Codul bunelor maniere

      Bazele codului bunelor maniere se intrevad in antichitate cand s-a inventat un spatiu civic al gestului (agora, forumul, teatrul), precum si arta utilizarii lui, arta oratoriei. Anticii puneau un accent deosebit pe miscarile corpului, deoarece ei considerau ca prin acestea individul isi exprima nobletea, perfectiunea spiritului; gesturile trebuiau sa urmeze o linie mediana, sa nu fie nici domoale, nici foarte iuti - de fapt acesta si explica faimosul proverb roman: “mediocritas optima est”.Evul Mediu a venit cu o alta teorie – gesturile erau expresia unei realitati ascunse, descriau interiorul persoa-nei, ii caracterizau sufletul, viciile, slabiciunile si virtutile sale, in timp ce in exteriorul corpului, printr-o atitudi-ne disciplinata a gesturilor omul se poate modela, poate deveni mai bun.Deja se simte influenta pe care Divinitatea o avea asupra oamenilor - omul chiar daca este lipsit intr-o conjunctura de compania umana, este totusi supravegheat in permanenta de Dumnezeu, iar gesturile sale nu-i mai vizeaza doar pe ceilalti, ci si un transcendent, care si el ofera la randul sau oamenilor diferite semne.Astfel, in acea societate in care se dorea crearea unei ordini bazata pe prezenta masiva a Divinitatatii, alaturi de gestus, a aparut si signum datorita nevoii de miracole, de minuni a acelor vremuri. Fireste functia ordonatoare, morala a gesturilor si-a mai pierdut din substanta odata cu trecrea timpului si multe din gesturile care guvernau societatea in acea perioada au capatat doar valenta metaforica. Astfel, in zilele noastre suma acestor gesturi, insumate in codul bunelor maniere, nu mai reprezinta un instrument de a izbavi sau a condamna un individ, ci se constituie intr-un mijloc de a comunica cu ceilalti, reprezinta o facilitate de a afisa simpatiile si antipatiile, de a lua contact cu ceilalti din jurul nostru fara agresivitate, de a trece prin lume fara a-i deranja pe ceilalti.Fata de antichitate si evul mediu, cand disciplina, ordinea, ierarhia erau impuse de respectul acordat formei, spiritului, ratiunii, se intrevede deja o schimbare in sensul ca accentul se muta pe materie, corp, pasiune.Astfel, Descartes in studiile sale despre pasiunile sufletului, trage concluzia ca ca nu sufletul le intretine, ci pasiunile sunt ceea ce sufletul sufera si suporta, iar Pascal intr-o maniera asemanatoare sustine ca pasiunile iubirii sunt sentimente si ganduri care apartin propriu-zis spiritului desi sunt ocazionate de corp.Fara indoiala, in societatea contemporana nu pot exista sentimente si relatii bazate pe dragostea autentica pe care ne-o dorim fiecare dintre noi daca cei implicati in actul emotional nu tin cont de ceea ce noi numim codul bunelor maniere. Respectarea acestuia se constituie intr-o premisa fundamentala pentru intretinerea unei relatii sentimentale profunde si ca atare va recomand tuturor sa tineti cont de aceste mici sfaturi care chiar daca nu va vor garanta succesul in dragoste… se vor constitui totusi intr-un sprijin puternic in formarea personalitatii voastre. Mult succes

CUM TREBUIE SA SE DESFASOARE O CONVORBIRE

Au  trecut  aproape  o  suta  douazeci  de  ani  de  cindAlexander  Graham  Bell ( 1847 - 1922 ) a  construit  primul  telefonutilizabil ( 1876 ). Astazi  existenta  noastra  este  de  neconceputfara  telefon. Aceasta  inseamna  ca  telecomunicatiile  ocupa  unloc  primordial  in  afaceri , in  relatiile  noastre  familiale ,amicale , sociale. Nici  unul  din  noi , cind  ridicam  de  zeci  deori  pe  zi  receptorul , nu  ne  gindim  ca  aceast  aparat  este  oo  inventie  minunata. Dar  nu  trebuie  ca  tehnica  moderna  siconfortul  oferit  de  ea  sa  ne  faca  sa  uitam  statutul  nostrude  oameni  bine  crescuti. Buna  educatie  este  necesara  si cindvorbim  la  telefon , chiar  daca  este  vorba  despre  cea  mainesemnificativa  conversatie. Cind  suna  telefonul , trebuie  saraspundem  cel  mai  tirziu  dupa  cel  de-al  cincilea  apel. Deasemenea , cind  chemam  pe  cineva  nu  vom  lasa  aparatul  sasune  mai  mult  de  cinci  ori  decit  in  cazuri  speciale.  Modul  in  care  incepe  o  conversatie  telefonica  diferade  la  o  tara  la  tara  si  se  inscrie  intr-un  adevarat " cod ".De  pilda  in  Germania , Franta , Anglia , in  momentul  ridicariireceptorului , cel  solicitat  isi  spune  automat  numele  siasteapta  un  raspuns. Cel  care  a  sunat  isi  declina  numele  siel. La  noi , s-a  stabilit  regula  ca  cel  care  suna  sa  seprezinte , dupa  ce , obligatoriu , a  spus " Buna  ziua ! " , " Bunaseara " sau " Ma  scuzati  ca  va  deranjez , sunt  Maria  Ionescu ,

