coeziunea poate facilita aceste doua

dimensiuni pe masura ce presiunile atingerii performantei pot forta grupurile sa adopte

norme de productivitate( Back; Thibaut si Strickland) in timp ce performanta sociala

necesita autoadministrarea recompenselor in cadrul grupului

Un grup este coeziv in masura in care membrii grupului simt ca sunt parte a grupului,

vor sa ramana in grup, si considera grupul important pentru ei (Cota, Evans, Dion,

Kilik, & et al., 1995; Dion & Evans, 1992; Festinger, 1950; Festinger, Schachter, &

Back, 1950; Hogg, 1992; Lott & Lott, 1965; Mudrack, 1989; Zander, Stotland, &

Wolfe, 1960). Coeziunea masoara importanta sau atasamentul membrilor fata de grup-

gradul in care membrii grupului stabilesc legaturi unii cu altii si vor sa ramana impreuna.

Pe langa perceptia entitatii grupului, multe caracteristici care contribuie la crearea unui

grup au legatura cu perceptia coeziunii grupului. Spre exemplu, studiile arata ca

membrii unui grup care impartasesc credinte si valori similare au inregistrat o coeziune

mai mare decat grupurile in care membrii nu aveau valori similare

(Festinger,Schachter, & Back, 1950; Newcomb, 1956). Interdependenta puternica a

grupului- obiectivul de a obtine recompense si realizand cu succes sarcinile grupului,

coreleaza cu o coeziune ridicata a grupului. Grupurile care dezvolta norme puternice in

grup si dorinta de a mentine aceste norme exprima o mai mare coeziune(Back, 1951;

Festinger, 1950; Lott, 1961; McGrath, 1984; Roethlisberger& Dickson, 1939).

Grupurile coezive se comporta diferit decat grupurile mai putin coezive ( Hogg, 1992).

Pentru unii, coeziunea este asociata cu satisfactia grupului – mai putina anxietate, mai

multa comunicare pozitiva in cadrul grupului, mai putine absente de la intalniri

( Seashore, 1954)

Pepitone si Reichling( 1955) au gasit ca membrii grupurilor coezive au fost mai ostili

fata de cei din exteriorul grupului, in timp ce grupurile mai putin coezive au aratat mai

multa ostilitate in cadrul grupului. Indivizii sunt mai preocupati de rezultatele pozitive si

Page 5: COEZIUNE SI PERFORMANTA

negative ale grupului atunci cand grupul este coeziv (Brawley, Carron, &Widmeyer,

1987; Zander, 1971/1996).

Cat de bine grupurile realizeaza sarcinile, si sub ce conditii performanta poate fii

optimizata? O tema foarte des studiata se refera la impactul coeziunii grupului asupra

realizarii grupului. Pe de-o parte, se pare ca grupurile care sunt mai coezive vor fii mai

productivi decat grupurile mai putin coezive. Pe de alta parte, exista posibilitatea ca

grupurile care sunt prea coezive vor deveni prea increzatoare in abilitatea de a realiza

sarcinile si nu vor discuta pe deplin problemele importante sau vor cauta in exterior

informatii pentru a lua deciziile in privinta grupului. Deoarece membrii grupului se plac

reciproc, exista posibilitatea ca grupurile coezive se socializeze mai mult decat sa

realizeze sarcinile.

In unele cazuri, coeziunea coreleaza cu performanta grupului, iar in alte cazuri cu

neperformanta (Bernthal & Insko, 1993; Callaway & Esser, 1984; Carron, 1980;

Cratty, 1981;C. R. Evans & Dion, 1991; Flowers, 1977; Leana, 1985; Mullen &

Copper,1994; Swets & Bjork, 1990; M. E. Turner, Pratkanis, Probasco, & Leve,

1992;Zaccaro, 1995; Zaccaro, Gualtieri, & Minionis, 1995). O explicatie pentru

aceste rezultate opuse este urmatoarea: desi, coeziunea grupului nu influenteaza prin

ea insasi performanta, coeziunea totusi creste conformitatea la normele grupului.

Asadar, coeziunea este dependenta de norme pentru a creste sau reduce performanta.

Daca norma este de a lucra mult si a fii productivi, coeziunea va creste performanta.( L.

Berkowitz, 1954; Schachter, Ellertson, McBride,& Gregory, 1951; Stogdill, 1972).

