ANEXA 1

REGULI SPECIFICE PENTRU CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE ÎN ZONE SEISMICE

(Adaptare dupa cap. 9 din EUROCODE 8)

A1.1 Generalităţi

(1)P Acest capitol se referă la proiectarea clădirilor din zidărie nearmată (simplă), confinată şi

armată situate în regiuni seismice

(2)P Regulile date în continuare sunt suplimentare celor date din capitolele 1-9.

A1.2. Materiale şi moduri de ţesere

A1.2.1. Tipuri de corpuri de zidărie

(1)P În scopul de a evita ruperile fragile, corpurile de zidărie cu goluri trebuie să satisfacă

următoarele cerinţe:

a) volumul de goluri nu trebuie să fie mai mare de 50% din volumul corpului;

b) grosimea minimă a feţelor exterioare trebuie să fie 15 mm, iar a nervurilor interioare

trebuie să fie de 10 mm;

c) nervurile verticale ale corpurilor cu goluri trebuie să fie continui pe toată lungimea

orizontală a corpului.

(2) Corpurile care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus pot fi folosite la sistemele de zidărie

armată cu condiţia ca prin încercări să se demonstreze că sunt sătisfăcute cerinţele de ductilitate

ale pereţilor corespunzătoare sistemului.

A1.2.2. Rezistenţa minimă a corpurilor de zidărie

(1)P Rezistenţa normalizată la compresiune a corpurilor de zidărie, stabilită în conformitate cu

cap. 3.1.2.1, nu trebuie să fie mai mică decât următoarele valori:

- normal pe faţa rostului orizontal : fb = 5.0 N/mm2

- paralel cu faţa rostului orizontal, în planul peretelui : fbh = 2.0 N/mm2

A1.2.3. Mortar

(1)P Cerinţele minime de rezistenţă pentru mortar sunt cele precizate în tabelul 1 din anexa 3.1

din cap. 3, şi variază între 1.0 N/mm2 si 5.0 N/mm2 în funcţie de zona seismică de calcul şi de

regimul de înălţime.

A1

A1.2.4. Ţeserea zidăriei

(1)P Cu excepţia regiunilor cu seismicitate slabă rosturile verticale trebuie să fie complet

umplute cu mortar.

A1.3. Tipuri de zidărie şi factori de comportare

(1) Rezistenţa scăzută la întindere şi ductilitatea mică ale zidăriei nearmate (simple) impun

limitarea folosirii acesteia în zone cu seismicitate ridicată. Cu toate acestea asocierea zidăriei

nearmate cu armături din oţel poate asigura ductilitate ridicată şi poate limita degradarea

rezistenţei sub efectul acţiunilor ciclice. Aceste proprietăţi îmbunătăţite pot fi luate în

considerare la proiectare.

(2)P În funcţie de tipul zidărie folosit pentru elementele rezistente la acţiunea seismică, clădirile

din zidărie pot fi încadrate într-unul din urmatoarele tipuri:

a) construcţii din zidărie nearmată (simplă);

b) construcţii din zidărie confinată;

c) construcţii din zidărie armată;

d) construcţii din sisteme de zidărie armată.

(3) Pentru tipurile de la a) la c) valorile coeficientului de comportare q, aşa cum acesta este

definit în EUROCODE 8 sunt date în tabelul A1.1

Tabelul A1.1. Tipurile de zidărie şi factorul de comportare

Tipul zidăriei Coeficientul de comportare q

Zidărie nearmată 1.5 - 2.0

Zidărie confinată 2.0 - 2.5

Zidărie armată 2.5 - 3.0

Nota: Intrucât în tabelul de mai sus este dat un interval de valori, valorile corespunzătoare

fiecărui tip de zidărie vor fi stabilite în Normativul P100 revizuit.

(4)P Pentru clădirile realizate cu sisteme din zidărie armată se pot folosi valori diferite ale

coeficientului de comportare obţinute din testele de ductilitate.

Nota: Aceste prevederi nu se referă la cadrele cu zidărie de umplutură.

A1.4. Calculul structural

(1)P Modelul structural (de calcul) trebuie să reprezinte în mod adecvat proprietăţile de

rigiditate ale întregului sistem (structural).