pot  sa  vorbesc  cu ... ". Daca  este  vorba  de  o  conversatie  peteme  de  serviciu , nu  ne  vom  spune  numai  numele  ci  siprofesia " Sunt  inginerul  Dan  Ionescu si  as  dori  sa  vorbesccu ...". Sa  evitam  deci  situatia  extrem  de  neplacuta  canedeclinindu-ne  identitatea  de  la  inceput  sa  fim  chestionati" Dar  cine  intreaba ? Sa  vad  daca  este ... ! " Chiar  dacapersoana  pe  care  o  cautam  lipseste , nu  vom  scapa  desenimentul  penibil  ca  aceasta  ne  evita.  Omniprezenta  expresia " Alo " trebuie  sa  fie  urmata  denumele  persoanei  care  telefoneaza. Sa  precizam  ca  este  ogrosolanie  ca  un  barbat  care  cere  la  telefon  o  femeie  sauo  femeie  care  cere  la  telefon  un  barbat  sa nu  se  prezintesotului , respectiv  sotiei  acestuia.  Regula  generala  este  ca  cel  care  a  sunat  sa  punacapat  discutiei , in  afara  cazului  in  care  interlocutorul  sauare  motive  serioase  s-o  faca. Exista o  anumita  uzanta  si  ina  pune  receptorul  in  furca. Amindoi  fac  lucrul  acesta  cugrija , fara  a-l  trinti. Recomandare  nu  este  atit  de  gratuitaprecum  pare. Pe  linga  faptul  ca  am  comite  o  impolitete , amputea  bloca  linia  telefonica.  Nu  exista  decit  putine  exceptii  de  la  obligatia  de  asaluta - apelurile  in  caz  de  urgenta : pompieri  sau  salvare.  In  viata  de  zi  cu  zi , ne  confruntam  cu  situatii  incare  nu  este  nevoie  sa  ne  recomandam : convorbirile  cumembrii  familiei  sau  cu  prietenii  apropiati  care  ne  recunoscdupa  voce. De  asemenea , nu  este  cazul  se  ne  spunem  numelecind  cerem  o  informatie  la  un  oficiu  telefonic , la  centralaunei  institutii , la  banca , gara , aeroport.  Daca  pina  acum  ne-am  referit  la  formulele  de  adresaresi  la  cele  de  incheiere  intr-o  convorbire  telefonica , estefiresc  sa  abordam  si  problema  duratei  acesteia. Este  de  doritca  ea  sa  fie  cit  mai  scurta. sa  nu  uitam  ca  telefonul  afost  inventat  pentru  transmiterea  rapida , la  distanta , a  unormesaje  importante. A  discuta  la  nesfirsit  despre  cele  maibanale  subiecte  a  devenit  o  adevarata " boala " a  zilelornoastre. Daca  avem  mai  multe  de  spus  sa  alegem  caleaepistolara  sau  ne  fixam  o  intilnire.  Cum  procedam  cind  avem  pe  cineva  in  vizita  si  sunatelefonul ? Daca  sunt  scurte  comunicari  le  primim  linistiti  sidam  relatiile  cerute  foarte  pe  scurt , dar  fara  sa  fimnepoliticosi. Ne  cerem  apoi  scuze  fata  de  musafiri  ca  sifata  de  cel  care  ne-a  sunat. Este  inadmisibil  sa  purtam  olunga  conversatie  telfonica  de  fata  cu  persoane  straine. Vomspune  interlocutorului  nostru  care  este  situatia  si  vom  aminaconvorbirea. In  nici  un  caz  nu  vom  spune : " Te  sun  eu  pestezece  minute " daca  cel  venit  in  vizita  nu  si-a  manifestatdorinta  sa  plece  imediat. Este  o  gafa. Oricit  de  mult  neintereseaza  persoana  de  la  telefon  are  prioritate  persoanavenita  in  vizita.  Se  intimpla  ca  fara  voia  noastra  sa  asistam  la  oconvorbire  telefonica  strict  confidentiala. Daca  persoana  carea  vorbit  nu  deschide  o  conversatie  pe aceasta  tema  nu  o  vomface  nici  noi. Nu  vom  intreba  cine  a  fost ? ce  dorea ? de  ceesti  suparat ? Ne  prefacem  ca  nu  am  auzit  nimic. Nu  este  odovada  de  ipocrizie  ci  de  tact si  politete.  Un  om  bine  crescut  nu  vede  ceea  ce  nu  trebuie  savada , nu  aude  ceea  nu  a  fost  spus  pentru  urechile  sale  sinu  comenteaza  ceea  ce  nu  a  vazut  si  nu  a  auzit. La  rindulei  gazda  nu  va  relata  pe  larg  conversatia  avuta. S-ar  puteaca  cei  de  fata  sa  nu  fie  deloc  interesati , ci  va  spune

ceva  de  genul - nu  era  nimic  important , sau - probleme , serezolva ... Isi  va  cere  scuze ( pentru  ca  a  vorbit  la  telefonin  prezenta altora )  si  cu  asta  discutia  se  incheie.  Sa  avem  grija  si  cum  raspundem  la  telefon. Cindsuntem  ocupati , curge  apa  in  cada , se  prajeste  ceva  pe  foc ,nu  ne  repezim  la  primul  semnal  ci  oprim  tot  ce  ar  puteaprovoca  mici  " catastrofe " si  raspundem  calm , potolit , faraa-i  reprosa  prietenului  ca  din  cauza  lui  am  inundat  vecinii !Si  cum  unele  activitati  nu  pot  fi  intrerupte , este  depreferat  sa  nu  raspundem  la  telefon. Nimic  nu  neindreptateste  sa-i  lasam  celui  care  ne  cauta  impresia  cane-a  deranjat  taindu-i  vorba  cu  un : " Spune  repede , maspalam  pe  cap ". La  rindul  nostru , cind  telefonam  nu  vomincepe  o  convorbire  cu  reprosuri : " Unde  umblati ? Va  caut  detrei  zile ... ". Este  suparator ! Am  auzit  un  raspuns  amuzantdin  partea  unei  persoane  astfel  apostrofate : " De  ce  nu-mitelefonati  cind  sunt  acasa ?! "  Cind  trebuie  sa  telefonam ? Nu  exista  o  regulagenerala  dar  trebuie  sa  avem  grija  sa  n-o  facem  nici  preadevreme , dimineata , nici  prea  tirziu , seara. In  principiu ,este  bine  sa  cunoastem  programul  de  viata  al  prietenilornostri , si  sa-l  respectam , nederanjindu-i. Cine  tine  sa  aibaliniste , sa  studieze  sau  sa  se  odihneasca  isi  ia  masuri  deprecautie : va  scoate  de  pilda  telefonul  din  priza  pentruscurt  timp. Robotul , care  incepe  sa  se  generalizeze  si  la  noine  scoate  din  impas  daca  avem  de  primit  mesaje  importantesau  daca , pur  si  simplu , vrem  sa  stim  cine  ne-a  cautatintre  timp.  Ce  facem  cind  nu  ne  raspunde  la  telefon  persoana  pecare  o  cautam  ci  altcineva ? Bunul  simt  ne  obliga  sa-iadresam  citeva  cuvinte  interlocutorului  nostru , mai  ales  dacail  cunoastem. Pe  scurt , il  salutam , spunem  cine  suntem  si  cevrem , ne  cerem  scuze  ca-l  deranjam , apoi ii  multumim  pentruinformatiile  pe  care  ni  le  da.  Pledam  aici  pentru  bunele  maniere. Asa  ca  in  cazul  incare  noi  ii  dam  relatii  celui  care  telefoneaza , nu  vomspune  niciodata : " Esti  chemat  la  telefon " sau " Pisalogul  dePopa  te  cheama  la  telefon ". E  o  gafa ! Sa  ne  obisnuim  safim  politicosi  chiar  daca  nu  suntem  auziti  de " pisalog " cisa  spunem  firesc " Radule , te  cauta  domnul  Popa la  telefon ".  Spuneam  ca  in  relatiile  de  serviciu  nu  trebuie  sauitam  sa  ne  spunem  si  profesia : " Sunt  inginerul  Popescu  sias  dori  sa  vorbesc  cu  domnul ... ". Asta  nu  inseamna  sa  neetalam  cu  ostentatie  functia. Am  intilnit  o  somitate  dinlumea  medicala  care  se  recomanda  simplu " sunt  doctorul  X ..."mentionind  doar  meseria , nu  titlurile  pe  care  le  detinea.  Altceva  este  cind  secretara  face  legatura. Vom  fisocati , fara  doar  si  poate , sa  auzim  la  telefon  " Suntdirectorul  general  al  firmei ... ". In  schimb , este  normal  casecretara  sa  sa  spuna : " Aveti  legatura  cu  domnul  directorgeneral  Popa ".  Experienta  ne  dovedeste  ca  avem  de-a  face  si  cusituatii  neplacute. Persoane  care  nu  au  habar  de  elementarelereguli  ale  unei  purtari  civilizate  spun  rastit " Alo , cuElena " , de  pilda.  Daca  din  intimplare  am  gresit  un  numar  de  telefon ,trebuie  sa  ne  cerem  scuze. Cu  toate  acestea  deseori  ni  seraspunde  injurios. Este  o  purtare  incompatibila  cu  statutulde  om  civilizat , asa  ca  sa  ne  abtinem  sa  ne  purtam  la  felvreodata.