Desi, coeziunea grupului si indentitatea sociala sunt similare, ele nu reprezinta acelasi

lucru. Coziunea grupului se refera in principal la legatura puternica cu ceilalti membrii ai

grupului, in timp ce identitatea sociala se refera la la cat de mult indivizii se simt o parte

din grup sau cat de importanta este de a face parte dintr-un anumit grup (Branscombe,

Schmitt, & Harvey, 1999; Hogg, Hardie, & Reynolds, 1995; Prentice, Miller, &

Page 6: COEZIUNE SI PERFORMANTA

Lightdale,1994). Identitatea sociala implica o atractie catre grup ca intreg decat o

atractie fata de indivizii particulari din grup.

Similaritatea, interactiunea, interdependenta, structura( norme, roluri, status)

influenteaza si sunt influentate de coeziunea grupului si identitatea sociala.

Coeziunea este alcatuita din trei dimensiuni:

1. atractia interpersonala fata de alti membrii ai grupului sau fata de grupul insusi

2. angajamentul fata de sarcinle grupului

3. mandria grupului

Coeziunea este in mare masura legata de dezvoltarea identitatii rolului si socializarii

organizationale. Hogg( 1992) si Hogg si Terry ( 1999) afirma: coeziunea si

solidaritatea din cadrul grupului sunt legate de perceptia prototipului celorlalti membrii.

Cu alte cuvinte, cu cat membrii grupului adopta valorile, credintele si atitudinile grupului,

cu atat grupul va fi mai coeziv.

Procesele interactive de grup determina fie “castiguri” sau “pierderi” ale productiei in

cadrul grupului ( Steiner, 1972). Castigurile productiei provin de la efectele sinergetice

obtinute prin construirea pozitiva a echipei. Aceasta poate fi obtinuta printr-o colaborare

cu alti membrii, la strategiile sarcinilor sau co,petentelor, colaborare necesara pentru a

produce mai multe idei originale care nu ar putea fi obtinute daca s-ar actiona solitar (

Osborn, 1957). Pierderile productiei apar cand coeziunea grupului determina “ gandirea

de grup” ( Jani, 1972), cand norma grupului este opusa eficientei grupului, sau cand

grupul isi pierde motivatia sau coordonarea ( Steiner, 1972).

Procesele interactive cauzeaza pierderi ale productiei: blocarea productiei( apare cand

membrii grupului sunt impiedicati sa contribuie la discutiile de grup); perceperea

evaluarii- provine de la perceperea generala a evaluarii negative de catre grup;

competitia- apare cand membrii considera ca aportul lor este dispensabil si trebuie sa

concureze cu altii pentru oportunitatea de a contribui

( Dennis& Valacich, 1993)

Importanta coeziunii a fost considerata ca fiind cheia grupurilor de munca eficiente

(Carless & De Paola, 2000; Cohen & Bailey, 1997; Forsyth; 1990; Yang & Tang,

2004). Mai mult, conceptualizarea si masurarea coeziunii grupului este bazata pe

modele care cuprind o varietate de factori. Mullen si Copper(1994) au testat relatia

Page 7: COEZIUNE SI PERFORMANTA

dintre coeziune si un singur factor- atractia interpersoanla in grup. Widmeyer, Brawley

si Carron( 1985) disting intre atractia individului fata de grup si integrarea in grup. Cota,

Evans, Dion, Kilik si Longman apreciaza ca, coeziunea grupului are patru dimensiuni:

- Integrarea sarcinilor in grup

- Integrarea sociala in grup

- Atractia indivizilor fata de sarcinile grupului

- Atractia indivizilor fata de aspectele sociale ale grupului.

Integrarea sarcinilor grupului este definita ca perceptia similaritatii si coerenta din cadrul

echipei de a indeplini sarcinile, in timp ce integrarea sociala in grup reflecta perceptia

coerentei si legaturii cu privire la activitatile sociale ale echipei. Atractia indivizilor fata

de sarcinile grupului descrie sentimentele membrilor despre implicarea personala in

sarcinile grupului, in timp ce atractia indivizilor fata de aspectele sociale ale grupului

reflecta sentimentele despre implicarea personala in interactiunea sociala a grupului