A2

(2)P Rigiditatea elementelor structurale trebuie să fie evaluată luând în considerare atât

deformabilitatea din încovoiere cât şi cea din forfecare şi, dacă este cazul, deformabilitatea

axială. Pentru calcule se poate folosi rigiditatea elastică a zidăriei nefisurate sau, mai apropiat de

realitate, rigiditatea zidăriei fisurate pentru a ţine seama de influenţa fisurării asupra

deformabilităţii.

Rigidităţile de încovoiere şi de forfecare ale zidăriei fisurate pot fi luate egale cu jumătate din

rigiditatea elastică a secţiunii întregi de zidărie nefisurată. Pot fi folosite şi proprietăţi de

rigiditate mai precise dacă sunt determinate printr-un calcul logic.

(4) Pentru modelul de calcul, planşeele pot fi considerate, fără verificări suplimentare,

diafragme rigide (în plan orizontal) dacă:

a) sunt realizate din beton armat;

b) golurile din planşee nu afectează semnificativ rigiditatea în plan orizontal a acestora.

(5) Buiandrugii şi/sau parapeţii de zidărie pot fi consideraţi, în modelul de calcul, ca grinzi de

cuplare între doi pereţi dacă ei sunt ţesuţi efectiv cu pereţii alăturaţi şi dacă sunt legaţi atât cu

centura planşeului cât şi cu buiandrugul (din beton armat) de sub zidărie.

(6) Dacă modelul de calcul ia în considerare grinzile de cuplare se poate folosi un calcul de cadru

pentru determinarea efectelor acţiunilor asupra elementelor structurale verticale şi orizontale.

(7) Distribuţia între pereţi a forţei tăietoare de bază pentru ansamblul structurii, obţinută prin

calculul liniar, poate fi modificată cu condiţia ca echilibrul global să fie satisfăcut şi ca forţa

tăietoare în oricare perete să nu fie redusă cu mai mult de 30% şi nici să fie sporita cu mai mult

de 50%.

A1.5. Criterii de proiectare şi reguli de execuţie

A1.5.1. Generalităţi

(1)P Clădirile din zidărie trebuie să fie compuse din planşee şi pereţi care sunt legaţi

(solidarizaţi) pe toate direcţiile.

(2)P Legătura între planşee şi pereţi trebuie să fie asigurată în mod corespunzător prin ancore

din oţel sau prin centuri din beton armat

(3) Poate fi folosit orice tip de planşeu dacă sunt satisfăcute cerinţele generale de continuitate şi

de comportare ca diafragmă rigidă.

(4)P Pereţii structurali trebuie să fie dispuşi, cel puţin, pe două direcţii ortogonale.

(5)P Pereţii structurali trebuie să respecte condiţiile geometrice date în tabelul 9.2.

A3

Tabelul 9.2 Cerinţe geometrice pentru pereţii structurali

Tipul zidăriei t hef/t l/h

Nearmată, cu blocuri

din piatră naturală 350 mm 9 0.5

Nearmată, cu caramizi

din argila şi cu blocuri

din piatra artificiala

240 mm 12 0.5

Idem, în zone cu

seismicitate scăzută 175 mm 15 0.4

Zidărie confinată 240 mm 15 0.3

Zidărie armată 240 mm 15 Fără restricţii

În tabelul de mai sus au fost folosite următoarele notaţii:

t - grosimea peretelui;

hef - înălţimea efectivă a peretelui (vezi cap. 6.1.4 din Cod)

h - cea mai mare înalţime liberă a golurilor peretelui

l - lungimea peretelui

A1.5.2. Cerinţe suplimentare pentru zidăria nearmată (simplă)

(1)P În zonele seismice cu ag 0.30 g, nu se acceptă folosirea zidăriei nearmate pentru clădirile

care au mai mult de două niveluri.

(2)P În planul peretelui, vor fi prevăzute grinzi orizontale din beton (centuri) - sau ca soluţie

alternativă tiranţi metalici - la nivelul fiecărui planşeu şi, în orice caz, la distanţe care nu

depăşesc 4.0 m. Aceste grinzi (centuri) sau tiranţi trebuie să constituie elemente continui de

contur, legate fizic unele de altele cel puţin pe întregul perimetru exterior al clădirii.

(3)P Grinzile orizontale (centurile) din beton vor avea armătura longitudinală cu secţiunea de cel

puţin 200 mm2.

A1.5.3. Cerinţe suplimentare pentru zidăria confinată.

(1)P Elementele orizontale (centurile) şi verticale (stâlpişorii) de confinare trebuie să fie legate

unele de altele şi să fie ancorate de sistemul structural principal.