       SITUATII  IN  CARE  SE  RECOMANDA  SA       NU  FOLOSIM  TELEFONUL  Sunt  situatii  in  care  nu  se  recomanda  sa  folosimtelefonul. De  pilda , nu  se  adreseaza  prin  telefon  o  invitatiela  o  masa  festiva - receptie , logodna , nunta , botez. De  regula recurgem  la  invitatii  scrise. De  asemenea , nu  se  transmitprin  telefon  condoleante , ci  personal  sau  in  scris.  In  viata  suntem  pusi  adeseori  in  postura  desolicitanti. Vom  telefona  numai  pentru  a  stabili  o  intilniresau  o  audienta. Sansele  noastre  cresc  daca  ne  expunem  problemapersonal.   MICI  NEGLIJENTE  TELEFONICE  Sa  avem  grija  sa  tinem  receptorul  corect  pentru  caaltfel  nu  ne  vom  auzi  bine. Daca  o  convorbire  telefonica  seintrerupe , va  suna  din  nou  cel  care  a  chemat  si  nucelalalt. Cautindu-se  reciproc  in  acelasi  timp , telefonul  vasuna  ocupat  la  nesfirsit.  La  sfirsitul  fiecarei  convorbiri , sa  ne  asiguram  caam  pus  bine  receptorul  in  furca , altfel  rupem  orice  legaturacu  lumea  exterioara  si  pot surveni  o  multime  de  necazuri.         TELEFONUL  ALTCUIVA  Convorbirea  de  la  o  cabina  publica  sau  de  latelefonul  unei  alte  persoane , difera  de  cea  de  acasa - inprimul  rind  ca  durata , dar  si  ca  subiect. Conversatiile  lungidau  nastere  la  cozi  interminabile  in  fata  cabinelor  publice ,constituind  o  sursa  inepuizabila  de  nervi. Nu  trebuie  sa  nefolosim  de  telefonul  altcuiva  decit  pentru  a  face  ocomunicare  scurta. Faptul  ca  i-ai  cerut  gazdei  permisiunea  dea  da  un  telefon , nu  te  indreptateste  sa  sa-ti  rezolvi  toateproblemele  pe  aceasta  cale  si  nici  sa  uiti  unde  te  afli.  Nu  raspundeti  la  relefon  intr-o  casa  straina  decitdaca  va  roaga  gazda.  Daca  ramineti  singur  intr-un  birou  sau  intr-o  locuintastraina  nu  veti  telefona  decit  in  caz  de  axtrema  urgenta  siii  veti  comunica  acest  lucru  propietarului  de  cum  intra  peusa. Tentatia  de a   face  o " mica  economie " dind  telefon  inprovincie  trebuie  inlaturata  din  principiu  si  nu  de  frica  dea  fi  descoperiti.  Principiile  noastre  aplicate  in  viata  si  nu  vorbeleramin  singurele  criterii  dupa  care  suntem  judecati  de  ceidin  jur.  Telefonul  este  cel  mai  potrivit  mijloc  de  a-ti  anuntavizita  intr-o  casa. Evitati  sa  le  faceti  o " surpriza ", chiarsi  rudelor ! Daca  nu  au  telefon , gasiti  o  alta  modalitate  dea  va  anunta. In  orice  caz , nu  mergeti  nicaieri  fara  sa  datitelefon  in  prealabil.

CUM SA NE ADRESAM ?E PERMIS SA TE ADRESEZI UNOR?

      Categoric , nu ! " - raspunde  fermecatoarea  tinara  dedouazeci  de  ani , gindindu-se  cu  spaima  la  multele  tentativemasculine  care  ii  atin  drumul  de  la  birou  pina  acasa.  " Bineinteles ! ", va  spune  cu  un  aer  naturalpensionarul  dispus  oricind  sa  le  raspunda  cu  amabilitatecelor  care  nu  stiu  adresa  unui  muzeu  sau  care  nu  sedescurca  intr-un  cartier.  Conversatia  intre  necunoscuti  nu  mai  reprezinta  demultun  act  de  nepolitete  ci  dimpotriva. Exista  insa  mai  multefeluri  de  a  intra  in  contact  cu  oamenii. A  interpela  pe

cineva  poate  fi  un  semn  de  obraznicie  dar  si  un  simplumijloc  de  a  iesi  din  incurcatura. Uneori  acest  demers  serezuma  la  o  simpla  informatie , alteori  devine  o  lunga  sipasionanta  conversatie. Nu  ne  surprinde  faptul  ca  la  cozi ,prin  parcuri , in  statiile  de  autobuz  oameni  necunoscuti  intrain  vorba  impartasindu-si  parerile  asupra  unui  anumit  subiect.Nu  e  nimic  rau  in  asta  cu  conditia  ca  aceasta  conversatiesa  nu  degenereze  in  cearta.  Intr-un  oras  strain  este  absolut  normal  sa  intrebampe  cineva  care  este  drumul  spre  gara  sau  cel  spre  ocatedrala  celebra. Este  suficient  sa  salutam  si  apoi ,politicos , sa  spunem  pe  scurt  ce  dorim. Orice  om  este  mindrude  orasul  in  care  locuieste  si  ne  va  raspunde  cu  placere.Odata  informatia  obtinuta , vom  multumi  inainte  de  a  pleca  indirectia  indicata. Se  poate  intimpla  insa  ca  informatiaobtinuta  sa  nu  fie  absolut  exacta. Pentru  a  nu  avea  indoieli,e  de  preferat  sa  intrebam  un  sofer  de  taxi , un  vatman , sauun  agent  de  circulatie. Nu  trebuie  sa  ne  jenam  sa  punemastfel  de  intrebari ; interlocutorul  va  pierde  doar  citevaminute. Ne  vom  stradui  sa  nu  interpelam  pe  cineva  care  estefoarte  in  virsta  sau , evident , foarte  grabit. Un  barbattrebuie  sa  fie  foarte  prudent  daca  se  adreseaza  unei  femei.In  general , este  mult  mai  simplu  sa  ne  adresam  unei  persoanede  acelasi  sex  cu noi.  Prin  meseria  lor , agentii  de  circulatie , politistii ,controlorii  de  trenuri  si  tramvaie , hamalii , soferii  de  taxi ,personalul  hotelier  sunt  datori  sa  dea  informatii. Aceasta  nune  indreptateste  sa  nu  spunem " Buna  ziua " , " Va  rog " si" Multumesc ".  Este  permis  sa  ne  adresam  vecinilor  de  plaja , demasa , calatorilor  din  tramvai , din  tren , din  avion , saucelor  care  locuiesc  la  acelasi  hotel  cu  noi ? De  ce  nu ? Inprincipiu  nimic  nu  ne  opreste  sa  schimbam  citeva  pareridespre  timp  sau  despre  un  eveniment  sportiv  important. Dinnefericire  exista  prea  multi  oameni  care  nu  se  limiteaza  lao  conversatie  neutra  si-si  obliga " victima " sa-i  ascultedepanindu-si  toata  viata - bolile  copiilor , primele  iubiri ,nenorocirile  familiei , certirile  cu  sotia , relatia  cu  sefulde  birou , opiniile  sale  politice. Salvarea  vine  totusi  cindpisalogul  coboara  din  tren , caci  si  lucrurile  cele  mai  releau  un  sfirsit ...  Chiar  daca  persoana  cu  care  stam  de  vorba  ne  placein  mod  deosebit , nu  se  cuvine  sa-i  cerem  numarul  de  telefonsau  adresa , daca  ea  nu  are  aceasta  initiativa.   PROBLEMA  TITLURILOR - POLITETEE    SAU  FORMALISM ?      Diferenta  dintre  respect  si  servilism      ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~  De  cind  e  lumea , in  fata  lui  Dumnezeu  si  a  legiioamenii  sunt  egali. Si  cu  toate  acestea  istoria  omenirii  estede  multe  ori  expresia  vanitatii  omului. Intre  aceasta  sietalarea  cu  ostentatie  a  titlurilor  n-a  fost  decit  un  pas.  O  data cu  revolutia  burghezo-democratica  din  Franta ,asistam  la  abolirea  titlurilor  nobiliare  mostenite  din  tatain  fiu  si  la  inlocuirea  lor  cu  simpla  denumire  de  cetatean.Desfiintarea  privilegiilor  nobiliare  perpetueaza  ideea  deegalitate. O  noua  revolutie - socialista  de  data  aceasta -impune  la  inceputul  secolului  XX  termenul  nivelator " tovarase".el  simbolizeaza  schimbarile  radicale  care  se  produc  innumeroase  tari  din  Europa  si  Asia. Cu  toate  acestea ,