Carless si De Paola( 2000) au recomandatat separarea conceptelor de coeziunea

sarcinilor si coeziunea sociala atunci cand definim coeziunea grupului. Cei doi autori au

concluzionat ca, coeziunea grupului este multidimensionala si include coeziunea

sarcinii- gradul motivatiei in realizarea obiectivelor organizationale; coeziunea sociala -

motivatia de a dezvolta si mentine relatii sociale in grup. In plus, coeziunea grupului

influenteaza performanta (Klein & Mulvey, 1995; Podsakoff, MacKenzie, & Ahearne,

1997; Spink & Carron, 1993). Grupurile cu o coeziune ridicata- realizarea sarcinilor si

atractivitatea sociala- ating o performanta mai mare. Recent, Yoo si Alavi( 2001) au

descoperit ca participarea la realizarea sarcinilor joaca un rol mai important decat

prezenta sociala in determinarea consensului printre membrii grupurilor. Rezultatele

demonstreaza existenta unei corelatii pozitive intre grupurile orientate spre realizarea

sarcinilor si performanta ridicata, neexistand dovezi ca atractivitatea sociala si

participarea au efecte negative sau pozitive asupra performantei.

Collins si Gueskow au concluzionat ca cercetarile care investigheaza relatia dintre

coeziune si performanta nu sunt decisive, relevante.

Page 8: COEZIUNE SI PERFORMANTA

ARIA SI METODOLOGIA

CERCETARII

ARIA CERCETARII

Cercetarea Coeziune si performanta intr-o organizatie este alcatuita din doua parti:

teoretica si practica. Realizarea cercetarii in toate fazele ei- proiectare, de teren,

redactare- a fost efectuata de catre un singur cercetator.

Subiectii cuprinsi in aceasta cercetare sunt 20 de elevi in clasa a –VIII-a. Trebuie

specificat ca in aceasta cercetare pe langa informatiile culese din redactarea

chestionarelor, vor exista completeri de informatii rezultate din observatii si convorbiri

non-directive.

Completarea chestionarelor s-a realizat prin adunarea elevilor in aceeasi incapere din

cadrul unitatii scolare in care invata. De asemenea, au fost rugati sa completeze

chestionarele intr-un cadru organizat in acelasi timp. Am recurs la aceasta procedura

deoarece nu am dorit ca respondentii sa prelucreze raspunsurile si sa se piarda

spontaneitatea lor. In aceeasi masura, subiectilor nu le-a fost dezvaluit subiectul

cercetarii inainte de inmanarea chestionarelor pentru a nu pregati atitudinea lor fata de

tema cercetarii. Chestionarele au fost autoadministrate.

Dupa criteriul apartenentei la categoria de sex, structura populatiei cuprinse in cercetare

este urmatoarea

Masculin Feminin Total

A % A % A %

Page 9: COEZIUNE SI PERFORMANTA

10 50 10 50 20 100

Factorul determinant in procesul de selectie al acestei clase l-a constituit nivelul

performantelor scolare, cadrele didactice, elevii altor clase si proprii colegi evaluand

aceasta clasa ca avand performante slabe.

Distributia mediilor generale este urmatoarea:

Rom Lb.e Lb. f Mate Fizica Chimie Bio Cult civ.

Istorie Geogra Media generala

elev 5 5.50 6 6 5 5 5.50 6 5.50 5 6.94elev 6 9 10 7 7 7 7 8.50 8.50 7.50 8.47elev 6 7 7 7 6 6 7 9 7.50 6 7.94elev 5 5 6 6 5 5.50 5 5.50 5.50 5elev 7 9.50 8 6.50 6 7 8 10 8 7.50 8.64elev 8 9.50 9 9 7 8 9 10 9 9.50 9.29elev 7 10 7.50 8 7.50 8 7.50 9.50 7.50 7 8.79elev 5 6.50 8 6.50 6.50 7.50 6.50 9 7 7 8.20elev 7 9 8.50 8 8 8 8.50 9 9.50 8.50 8.96elev 5 5 6 6 5 6 5 8.50 6.50 6 7.52elev 6 8.50 8.50 7 6.50 6 6 6 7.50 8 8.14elev 5 5 5.50 5 5 5.50 5 5 6 5.50 6.79elev 6 7.50 6.50 6 6.50 6 7.50 7.50 8.50 6 8.11elev 6.50 8.50 8.50 7 8.50 7.50 8.50 9.50 9.50 8.50 8.97elev 7 7 9 6.50 6.50 6.50 7 8 7.50 7.50 8.38elev 5 5 5.50 5 5 5.50 5 5 5 5 6.67elev 6 8.50 9 6.50 7 8.50 6.50 10 7 8 8.61elev 8 10 9.50 7.50 7 8 7 9.50 7.50 8 8.87