(2)P În scopul obţinerii unei aderenţe efective între elementele de confinare şi zidărie, betonul

elementelor de confinare trebuie să fie turnat după ce a fost executată zidăria

(3)P Secţiunea transversală a elementelor de confinare verticale şi orizontale nu trebuie să fie

mai mică de 150 x 150 mm2

(4)P Elementele verticale de confinare (stâlpişorii) vor fi prevăzute în următoarele poziţii:

A4

la marginile libere ale fiecărui element de perete structural ;

de ambele părţi ale oricărui gol în perete care are suprafaţa mai mare de 1.5 m2;

în interiorul peretelui, dacă este necesar, pentru a nu se depăşi distanţa de 5 m între

două elemente verticale de margine;

la intersecţiile pereţilor structurali, ori de câte ori elementele de mărginire impuse de

regulile de mai sus se află la distanţe mai mari de 1.5 m.

(5)P Elementele orizontale de confinare (centurile) trebuie să fie dispuse în planul peretelui la

nivelul fiecărui planşeu şi în orice caz la distanţe pe verticală care nu depăşesc 4.0 m

(6)P În fiecare element de confinare, vertical şi orizontal, secţiunea de armătură (longitudinală)

va fi mai mare de 300 mm2. Armăturile (longitudinale) vor fi legate cu etrieri dispuşi la distanţe

egale.

(7)P Continuitatea armăturilor trebuie să fie realizată prin suprapunere pe (o lungime) de 60

diametre.

A1.5.4 Cerinţe suplimentare pentru zidăria armată

(1)P Armătura orizontală trebuie să fie dispusă în rosturile orizontale sau în caneluri speciale

prevăzute în blocurile de zidărie, la distanţe pe verticală de cel mult 60 cm.

(2)P Armăturile necesare pentru buiandrugi şi parapeţi vor fi aşezate în blocuri cu şanţuri

speciale.

(3)P La marginile peretelui vor fi dispuse armături din oţel cu diametrul de cel puţin 4 mm

îndoite în jurul barelor verticale.

(4)P Procentul minim al armăturilor orizontale ale peretelui, raportat la aria totală a secţiunii va

fi cel puţin 0.05%.

(5)P Va fi evitată utilizarea procentelor ridicate de armături longitudinale care conduc la ruperea

la compresiune a blocurilor înainte de curgerea armăturilor.

(6)P Procentul minim al armăturilor verticale distribuite în perete, raportat la aria totală a

secţiunii va fi cel putin 0.10%.

(7)P Armăturile verticale trebuie să fie dispuse în goluri speciale prevăzute în corpurile de

zidărie.

(8)P Armături verticale cu secţiunea de cel puţin 300 mm2 vor fi dispuse în următoarele poziţii:

la ambele capete libere ale fiecarui element de perete;

la fiecare intersecţie de pereţi;

în interiorul peretelui, dacă este necesar, astfel încât să nu se depăşească distanţa de

5.0 m între aceste armături

(9)P Parapeţii şi buiandrugii trebuie să fie ţesuţi în mod continuu de zidăria pereţilor alăturaţi şi

legaţi cu aceştia prin armături orizontale.

A5

A1.5.5. Sisteme de zidărie armată

(1) În cazul în care se folosesc sisteme de zidărie armată, produse industrial, care constau în

blocuri de zidărie cu goluri sau şanţuri pentru amplasarea armăturilor, se acceptă să nu se ţină

seama de prevederile date în A1.2.1.(1) şi parţial în A1.5.4 cu condiţia ca sistemul să fie verificat

experimental şi să existe o Aprobare Tehnica (Normativ/Agrement tehnic).

A1.6. Verificarea siguranţei

(1)P Se presupune că siguranţa la prăbuşire (colaps) pentru “clădirile simple din zidărie” ce

satisfac prevederile date la pct. A1.7.2 este asigurată fără verificări explicite în acest sens.

(2)P Pentru verificarea siguranţei faţă de colaps, rezistenţa de calcul a fiecărui element structural

trebuie să fie evaluată pe baza Capitolelor 5 şi 6 ale Codului şi a unor reglementări specifice -

Normativul P100 si Ghiduri specializate pentru fiecare tip de zidărie.

(3)P Pentru verificarea siguranţei în raport cu prăbuşirea în direcţie perpendiculară pe planul

peretelui, metoda descrisă în Cod la cap. 6.3, poate fi folosită ca ghid pentru determinarea

rezistenţei de calcul .