inegalitatea  dintre  oameni  a  continuat  sa  existe  si  samarcheze  viata  a  numeroase  generatii  de  oameni. Nu-i  o  noutatepentru  nimeni  faptul  ca  in  absolut  toate  statele  lagaruluisocialist  functia  era  totul , asa  ca  intre  " tovarase " si" tovarase  prim  secretar " diferenta  era  de  la  cer  la  pamint.Singura  modalitate  de  a  te  rupe  de  acesta  realitate  oribilaera  totusi  invatatura. La  capatul  unor  lungi  ani  de  studiu ,puteai  fi  numit " tovarase  inginer " , " tovarase  doctor " ," tovarase  profesor ". Drama  consta  insa  in  faptul  ca  multiau  facut  o  facultate  impotriva  vointei  sau  vocatiei  lor ,neavind  alta  posibilitate  de  a  dobindi  o  identitate. Titlurileastfel  obtinute  s-au  dovedit  a  fi  adeseori  formale.  Bunul  simt  si  aprecierea  corecta  a  efortului  depusin  scoala  ne  obliga  sa  luam  in  consideratie  competentaindividului  si  nu  titlul  cu  care  se  prezinta. Nu  mai  e  onoutate  pentru  nimeni  ca  astazi  a  prezenta  o  diploma  fara  afi  in  stare  sa  faci  dovada  cunostintelor  tale  intr-unanumit  domeniu  nu  iti  asigura  un  loc  in  societate  sauo  slujba.  Ideal  este  sa  existe  o  concordanta  deplina  intretitlu  si  ceea  ce  stii  sa  faci , altfel  esti  un  impostor !  Revenind  la  viata  noastra  de  zi  cu  zi , remarcam  cade citiva  ani  au  aparut  titluri  noi - manager , boss , patron -a  caror  utilizare  ne  pune  deseori  in  incurcatura. Nu  sunabine  nici " Patroane " , nici " Domnule  patron " si  nici " Boss "sau " Sefule ". Preferam  sa  ne  adresam  cu  numele  de  familieal  acestuia. Sau  daca  nu-l  stim , pur  si  simplu  cu : domnule.Este  nepermis  sa-i  spui - sefule !  Pe  de  alta  parte , viata  ne  sileste  deseori  sa  nubeneficiem  de  titlul  dobindit  cu  greu. sa  ne  amintim  atuncica  numele  este  mai  important  decit  titlul  si  ca  a  uitanumele  interlocutorului  nostru  este  o  mare  gafa. Daca  atribuimacestuia  alt  nume  decit  cel  pe  care  il , are  neglijentanoastra  este  de  neiertat. Sa  iesim  din  aceasta  situatieadresindu-ne  cu  un  simplu " Domnule  draga , ..." sau " Stimatadoamna , ...".  O  alta  situatie  este  aceea  in  care  nu  stim  numelepersoanei , dar  stim  ce  profesie  are. In  acest  caz  vom  spune:" Buna  ziua , domnule  profesor " , " Voi  urma  sfaturiledumneavoastra , domnule  doctor " sau " Proiectul  dumneavoastraeste  foarte  interesant , domnule  inginer " .  Daca  suntem  subalterni  titlul  este  absolut  obligatoriu.Pacientul  va  spune : domnule  doctor  si nu  domnule  Vasilescu ,elevul  sau  parintele  va  spune  domnule  Director  si  nu  domnuleIonescu.  Un  semn  de  politete  este  sa  mai  adaugam  ceva  dupaun  raspuns  monosilabic - " da " sau " nu " sau " multumesc ". Saspunem : " Nu , domnule " , " Da , doamna " , " Da , mama " sau" Multumesc , Ana ". De  asemenea , nu  este  recomandabil  savorbim  la  persoana  a  treia.  De  exemplu " Domnul  mai  doresteceva ? " este  o  formula  rezervat  personalului  de  serviciu  sinu  gazdei. In  familie  nu  trebuie  sa  acordam  celor  apropiatititlurile  pe  care  le  au. Este  hilar  ca  stapina  casei  sa-ispuna  femeii  de  serviciu " Ai  grija  sa  aranjezi  cameraprofesorului " cind  profesorul  este  chiar  sotul  ei. La  cealaltaextrema  se  plaseaza  cei  care  uita  sa  fie  politicosi  cusubalternii. Auzim  adesea : " Vasilescule , da-mi  dosarul  acela "Se  va  spune " Domnule  Vasilescu , da-mi , te  rog  dosarul  acela".  Sa  nu  uitam  ca  orice  om  are  dreptul  sa  fie  numit" domn " si  ca  folosirea  acestui  apelativ  este  in  primul  rind