elev 6 5 5.50 5.50 5 5 5 5 5 5

elev 5 7.50 7 6.50 6.50 5.50 6 6 5 5.50 7.44

METODOLOGIA CERCETARII

Aceasta cercetare sociologica este o ancheta indirecta care se bazeaza pe

autoadministrarea chestionarului. Din punct de vedere al scopului este o ancheta de

diagnostic, pentru ca exista ipoteze care se supun verificarii, care apreciaza o stare de

lucruri. Din punct de vedere a metodologiei folosite, este o ancheta descriptiva

deoarece se refera la masurarea efectelor. Spre exemplu, aceasta cercetare isi

propune sa evidentieze legatura dintre componentele coeziunii grupului/ colectivului si

performanta. Din punct de vedere al universului cercetarii este o cercetare restransa.

Page 10: COEZIUNE SI PERFORMANTA

Un lucru foarte important este acela ca este o ancheta incompleta, insa o parte a

populatiei nu a fost eliminate in mod arbitrar.

Ca instrument de investigare s-a folosit chestionarul autoadministrat.

Chestionarul este alcatuit din 20 intrebari dintre care:

1.Dupa continutul lor

- intrebari factuale( intrebarile 19, 20)

- intrebari de opinie( toate celelalte intrebari)

2. Dupa forma raspunsului

- intrebari deschise( intrebarea 15)

-intrebari cu raspuns inchis

-intrebari cu raspunsuri policotomice (intrebarile

3.Dupa functia instrumentala pe care o au in chestionar

-nu exista intrebare de debut

- nu exista intrebari de filtraj

Page 11: COEZIUNE SI PERFORMANTA

ANALIZA SI INTERPRETARE

CoeziuneaCoeziunea este o proprietate a grupului care poate reprezenta intr-un anumit cadru

social un factor determinant in obtinerea unui anumit nivel de performanta.

Acest cadru social este analizat ca un ansamblu de relatii interpersonale consolidate pe

parcursul unei perioade indelungate de timp. Caracterul relatiilor interpersonale redau

un mediu social competitional, de indiferenta sau prietenie. In aceasta cercetare, am

investigat natura relatiilor interpersonale( Figura 1)

competitie indiferenta prietenie nu stiu

0102030405060708090

relatii in clasa

Figura 1 Relatiile in clasa

Putem constata ca elevii au declarat, intr-o majoritate covarsitoare, ca relatiile dintre

elevi sunt caracterizate de prietenie. Aceasta informatie ne releva existenta unui nivel

ridicat de coeziune in cadrul clasei.

Page 12: COEZIUNE SI PERFORMANTA

Da Nu Nu stiu

0

20

40

60

80

100

a invata in alta clasa

Figura 2 A invata in alta clasa

Relatiile de prietenie existente la nivelul clasei demonstreaza ca scoala atinge atat

obiectivele instructionale, cat si pe cele sociale. Climatul social in care exista relatii

afective stranse ne arata in ce masura elevii sunt deschisi sau rezistenti la schimbare,

mai precis prin integrarea lor in alta clasa. Din figura 2 putem observa ca trei sferturi

dintre elevi au declarat ca nu doresc sa invete in alta clasa, desi un sfert dintre ei si-au

exprimat disponibilitatea de a se transfera.

Figura 3 ilustreaza, mai exact, aprecierile elevilor fata de mediul social reprezentat de

clasa, mediu in care exista obiective precise, norme si valori specifice.

clasa in care ati invatat clasa in care v-ati facut prieteni

Nu stiu

0

20

40

60

80

100

clasa reprezinta

Figura 3 Clasa reprezinta

Page 13: COEZIUNE SI PERFORMANTA

Constatam ca trei sferturi dintre elevii investigati au opinat ca clasa reprezinta, in

principal, mediul in care s-au stabilit relatii de prietenie, iar un sfert au accentuat

importanta activitatilor de invatare realizate in mediul scolar.

Aceasta informatie ne arata un nivel ridicat de coeziune in clasa, dar in

acelasi timp reprezinta un indicator despre performanta: invatarea- activitate de

realizare a performantei scolare- nu reprezinta un reper pentru elevii din acesta clasa.

DA Nu Nu stiu

0102030405060708090

100

unii colegi sa paraseasca clasa

Figura 4 Unii colegi sa paraseasca clasa

Daca am analizat rezistenta la schimbare- reprezentata de propria transferare in alta

clasa, vom investiga atitudinea elevilor fata de excluderea unor colegi din clasa. Figura

4 arata ca aproape doua treimi dintre elevi nu sunt de acord ca unii colegi sa

paraseasca clasa, insa un sfert au au atitudine pozitiva fata de excluderea lor.

