RAPORT DE ACTIVITATEA CENTRULUI NAŢIONAL ANTICORUPŢIE

PENTRU ANUL 2014

- 1 -

CUPRINS :

1. COMBATEREA CORUPŢIEI.2. PREVENIREA CORUPŢIEI.3. PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ŞI

FINANŢĂRII TERORISMULUI.4. MANAGEMENTUL INSTITUŢIONAL. ASIGURAREA INTEGRITĂŢII PROFESIONALE.5. FUNCŢIONAREA TELEFONULUI DE ÎNCREDERE. AUDIENŢA CETĂŢENILOR.

EXAMINAREA PETIŢIILOR ŞI INTERPELĂRILOR.6. DEFICIENŢE: CARACTERISTICA, MĂSURI DE SOLUŢIONARE.

ANEXA 1. FABULELE INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE GRAVE ŞI CU REZONANŢĂ SOCIAL-SPORITĂ DEPISTATE DEOFIŢERII C.N.A. ÎN ANUL 2014.

ANEXA 2. FABULELE INFRACŢIUNILOR DE SPĂLARE DE BANI.

- 2 -

În anul 2014, activitatea Centrului Naţional Anticorupţie a fost axată pe sporirea eficienţei în prevenirea şi combaterea corupţiei şi spălării banilor,asigurarea realizării obiectivelor prioritare şi atribuţiilor instituţionale, în corespundere cu prevederile Legii nr. 1104-XV din 06.06.2002, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea infracţiunilor şi contravenţiilor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, precum şi a faptelor de comportament corupţional, potrivit cerinţelor Legii nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei;

b) prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în condiţiile Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;

c) efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative prezentate în Parlament, în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei;

d) asigurarea desfăşurării evaluării riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prin instruire şi consultare, monitorizare şi analiză a datelor referitoare la evaluarea riscurilor de corupţie, precum şi coordonarea elaborării şi executării planurilor de integritate.

Cercetarea penală a infracţiunilor s-a desfăşurat potrivit competenţei instituţionale stipulată în art. 269 Cod de procedură penală, conform căreia C.N.A. efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor prevăzute în art. 243 Cod penal (spălarea banilor), art. 279 C.P. (finanţarea terorismului) şi art. 324-335 C.P. (întreg spectrul de infracţiuni de corupţie, prevăzute la cap. XV C.P. „Infracţiuni contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică” şi cap. XVI C.P. „Infracţiuni de corupţie în sectorul privat”).

Soluţionarea cauzelor contravenţionale de corupţie s-a desfăşurat în corespundere cu prevederile Codului contravenţional, în limitele competenţei atribuite C.N.A. conform art. 401 C.C.

În plan strategic, activitatea de prevenire şi de combatere a criminalităţii corupţionale, spălării banilor şi finanţării terorismului s-a axat pe curmarea cu prioritate a infracţiunilor grave şi deosebit d grave cu un grad sporit de pericol social, contracararea prioritară a faptelor coruptibile în rândul demnitarilor publici şi persoanelor care deţin posturi de conducere, lupta cu actele de corupţie şi conexe corupţiei în sistemul judecătoresc şi organele de drept, în conformitate cu cadrul de politici publice sectoriale:

Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011-2015, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011 şi planurile anuale de acţiuni pentru implementarea acesteia;

- 3 -

Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017, aprobată prin Legea nr. 130 din 06.06.2013 şi planurile anuale de acţiuni pentru implementarea Strategiei.

Concomitent, în cooperare cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale specializate, experţii C.N.A. au participat activ la implementarea documentelor de politici naţionale:

- Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 153 din 15.07.2011 – în colaborare şi sub egida Consiliului Suprem de Securitate şi Serviciului de Securitate şi Informaţii;

- Planului naţional în domeniul drepturilor omului pe anii 2011 – 2014, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 90 din 12.05.2011 – în colaborare cu Ministerul Justiţiei;

- Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 597 din 02.07.2010 – în cooperare cu Ministerul Finanţelor;

- Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a crimei organizate 2011-2016, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 480 din 30.06.2011 - în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne;

- Strategiei de reformă a sectorului justiţiei, aprobată prin Legea nr. 231 din 25.11.2011 – în comun cu Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală;

- Strategiei naţionale în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal 2013-2018, aprobată prin Legea nr. 229 din 10.10.2013 – în comun cu Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

La nivel naţional, s-au întreprins un şir de măsuri complexe în vederea consolidării parteneriatului şi întăririi relaţiilor de conlucrare cu alte autorităţi publice, prin semnarea acordurilor de colaborare reciprocă cu ministerele, alte instituţii publice, organizaţiile neguvernamentale, în scopul realizării în comun a activităţilor îndreptate spre eradicarea fenomenului corupţiei în societate.

În domeniul legislativ, activitatea a fost direcţionată preponderent spre elaborarea proiectelor de acte normative în vederea ajustării cadrului legal care reglementează domeniile de activitate ale C.N.A.

Pe plan extern, experţii C.N.A. şi-au adus aportul la implementarea unui vast set de documente de politici şi proiecte internaţionale, în vederea lărgirii şi întăririi relaţiilor de cooperare cu organismele internaţionale şi europene, cu instituţiile specializate similare din alte state, printre care se numără: Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO, Programul de Asistenţă RM -Consiliul Europei pentru perioada 2013-2015, Parteneriatul Estic pentru buna guvernare şi lupta împotriva corupţiei, Strategia UE pentru Regiunea Dunării,

- 4 -

Proiectul „Strategii locale anticorupţie”, Programul interstatal al măsurilor comune privind lupta împotriva criminalităţii a statelor-membre CSI din 19.03.2010 etc.

Planificarea strategică a activităţii instituţiei s-a realizat având drept scop de bază de a continua procesul de dezvoltare a capacităţilor instituţionale de prevenire şi de combatere a infracţiunilor, precum şi de consolidare a integrităţii profesionale, scop realizat prin implementarea documentelor de politici interne respective:

Programului de dezvoltare strategică a C.N.A.; Planului de integritate al C.N.A.; Codului de conduită al colaboratorului; Programului de dezvoltare a sistemului de management financiar şi

control intern; Politicilor de securitate a datelor cu caracter personal în cadrul C.N.A.

din 26.03.2013; Strategiei de comunicare a C.N.A.; Planului de acţiuni al C.N.A. pe anul 2014.

Managementul instituţional şi controlul intern a fost orientat cu prioritate asupra asigurării integrităţii profesionale, păstrării statutului de organ apolitic care nu acordă asistenţă şi nu sprijină nici un partid politic, este independent în activitatea sa şi se supune doar legii, dispune de independenţă organizaţională, funcţională şi operaţională în condiţiile stabilite de Legea nr. 1104-XV din 06.06.2002.

La nivelul instituţiei, s-au implementat pe larg practicile manageriale care asigură transparenţa în activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei şi spălării banilor, îmbinarea conducerii unipersonale cu cea colegială, precum şi antrenarea societăţii în activitatea anticorupţie, fiind organizate: săptămânal - şedinţe lărgite de lucru cu participarea reprezentanţilor tuturor subdiviziunilor; lunar – întâ lniri şi audienţe cu cetăţenii cu deplasarea în raioanele ţării a conducerii Centrului; trimestrial - şedinţe ale Colegiului C.N.A., în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 1104-XV din 06.06.2002, cu participarea reprezentanţilor altor instituţii ale statului şi societăţii civile, în cadrul cărora s-au examinat problemele majore din domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei şi spălării banilor, cu adoptarea documentelor de politici strategice, aprecierea rezultatelor obţinute şi trasarea sarcinilor în scopul eficientizării activităţii.

În mod prioritar, în toate domeniile de activitate ale instituţiei, s-a realizat monitorizarea continuu a respectării stricte a principiilor: legalităţii şi imparţialităţii, apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, aplicării prioritare a metodelor de prevenire a corupţiei faţă de cele de combatere, aplicării metodelor şi mijloacelor publice şi colegiale menite să asigure climatul de transparenţă şi cooperare civică în lupta cu fenomenul corupţiei.

- 5 -

COMBATEREA CORUPŢIEI

DEPISTAREA, CERCETAREA ŞI CURMAREA INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE ŞI A CELOR CONEXE CORUPŢIEI, PRECUM ŞI A

FAPTELOR DE COMPORTAMENT CORUPŢIONAL

În anul 2014, ofiţerii C.N.A. au depistat şi cercetat 668 de infracţiuni, cu 17,40% mai multe în raport cu anul 2013.

Din totalul infracţiunilor depistate: acte de corupţie şi conexe corupţiei au constituit 498 de infracţiuni,

comparativ cu anul 2013 numărul acestora fiind de asemenea în creştere cu 21,17%. Fabulele dosarelor de corupţie grave şi deosebit de grave se anexează la raport.

infracţiuni de spălare de bani – 45, reprezentând o creştere cu 12,50%faţă de anul 2013. Fabulele dosarelor de spălare de bani grave şi deosebit de grave se anexează la raport.

alte tipuri de crime depistate – 125, inclusiv 47 de infracţiuni de falsificare a documentelor oficiale, 20 crime de dobândire prin înşelăciune sau abuz de încredere a bunurilor, 58 de crime de alt gen (neexecutarea hotărârii judecătoreşti; favorizarea infracţiunii; furtul bunurilor; infracţiuni de ordin economic etc).

Structura, nivelul infracţiunilor depistate

411

498

4045

118125

0

100

200

300

400

500

2014 2013

Acte de corupţie Spălare de bani Altele

- 6 -

Urmărirea penală pe 523 din infracţiunile depistate de C.N.A. s-a pornit şiefectuat de ofiţerii de urmărire penală ai C.N.A., 139 - procurorii Procuraturii(Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupţie, Procuraturii în Transport, procuraturilor raionale), 5 - de ofiţerii de urmărire penală ai Ministerului Afacerilor Interne, 1 - Serviciului Vamal.

În rezultatul acţiunilor realizate de ofiţerii de investigaţii ai C.N.A. s-a reuşit contracararea întregului spectru de crime de corupţie şi conexe corupţiei săvârşite de funcţionari :

corupere pasivă, art. 324 C.P. – 139 de infracţiuni; trafic de influenţă, art. 326 C.P. – 106; exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, art.328 C.P. – 81; abuz de putere sau abuzul de serviciu, art. 327 C.P. – 36; corupere activă, art. 325 C.P. – 45; fals în actele publice, art. 332 C.P. – 28; neglijenţă de serviciu, art. 329 C.P. – 26; abuz de serviciu, art. 335 C.P. - 20; însuşirea averii străine, cu folosirea situaţiei de serviciu – 12; luare de mită, art. 333 C.P. – 4; îmbogăţire ilicită, art. 330 C.P. - 1.