un  semn  al  educatiei  dumneavoastra.   CUM  SA  NE  ADRESAM  UNEI  ADUNARI  Formulele  variaza. La  o  conferinta , va  veti  adresa  cuun  solemn " Doamnelor  si  domnilor " nu " Doamnelor , domnisoarelor "si  domnilor " , cum  auzim  adesea. La  o  intilnire  cu  o  echipade  basket , de  exemplu , veti  spune " Dragi  prieteni ". Larostirea  unui  toast , veti  incepe  prin  a  va  adresa  celor  maiimportante  persoane : " Stimate  domnule  ministru , stimatioaspeti ". De  asemenea  in  adunarile  oficiale  va  veti  adersa        in  primul  rind  personalitatilor , incepind  cu  cele  maimarcante. Exista  o  ierarhie  care  trebuie  respectata  si  acestprotocol  poate  fi  studiat  la  nevoie.  Tot  mai  multe  persoane  apar  la  TV. Intimidate  dereflectoare , de  camere  de  luat  vederi  acestea  uita  cavorbesc  pentru  milioane  de  oameni. Putem  oare  sa  acceptamcu  simpatie  alocutiunile  pe  care  ni  le  baga  pe  git  persoaneinfatuate  care  nu  stiu  sa  ne  zimbeasca  si  nici  sa  ne  spunaun  elementar " Buna  seara " sau " buna  ziua , stimati "" telespectatori " ? Ca  sa  nu  mai  vorbim  de  grija  pe  careacestea  ar  trebui  sa  o  aiba  fata  de  ceea  ce  vor  sa  necomunice , de  tonul  pe  care  trebuie  sa-l  adopte  in  general.De  exemplu , oricit  ar  fi  de  suparat  un  deputat  ar  trebuisa  faca  un  efort  ca  sa-si  controleze  nervii  si  sa  seadreseze  colegilor  sai  cu  voce  calma , fara  strigate  siinvective. Arta  oratoriei  se  invata , iar  amatorismul  va  fiintotdeauna  sanctionat  de  auditoriu. Si  inca  un  amanunt. Nuvei  fi  niciodata  ascultat  cu  atentie  si  respect  dacaapari  in  public  intr-o  tinuta  neglijenta. Cei  care  te  privescpot  crede  ca  ai  petrecut  noaptea  intr-o  bodega  si  nu  aimai  avut  timp  sa  treci  pe  acasa , sa  faci  un  dus , sa  tebarbieresti  si  sa-ti  pui  o  camasa  curata  si  o  cravata.  De  asemenea  nu  este  de  bun  gust , cum  cred  anumitidemnitari , sa  te  imbraci  strident ( in  culori  tipatoare ,sacouri  de  catifea  ori  stofe  lucioase , sau  si  mai  rau ,imbracati  ca  niste  ginerici  in  alb  din  cap  pina  inpicioare ) , " hainele  tradeaza  omul ".     CUM  NE  ADRESAM  DOAMNELOR  IN  SOCIETATE ?  In  acest  domeniu  au  aparut  schimbari  numeroase  fatade  codul  vechi  al  bunelor  maniere  dat  fiind  ca  femeia  areastazi  alt  rol  in  societate. Ea  imparte  cu  barbatul  datoriade  a  asigura  existenta  familiei , datorie  de  care  se  achitacu  multa  inteligenta , spirit  intreprinzator  si  mult  farmec. Inacelasi  timp , femeia  a  devenit  o  persoana  publica - femeiasavant , femeia  politician. Deosebirea  dintre  femeile  casatoritesi  celibatare  nu  mai  are  nici  o  semnificatie ( importanta ).In  viata  sociala  si  de  afaceri  se  intilnesc  femei  sibarbati  de  virste  diferite. " Fetele  batrine " de  altadata  suntpersonaje  de  roman. Astazi , ele  sunt  redactori , asistentesociale , medici  sau  femei  de  afaceri  si  duc  o  viata  plinain  care  nu  mai  ramine  loc  pentru  plictiseala , tricotat ,brodat  etc. Femeia  din  zilele  noastre  isi  primeste  prieteniiintr-un  interior  aranjat  cu  gust  de  catre  ea  insasi  si  isiconduce  masina  cu  dezinvoltura. Unei  asemenea  femei  nu-i  maipoti  refuza  titlul  de  doamna. Este  de  la  sine  inteles  cadaca  interlocutoarea  dumneavoastra  este  medic , ii  veti  spune" Doamna  doctor " - titlu  pe  care  si  l-a  cucerit  prin  studiuindelungat. Corect  este  deci  sa  te  adresezi  cu : doamnadirector , doamna  redactor , doctor , inginer , profesor  si  nu  cudoamna  redactoare , doctora , inginera , profesoara. Cit  de  hilaraeste  pentru  noi  astazi  situatia  in  care  unei   femei  casnice ,

casatorita  cu  un  ministru  sau  cu  un  medic , i  se  spune" doamna  ministru " sau " doamna  doctor " !   CUI  SI  CIND  PUTEM  SPUNE " TU " ?  Poate  nu  este  un  alt  moment  in  viata  noastra  maidrag  ca  cel  al  primului " tu " rostit  de  prima  noastra  iubire." Tu " si " dumneavoastra " poate  fi  frontiera  dintre  o  simplacunostinta  si  o  calda  prietenie. Din  totdeauna  codul  bunelormaniere  a  delimitat  granita  dintre " tu " si  " dumneavoastra ".Prima  regula : tutuirea  nu  se  face  decit  cind  esti  sigur  caeste  bine  venita. A  doua : tutuirea  se  face  de  catre  cel  maiin  virsta , de  catre  superior  si  de  catre  doamna - domnului.La  virste  apropiate , la  cei  din  medii  sociale  asemanatoare ,cu  acelasi  grad  de  cultura  este  chiar  ridicol  sa  spunemmereu " dumneavoastra ". Dar  cred  ca  nu  vom  putea  niciodatasa  spunem  cu  nonsalanta " tu "  batrinului  medic  care  ne-aoperat  sau  profesorului  mult  mai  in  virsta  care  ne-a  fostdiriginte , chiar  daca  am  terminat  o  facultate  si  am  devenitcolegi  de  cancelarie.  Insa  ce  ne  facem  cu  cei  care  ne  interpeleaza , inmagazine  in  special , cu  nepermisul , tu. Auzim  adesea  cu  mareneplacere  cum  ni  se  spune : Cite  salate  vrei ? Asta  estemarfa , nu  o  fac  eu , o  vrei  sau  nu ? Cobori ? Si  pentruastfel  de  persoane  exista  o  solutie  eficienta. Incercati  saprelungiti  putin  discutia  si , cu  un  aer  foarte  natural , sava  adresati  persoanei  in  cauza  cu  Dumneavoastra  la  sfirsitulmicului " scketch " - apasind  mereu  pe  cuvintul  Dumneavostraveti  obtine  in  mod  sigur  efectul  dorit , daca  nu  vi  seraspunde  chiar  cu  Dumneavoastra  macar  veti  fi  tratat  cu  unDumneata. In  mod  gresit  se  crede  ca  dinsul , dinsa , dinsiisunt  pronume  de  politete  iar  el , ea  , ei  sunt  formeireverentioase. Se  va  spune : " Am  vorbit  cu  domnul  director.El  mi-a  spus  sa  revin " si  nu " Dinsul  mi-a  spus  sa  revin ".Regina  Angliei  a  facut  o  vizita  in  Romania. " Ea  erainsotita  de ... " si  nu " Dinsa  era  insotita  de ... ".  Azi  nu  se  mai  spune  parintilor " dumneata " , ci  li  sespune  chiar  pe  numele  mic , in  loc  de  mama , tata. In  multefamilii , copii  se  adreseaza  simplu : Sanda , Andrei. Dacaatmosfera  este  destinsa  si  calma , daca  relatiile  se bazeazape  respect  si  afectiune  profunda , totul  este O.K. Nu  estecazul  sa  ne  formalizam  si  sa  consideram  familia  respectivaprost  crescuta.  Soacrelor  si  socrilor  ne  putem  adresa  cu  mama  sitata. Si  lor  le  putem  spune , daca  sunt  de  acord , pe  numelemic - Rodica , Florin. In  unele  cazuri  nu  se  depaseste  barieralui  Dumneavoastra. In  acest  caz  ne  putem  adresa  cu  DoamnaSilvia , Domnule  Andrei. Daca  nu  le  convine  nici  un  dinformule  recomandati-le  zimbind : vezi  Codul  manierelor  elegante