Remarcam ca au crescut procentele care reflecta atitudinea pozitiva sau nehotararea in

legatura cu detasarea fata de unii colegi ( procente mai reduse pentru atitudinea

pozitiva sau nehotarare fata de propria plecare). Totusi, apreciem ca si aceasta

evaluare ne releva existenta unui nivel ridicat de coeziune.

Page 14: COEZIUNE SI PERFORMANTA

des nici des, nici rar

rar deloc

0

20

40

60

80

100

Intensitatea comunicarii

Figura 5 Intensitatea comunicarii

Am remarcat existenta unui nivel ridicat de coeziune al clasei. In aceasta cercetare, din

ansamblul de factori care influenteaza coeziunea clasei vom selecta intensitatea

comunicarii si continutul comunicarii. Procesele comunicationale sunt inerente oricarui

mediu social, dar anumite particularitati ale acestora sunt determinante pentru dinamica

grupurilor integrate in acele medii. Figura 5 ne arata ca peste jumatate dintre

respondenti au declarat ca elevii comunica des unii cu ceilalti, pe cand un sfert dintre ei

au afirmat ca exista o comunicare moderata. In acelasi timp, aproape un sfert sunt de

parere ca exista un grad redus de comunicare. Aceste intensitati ale comunicarii pot fi

relevante daca acceptam ideea ca in clasa exista o performanta globala, grupala, dar si

o performanta individuala.

Consideram ca si intensitatea comunicarii reprezinta un indicator pertinent al nivelului

ridicat de coeziune al clasei.

scoala ne-scoala ambele nu stiu

0

20

40

60

80

100

subiectul comunicarii

Figura 6 Subiectul comunicarii

Page 15: COEZIUNE SI PERFORMANTA

Continutul comunicarii este esential in dinamica grupurilor sociale. Comunicarea

reprezinta un mijloc prin care se transmit valori, norme, standarde, nevoi, trebuinte si, in

acelasi timp, se transmit modalitatile prin care se indeplinesc scopurile grupale si

individuale. Figura 6 indica faptul ca peste jumatate dintre elevi au afirmat ca discuta

subiecte legate de scoala si subiecte care nu au legatura cu scoala. Acest procent

releva existenta premisei realizarii unei coeziuni si performante ridicate a clasei.

Da Nu Nu stiu

0102030405060708090

cooperare

Figura 7 Cooperarea cu ceilalti colegi in realizarea

sarcinilor

Comunicarea este inerenta realizarii activitatilor de cooperare. Cooperarea este

considerata mai mult un efect al coeziunii grupului. In acelasi timp, cooperarea poate fi

un factor important in realizarea performantei. Figura 7 ne indica faptul ca elevii, intr-o

majoritate indiscutabila, au declarat ca au realizat activitati de cooperare. Intr-adevar,

nu s-a analizat care este frecventa realizarii acestor activitati de cooperare. Totusi,

figura 8 ne releva daca aceste activitati de cooperare au un caracter obligatoriu sau

voluntar. Am constatat ca jumatate dintre elevi a afirmat ca aceste activitati au fost

impuse de scoala/ profesori, iar o treime considera ca ele au fost realizate din proprie

initiativa.

Page 16: COEZIUNE SI PERFORMANTA

Da Nu Nu stiu

0

20

40

60

80

100

activitati impuse

Figura 8 Cooperare bazata pe activitati impuse

In clasa exista un o retea de legaturi interpersonale formate pentru realizarea anumitor

scopuri individuale sau grupale. Relatiile interpersonale, prin caracterul si intensitatea

lor, se rasfrang asupra comportamentului si starii afective. Aceste variabile, corelate cu

nivelul performantei clasei, determina elevilor sentimente diverse fata de apartenenta la

acea clasa. Figura 9 ilustreaza ca aproape jumatate dintre elevii chestionati si-au

exprimat multumirea fata de apartenenta lor la aceasta clasa, insa un sfert au declarat

nefericirea fata de includerea lor in aceasta clasa.