Ponderea actelor de corupţie şi conexe depistate

Abuz serviciu (privat)

4%

Altele3%

Fals în acte publice

6%

Neglijenţă în serviciu

5%

Corupere activă9%

Abuz de putere sau de serviciu

7%

Exces de putere, depăşire atribuţii

16%

Trafic de influenţă

21%Corupere pasivă

29%

- 7 -

Activitatea specială de investigaţii realizată de ofiţerii C.N.A. a acoperit toate instituţiile publice şi sectoarele economice ale ţării, cele mai multe infracţiuni de corupţie fiind înregistrate în :

organe de drept şi ale justiţiei – 131 de crime de corupţie depistate; întreprinderi de stat – 89; administraţia publică locală (Primării) – 82; organizaţii comerciale - 62; birouri de avocatură – 25; medicină publică - 19; instituţii publice în domeniul transportului - 19; instituţii de învăţământ – 16; organe de control fiscal şi revizie – 12; oficii executori judecătoreşti – 10; organele apărării naţionale - 8; instituţii vamale – 5 etc.

Nivelul corupţiei în instituţii, organizaţii

0

30

60

90

120

Avocatu

ra

Medicina

Vama

Altele

Printre posturile deţinute de funcţionarii identificaţi şi cercetaţi penal de C.N.A. pentru săvârşirea crimelor de corupţie şi conexe corupţie au fost :

judecători, Judecătorii – 7 cauze penale;judecător inspector, Consiliul Superior al Magistraturii - 1;procuror, Procuratură – 1;miniştri, viceminiştri - 4 ;directori, adjuncţi de agenţii naţionale (autorităţi) - 3;şefi de instituţii autonome din cadrul autorităţilor - 3;

- 8 -

şefi, adjuncţi de departamente din cadrul autorităţilor - 14;primari - 12;ofiţeri de urmărire penală - 10;inspectori de poliţie - 75;avocaţi - 27;executori judecătoreşti - 10;directori, adjuncţi de organizaţii - 56;medici - 10;lectori, învăţători - 10;inspectori fiscali, revizori, auditori - 11 etc.

De asemenea, au fost relevate acte de corupţie şi conexe corupţiei săvârşite de 57 de persoane fizice. Tipurile de infracţiuni de corupţie cel mai des săvârşite de persoanele fizice au fost traficul de influenţă asupra colaboratorilor de poliţie, alte persoane cu funcţii de răspundere, şi coruperea activă.

În anul 2014, activitatea C.N.A. a fost orientată prioritar spre contracararea infracţiunilor deosebit de grave şi grave, ca urmare s-au documentat: infracţiuni deosebit de grave şi grave - 66,02%, mai puţin grave - 22,01%, uşoare - 11,98%.

Raportul infracţiunilor depistate, conform gradului de pericol social

Uşoare12%

M.P. grave22%

Deosebit de grave şi grave

66%

Analiza infracţiunilor depistate din punct de vedere teritorial, denotă căactivitatea C.N.A. a fost realizată pe întreg teritoriul Republicii Moldova: 482 din infracţiunile contracarate au fost relevate în raioanele din centrul republicii, 119 - raioanele de nord ale ţării, 67 - localităţile sudice.

- 9 -

Raportul infracţiunilor depistate, din punct de vedere teritorial

mun. Cahul, raioanele de

sud10%

mun. Bălţi, raioanele de

nord18%

mun. Chişinău,

raioanele de centru72%

LUPTA CU CORUPŢIA ÎN SISTEMUL JUDECĂTORESC

În anul 2014, ofiţerii C.N.A. au depistat şi cercetat infracţiuni săvârşite de 8 judecători :

­cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin.(3) lit.(a) Cod penal, pe faptul coruperii pasive comise de către preşedintele Judecătoriei raionului Glodeni I.C., care a extorcat şi primit de la cet. T.P. suma de 10000 lei, pentru adoptarea unei sentinţe favorabile pe marginea cauzei penale pornită pe faptul conducerii unităţii de transport în stare de ebrietate. Transmisă Judecătoriei raionului Glodeni;

­procesul penal pornit în baza art. 307 alin. (1) C.P. în privinţa judecătorului Judecătoriei Căuşeni D.C. privind acţiunile ilegale exprimate prin pronunţarea cu buna-ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. În februarie 2014, 2 cauze penale pornite în privinţa judecătorului D.C. în baza art. 324 (corupere pasivă), 326 (trafic de influenţă) C.P. s-au remis Judecătoriei Botanica;

­cauza penală pornită pe faptul traficului de influenţă comis de către judecătorul inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, C.V., care a pretins 10000 euro de la cet. P.T., pentru a influenţa soluţionarea unei cauze. În gestiune;

­cauza penală în privinţa judecătorului Judecătoriei sectorului Rîşcani mun. Chişinău I.T. În gestiunea Procuraturii Anticorupţie;

- 10 -

­cauza penală pornită în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Economice A.C., V.H., E.C. şi A.N., pe faptul pronunţării unor decizii şi încheieri contrare legii. În gestiunea Procuraturii Anticorupţie.

Pe parcursul anului 2014, au fost trimise şi se examinau în instanţele judecătoreşti cauze penale de corupţie depistate şi cercetate de C.N.A. în privinţa a 4 judecători, după cum urmează:

cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin.(3) lit.(a) Cod penal, pe faptul coruperii pasive comise de către judecătorul Judecătoriei Teleneşti G.P., care a pretins mijloace financiare de la avocatul pârâtului R.B., pentru scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a reclamantului V.B.

La 08.04.2014, judecătorul G.P. a fost condamnat de Judecătoria Buiucani la 7 ani de închisoare cu executare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice timp de 10 ani şi obligaţia de a achita amendă în sumă de 160000 lei.

2 cauze penale pe faptul coruperii pasive comise de judecătorul Judecătoriei Căuşeni, D.C., în temeiul art. 324 alin.(2) lit.(c) C.P. şi pe faptul traficului de influenţă comis de asistentul din aceiaşi instanţă, S.M., în temeiul art. 326 alin.(2) lit.(b) C.P., manifestate prin pretinderea şi primirea de la cet. I.M. a 300 litri de motorină şi 100 litri de benzină sub formă de tichete pentru alimentare cu combustibil şi a mijloacelor băneşti în sumă de 500 lei, pentru pronunţarea hotărârilor de încetare a unor procese contravenţionale.

La 03.02.2014, cauzele penale s-au remis Judecătoriei Botanica. Cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin.(3) lit.(a) C.P., pe faptul coruperii

pasive comise de judecătoarea Judecătoriei Criuleni, R.E., în complicitate cu avocata T.M.-F., care au extorcat şi primit 2000 euro de la C.M., pentru adoptarea unei sentinţe de achitare în privinţa cet. A.C. şi V.P., pe cazul de învinuire a acestora de maltratarea cet. G.C.

La 26.06.2014, judecătoarea R.E. a fost condamnată de către Judecătoria Ciocana mun. Chişinău la 8 ani de închisoare cu executare şi achitarea amenzii în sumă de 40000 lei.

Avocata T.M.-F. a fost condamnată la 7 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin.(3) lit.a) C.P., pe faptul coruperii pasive comise de către judecătorul Curţii de Apel Chişinău V.P. în cadrul procesului de insolvabilitate faţă de S.R.L. “P”, precum că în luna mai 2012, a pretins şi primit de la administratorul întreprinderii date un climatizor (condiţioner).

Totodată, C.N.A. monitorizează continuu mersul şedinţelor de judecată pe cauzele penale de corupţie. Pe parcursul anului 2014, pe pagina web a C.N.A. www.cna.gov.md au fost publicate şi mediatizate 133 de sentinţe judecătoreştiprivind condamnarea pentru acte de corupţie şi conexe corupţiei, adoptate de către instanţe în cadrul şedinţelor de judecată.

- 11 -

În scopul diminuării fenomenului corupţiei în domeniul justiţiei, C.N.A. a elaborat propuneri de ordin legislativ, practico-organizatoric şi analitico-informaţional, după cum urmează:

la judecarea cauzelor penale de corupţie, de interzis aplicarea prevederilor art. 55 C.P. „Liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravenţională” şi art. 90 C.P. „Condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei”;

pentru săvârşirea actelor de corupţie de stabilit pedeapsă complementară „privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice” pe termen nelimitat;

aplicarea confiscării averii condamnaţilor pentru acte de corupere; majorarea amenzilor aplicate în cazurile de corupţie cu coeficientul "10"; testarea anuală a integrităţii profesionale a judecătorilor; interzicerea întâlnirii private a judecătorilor cu participanţii la proces;crearea completelor specializate pentru judecarea cauzelor de corupţie;crearea unui sistem informaţional naţional centralizat de gestionare a cazurilor

penale şi civile, ce ar asigura:a) repartizarea cauzelor către judecători cu utilizarea unui soft special;b) elaborarea şi publicarea regulată a rapoartelor privind cauzele examinate de

judecători;c) acordarea dreptului solicitanţilor de a participa la procesele judiciare.

reformarea mecanismului de creare a Consiliului Superior al Magistraturii;acordarea dreptului Procurorului General să autorizeze măsurile speciale de

investigaţii în privinţa judecătorului şi a percheziţiei la locul transmiterii banilor.

- 12 -

ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ

În 12 luni 2014, ofiţerii de urmărire penală ai Centrului au pornit şi instrumentat463 cauze penale de corupţie şi conexe acestora, 44 economico-financiare şi 110 de alte tipuri.

Din numărul total al cauzelor penale aflate în gestiune (1849), au fost finisate 646 de cauze penale.

Din ele, 243 în privinţa a 273 de persoane au fost diferite justiţiei, dintre care: 203 de cauze penale în privinţa a 222 de învinuiţi le-au constituit cauzele penale pornite pe infracţiunile de corupţie şi conexe acestora, 14 în privinţa a 22 învinuiţi pe infracţiunile de ordin economico-financiar şi restul 26 cauze penale în privinţa a 29 de învinuiţi pe alte categorii de infracţiuni.

Concomitent, din numărul total de cauze penale finisate, în 403 de cauze penale, urmărirea penală a fost încetată din diferite motive, inclusiv în 16 cauze penale pe motive de nereabilitare.

De asemenea, în perioada de referinţă, după efectuarea acţiunilor de urmărire penală, 167 de cauze penale au fost conexate la alte cauze penale, iar 189 au fost expediate conform competenţei altor organe.

În 43 de cauze penale urmărirea penală a fost suspendată din diferite motive, inclusiv: în 16 cauze penale în legătură cu eschivarea învinuitului de la urmărire penală, 27 în legătură cu neidentificarea persoanei care a comis infracţiunea.