Tinuta

a. pentru barbati, fata barbierita este cartea de vizita. Daca vrei sa fii placut intr-o relatie, barbiereste-te in fiecare zi, altfel, vei arata ca un 'salbatic'. Fara argumente economice aici! Cate alte lucruri mai putin folositoare si totusi cos-tisitoare faceti, doar pentru satisfactii egoiste? Iar cand este vorba de altruism... Sa aveti grija si de firele de par din nas, al caror aspect este de-a dreptul mizerabil. b. oricare ar fi tipul tunsorii, parul trebuie sa fie ordonat. Altfel, veti arata ca o paiata! c. unghiile trebuie taiate saptamanal. Negrul de sub ele este unul dintre cele mai respingatoare lucruri. Unghia de la degetul mic mai lunga, folosita pe post de scobitoare sau surubelnita este un indiciu de neam prostd. dintii trebuie sa fie nu doar albi si fara resturi alimentare in spatiile interdentare, si si ingrijiti

stomatologic. Caria de la dintii din fata transmite despre tine ca esti neingrijit si delasator. e. mirosul de transpiratie sau cel care iese din gura este 'dinamita' curata pentru relatiile sociale. Nu ai voie sa mananci usturoi sau ceapa atunci cand stii ca vei iesi in lume! Acesta persista pana la 16 ore. Atentie! Mirosul de transpiratie nu se indeparteaza prin parfum, ci cu apa si sapun. In caz contrar, va rezulta o combinatie de nesuportat. Spray-ul se foloseste doar pe pielea proaspat spalata si foarte delicat. Parfumul nu trebuie 'sa-ti ia nasul', mirosul de curat este mult mai placut! Grija si la urechi (care nu se spala niciodata cu apa si sapun, nefiind sanatos), la nas, la picioare. f. ciorapii se schimba oridecateori prind mirosul transpiratiei. Niciodata nu stii cand trebuie sa te descalti si... pazea atunci de altii! Ciorapii gauriti nu se mai poarta, ei neindicand saracie, ci... lene. Un sfat: nu folositi ciorapi supraelas-tici, chiar daca sunt mai rezistenti. Pe langa faptul ca nu sunt sanatosi si nu absorb transpiratia, duc, in timp la macerarea pielii degetelor de la picioare. g. pantofii vor fi intotdeauna curatati de noroi sau praf. Pantofii uzati dau un aer de ... trei parale. Atat vor da si altii pe tine. h. batista trebuie sa nu-ti lipseasca din buzunar. Daca folosesti batista de bumbac, ea trebuie sa fie curata si calcata. Nasul se sufla intotdeauna usor, fara a examina "noutatea" din batista. Gestul este incalificabil! i. vestimentatia va fi asortata dupa regula armoniei culorilor si a modelului: la barbati nu se ingaduie model la haina, odata ce camasa sau cravata are deja model. Numai una din cele trei- camasa, cravata, haina- trebuie sa aiba model. j. se stranuta cu batista la nas. Daca aveti grija, o veti avea intotdeauna la indemana, nefiind nevoie sa scotociti prin buzunare pentru a o gasi. k. expectorarile se efectueaza public, doar in caz de absoluta necesitate si niciodata in batista, ci in servetel. Scuipatul pe jos cu martori- strict interzis! l. ochii nu se curata cu mana, ci cu o batista curata.m. pieptanatul in public este o necuviinta, precum si scobitul in ureche, operatiuni permise doar in baie si intr-o maniera sumara a garderobelor localurilor publice.n. cand sezi, genunchii vor sta stransi - la femei, si mult apropiati la barbati. A se tine genunchii "raschirati" se nu-meste nesimtire...

Salutul...in societate

      . punctualitatea e o forma de respect. Cand mergi intr-o vizita, nu sosi niciodata inainte cu nici un minut; mai bine sa ajungi cu 3 minute mai tarziu. Doar aici este permis sfertul academic. Cand ai o intalnire in oras cu o persoana, totdeauna sa sosesti cu 10 minute mai devreme, niciodata cu un minut mai tarziu. Facand astfel, va veti bucura in intalnirea voastra de un timp in plus. Conditia este ca fiecare dintre cei doi sa respecte aceasta. b. in vizita la necunoscuti sau la persoane mai putin apropiate nu se permite sa duci altceva decat flori. Si sa fie fara sot. c. cand intri, manifestati intentia de a te descalta, din respect pentru curatenia gazdei. Dar nu te descalta decat atunci cand sesizezi ca ea accepta. Pentru unele gazde, descaltatul oaspetilor este o jignire.d. salutul verbal e ste insotit intotdeauna de inclinarea capului, ce trebuie sa fie ampla, nu zgarcita. Cand saluti pe cineva, priveste-l in ochi! Iar daca saluti printr-un gest de mana, rosteste si un cuvant.

e. cel care intra intr-un cerc, saluta primul. O singura data pe toata lumea si nu repeta salutul pentru cei ce-i raspund cu intarziere. f. este interzis unui barbat sa intinda mana unei tinere sau unei femei! g. niciodata cineva mai tanar nu intinde mana celui mai in varsta decat el sau cuiva mai mare in rang. Daca esti intr-o situatie care nu este prezentata aici, gandeste prin excludere. h. nici o femeie nu se ridica in picioare sa dea mana cu un barbat. Si nici un barbat nu da mana sezand vreunei femei. i. stransul mainii se efectueaza scurt si ferm. Nu este permis sa retii mana cuiva. Nu se intind doar degetele si nici nu se da o mana moale. Degetele se strang in jurul palmei celuilalt si nu se tin tepene. Daca cineva manan-ca, nu se cade sa-i intinzi mana. Iar daca altul iti intinde mana cand mananci sau lucrezi si nu esti prea curat, scuza-te si evita stransul mainii din respect pentru el si din motive igienice.j. cand ambii poarta manusi, mainile se dau inmanusate. Trebuie insa, sa scoti manusa cand celalalt e cu mainile goale.

k. prezentarile se fac in ordinea importantei: pe cel mai insemnat il prezinti primul. l. daca un barbat mai in varsta ii cedeaza locul unei tinere in aglomeratie, ea este obligata sa accepte.