mandru multumit fericit nefericit nu stiu

0

20

40

60

80

100

sentimente

Figura 9 Sentimentele in aceasta clasa

PERFORMANTA

In acesta cercetare, apreciem ca performanta este rezultatul activitatilor realizate pentru

atingerea unui scop determinat. Performanta poate fi analizata atat in corelatie cu

obiectivele propuse, cat si prin corespondenta cu rezultate atinse de grupuri care

Page 17: COEZIUNE SI PERFORMANTA

urmaresc aceleasi obiective. Comparatia elevilor cu performantele altor clase de elevi

poate constitui un factor de schimbare: revizuirea obiectivelor ( un nivel mai redicat de

performanta); o strategie de atingere a obiectivelor. Aceste doua obiective secundare

necesita existenta unor relatii de cooperare intre elevi, cooperare care este prezenta,

indeosebi, intr-un grup coeziv. Figura 10 ne arata care este opinia elevilor fata de

performanta propriei clase, comparativ cu celelalte clase: aproape doua treimi

apreciaza ca aceasta performanta este mai redusa, iar aproape un sfert considera ca

performanta este similara cu a celorlalte clase.

mai bune aceleasi mai putine bune

nu are rezul-tate

nu stiu

0

20

40

60

80

100

rezultate scolare

Figura 10 Rezultatele scolare comparativ cu celelalte clase

Obiectivele pot fi stabilite individual sau grupal, iar performanta poate fi analizata

individual sau grupal. Figura 11 releva parerile elevilor fata de numarul colegilor care

au rezultate scolare bune: o treime dintre elevi sunt de parere ca mai putin de jumatate

dintre elevi au rezultate scolare bune, iar aproape o treime considera ca doar cativa

colegi au rezultate scolare bune.

Page 18: COEZIUNE SI PERFORMANTA

toti cei mai multi

jumatate mai putin de jumatate

cativa nici unul0

20

40

60

80

100

elevii

Figura 11 Elevii cu rezultate bune

In aceasta cercetare, sintagma “ rezultate scolare bune” nu se refera la dimensiunea

comportamentala, ci la un interval de note care reflecta o performanta specifica. Figura

12 ofera informatii indirecte despre perceptia elevilor fata de relatia obiective ( note) si

performanta ( nivelul notelor). Aceasta figura nu arata dimensiunea performantei

asumate de elevi, ci dimensiunea performantei recunoscute de ei. Asadar, doua treimi

au opinat ca un elev cu rezultate scolare bune in situatia in care are o medie a notelor

peste 9, iar aproape un sfert se refera la intervalul 8.1-9.

sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9

0

20

40

60

80

100

note

Figura 12 Relatia dintre rezultate scolare bune si note

Page 19: COEZIUNE SI PERFORMANTA

Pentru realizarea obiectivelor si atingerea performantei este necesara realizarea unor

activitati. In mediul scolar, putem vorbi in principal despre activitatile de invatare:

insusirea unor cunostinte noi si reactualizarea acestora. Activitatile de invatare sunt

modalitatile prin care obtinem note. Dar, acesta nu este obiectivul esential si de lunga

durata. Activitatile de invatare sunt importante si necesare in conditiile in care ele

determina progresul intelectual si cultural al elevului. Activitatile de invatare sunt diverse

si ar trebui ghidate de armonizarea nevoilor elevilor cu necesitatea realizarii acelui

progres.

Obiectivele pot fi stabilite extrapersonal: ele sunt inaintea noastra si sunt impuse in mod

egal tuturor. In unele cazuri, nu exista constientizarea necesitatii realizarii acestor

obiective ( progresul intelectual si cultural). Interdependenta acestor factori determina

formarea anumitor atitudini-pozitive sau negative- fata de activitatile de invatare.

necesara importanta frumoasa nu este necesara nu este importanta nu este frumoasa

0

20

40

60

80

100

activitatea de invatare

Figura 13 Opinia fata de activitatea de invatare

Figura 13 infatiseaza urmatoarele: o treime dintre elevi considera

ca activitatile de invatare sunt necesare, iar o treime dintre ei apreciaza ca activitatile

de invatare sunt importante. Asadar, putem conchide ca elevii au o atitudine pozitiva

fata de activitatile de invatare, dar nu putem enunta ideea ca in cultura clasei exista

norme si valori de performanta. In acest context, se pune accentul pe finalitatea

procesului instructiv, si nu pe continutul activitatilor instructive.