În această perioadă, pentru comiterea infracţiunilor de corupţie şi conexe acestora, după categoriile de subiecţi, justiţiei au fost deferiţi:

13 - primari şi 1 viceprimar; 1- preşedinte de raion;1 - preşedinte al consiliului primăriei;1 - consilier local;4 - secretari ai consiliilor locale şi primăriilor;7 - funcţionari din cadrul administraţiei publice locale şi centrale;2- şefi ai Instituţiilor Penitenciare;7 - executori judecătoreşti;40 - colaboratori de poliţie, inclusiv 7 ofiţeri de urmărire penală;1 – şef al SUP Sud al SV şi 1 - colaborator vamal;14 – avocaţi;1 – notar public; 1 – şef de birou şi 3 consilieri de probaţiune; 6 - conducători ai instituţiilor de învăţământ superior, mediu şi preşcolar;5 – profesori, instructori auto,maiştri, studenţi;1 – medic-şef din cadrul instituţiei medicale;4 - medici;1- asistentă medicală;

- 13 -

2- şefi ai IFS; 4 - inspectori fiscali;2 – directori ai Băncilor comerciale şi 1 şef de depozit de valori din cadrul acestora;5 - conducători ai Întreprinderilor de Stat;1 – director executiv al Biroului Naţional a Automobiliştilor;1 - şef al Biroului de Înmatricularea Transportului din cadrul ÎS „Registru” şi 3

ingineri din cadrul Birourilor Înmatricularea Transportului;4 – administratori din cadrul întreprinderilor private;2 – administratori ai insolvabilităţii;1 - şef al parcului auto al Spitalului Republican;1- preşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor;1 – preşedinte al Asociaţiei Locatarilor; 3 - contabili-şefi şi contabili din cadrul ÎS şi întreprinderilor private; 1- director al filialei din cadrul ÎS “Centrul pentru pregătirea specialiştilot pentru

Armata Naţională”, 1 - şef al punctului tehnic din cadrul ÎS “Centrul pentru pregătirea specialiştilot pentru Armata Naţională”, 3 - specialişti în domeniul încorporării şi 2 instructori militari;

3 – funcţionari din cadrul Serviciului de asistenţă socială şi protecţia familiei;1 – inspector principal al serviciului control financiar şi revizie;1 - expert evaluator al Camerei de Comerţ şi Industrie;1 - inginer din cadrul IS "Intehagro";2 - inspectori ai muncii; 1 - inspector în construcţie; 1 – montor;1 – şofer din cadrul întreprinderii private; 1 - angajat de la întreprindere privată;1 - magazineră;1 – apicultor şi 27 de persoane fizice.

- 14 -

CERCETAREA CAUZELOR PENALE DE CORUPŢIE SAU CONEXE CORUPŢIEI CU REZONANŢĂ SOCIAL - SPORITĂ

Pe parcursul anului 2014, în instanţele judecătoreşti s-au examinat 31 de cauze penale de corupţie sau conexe corupţiei cu rezonanţă social - sporită cercetate de C.N.A.

De menţionat următoarele cauze penale cu un grad sporit de pericol social:

­ din domeniul judecătoresc: cauza penală în privinţa judecătorului Judecătoriei Criuleni, E.R. - examinată

de Judecătoria sectorului Ciocana mun. Chişinău. Pronunţată sentinţa de condamnare la 26.06.2014.

cauza penală în privinţa judecătorului Judecătoriei Teleneşti, P.Gh. - examinată de Judecătoria sectorului Buiucani mun. Chişinău. Pronunţată sentinţa de condamnare la 08.04.2014. Se află în procedură la Curtea de Apel.

2 cauze penale în privinţa judecătorului Judecătoriei Căuşeni, C.D. - examinată de Judecătoria sectorului Botanica mun. Chişinău. Se află în procedură.

cauza penală în privinţa preşedintelui Judecătoriei raionului Glodeni, C.I. -examinată de Judecătoria sectorului Centru mun. Chişinău. Se află în procedură la Curtea de Apel.

cauza penală în privinţa judecătorului inspector al Inspecţiei Judiciare a CSM, C.V. - examinată de Procuratura Anticorupţie. Se află în procedură.

­ domeniul organelor de drept: cauza penală în privinţa a 13 colaboratori ai Poliţiei de Frontieră învinuiţi de

corupere pasivă - examinată de Judecătoria Hînceşti. Se află în procedură. cauza penală în privinţa a 5 colaboratori ai Inspectoratului Naţional de Poliţie

învinuiţi de corupere pasivă - examinată de Judecătoria sectorului Buiucani mun. Chişinău. Se află în procedură.

­ domeniul financiar: 6 cauze penale în privinţa ex - preşedintelui BEM, G.Gr., ex-vicepreşedintelui

BEM, V.A., altor factori de decizie ai BEM - examinată de Judecătoria sectorului Buiucani mun. Chişinău. Se află în procedură.

­ domeniul administraţiei publice centrale: cauza penală în privinţa secretarului adjunct al Cancelariei de Stat, E.B. -

examinată de Judecătoria sectorului Rîşcani mun. Chişinău. Se află în procedură. cauze penală privind coruperea deputaţilor Parlamentului Republicii Moldova -

examinate de Judecătoria sectorului Buiucani mun. Chişinău. Se află în procedură.

- 15 -

­ domeniul finanţelor publice: cauza penală în privinţa ex - ministrului finanţelor, N.V. - examinată de

Judecătoria sectorului Rîşcani mun. Chişinău. Se află în procedură. cauza penală în privinţa ex-şefului IFPS, V.N. - examinată de Judecătoria

sectorului Rîşcani mun. Chişinău. Se află în procedură. cauza penală în privinţa a 24 de vameşi din cadrul Biroului Vamal Leuşeni -

examinată de Judecătoria sectorului Botanica mun. Chişinău. Se află în procedură. cauza penală în privinţa şefului Direcţiei administrare fiscală a IFPS, S.E. -

examinată de Judecătoria sectorului Centru mun. Chişinău. Se află în procedură.

În total, pe parcursul anului 2014, instanţele judecătoreşti au pronunţat 143 de sentinţe în privinţa a 160 de persoane pe dosarele penale de corupţie.

- 16 -

PREVENIREA CORUPŢIEI

Avizarea proiectelor de acte legislative şi normativeS-au examinat 909 de proiecte de acte normative, dintre care: au fost supuse

avizării cu prezentarea recomandărilor de rigoare – 307 proiecte. Acestei proceduri sunt supuse doar proiectele care cad sub incidenţa art.38 alin.(1) şi a art.40 din Legea nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

Efectuarea expertizei anticorupţie asupra proiectelor de acte legislative şi normative

Din numărul total de 909 proiecte examinate, 602 de proiecte (în anul 2013 –537) au fost supuse expertizei anticorupţie, dintre care 316 au fost proiecte de legi, 263 proiecte de hotărâri ale Guvernului şi 23 proiecte de acte departamentale.

Cu titlu de iniţiativă legislativă a deputaţilor în Parlament au fost înaintate - 153 (în anul 2013 – 186) de proiecte, Adunarea Populară a Găgăuziei a prezentat spre expertizare – 5, iar restul 449 (în anul 2013 – 351) de proiecte au fost înaintate de către Guvern.

Din numărul proiectelor supuse expertizei anticorupţiei 251 (în anul 2013 – 216)de proiecte au fost proiecte integrale, 347 proiecte – de modificare şi completare (în anul 2013 – 321) şi 4 proiecte de abrogare (în anul 2013 – 0).

În procesul de efectuare a expertizei anticorupţie s-a stabilit că 32,23% (în anul 2013 –39,11%) de proiecte au fost lipsite de justificare suficientă pentru promovareaacestora şi 9,47% (în anul 2013 – 16,95%) nu corespund normelor de transparenţă în procesul de luare a deciziilor. Din numărul total de proiecte supuse expertizei anticorupţie, atît în anul 2014, cît şi în anul 2013 jumătate din proiecteleimplementarea cărora a implicat costuri financiare, nu au oferit o justificare financiarăcu efecte juridice, care ar preciza sursa de finanţare. Este important de menţionatfaptul că anume această abatere reprezintă una din cauzele pentru aplicarea pasivă a legislaţiei.

Din totalul proiectelor examinate, 72,21% (în anul 2013 – 92,16%) au fost identificate ca promovând interesele private/de grup, contrar interesului public, precum şi conţinând potenţialul de a afecta drepturi şi interese.

Efectuând evaluarea în fond a proiectelor supuse expertizei au fost identificaţi 1305 (în anul 2013 – 1343) factori de coruptibilitate, dintre care: discreţii excesive ale autorităţilor publice – 34,62% (în anul 2013 – 40%); conflicte normelor de drept –18,50% (în anul 2013 – 14%); formulări lingvistici ambigui – 18,17% (în anul 2013 –21,48%); cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor persoanelor – 5,71% (în anul 2013 – 3,76%); lipsa sau insuficienţa mecanismelor de control – 8% (în anul 2013 –8%); responsabilitate şi sancţiuni necorespunzătoare – 5% (în anul 2013 – 6%); norme de trimitere, de blanchetă şi norme în alb – 4% (în anul 2013 – 2%); accesul limitat la informaţie, lipsa transparenţei – 5% (în anul 2013 – 4%); alţi factori de coruptibilitate – 1% (în anul 2013 – 0,76%).

- 17 -

O problemă majoră atestată de către experţii CNA, este termenul exagerat de scurt oferit pentru efectuarea expertizei anticorupţie. La circa 110 proiecte autorii solicitau efectuarea expertizei anticorupţie într-o zi sau de la 2 la 5 zile, deşi cadrul legal stabileşte în acest sens un termen de 10 zile lucrătoare, iar în cazul proiectelor complexe - 1 lună.

Elaborarea proiectelor de acte legislative şi normativeS-au elaborat 3 proiecte de acte normative, dintre care:aprobate: hotărîrea Guvernului cu privire la unele măsuri de realizare a Legii

nr.269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf) nr.475 din 19.06.2014; hotărîrea Guvernului pentru implementarea Legii nr.325 din 23.12.2013 privind testarea integrităţii profesionale nr.767 din 19.09.2014.

în curs de definitivare: proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (325/2013, 90/2008, Codul penal, Codul de procedură penală, Codul Contravenţional şi altele).

Concomitent în perioada menţionată s-a participat la 58 şedinţe şi grupuri de lucru, dintre care majoritatea au fost organizate în scopul implementării Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei.