Daca discuti cu cineva...

a) Nu monopolizati discutia. Chiar daca aveti talent de povestitor, chiar daca ati picat in dimineata. aceea de la Polul Nord. Desigur ca acolo ati vazut foci, balene, morse, pinguini si alte ciudatenii pe care ceilalti nu le cunosc decit din poze, televiziune  sau dintr-un film documentar. E oare un motiv ca sa vorbiti neintrerupt intreaga seara?b) Evitati sa incepeti majoritatea frazelor cu „Eu” si „Am... ”. V-ar pune intr-o lumina nefavorabila. Ar parea ca in mijlocul lucrurilor va situati dv., adica ati fi centrul pamantului.c) Nu trageti concluzii dupa fiecare afirmatie a interlocutorilor dv. si evitati generalizarile. Un caz auzit sau povestit atunci nu va da acest drept.d) Vorbirea iute, „muscarea” terminatiilor, trancaneala repetata, monotona a aceleiasi idei, fie ea chiar geniala, con-versatia taraganata, afectata - toate duc la rezultate sigure:* daca sunteti gazda — oaspetii se scuza si va parasesc in graba; e tirziu, sunt obositi, locuiesc  departe, se scoala devreme, copilul... ; * daca sunteti invitat — creati in jurul dv. un. vid; acest obicei repetat de citeva ori va creeaza o faima de neinvidiat;* daca sunt nevoiti sa va suporte — cu prima ocazie au sa va evite. S-au imbolnavit. Sunt in provincie. Fac o partida de pescuit...e) Aveti incertitudini in privinta sensului unor neologisme?. Ocoliti-le si paziti-va de ele pina nu le cunoasteti sensul real, felul si locul intrebuintarii. Dindu-le viata pocit, e1e vor inconjura incaperea. , reintorcindu-se sub forma. jnor zimbete ironice sau chiar sub o infatisare mai hada. De multe ori, in discutii, sint pomenite denumiri geografice, numele unor actori, scriitori sau personalitati ale vietii publice mondliale. Nu cunoasteti pronuntia corecta? intrebati: Sa nu va jenati! Nimeni nu va poate pretinde sa fiti poliglot! Cu toate acestea ape1ati si la dictionar.f) Aveti dreptate. Nu o data, ci de o suta de ori. Cu toate acestea nu intrerupeti vorbitorul. Acest „bruiaj fatis” voluntar sau intimplator produce o impresie penibila. Cel intrerupt pierde firul ideilor, se enerveaza, ii stricati seara. Aveti o parere contrara? Perfect! Stapiniti-va suvoiul ideilor si cascada argumentelor pina la sfirsitul frazei. Caci nu e fraza sa nu aiba... capat. Atunci expuneti-va parerea linistit.g) Simtiti ca nu rezistati? Doriti sa reabilitati adevarul, fie si intr-o problema minora? Atunci nu fiti crud, ironic si violent in exprimare si formulare. Menajati femeile si varstnicii de astfel de iesiri si nu faceti exceptie nici cu ceilalti oaspeti. Vorbind calm santeti mai degraba ascultat, caci limba dulce, mult aduce!h) In timp ce-i vorbiti interlocutorului, priviti-l in ochi, privirea in laturi sau aiurea creeaza impresia de om nesincer sau distrat;i) In formularea ideiior folositi-va numai de arsenalul vocabularului; nu folositi ca auxiliare degetele, mainile sau uneori chiar picioarele.j) Sustinerea afectiva a parerii e necesara, dar nu e suficienta si nici eficienta. Demonstratia se cladeste cu argu-mente logice, rationale.k) Nu va aprindeti in toiul discutiei si nu promiteti lucruri pe care nu le puteti indeplini; veti fi socotit un om usuratic etc.;l) Nu contraziceti de dragul originalitatii; nu aprobati lucruri de care nu sinteti sigur, dar nu e recomandabil nici sa le respingeti frontal uneori;m) Adversarul a avut mai multe argumente; in plus, e mult mai documentat. Deci, ati fost invins pe „campul de bataie” al vorbei. Nu va parasiti interlocutorul cu aer de om jignit.  Intrerupeti discutia politicos sau - ceea ce e mai greu - lasati-va convins.n) In conversatiile in grup, vorbeste tu mai putin decat ceilalti. A vorbi putin, nu inseamna incultura sau prostie ci, taria personalitatii. o) Cand esti intr-un contact de stabilire a unei relatii noi, vorbeste tu intai, fiind insa atent sa prinzi momentul de a-i da cuvantul celuilalt: acesta este lucrul cel mai important. p) Nu pune niciodata intrebari cu privire la aspecte negative ce apartin pretenerului de conversatie sau vreunei per-soane mult apropiate acestuia ("De ce boala sufera sotul tau?"; "Cum n-ai luat examenul?"; "N-aveai decat un an de la casatorie, ai si divortat?"). q) Ocoleste orice forma de barfa. N-o rosti si nici n-o asculta!

La masa...

b)       a. nimeni nu pune mana pe lingura si nu serveste inaintea gazdei. b. ia numai din ce esti invitat sa servesti. c. nu insista cu privirea la vreun fel de mancare ce nu ti se ofera.d. nu cauta si nu lua bucata cea mai mare. Toti au vazut-o; si vor intelege ca esti un  mare egoist. Ia doar bucata din dreptul tau, indiferent ce iti cade ''la sorti''. e. nu privi in farfuria nimanui. Daca cineva a varsat ceva din greseala pe fata de masa, nu baga in seama, ci fa-te ca nu vezi. f. sa nu ceri nimic de mancare, chiar daca au uitat sa te intrebe daca esti flamand. g. cutitul, daca e folosit, il vei manui numai cu mana dreapta, iar furculita doar cu stanga. Atentie, in nici o imprejurare, cutitul nu se transforma in ''furculita''   ducandu-l la gura. Asta se face doar la camp...h. stai cat mai aproape de masa, ca sa nu cada firmituri. Sezi pe tot scaunul, nu doar pe marginea lui. i. coatele nu se sprijina pe masa, ci stau cat mai stranse langa corp. De marginea mesei se sprijna doar in-cheieturile, aproape de farfurie. j. nu folosi in veci tacamul pe care l-ai lins, ca sa te servesti din platou sau din borcanul comun. Foloseste lingurita sau furculita pusa special pentru aceasta. Mai mult, este groaznic sa lingi tacamul pus pentru uz comun. Si mai ales sa le pui la loc.k. nu e ingaduit sa te intinzi peste masa ca sa te servesti. Cere celui care este langa platou sau cosul de paine si el te va servi cu tot platoul, nu doar cu o felie. Vezi si nu-ti fa provizii, ia cel mult doua felii de paine. l. mananca fara sa se auda plescaitul saftos al buzelor si limbii. Mancatul zgomotos te descalifica. m. painea se serveste cu mana, niciodata cu furculita; caci se poate intampla ca furculita cu care ai mancat sa atinga si urmatoare felie. Ce rusine ar fi... n. nu te sterge la gura cu painea! Pe gura se afla si praf si altele si ar fi neigienic. Daca nu ai servetel, roaga gazda sa-ti dea unul.o. degetele nu se baga niciodata in farfurie. Astfel, se evita obiceiul antic si murdar de a linge degetele.p. se mamanca tot din farfurie, fara a se lasa nimic. Dar, sub nici o forma nu se face farfuria "luna" cu o bucata de paine.r. nu se toarna niciodata intr-un pahar care nu este complet gol.s. samburii nu se scuipa in farfurie,  prin cadere libera si nici in pumn (ultima metoda se practica doar in aer liber), ci se pun in lingurita adusa langa buze, apoi in farfurioara, unul cate unul. t. interzis a se clati gura cu ultima sau penultima inghititura de bautura, oricare ar fi ea.u. daca este nevoie sa folosesti toaleta sau baia, priveste cu atentie cum stau lucrurile, pentru a le aseza exact cum le-ai gasit. Daca ai folosit WC-ul, sterge urmele lasate pe vas, nimeni nu este dator sa curete dupa tine. Eventual, deschide geamul pentru aerisire. Dupa spalatul mainilor, clateste chiuveta, pentru a nu ramane urme pe ea. Ai grija, sa nu se simta ca ai trecut pe acolo! Este o dovada de bun simt.