Page 20: COEZIUNE SI PERFORMANTA

a lua note mari a ajuta pe ceilalti sa ia note mari

nu stiu

0

20

40

60

80

100

scopul elevilor

Figura 14 Relatia dintre solidaritatate/ individualism si note

Figura 14 prezinta, indubitabil, relatia dintre motivatia de a-si atinge doar obiectivul

instructiv personal si motivatia de a atinge si un obiectiv interpersonal. Putem constata

ca aproape jumatate dintre elevii investigati sunt de parere ca ceilalti colegi sunt

preocupati de atingerea unei performante individuale, iar cealalta jumatate nu si-a

exprimat nici o opinie fata de acesta relatie. Aceasta situatie este contradictorie in

contextul in care exista o comunicare intensa intre colegi si au realizat activitati de

colaborare.

clasa A clasa B clasa C clasa D

0

20

40

60

80

100

clasa

Figura 15 Clasa care ar castiga un concurs de matematica

Figura 15 ne arata opiniile elevilor fata de performanta clasei intr-o competitie cu alte

clase de acelasi nivel ( clasa a-VIII-a). Aceasta competitie inseamna expunerea

ansamblului de cunostinte asimilat pe parcursul timpului, ansamblu reflectat in note,

notele ilustrand in mare masura performantele scolare ale elevilor. Aproape doua treimi

Page 21: COEZIUNE SI PERFORMANTA

dintre elevi au declarat ca o alta clasa ar castiga un concurs de matematica,. Acest

aspect este discutabil in conditiile in care clasa investigata are rezultate slabe la

disciplina “ matematica”, au declarat ca doar cativa elevi au rezultate scolare bune,

insa o treime sustine ca propria clasa ar castiga concursul.

Da Nu Nu stiu

0

20

40

60

80

100

rezultate scolare bune

Figura 16 Perceptia propriilor rezultate scolare ca fiind bune

Daca am analizat aprecierile elevilor fata de rezultatele scolare ale colegilor,

performanta clasei, trebuie sa vedem care este aprecierea fata de propriile rezultate.

Figura 16 ne arata ca aproape trei sferturi dintre elevi au o parere buna fata de nivelul

rezultatelor scolare, si doar un sfert le considera necorespunzatoare.

sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9

0

20

40

60

80

100

medii

Figura 17 Mediile generale

In figura 17 observam nivelul real al rezultatelor scolare. Asadar, elevii si-au exprimat

parerea conform careia elevii cu rezultate scolare bune sunt cei cu note peste 9, au

apreciat ca propriile rezultate sunt bune, dar constatam ca aproape o treime au mediile

cuprinse in intervalul 7.1-8, iar aproape jumatate au medii cuprinse in intervalul 8.1-9.

Page 22: COEZIUNE SI PERFORMANTA

in mare masura in masura potrivita

in mica masura deloc nu stiu

0

20

40

60

80

100

intensitatea influentei

Figura 18 Intensitatea influentei rezultatelor scolare asupra intemeierii relatiilor de prietenie

Tema acestei cercetari se refera la relatia dintre coeziunea clasei si

performanta. Daca am analizat aceste dimensiuni in mod distinct, figura 18 ilustreaza

interdependenta dintre performanta si natura relatiile interpersonale

( indicator al coeziunii grupului). Constatam ca peste jumatate dintre elevi a afirmat ca

rezultatele scolare pe care le au nu determina stabilirea unor relatii de prietenie ( de

colaborare) cu ceilalti, iar aproape un sfert este de parere ca exista o influenta in mare

masura. Acest aspect poate fi explicat prin urmatoarea idée: notele elevilor din aceasta

clasa se concentreaza in jurul aceleiasi valori, adica nu exista o distributie inegala a

notelor. Notele nu reprezinta un factor care ii diferentiaza, ci este un aspect comun

care determina mai degraba relatii de apropiere, intelegere.

Deci, prin aceasta firgura am analizat relatia dintre performanta- factor determinant al

coeziunii grupului.

mai bune aceleasi mai putin bune

nici unul nu stiu

0

20

40

60

80

100

rezultate scolare

Figura 19 Perceptia elevilor fata de propriile rezultate scolare in alta clasa

Page 23: COEZIUNE SI PERFORMANTA

In aceasta figura am analizat relatia: coeziune- factor determinant al performantei. Am

remarcat ca aproape doua treimi au declarat ca in conditiile transferarii in alta clasa

rezultatele scolare vor fi la acelasi nivel. Putem conchide ca nivelul rezultatelor scolare

ale elevilor este influentat in mai mare masura de factori personali ( motivatie, vointa,

capacitate, aspiratii) decat de factori organizationali. Insa, sa nu uitam ca aceasta idée

se bazeaza pe perceptiile elevilor care nu sunt intemeiate pe constientizarea influentei

conjugate a tuturor factorilor mediului inconjurator.