De asemenea, s-a participat la diferite dezbateri publice asupra proiectelor elaborate de autorităţile publice, cum ar fi:

- lansarea publică a trei proiecte de lege (proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale, proiectul de lege privind Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative) elaborate întru realizarea domeniul specific de intervenţie 4.1.2 din Planul de Acţiuni pentru implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016, şi care vizează în ansamblu reformarea Comisiei Naţionale de Integritate şi îmbunătăţirea mecanismului actual de verificare a averii, intereselor personale, modul de declarare şi sancţionare a conflictelor de interese, incompatibilităţilor şi restricţiilor;

- masa rotundă „Necesitatea adoptării pachetului de lege privind consolidarea responsabilităţii financiare a partidelor politice în perioada electorală”, organizat de CREDO, 16 iulie 2014;

- conferinţa de presă cu tema „Consolidarea sistemului de integritate prin aprobarea şi adoptarea politicilor anticorupţie şi de asigurare a integrităţii, organizat de CREDO, 18 iulie 2014;

- conferinţa de presă cu genericul „Transparenţa proprietăţii mass-media: între monopol şi pluralism”, Centrul pentru Jurnalism Independent, 19 septembrie 2014.

În luna februarie în cadrul Centrului a fost organizată instruirea operatorilor liniilor telefonice anticorupţie cu tematica: „Cadru normativ ce vizează funcţionarea sistemului liniilor telefonice anticorupţie, clasificarea sistemului, reguli generale de funcţionare si responsabilităţi”.

- 18 -

Pe plan internaţional: În perioada 08-11.04.2014 a fost efectuată o vizita de studiu la instituţiile

anticorupţie şi ONG-urile din România. Scopul vizitei de studiu a fost preluarea bunelor practici regionale pentru redactarea şi oferirea unor recomandări şi soluţii viabile pentru Republica Moldova în contextul implementării Convenţiei civile împotriva corupţiei, luînd în calcul experienţa României, a evoluţiilor legislative şi instituţionale ale acestei ţări în domeniul anticorupţie.

S-a participat la Seminarul regional “Prevenirea corupţiei – tendinţe şi practici de succes în Europa de Est şi Asia Centrală”, desfăşurat în perioada 26-27 iunie 2014 în or. Tirana, Albania, precum şi la atelierul de lucru privind „Evaluarea Metodologiei de efectuare a expertizei anticorupţie a legislaţiei şi a Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie”, desfăşurat în perioada 8-11 septembrie 2014 în or. Becici, Muntenegru.

La 13–14 noiembrie 2014 s-a participat la Conferinţa regională privind buna guvernare şi provocările politice anticorupţie. Evenimentul a avut ca scop încurajareasocietăţii civile la un dialog cu organele de stat în identificarea măsurilor eficiente de prevenire a corupţiei. În cadrul acesteia a fost prezentată practica CNA în efectuarea expertizei anticorupţie.

Educaţia şi sensibilizarea anticorupţieÎn anul 2014 au fost desfăşurate 542 instruiri anticorupţie, sau de 3,2 ori mai

multe comparativ cu tot anul 2013 (168 instruiri). Audienţa a fost estimată la circa 28000 persoane, inclusiv agenţi publici – 26500, studenţi/elevi – 1500. Comparativ cu anul 2013, numărul persoanelor instruite s-a majorat de 4,6 ori (anul 2013 - 6000 persoane).

Cele mai multe activităţi de instruire organizate (84%) au fost determinate de punerea în aplicare a Legii cu privire la testarea integrităţii. Astfel, cursul de instruire cu genericul „Integritatea funcţionarului public, prevederile Legii 325 privind testarea integrităţii profesionale” a fost audiat de circa 25400 agenţi publici, sau circa 91% din numărul total de persoane instruite.

Cu referire la punerea în aplicare a legii date, important e de menţionat faptul că, doar urmare solicitării CNA, 100% entităţi publice monitorizate (peste 980 instituţii din 1049 informate) au instituit registre de declarare a conflictelor de interese, de raportare a influenţelor necorespunzătoare şi a avertizărilor de integritate, iar circa 70,0 % entităţi publice au instituit registre de declarare a cadourilor.

Activităţile de instruire ale CNA, de asemenea, sau centrat pe tematici precum “Consideraţiuni conceptuale privind integritatea. Avertizorii de integritate” şi “Răspunderea juridică pentru faptele de corupţie”, acestea fiind desfăşurate în cadrul Academiei de Administrare Publică pentru funcţionari publici de diferit nivel, inclusiv debutanţi.

- 19 -

Alte activităţi, ce au ca scop informarea tinerei generaţii despre fenomenul corupţiei, sunt training-urile „Tinerii împotriva corupţiei”, desfăşurate după caz în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Guvernul Tinerilor din Republica Moldova, Asociaţia Obştească „Făclia” or. Ungheni, Centrul de Resurse pentru Tineret „Dacia” or. Soroca, Centrul de Resurse pentru Adolescenţi şi Tineret or. Bălţi, Colegiul Pedagogic „Ion Creangă” al USM „Alecu Russo”, or. Donduşeni.

În mai 2014, CNA în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova (USM) şi Autoguvernarea Studenţilor USM (ASUSM), a lansat campania “EU - pentru educaţie prin integritate”. În acest sens, a fost semnat un acord de colaborare între CNA, USM şi ASUSM, înţelegere ce prevede promovarea culturii de integritate, atît în rindul studenţilor, cît şi a profesorilor. În urma semnării acordului de colaborare cu USM, la campania dată au aderat Universitatea de Studii Europene din Moldova împreună cu facultatea de istorie a Universităţii Pedagogice “Ion Creangă”. Respectiv, pentru a informa studenţii şi profesorii privitor la conceptul de corupţie, riscurile şi prejudiciile acestui fenomen negativ, formatorii CNA au desfăşurat o serie de instruiri, au fost diseminate insigne cu mesajul “EU nu iau mită” şi “EU nu dau mită”, alte materiale informative.

În octombrie la campanie a aderat Asociaţia Obştească pentru Copii şi Tineret „Făclia”, iar în noiembrie Colegiul de microelectronică şi tehnică de calcul, cu care CNA a semnat un acord de colaborare.

În iunie 2014, pentru copii din tabăra de odihnă Sadova, a fost organizat training-ul “Un viitor fără corupţie”. La această activitate CNA a colaborat cu administraţia taberei şi cu Asociaţia Obştească „Guvernul Tinerilor din Republica Moldova”.

În august 2014 a fost organizată şcoala de vară „Tinerii împotriva corupţiei”, la care au participat 12 studenţi ai diferitor instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova şi 12 studenţi din Ucraina. Evenimentul a fost organizat de CNA cu suportul Misiunii EUBAM, Serviciului de Grăniceri al Ucrainei.

În septembrie 2014 Centrul a dat start Proiectului “Angajarea mass-media şi a tinerilor în activităţi anticorupţie”. Activitatea se desfăşoară pe mai multe subiecte, dintre care: concurs de desen şi pictură cu genericul “Talentul nu ia mită. Integritatea în imagini” şi concurs de eseuri pentru studenţi „Integritatea în cuvinte”. Proiectul este finanţat de Fundaţia Hanns Seidel din Germania. Rezultatele concursurilor au fost anunţate în cadrul unui eveniment organizat de CNA la 14 noiembrie 2014, în cadrul expoziţiei din Centrul pentru Tineret şi Copii „ARTICO”.

Invitatul evenimentului a fost interpretul Marin Creţu, alias Kapushon care a venit în premieră cu o piesă anticorupţie de promovare a liniei naţionale anticorupţie. Cîştigătorii au primit cadouri de preţ, printre care : tablete, discuri externe şi cărţi electronice.

Avînd la bază desenele şi picturile cîştigătorilor (12), a fost tipărit un Calendar pentru anul 2015 cu logo-ul „calendarul integrităţii. Rupe lanţul corupţiei”, fiind multiplicat în 1500 ex..

- 20 -

Începând cu octombrie curent, în transportul public din Capitală şi municipiul Bălţi (peste 120 de troleibuze şi autobuse, dotate cu monitoare), derulează un spot publicitar anticorupţie. Clipurile video prezintă istoria unui funcţionar „corupt” şi consecinţele pentru infracţiunile de corupţie – o cămaşă de deţinut. La finalul spotului, oamenii sunt îndemnaţi să sune la linia naţională anticorupţie – 0 800 55555. Publicitatea a fost lansată potrivit unui acord încheiat între CNA şi Casa Audio, iar mesajele anticorupţie, formulate în română şi rusă, sunt difuzate zilnic, la fiecare 15 minute, fiind planificate circa 6000 de vizualizări pe zi. Campania de sensibilizare va dura 6 luni.

De asemenea, sunt puse în derulare două spoturi publicitare cu mesaj anticorupţie la două posturi TV: „Publika” şi „1 Prime”, inclusiv spotul „Opreşte, cît e lucru pe cinste”, elaborat în cadrul proiectului MIAPAC şi difuzat în anul 2013 la postul televizat “Publika TV” doar de 36 de ori.

Începând cu decembrie curent, Centru, în colaborare cu Asociaţia Agenţiilor de Publicitate din Moldova (AAPM), a demarat Campania „Rupe lanţul corupţiei. Apelează Linia Naţională 0 800 55555”. Campania se desfăşoară în mun. Chişinău în perioada 08.12.2014 – 31.12.2015 şi constă în amplasarea placatelor anticorupţie (5 tematici) pe 20 de dispozitive publicitare formatul 6x3 m şi pe 30 tip citylight cu formatul 1,2x1,8 / 1,1x1,6.

O altă campanie anticorupţie, organizată în vederea promovării liniei naţionale anticorupţie, a fost desfăşurată de către subdiviziunea teritorială „Nord”. Activităţile au fost organizate în parteneriat cu Birourile vamale Bălţi, Ungheni, Briceni, Direcţiaile Regionale Nord şi Vest ale Departamentului Poliţiei de Frontieră al MAI şi Biroul teritorial Otaci al EUBAM, in cadrul cărora au fost diseminate insigne cu mesajul “EU denunţ corupţia la 0 800 55555”.

Evaluarea riscurilor de corupţieÎn anul 2014, experţii Centrului au participat în calitate de membri ai grupurilor

de lucru în cadrul a 9 entităţi publice: CNA, MAEIE, Serviciul Vamal, Poliţia de Frontieră, Agenţia pentru protecţia drepturilor consumatorilor, Ministerul Apărării şi în cadrul a trei instituţii medico-sanitare.

Procesele de evaluare a riscurilor de corupţie au fost finisate la Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Serviciul Vamal (domeniul auditului post-vămuire), trei instituţii medico-sanitare publice: AMT Centru, Spitalul clinic municipal nr. 1 şi Institutul Mamei şi Copilului, cu elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de integritate. Aceste documente de politici au fost plasate pe paginilr web ale fiecărei instituţii în parte. La Ministerul Apărării elaborat proiectul planului de integritate şi remis spre coordonare subdiviziunilor implicate.