(4) Pentru verificările la starea limită ultimă coeficienţii parţiali de siguranţă M pentru

proprietăţile zidăriei, care depind de clasa de calitate şi de controlul execuţiei aşa cum este

prevăzut în Cap. 2.4.3 din Cod vor fi modificaţi prin înmulţire cu un factor de reducere ME =

0.80

(5)P Coeficientul parţial S pentru armăturile din oţel va fi luat egal cu 1.

A1.7 Reguli pentru "clădiri simple din zidărie"

A1.7.1 Generalităţi

(1)P Clădirile încadrate în clasele de importanţă III şi IV şi care sunt conforme cu prevederile

date în cap. A1.2 şi A1.5 şi cu regulile date în paragraful următor, A1.7.2, pot fi clasificate în

categoria "clădiri simple din zidărie".

(2) Pentru astfel de clădiri nu este obligatorie verificarea explicită a siguranţei (vezi A1.6.(1)).

A1.7.2. Reguli

(1) În funcţie de acceleraţia de calcul a terenului din amplasament şi de valoarea minimă a ariei

orizontale totale a pereţilor structurali, numărul nivelurilor supraterane nu trebuie să

depăşească valorile date în tabelul A1.4.

Tabel A1.4. Numarul admis al nivelurilor superioare (supraterane)

A6

Acceleraţia de calcul a terenului la

amplasament ag.S 0.03 g 0.06 g 0.12 g

Tipul zidăriei Numărul de niveluri

Valoarea minimă a ariei secţiunii orizontale a pereţilor structurali, exprimată în procente din aria totală a

planşeelor peste nivelul considerat

Zidărie simplă

(nearmată)

1 2.0% 2.5% 6.0%

2 2.5% 5.0% nu se acceptă

3 3.0% 6.5% nu se acceptă

4 3.5% nu se accepta nu se acceptă

Zidărie confinată

2 2.0% 3.0% 5.0%

3 2.0% 4.0% nu se acceptă

4 2.5% 5.0% nu se acceptă

Zidărie armată

3 2.0% 3.0% 5.0%

4 2.0% 4.0% nu se acceptă

5 2.5% 5.0% nu se acceptă

*) În plus faţă de numărul maxim de niveluri construit cu pereţi structurali din zidărie, stabilit

prin tabelul de mai sus se acceptă, peste acestea şi un pod

(2) Configuraţia în plan a clădirii satisface următoarele condiţii:

a) planul este aproximativ dreptunghiular;

b) raportul dintre latura scurtă şi latura lungă nu este mai mic decât 0.25;

c) abaterile de la forma dreptunghiulară (intrânduri şi proeminenţe) nu sunt mai mari de

15% din lungimea laturii paralele cu direcţia respectivă.

(3) Pereţii structurali ai clădirii satisfac următoarele condiţii:

a) clădirea este rigidizată prin pereţi structurali care sunt dispuşi aproape simetric în plan

pe două direcţii perpendiculare;

b) cel puţin câte doi pereţi structurali sunt dispuşi pe două direcţii perpendiculare,

lungimea fiecărui perete fiind mai mare decât 30% din lungimea clădirii pe direcţia

peretelui considerat;

c) distanţa între aceşti pereţi este mai mare decât 75% din lungimea clădirii în cealaltă

direcţie;

d) cel puţin 75% din încărcările verticale sunt preluate de pereţii structurali;

e) pereţii structurali sunt continui de la partea superioară până la partea inferioară a

clădirii.

(5) În zonele cu seismicitate slabă lungimea peretelui cerută în paragraful (4) b) de mai sus poate

fi asigurată prin lungimile cumulate ale pereţilor structurali separaţi prin goluri (vezi A1.5.1.(5))

A7

de pe o axă. In acest caz, cel puţin un perete structural, pe fiecare direcţie, va avea lungimea l

mai mare decât cea corespunzătoare satisfacerii valorii minime a raportulului l/h definită la pct.

A1.5.1(5).

(6) Diferenţele dintre masele şi dintre ariile secţiunilor transversale ale pereţilor structurali pe

cele două direcţii ortogonale între două niveluri adiacente nu depăşesc 20%

(7) Pentru clădirile din zidărie nearmată, pereţii dispuşi pe o direcţie sunt legaţi cu pereţi

perpendiculari la distanţe de cel mult 7.0 m.

A8