Din aceasta figura, am constatat ca nu exista o determinare a ansamblului relatiilor

interpersonale asupra nivelului performantei.

Page 24: COEZIUNE SI PERFORMANTA

CONCLUZII

In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte:

- nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina

- nivelul performantei clasei- individuale si grupale

- interinfluentarea acestor doua variabile

In acest ultim capitol, incercam sa descoperim daca ipotezele pe care se bazeaza

aceasta cercetare sunt confirmate sau infirmare.

Asadar, prima ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci

coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) s-a confirmat.

Nivelul ridicat al coeziunii ne-a fost relevat prin urmatoarele aspecte: in clasa exista

relatii de prietenie, prin urmare elevii nu vor sa-si paraseasca propria clasa si nu doresc

ca ceilalti colegi sa paraseasca aceasta clasa; exista o comunicare in mare masura,

abordand diverse subiecte; s-au realizat activitati de cooperare. Nivelul performantei a

fost infatisat astfel: elevii au recunoscut ca au note bune, desi aceste note sunt mult

mai mici in comparatie cu cele descrise de elevii investigati ca ar corespunde unor elevi

cu rezultate scolare bune; pe de alta parte, clasa nu ar castiga un concurs de

matematica, dar se apreciaza ca ar fi clasata pe locul 2 ( conform evaluarilor cadrelor

didactice, aceasta clasa nu ar ocupa o pozitie fruntasa).

Consideram ca aceasta clasa are un nivel de coeziune ridicat in conditiile in care un

factor important in intensificarea relatiilor interpersonale pozitive il reprezinta nivelul

performantei individuale ( cei mai multi elevi au note, rezultate scolare asemanatoare,

de unde rezulta o apropiere mai evidenta intre ei)- de aici rezulta o ipoteza

Page 25: COEZIUNE SI PERFORMANTA

complementare: daca clasa are un nivel de perfoamnta individual asemanator,

atunci clasa are o coeziune ridicata. Aceasta coeziune, dublata de ansamblu de

valori specice clasei conform careia activitatile de invatare sunt importante, dar

performantele scolare nu sunt importante, isi pune amprenta asupra performantei-

individuale si grupale.

A doua ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii

interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe realizarea

sarcinilor – s-a confirmat. Am aflat ca in clasa exista relatii de prietenie, ca nu vor sa

paraseasca clasa si nu doresc ca ceilalti elevi sa plece din clasa, comunica des. Pe de

alta parte, au realizat activitati de cooperare, chiar daca, in mare parte ele au avut un

caracter obligatoriu. Apartenenta la aceasta clasa confera sentimente de multumire si

mandrie.

A treia ipoteza- Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat,

cu atat ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei - s-a confirmat partial. Am

descoperit ca performanta elevilor este sub standardul stabilit de ei ca reprezentand

rezultatele scolare bune, desi acesti elevi considera ca ei au rezultate scolare bune. Ei

sunt de parere ca clasa in care invata are rezultate scolare mai purin bune decat

celelalte clase, si doar cativa elevi au rezultate scolare bune. Remarcam aici tendinta

elevilor de a-si supraestima propriile performante, si de a subevalua performantele

proprilor colegi sau propriei clase.

A patra ipoteza- Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat

performanta elevilor nu influenteaza coeziunea – s-a confirmat partial. Elevii au

marturisit ca transferal lor in alta clasa nu ar duce la imbunatatirea performantelor

individuale, iar relatiile de prietenie dintre elevii din clasa nu se stabilesc pe baza

nivelului performantei individuale.

Totusi, putem spune ca intre coeziune si performanta este o relatie interdependenta:

nivelul performantei poate influenta coeziunea ( atunci cand exista rezultate scolare in

jurul aceleiasi medii, relatiile armonioase apar in mai mare masura), iar relatiile

interpersonale stranse( coeziunea) influenteaza performanta in condiitile in care aceste

relatii nu s-au format intr-un mediu competitiv, ci intr-unul “ egalitar”.

Page 26: COEZIUNE SI PERFORMANTA

In final, putem afirma ca coeziunea este un factor care influenteaza in mare masura

performanta unui individ, grup de elevi sau unei echipe de munca.