Urmare constatării unor deficienţe în sectorul sănătăţii, în adresa Ministerului Sănătăţii a fost remisă o solicitare în vederea iniţierii activităţilor de revizuire a Codului cadru de etică al lucrătorului medical şi farmaceutic, cu elaborarea unui mecanism eficient de examinare a încălcărilor normelor etice şi de sancţionare. De asemenea, concluzii privind problemele identificate în sectorul sănătăţii au fost

- 21 -

prezentate de către colaboratorul CNA în cadrul unei şedinţe a Consiliului pentru prevenirea corupţiei şi diminuarea plăţilor neformale în sistemul de ocrotire a sănătăţii, organizate de către Ministerul Sănătăţii, precum şi în cadrul unei întruniri cu reprezentanţii ONG-rilor de profil.

Alte două entităţi publice: Departamentului Poliţiei de Frontieră (Aeroportul Internaţional Chişinău, pct. de trecere Otaci ai DR Nord şi punctele de trecere Leuşeni, Ungheni, Sculeni ai DR Vest) şi Agenţia pentru protecţia drepturilor consumatorilor sunt la etapa acumulării şi analizei informaţiilor relevante acestui proces.

La Departamentul Instituţiilor Penitenciare activitatea a fost iniţiată dar ulterior sistată, deoarece instituţia este în proces de reorganizare, iar o serie de cate normative relevante domeniului sunt în proces de elaborare. Subiectul a fost expus discuţiilor la şedinţa Grupului de monitorizare a implementării SNA din 23 decembrie curent, fiind primită decizia de a amâna termenul de realizare a acestei activităţi pentru semestru II/2015.

Reieşind din numărul limitat de colaboratori ai CNA implicaţi în evaluarea riscurilor de corupţie (4), numărul instituţiilor în care Centru asigură concomitent desfăşurarea acestei activităţi este insuficient. Totodată, urmare punerii în aplicare a Legii privind testarea integrităţii profesionale, a crescut considerabil numărul denunţurilor în adresa CNA, ce denotă persistenţa riscurilor de corupţie în cadrul entităţilor publice.

În acest context, CNA a remis circulare în adresa autorităţilor publice cu recomandarea ca în procesul de realizare pe intern a activităţilor de management al riscurilor, implementat în contextul Legii cu privire la controlul financiar public intern, un accent aparte să fie pus pe managementul riscurilor de corupţie. În calitate de suport metodologic, a fost prezentat un model de Registru al riscurilor de corupţie, care, fiind adaptat de fiecare instituţie în parte, necesită a fi integrat în Registrul instituţional al riscurilor, aferent unui obiectiv aparte “Consolidarea integrităţii instituţionale”.

Elaborarea şi implementarea proiectelor de asistenţă externă:În cadrul programului Comprehensiv de Consolidare Instituţională (CIB), a fost

pregătit proiectul Notei conceptuale pentru proiectul Twinning - Consolidarea capacităţilor operaţionale ale Centrului Naţional Anticorupţie în combaterea corupţiei, care va fi lansat în 2015. În contextul prioritizării necesităţilor de asistenţă în cadrul acestui proiect, a fost găzduită Misiunea de evaluare (23, 25 septembrie 2014).

A fost elaborat şi transmis către PNUD Moldova conceptul de proiect privind Consolidarea capacităţile de prevenire şi analiză a corupţiei.

Au fost elaborate şi expediate propuneri de proiect în scopul examinării posibilităţii finanţării de către Fundaţia germană Hanns Seidel din contul bugetului acesteia pentru 2015-2018:

- 22 -

1. Domeniul de cercetare: propunerea de proiect pentru optimizarea bazei informaţionale a CNA cu scopul de a genera suport pentru funcţiile de combatere şi prevenire ale instituţiei.

2. Domeniul software: proiectul propus are obiectivul general de perfecţionare a Strategiei Naţională Anticorupţie şi contribuirea la consolidarea Sistemului Naţional de Integritate al RM.

3. Domeniul integrităţii publice: obiectivul general al proiectului este asigurarea implementării prevederilor SNA în partea ce ţine de consolidarea sistemului naţional de integritate, avînd drept scop perfecţionarea activităţii de prevenire a corupţiei şi sporirea încrederii societăţii în CNA.

Activităţi desfăşurate în domeniul liberalizării regimului de vize cu UE:A fost asigurată participarea în cadrul Grupului de lucru privind liberalizarea

regimului de vize şi a Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană. A fost avizat proiectului Planului de Acţiuni privind implementarea Programului de susţinere a sectorului bugetar, în vederea implementării condiţionalităţilor liberalizării regimului de vize. De asemenea au fost redactaţi termenii de referinţă a unei componente a Matricei de politici privind Suportul bugetar pentru anii 2014-2016 şi s-au raportat evoluţiile în privinţa implementării Matricei de Politici pe parcursul anului 2014. A fost planificat bugetul necesar pentru anul 2015 pentru implementarea condiţionalităţilor anticorupţie în cadrul Matricei de politici privind liberalizarea regimului de vize.

A fost implementată Hotărîrea Guvernului nr. 463 privind aprobarea măsurilor suplimentare privind Programul Naţional pentru implementarea Planului Naţional de Acţiuni privind implementarea regimului de vize.

Au fost prezentate propunerile pentru elaborarea Planului Naţional de Acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE şi a Agendei de Asociere. A fost elaborat Raportul privind îndeplinirea de către CNA a Planului Naţional de Acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE în perioada 2014.

Cooperare Internaţională:Au fost elaborate şi avizate documentele necesare pentru iniţierea şi semnarea

Acordului de cooperare între CNA şi Biroul pentru Prevenirea şi Combaterea Corupţiei al Republicii Letonia, în vederea aprobării proiectului HG privind iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordului. Totodată, a fost lansată iniţiativa de semnare a unui acord cu Serviciul Naţional de Protecţie al Ungariei.

A fost pregătit şi avizat setul de documente necesare pentru semnarea Acordului de cooperare între CNA şi Ministerul Administraţiei şi Internelor din România, cu remiterea ulterioară spre avizare către Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Au fost desfăşurate procedurile de aplicare pentru poziţia de membru în cadrul Reţelei Parteneriatelor Europene împotriva Corupţiei (EPAC), în rezultatul căror eforturi Centrul a devenit membru al reţelei menţionate.

- 23 -

Au fost actualizate necesităţile prioritare de asistenţă în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, în vederea stabilirii unui parteneriat cu autorităţile specializate din Republica Croaţia. În comun cu reprezentanţii Ambasadei Italiei, reprezentanţii Fundaţiei „Hanns Seidl” Germania, precum şi experţii din Danemarca au fost identificate posibilităţile de finanţare a măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei. A fost organizată desfăşurarea Misiunii de consiliere cu privire la dezvoltarea capacităţilor CNA în domeniul asistenţei externe şi consolidarea relaţiilor cu donatorii internaţionali. În comun cu reprezentanţii EUBAM şi cu reprezentanţii Misiunii Norvegiene de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova (NORLAM) au fost identificate oportunităţile de realizare a unor instruiri on-line pentru funcţionarii publici în vederea identificării oportunităţilor şi domeniilor de cooperare.

A fost organizată vizita de consiliere a şefului Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni din cadrul Ministerul Justiţiei al României; şedinţa de lucru cu experţii Consiliului Regional de Cooperare; precum şi şedinţa protocolară cu noul şef-adjunct al misiunii EUBAM în Republica Moldova, dl.Andrew Tresoriere şi conducerea CNA, în care s-au pus bazele cooperării ulterioare dintre CNA şi EUBAM. A fost organizată şi asigurată buna desfăşurare a vizitei delegaţiei Ministerului Justiţiei din Ucraina care a avut drept obiectiv preluarea bunelor practice al CNA, în vederea consolidării capacităţilor noii instituţii specializate anticorupţie din Ucraina. În luna noiembrie, a fost organizată şi găzduită vizita de studiu a unor procurori din Norvegia, dl Jens Halvard Bachke şi dna Trude Stanghelle, în cadrul căreia a avut loc un fructuos schimb de experienţă, soldat cu lansarea unei invitaţii din partea norvegienilor de a efectua o vizită de studio la instituţiile din Norvegia. A fost asigurată participarea la cel de al 6-lea Panel privind Lupta cu Corupţia din cadrul Parteneriatului Estic, care a avut loc la 8 iulie, la Bruxelles; la lansarea Grupului de lucru RM-SUA pentru dezvoltarea şi consolidarea statului de drept, ca parte al Dialogului Strategic bilateral SUA – RM; la consultările politice moldo-georgiene privind integrarea europeană (24 septembrie).

A fost asigurată organizarea training-ului privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale în cadrul Programului de Facilitate, care s-a desfăşurat pe 12-13 iunie 2014, la Chişinău şi a mesei rotunde pe subiectul promovarea integrităţii profesionale (21 august), precum şi a şedinţelor Grupului de lucru anticorupţie al Delegaţiei Uniunii Europene în RM şi Centrului Naţional Anticorupţie, care au avut loc la 22 iulie şi 22 septembrie 2014, în vederea realizării eficiente a competenţelor funcţionale şi a dialogului cu potenţialii parteneri de dezvoltare. În perioada 22-24 septembrie 2014, în contextul evaluării implementării prevederilor Convenţiei ONU împotriva corupţiei, a fost organizată vizita în RM a experţilor din Norvegia şi Bosnia şi Herţegovina, pentru a avea un dialog direct cu autorităţile responsabile de implementarea prevederilor UNCAC.

S-a efectuat raportarea către MAEIE, cu referire la stadiul actual de colaborare cu instituţiile specializate din Portugalia, Cehia, Norvegia, Republica Slovacă, Marea

- 24 -

Britanie. A fost elaborat Raportul privind progresele obţinute în implementarea angajamentelor anticorupţie asumate de către RM în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. A fost sistematizată informaţia privind stadiul actual al implementării reformelor în domeniul combaterii corupţiei în RM pentru a fi prezentată la reuniunea Adunării Parlamentare a Republicii Polone şi a Republicii Moldova, în perioada 14-17 septembrie 2014, precum şi cea pentru şedinţa de lucru cu coraportorii Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 24 septembrie 2014.

A fost asigurat suportul în organizarea deplasărilor de serviciu/vizitelor de studiu/instruirilor reprezentanţilor Centrului la evenimentele/instituţiile din Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, România, Polonia, Azerbaidjan, Marea Britanie, Croaţia, Muntenegru, Franţa, Tunisia, Slovenia, Spania, Maroc, Albania, Macedonia, Lituania, Georgia.

II. Serviciul Secretariat al grupului de monitorizare

A fost realizat managementul Strategiei Naţionale Anticorupţie prin asigurarea elaborării, implementării, monitorizării şi evaluării SNA şi a Planului de acţiuni pe anii 2014-2015. Astfel au fost elaborate 4 rapoarte de monitorizare a realizării Planului de acţiuni 2014-2015 pentru implementarea SNA pentru anul 2014 (4 rapoarte în anul 2013), care reflectă 97 % din autorităţile monitorizate (92% în anul 2013).