In ospetie...

c)       Ospetia este de multe feluri. Cum ne comportam in asemenea ocazii? Cauti sa fii punctual. Suni. De obicei, sta-panul casei deschide usa. Sa tinem minte ca suntem in vizita si desi oamenii declara ca „prima impresie” nu-i determi-nanta, nu suntem obligati sa-i credem.Trecem pragul sufrageriei fara tigara in coltul gurii si nu o aprindem nici in hol. O revizuire fugitiva a tinutei. Intram. In prirnul rind salutam pe stapina casei. In cazul cand e ocupata, asteptati. Apoi, ea va prezinta oaspetilor. Cum au loc prezentarile? Barbatii sunt prezentati femeilor, tinerele doamnelor si tinerii virstnicilor. Pe vremea valsu-lui, unele calciie se ciocneau amintind de ofiterii de cavalerie. Astazi, o usoara aplecare e suficienta. Evitati micile si neplacutele incidente ale prezentarilor. S-ar putea, in cazul ca sunt multe persoane prezente, sa fiti recomandat de doua ori aceleiasi persoane. Nu este o tragedie. ‘Unele persoane le-ati cunoscut anterior. Puteti sa le dati mina. Fata de cei prezentati, nu intrebuintati insipidul si formalul: „Imi face placere!” caci abia ati cunoscut oas-petele

respectiv. Dupa dv. sosesc noi invitati. Alte prezentari. Daca sinteti barbat, va sculati in picioare. Fata de barbati, femeile ramin sezind, chiar cele tinere. S-ar putea ca printre invitati sa descoperiti pe cineva care nu v-a fost sau caruia nu i-ati fost prezentat. Barbat fiind, iar persoana respectiva de sex feminin, nu asteptati interventia unei terte persoane. Spuneti-va numele linistit. E decent ca femeia sa va raspunda in acelasi mod. Nu e suficienta simpla intjn-dere a miinii si un zimbet de circumstanta.Daca se ofera mincaruri reci, atunci fiecare se serveste dtipa gust, fantezie si pofta. Cautati sa nu va umpleti far-furia si s-o lasati pe jumatate consumata. In tarile nordice o astfel de comportare este considerata ca dubla jignire: a gazdei si a bucatelor. Noi adoptam o tinuta asemanatoare. Paharelele cu bauturi, deci cele de tuica, coniac etc. nu se ciocnesc. O simpla ridicare insotita de incetatenitul „Noroc” sau „Sanatate”, pronuntat fara gura plina, e tocmai ce se cere. Gazda va imbie sa-i gustati bunatatile. Multumiti-i si daca i-ati calcat pragul intiia data sau chiar al casei fiind, dar observind innoiri, un tablou, o mobila, un covor — nu ezitati sa va exprimati admiratia fata de gustul alegerii. Va asiguram ca va ramine incintata. Se obisnuieste si invitarea la cina. De aici decurg anumite obligatii in plus. Asezarea oaspetilor la masa - se servesc mвncaruri calde - nu se face la intimplare. Daca avem oaspeti putini, stapina casei le indica locul. Primul este invitat ca sa ocupe loc oaspetele de seama, in virsta, sau cel ce vine mai rar. Atentie! Ocupa loc femeile, iar apoi, intercalati, barbatii. Toata lumea a ocupat loc. Nu e cazul sa va puneti coatele pe masa, nici sa va sprijiniti capul in palme. Plictisit, asteptind, nu incepeti reforma tacimurilor. Lasati-le unde au fost puse. Nu cautati cusururi in asezarea mesei si mai ales nu le comunicati vecinului de masa. Nu obisnuim sa adoptam o tinuta rigida, rece si distanta in asemenea prilejuri. In asteptarea bucatelor bineinteles puteti conversa. Indreptati-va spre subiectele agreabile, subiecte ce pot interesa. Nu conversati nici cu cei din celalalt capat al mesei. E incomod. Procedeul sufera si de alt dezavantaj. Daca spuneti lucruri inexacte, puteti fi corectat. Pacat, va piere pofta de mancare! Apare insa stapinul casei. Daca invitatii sint numerosi sau spatiul nu permite, nu serveste decit pe cei mai apropiati. O sarcina dificila, dar nu imposibila de indeplinit este aceea de a veghea ca oapetii sa nu se plictiseasca. Un cod al ”bon-ton-ului” tiparit in tara lui Jbsen pomeneste: ”oaspetele nu ataca nici filozofia, nici re1igia, ci gusta bucatele. Cel curios e mai apreciat decit cel savant...”. Daca intimplarea a facut ca doi straini sa stea unul linga altul, stapinul casei se poate scula si apropia de ei, ajutindu-i sa lege o conversatie. Pot surveni mici accidente, e adevarat, neplacute. O furculita cade sub masa, se rastoarna un pahar, ne patam pantalonii cu sos. Vom primi alta furculita. Un servetel poate suge vinul rasturnat. Va cereti neaparat scuze pentru neindeminarea dv. Nu inseamna insa sa pomeniti toata seara acest lucru. Ajunge o data si sincer.Tinuta noastra in timpul mesei, chiar daca nu este teapana ca a unui pair englez, poate fi decenta. Coatele le tinem apropiate de corp. Daca au fost puse mai multe tacamuri decit cunostintele noastre gastronomice, sa nu ne pripim. Cineva, mai priceput, tot are sa dea tonul. Cautam sa-l urmam fara sa atragem atentia. Nu bem cu gura plina. Ne-a placut un fel de mincare? Putem cere linistit inca o jumatate de portie. Nu ne lamentam daca sintem instiintati ca s-a epuizat. Nu facem glume in acest sens. Daca vizita are loc in cursul saptamвnii si printr-o intamplare sinteti liber a doua zi, ginditi-va la ceilalti. Nu transformati placerea vizitei intr-o tortura a celor prezenti. Luati-va la revedere, multumiti pentru cele oferite la timp. Motivati pozitia dv. cu argumente demne de crezare. Veti fi apreciat pentru sinceritatea aratata.