A fost acordată asistenţă Grupului de monitorizare în organizarea şi desfăşurarea a 4 şedinţe trimestriale (4 şedinţe în anul 2013) şi s-a asigurat transparenţa prin publicarea pe pagina web a informaţiei despre activitatea acestora. În perioada 9-11 decembrie a fost desfăşurată Conferinţa Naţională Anticorupţie, la lucrările acesteia şi la ateliere au participat peste 250 de invitaţi (100 participanţi în anul 2013), iar concluziile acesteia au fost publicate şi distribuite.

A fost extinsă implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie la nivel local, prin asigurarea adoptării de către Consiliile Raionale a unor Planuri de acţiuni anticorupţie pe anii 2015-2016 şi prin instruirea managerilor operaţionali şi a responsabililor de executare.

- 25 -

PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ŞI FINANŢĂRII TERORISMULUI

PREVENIREA INFRACŢIUNILOR DE SPĂLARE A BANILOR ŞI FINANŢĂRII TERORISMULUI

Conform prevederilor Legii nr. 130 din 06.06.2013 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017 şi a Planului de acţiuni, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al Centrului Naţional Anticorupţie reprezintă autoritatea responsabilă de coordonarea la nivel naţional a implementării prevederilor Strategiei şi Planului de acţiuni.

Astfel, pentru semestrul I curent în Planul de acţiuni au fost preconizate 10 acţiuni, precum şi 26 acţiuni cu caracter permanent, iar luând în considerare că unele instituţii au admis restanţe totale sau parţiale pentru semestrele I şi II 2013, au fost supuse examinării suplimentare 6 acţiuni restante pentru semestrul I şi 25 de acţiuni restante pentru semestrul II 2013.

De menţionat că, gradul de implementare a crescut în comparaţie cu perioada anului precedent, însă totodată persistă restanţe care din motive obiective sau subiective nu au putut fi realizate.

O restanţă majoră constituie „neefectuarea evaluării naţionale a riscurilor în domeniu spălării banilor şi finanţării terorismului”.

Acest exerciţiu iniţiat de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu a fost posibil de realizat din lipsa de finanţare, care iniţial a fost promisă de către Banca Mondială. Actualmente, cu suportul Guvernului are loc identificarea fondurilor, inclusiv din surse externe.

Faptul că nu a fost executată această acţiune a provocat restanţe şi pentru consolidarea cadrului normativ, şi anume a proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care este strâns legat de concluziile evaluării date.

În acest context, la moment este instituit grupul de lucru compus din reprezentanţii autorităţilor implicate la nivel naţional, în vederea modificării şi completării Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Actualmente, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor examinează conformitatea prevederilor actelor normative elaborate de către instituţiile responsabile cu cerinţele din Planul de acţiuni.

Totodată, urmare a aplicării practice a prevederilor Legii nr. 190-XVI din 26.07.07 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului au fost identificate mai multe carenţe şi deficienţe care ar fi afectat

- 26 -

eficienţa sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Astfel, un element important pentru autorităţile responsabile este posibilitatea aplicării măsurilor asiguratorii în privinţa tranzacţiilor şi activităţilor suspecte de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, fapt care oferă dreptul de a interzice temporar transferul, lichidarea, transformarea, plasarea sau mişcarea bunurilor.

Prin intermediul acţiunilor de suspendare a executării activităţilor sau tranzacţiilor suspecte este asigurată etapa premergătoare procesului de sechestrare, şi ulterior, confiscare a bunurilor în cadrul urmăririi penale.

Exerciţiul aplicării practice a prevederilor acestei norme legale a identificat o carenţă majoră, care se referă la efectul suspensiv în contextul prezentării instituţiei bancare copiei recursului înregistrat la Curtea de Apel de către reclamant, ce oferea posibilitatea solicitării deblocării imediate a contului bancar în lipsa unei hotărâri a instanţei.

Astfel, în scopul perfectării cadrului normativ în vigoare a fost aprobată legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative în conformitate cu prevederile Legii nr. 190-XVI din 26.07.07 în scopul eliminării efectului suspensiv în procesul aplicării măsurilor asiguratorii.

În acelaşi context, pe parcursul anului curent colaboratorii Serviciului au organizat 14 şedinţe de lucru cu instituţiile bancare, fiind abordată tematica implementării corecte în practică a prevederilor Legii nr. 190-XVI din 26.07.07 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

La 24.02.2014, a avut loc şedinţa de lucru a conducerii CNA, SPCSB şi echipa FMI şi BM care evaluează sistemul financiar al Republicii Moldova, în conformitate cu principiile şi recomandările BASEL, unde a fost apreciată şi activitatea sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Ca urmare a vizitei, sistemul autohton a obţinut o apreciere pozitivă la acest capitol.

La 07.04.2014, în incinta CNA a avut loc şedinţa comună dintre colaboratorii SPCSB, Băncii Naţionale şi reprezentanţii instituţiilor financiare responsabili de prevenirea şi combaterea spălării banilor, în cadrul căreia au fost abordate aspectele ce ţin de modul de raportare şi calificare a tranzacţiilor, sancţiunile contravenţionale şi operativitatea schimbului bilateral de informaţii.

La 05.04.14, şi respectiv 16.05.14, colaboratorii Serviciului au participat la2 şedinţe de lucru în cadrul căreia au fost instruiţi 130 notari publici membri ai Asociaţiei „Uniunea Notarilor” şi Asociaţiei obşteşti „Liga naţională a notarilor”,privind implementarea corectă în practică a prevederilor Legii nr. 190-XVI din 26.07.07 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

La 31 mai curent, reprezentantul Serviciului a participat la seminarul organizat de către Asociaţia Obştească „Pelican” şi SRL „NoPpel” în cadrul căruia s-a discutat despre protecţia datelor cu caracter personal şi activitatea notarilor.

- 27 -

COMBATEREA INFRACŢIUNILOR DE SPĂLARE A BANILOR ŞIFINANŢĂRII TERORISMULUI

Primirea, analiza şi diseminarea informaţiilorProcesulde recepţionare şi analiză a formularelor îl putem diviza în două ramuri

în dependenţă de tipul entităţilor raportoare, fapt exprimat prin entităţi din cadrul sectorului bancar şi sectorul financiar nebancar.

În perioada de raportare în adresa Serviciului au parvenit în total de la entităţile raportoare 2 134 554 de tranzacţii. Este de menţionat că ponderea semnificativă în procesul de transmitere a formularelor în adresa Serviciului este deţinută de sectorul bancar, exprimat prin 14 instituţii bancare, ceea ce constituie 99,49% din volumul total formularelor recepţionate. A. Astfel, în anul curent instituţiile bancare au raportat în adresa Serviciului 2 123 699 de tranzacţii, dintre care conform criteriului operaţiunilor au fost înregistrate 515 530 de tranzacţii limitate, 985 174 de tranzacţii în numerar şi 622 995 de tranzacţii suspecte.

În comparaţie, în anul 2013 de către instituţiile bancare au fost raportate 2 002 983 de tranzacţii dintre care 486 271tranzacţii limitate, 974 068 tranzacţii numerar şi 849 725tranzacţii suspecte.

Urmare analizei efectuate din formularele recepţionate în perioada de referinţă au fost întocmite 272 note analitice, ca ulterior să fie înregistrate 230 rapoarte analitice.

Astfel, pe parcursul anului 2014, în urma analizei tranzacţiilor recepţionate de instituţiile bancare au fost întocmite 216 rapoarte analitice înregistrate în registrul de evidenţă a rapoartelor analitice privind tranzacţiile primite de la entităţile raportoare, care au avut la bază 153 tranzacţii suspecte, 36 tranzacţii limitate şi 27 tranzacţii în numerar.

Dupăsubiectulinvestigaţiei pe fiecaretip de tranzacţiemenţionatedistingemcădin 153tranzacţiisuspecte, subiecţi au fost 12 – persoane fizice autohtone, 12 – persoane fizice străine, 69 – persoane juridice autohtone şi 57 persoane juridice străine.

Din 27 tranzacţii în numerar subiecţi au fost 6 – persoane fizice autohtone, 4 –persoane fizice străine, 17 – persoane juridice autohtone.

Din 36 tranzacţii limitate subiecţi au fost 4 – persoane fizice autohtone, 2 –persoane fizice străine, 31 – persoane juridice autohtone.

- 28 -

Dacă numărul tranzacţiilor limitate şi în numerar au înregistrat o creştere în comparaţie cu anul 2013, care se datorează intensificării operaţiunilor investiţionale şi de creditare, atunci diminuarea numărului de tranzacţii suspecte cu 26% se datorează fortificării calitative a procesului de analiză a tranzacţiilor în cadrul instituţiilor bancare, ca urmare a şedinţelor de lucru privind conformarea la rigorile legislaţiei în

- 29 -

domeniul prevenirii şi combaterea spălării banilor efectuate de către colaboratorii SPCSB pe parcursul anului.

Valoarea tranzacţiilor suspecte în valuta USD şi EURO a înregistrat o majorare cu 6% şi respectiv 46% în comparaţie cuanul trecut datorită intensificării relaţiilor economice cu Uniunea Europeană.B.Referitor la sectorul financiar nebancar se atestă o varietate de entităţi raportoare care au raportat în adresa Serviciului 10855 tranzacţii, dintre care conform criteriului operaţiunilor au fost înregistrate 4530 tranzacţii limitate, 5874 tranzacţii numerar şi 451 tranzacţii suspecte.

În urma analizei fiecărei entităţi raportoare din cadrul sectorului financiar nebancar se constată.

Companiile de asigurări au raportat 866 de formulare privindtranzacţiile realizate, dintre care 56în numerar, 367 – limitate şi 443 – suspecte.

Asociaţiile de economii şi împrumut au raportat 529 formulare privind tranzacţiile în numerar.

Organizaţiile de microfinanţare au raportat 634 formulare privind tranzacţiile efectuate, dintre care 131 – limitate şi 503 – în numerar.

Participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare au raportat 165 formulare privind tranzacţiile efectuate, dintre care 112– limitate, 45 – numerar şi 8 –suspecte.

Notarii publici au raportat 8227formulare privind tranzacţiile efectuate, dintre care 3680 au fost limitate şi 4547 – în numerar.

Companiile de leasing au raportat 434formulare privind tranzacţiile efectuate,dintre care 240 – limitate şi 194 – numerar.

Totodată, în anul curent în urma analizei tranzacţiilor recepţionate de la instituţiile din cadrul sectorului financiar nebancar au fost întocmite 14 rapoarte analitice înregistrate în registrul de evidenţă a rapoartelor analitice privind tranzacţiile primite de la entităţile raportoare, dintre care 6 rapoarte au fost întocmite în baza analizei a 6 operaţiuni limitate avînd ca subiecţi 3 persoane juridice străine, 1 persoana fizică străină şi 2 persoane juridice autohtone şi 8 rapoarte analitice în baza a 8 operaţiuni în numerar avînd ca subiecţi persoane fizice autohtone.

Totodată, în perioada dată a fost verificată legalitatea declarării valutei introdusă în ţară în sumă de 966mln. lei, dintre care 28,18 mln EUR şi 28 mln USD.

În perioada nominalizată, de către colaboratorii Serviciului au fost întocmite 449 decizii cu privire la contravenţiile identificate pentru nerespectarea legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, fiind aplicate amenzi în sumă de 4,4mln lei,dintre care a fost încasată suma de 2,2mln lei.

În perioada nominalizată în cadrul măsurilor asiguratorii aplicate de către Serviciu au fost adoptate 241 decizii de sistare a operaţiunilor în conturile bancare, fiind sistate mijloace băneşti în sumă totală de circa 8,77 mln dolari SUA, 33,14mln lei, 5,69 mln euro şi 6,08 mln RUB.

Urmare a examinării formularelor primite de la entităţile raportoare, de către colaboratorii Serviciului au fost înregistrate 230 rapoarte în Registrul de evidenţă a

- 30 -

informaţiilor privind activităţile şi tranzacţiile primite de la entităţile raportoare, fiind înregistrată o creştere de 4 %în comparaţie cu anul trecut.

În rezultatul investigaţiilor financiare, de către Serviciu au fost diseminate organelor de drept 60 de materiale pentru examinare conform competenţeişi au fost înregistrate 18 materiale în Registrul de evidenţă a infracţiunilor R2cu perspectiva de iniţiere a urmării penale.

Ca urmare au fost pornite 44 cauze penale, dintre care au fost pornite 20 cauze penale de către DGUP a CNA şi24 cauze penale au fost iniţiate de către Procuratura Anticorupţie.

De menţionat că din numărul total al cauzelor penale pornite în baza materialelor Serviciului, 35 cauze penale au fost pornite în baza infracţiunii prevăzute de art. 243 CP(spălarea banilor).

Astfel, se constată dinamica pozitivă în comparaţie cu anul trecut, cînd în baza materialelor Serviciului au fost pornite 38 de cauze penale, 25 de către Procuratura Anticorupţie şi 13 de către CNA. Dintre acestea, 31 cauze penale au fost pornite în baza infracţiunii prevăzute de art. 243 CP.

De menţionat, că în cadrul cauzelor penale iniţiate în baza materialelor Serviciului este investigată activitatea a 38 persoane juridice şi 11 persoane fizice, de asemenea în cadrul a 26 cauze penale sunt implicate companii înregistrate în zona „off-shore”, în 7 cauze sunt investigate acţiunile ilicite cu implicarea societăţilor înregistrate în alte state, iar în 16 cauze penale sunt implicate doar persoane fizice/juridice autohtone.

După caracterul activităţilor efectuate de către subiecţii cauzelor penale, putem delimita 13 dosare penale în care a fost implicată activitatea de import/export pe teritoriul R. Moldova, 20 cauze penale în care se investighează activitatea de tranzitare financiară prin intermediul conturilor bancare, 8 cauze privind implicarea societăţilor interpuse autohtone şi 4 cauze penale în care sunt investigate alte activităţi.

Totodată, urmare a materialelor diseminate către IFPS, au fost calculate obligaţiuni fiscale în sumă de 208,5mln lei fiind încasată pînă în prezent suma de 6,18mln lei.

În cadrul urmării penale în privinţa infracţiunilor depistate de către Serviciu, atît organele de urmărire penală ale Centrul Naţional Anticorupţie,cît şi Procuraturii Anticorupţie în calitate de măsuri asiguratorii au aplicat sechestru pe mijloace băneşti aflate în mai multe conturi bancare în valoare totală de 5,75 mln lei, 8,52 mln USD şi 145 mii EUR. Totodată, a fost aplicat sechestru pe 95 de bunuri imobile în valoare totală de 663 mii lei şi 4 bunuri mobile în valoare totală de 6,61 mln lei.

Totodată, Serviciul este implicat activ în mai multe investigaţii la nivel internaţional şi participă la şedinţe de lucru bilaterale / multilaterale în vederea derulării măsurilor comune orientate spre demascarea persoanelor implicate în activităţi de spălare a banilor cu utilizarea sistemului financiar autohton şi modului de operare a acestora.

- 31 -

Astfel, SPCSB participă la investigarea mai multor scheme de spălare a banilor la nivel internaţional, cum ar fi:

- tranzitarea mijloacelor băneşti prin intermediul BC „Moldindconbank” SA, investigaţia fiind susţinută de organele de drept din 59 ţări;

- legalizarea pe teritoriul R. Moldova a mijloacelor băneşti obţinute în rezultatul acţiunilor ilegale pe teritoriul Germaniei, Olandei, Belgiei şi Marii Britanii, investigaţia se desfăşoară cu implicarea autorităţilor statelor menţionate;

- spălarea banilor de către factori de decizie a societăţii autohtone în perioada anilor 2013-2014, manifestată prin acumularea în cont a mijloacelor băneşti rezultate din plăţile efectuate prin intermediul card-urilor bancare pe mai multe pagini web cu transferarea ulterioară în adresa companiilor înregistrate în zone „off-shore”, investigaţia este efectuată cu concursul activ a autorităţilor din 4 ţări;

- spălarea banilor manifestată prin legalizarea mijloacelor băneşti prin intermediul unei piramide financiare de către un grup de cetăţeni ai RM, investigarea schemei respective este desfăşurată în colaborare cu organele de drept din 4 state.

De menţionat, că şeful Serviciului este membru a Grupului de lucru internaţional (compus din reprezentanţi ai organelor de drept din 70 de state) privind recuperarea activelor fostei guvernări a Ucrainei.

Interacţiunea cu instituţiile internaţionale/naţionale În baza acordurilor de colaborare semnate de către CNA şi alte organe naţionale

de drept, Serviciula remis în total 100 de note analitice, inclusiv: în adresa Ministerului Afacerilor Interne - 15 note analitice în privinţa a 13 persoane juridice şi 29 persoane fizice, în adresa Procuraturii Generale - 19 note analitice în privinţa a 70 persoane juridice şi 34 persoane fizice, în adresa Serviciului de Informaţii şi Securitate - 22 note analitice în privinţa a 43 persoane juridice şi 24 persoane fizice implicate în diferite tranzacţii suspecte.

Totodată, Serviciul a remis44 note analitice complexe, către subdiviziunile operative şi de urmărire penală ale CNA, în privinţa a 178 persoane juridice şi 91 persoane fizice.

Astfel, pe parcursul anului schimbul informaţional cu partenerii naţionali a înregistrat o creştere de 47 %.

- 32 -

Totodată, în scopuri de prevenire au fost perfectate şi expediate 16 notificări în adresa instituţiilor financiare-bancare şi non-bancare din ţară privind tipologiile de utilizare a sistemul financiar autohton inclusiv legalizarea mijloacelor băneşti obţinute ilicit de către cetăţenii de origine arabă.

În perioada 09 martie – 04 aprilie curent, delegaţia Republicii Moldova, formată din reprezentantul SPCSB şi reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei, Procuraturii Generale, CNPF şi Ministerului Justiţiei au participat la cea de-a 44-a Şedinţă Plenară a Comitetului MONEYVAL al Consiliului Europei, care a avut loc în or. Strasbourg, Republica Franceză.

În cadrul şedinţei fost discutată situaţia Republicii Moldova privind terminarea procesului NC/PC aplicat Recomandării 17 FATF - „Stabilirea unui regim de sancţionare pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”.

Astfel, analiza prezentată de către Secretariatul MONEYVAL a constatat un progres esenţial în privinţa Rec. 17 FATF, iar Republica Moldova şi-a onorat angajamentele luate la şedinţa plenară din decembrie 2013 prin publicarea la 07 februarie 2014 în Monitorul Oficial a Legii nr. 287 din 05.12.2013 cu privire la modificarea şi completarea Codului contravenţional, fapt care a permis edificarea unui regim de sancţionare conform cerinţelor standardelor internaţionale.

În acest sens, Secretariatul MONEYVAL a propus, iar Plenara a acceptat încetarea procedurii NC/PC în privinţa Moldovei, care a durat 7 ani.

Luînd în considerare că Secretariatul Moneyval efectuează evaluarea Republicii Moldova privind implementarea Convenţiei de la Varşovia, la 10 aprilie curent în. or. Strasbourg, Franţa, delegaţia Republicii Moldova a prezentat clarificări în privinţa aplicării prevederilor legislativeîn domeniu.

Schimbul informaţional cu alte organe naţionale (note remise)

107

36

1515

1922

44

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

MAI PG SIS CNA

2013

2014

- 33 -

Astfel, în regim de lucru au fost argumentate prevederile disciplinare privind nedivulgarea secretului profesional a colaboratorului Serviciului, explicată pe etape capacitatea acestuia de a sista contul persoanelor fizice şi juridice la adresarea unui serviciu similar străin, precum şi a furniza informaţiile solicitate în termeni rezonabili.

La 12 mai curent, în or. San Marino reprezentantul Serviciului a participat la şedinţa de lucru privind problemele ce ţin de urmărirea penală pe faptul spălării banilor proveniţi din crima organizată. La această şedinţa s-a discutat despre aspectele importante la care este necesar de amplificat efortul autorităţilor de resort pe plan internaţional şi colaborarea inter-instituţională din fiecare ţară în parte.

În perioada 01-07 iunie curent, în or. Sibiu, România, reprezentantul SPCSB a participat la cea de a 9-a ediţie a Şcolii de vară cu genericul „Investigaţiile financiare şi recuperarea activelor”.

Evenimentul a fost organizat de către Secretariatul R.A.I.(Regional Anti-CorruptionInitiative), cu participarea reprezentanţilor din Europa de Sud-Est.

Această ediţie a fost dedicată „Investigaţiilor financiare şi recuperării activelor” şi proiectată pentru familiarizarea participanţilor cu diferite aspecte ce ţin de teoria şi practica anti-corupţie. Programul a fost focusat pe necesităţile sporirii capacităţilor autorităţilor în procesul recuperării activelor de provenienţă ilegală.

În perioada 17-18 iunie curent, în oraşul Kiev, Ucraina, s-a desfăşurat sesiunea de închidere a proiectului UNODC (United Nations Office on Drugsand Crime) desfăşurat de Secretariatului Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM cu genericul „Acordarea asistenţei juridice în cercetarea cauzelor de spălarea banilor şi confiscarea/recuperarea activilor dobîndite ilicit”.

În cadrul întrunirii menţionate, delegaţiile au făcut schimb de opinii privind activitatea organelor de drept a statelor membre ale GUAM, cercetarea şi urmărirea infracţiunilor de spălarea banilor, precum şi depistarea şi confiscarea veniturilor (activilor), dobândite pe cale ilegală, direcţiile de perspectivă ale cooperării în domeniul combaterii spălării banilor, prin conlucrarea la nivel naţional şi internaţional în domeniul depistării şi recuperării activilor dobîndite ilicit.

În perioada 26-27 iunie 2014, în or. Ljubljana, Slovenia a avut loc şedinţa de lucru din cadrul Europol a Oficiilor de Recuperarea a Activelor (ARO Platform) în cadrul căreia a participat şi reprezentantul Serviciului.

La eveniment au participat delegaţi din 28 state şi membrii reţelei CARIN, fiind abordate subiecte referitoare la activitatea Oficiilor de Recuperare a Activelor obţinute din activităţi ilegale, dificultăţile întîmpinate în procesul de schimb de informaţii, problemele de punerea în aplicare a eforturilor de investigare şi urmărire a veniturilor provenite ilicit şi confiscarea şi utilizarea acestora în interes naţional, precum şi metodele de eficientizare a cooperării în domeniu, atît pe plan internaţional, cît şi regional.

În perioada 16 – 20 iunie 2014, reprezentanţii Serviciului au participat la a 20-a Reuniune a Grupului Euroasiatic EAG, care a avut loc în. or. Moscova, Federaţia Rusă.

- 34 -

La eveniment au participat delegaţi din 19 state – membre şi observatori ai Grupului Eurasiatic, şedinţele fiind repartizate în 4 sub-grupe de lucru,reprezentanţii Republicii Moldova participînd la Grupa specializată „Tipologii”.

La 19.06.2014, delegaţia Republicii Moldova a participat la Şedinţa Plenului Grupului Eurasiatic EAG, unde au fost evaluate rapoartele-progres privind prevenirea şi combaterea spălării banilor în Tadjikistan şi Kîrgîzstan.

Totodată, întru eficientizarea investigaţiilor şi stabilirea tuturor aspectelor pe cauzele penale ce au legătura cu Federaţia Rusă, de către delegaţia Republicii Moldova au fost efectuate întîlniri bilaterale cu diferiţi reprezentanţi ai organelor de drept din Federaţia Rusă.

În perioada 25-29 august 2014, colaboratorul Serviciului a participat la Cursul de Analiză Strategică, elaborat şi implementat de Grupul EGMONT cu asistenţa MONEYVAL şi FIU Taiwan, care a avut loc în or. Strasbourg, Franţa.

Astfel, în cadrul instruirii au fost detaliat studiate Recomandarea 1 şi 29 al FATF precum şi metodologia de evaluare a recomandărilor menţionate prin prisma viziunilor ştiinţifice şi practice asupra fenomenului de analiză naţională a riscurilor şi abordarea strategică asupra lucrului tactic efectuat de unitatea de inteligenţă financiară.

În perioada 29 septembrie-02 octombrie 2014, delegaţia Republicii Moldova formată din reprezentatul Ministerului Justiţiei, Procuraturii şi Centrului au participat la Şedinţa Plenară a Conferinţei Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite ilicit şi finanţării terorismului, care a avut loc în or. Strasbourg, Franţa.

Conform agendei în cadrul şedinţei plenare au fost prezentate pentru aprobare raportul naţional al Republicii Moldova, Maltei şi Montenegro, precum şi raportul de progres al României.

Adiţional au fost discutate aspecte ce ţin de mandatarea biroului COP, de a iniţia procedura de armonizare a prevederilor convenţiei recomandărilor noi FATF, care presupune amendarea anexei Convenţiei privind infracţiunile predicate pentru spălarea banilor.

În perioada 24 septembrie – 5 octombrie curent, reprezentantul SPCSB a efectuat în cadrul delegaţiei oficiale a Republicii Moldova o vizită de studiu or. Raleigh, Carolina de Nord, SUA.

Vizita a fost organizată de către Programului „Lumea Deschisă” administrat de către Consiliile Americane din Moldova şi sponsorizat de către Congresul SUA.

Programul „Lumea Deschisă” este activ în Moldova din 2007 – printre absolvenţii se numără zeci de parlamentari, primari, lideri ONG, medici, judecători, jurnalişti, etc.

În cadrul vizitei delegaţia a desfăşurat mai multe întruniri cu reprezentanţi ai Rezervei Federale, FBI, Departamentul de Stat, Secrete Service, Comisia Băncilor, Asociaţia Băncilor, Procuratură etc.

- 35 -

Genericul şedinţelor a fost „Contracararea spălării banilor şi finanţării terorismului” care au permis efectuarea unui schimb de informaţii şi experienţe în domeniu cu autorităţile competente.

În perioada 6-10 octombrie curent, în oraşul Vilnius, Lituania, reprezentanţii SPCSB au efectuat o vizită de studiula Serviciul de Informaţii Financiare a Lituaniei.

Delegaţia SPCSB a efectuat un schimb de experienţă cu colegii din serviciul similar al Lituaniei, cu reprezentanţii Băncii Naţionale, cu reprezentanţii organului Fiscal, cu ofiţerul de legătură a ţărilor Baltice şi a Marea Britaniei şi conducerea departamentului Anticorupţie.

În cadrul întrunirii menţionate, delegaţiile au făcut schimb de informaţii asupra activităţii organelor de drept, cercetarea şi urmărirea infracţiunilor de spălarea banilor şi crimelor economico-financiare, precum şi depistarea şi confiscarea veniturilor (activilor), dobândite pe cale ilegală, direcţiile de perspectivă ale cooperării în domeniul combaterii spălării banilor, în particular: conlucrarea la nivel naţional şi internaţional în domeniul depistării şi recuperării activilor dobîndite ilicit.

În perioada 24-27 noiembrie 2014, colaboratorii Serviciului au participat la cursul de instruire cu tematica „Managementul riscurilor în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor”, care a avut loc în în or. Bucureşti, la sediul Institutului Bancar Român.

La instruire au mai participat reprezentanţi ai instituţiilor bancare din Republica Moldova.

Cursul a avut ca obiect de studiu fenomenul spălării banilor în contextul schimbului mediului de securitate internaţional şi care sunt măsurile de contracarare a fenomenului spălării banilor la nivel intern şi internaţional.

Totodată au fost discutate subiecte referitoare la evaluarea riscurilor în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor

În perioada 26-27 noiembrie 2014, colaboratorii Serviciului au participat la şedinţa de lucru din cadrul Comisiei Europene a Oficiilor de Recuperarea a Activelor (ARO Platform), care a avut loc în or. Bruxelles, Belgia.

La eveniment au participat delegaţi din 28 de state şi membrii reţelei CARIN, fiind abordate subiecte referitoare la activitatea Oficiilor de Recuperare a Activelor obţinute din activităţi ilegale, dificultăţile întîmpinate în procesul de schimb de informaţii, problemele de punere în aplicare a eforturilor de investigare şi urmărire a veniturilor provenite ilicit şi confiscarea şi utilizarea acestora în interes naţional, precum şi metodele de eficientizare a cooperării în domeniu, atît pe plan internaţional cît şi regional.

În perioada dată, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor în procesul investigării diferitor tipologii de legalizare a mijloacelor băneşti a adresat 331 interpelări către serviciile similare din alte ţări (cu 35 % mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), primind 216 răspunsuri. Totodată, Serviciul a primit spre examinare de la serviciile similare străine16 solicitări, oferind 14 răspunsuri.

- 36 -

Astfel, se atestă o majorare a numărului de interpelări remise în adresa serviciilor similare străine comparativ cu anul 2013, ceea ce denotă o intensificare a lucrului analitic al Serviciului şi complexităţii tipologiilor identificate.

Pe parcursul anului 2014, în baza Memorandumului semnat între serviciul similar din Spania și respectînd principiile schimbului de informație a grupului EGMONT, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, pentru prima dată a diseminat din oficiu informație cu privire la tranzacţiile suspecte identificate pe teritoriul Republicii Moldova cu implicarea unor cetățeni spanioli, bănuiți în spălare de bani și delapidarea fondurilor publice.

- 37 -

MANAGEMENTUL INSTITUŢIONAL.ASIGURAREA INTEGRITĂŢII PROFESIONALE

C.N.A. este un organ unitar, centralizat şi ierarhic, constituit din Aparatul Central şi subdiviziunile teritoriale. În anul 2014, din punct de vedere structural, C.N.A. a fost organizat în corespundere cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1085 din 30.12.2013, astfel încât să se asigure realizarea eficientă a sarcinilor şi atribuţiilor instituţionale,.

Conducerea C.N.A. a fost exercitată de către directorul Centrului şi doi directori adjuncţi.

Pe parcursul anului 2014, directorul C.N.A. a organizat şi desfăşurat 48 de şedinţe lărgite de lucru cu participarea şefilor şi angajaţilor subdiviziunilor C.N.A., în cadrul cărora au fost examinate problemele din domeniile prevenirii şi combaterii corupţiei şi spălării banilor.

Totodată, întru asigurarea unui management eficient în administrarea resurselor materiale, financiare, informaţionale şi umane conducerea C.N.A. a emis 543 de ordine şi dispoziţii, inclusiv:

cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a actelor normative, regulamentelor, instrucţiunilor, programelor, planurilor de activitate etc. – 164;

privind crearea şi activitatea grupurilor de lucru, comisiilor etc. – 37;privind managementul resurselor umane (selectare şi angajare în

serviciu, promovare, stimulare, sancţionare, eliberare din serviciu) – 342.Conducerea colegială a C.N.A. s-a exercitat de către Colegiul Centrului

(art. 10, Legea nr. 1104-XV din 06.06.2002), din componenţa căruia fac parte preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, ministrul justiţiei, reprezentantul Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, procurorul anticorupţie, preşedintele Consiliului Civil, directorul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, precum şi directorul, directorii adjuncţi şi şefii de direcţii generale ai instituţiei.

În perioada de raport, pentru realizarea atribuţiilor stabilite prin lege, Colegiul C.N.A. s-a întrunit în 4 şedinţe de lucru, în cadrul cărora s-au examinat şi apreciat (avizat) :

- 11.04.2014 - examinat mersul implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017; avizat Raportul Direcţiei generale securitate privind aspecte de integritate şi elemente de responsabilizare a colaboratorilor C.N.A. ;

- 25.07.2014 - examinate rezultatele de activitate ale C.N.A. pentru semestrul I 2014;

- 17.10.2014 - examinată activitatea de prevenire a corupţiei, precum şi activitatea de organizare a urmăririi penale pe cauzele penale de corupţie pe parcursul a 9 luni 2014;

- 38 -

- 30.12.2014 - examinate rezultatele activităţii C.N.A. pentru anul 2014; aprobat Planul de acţiuni pentru anul 2015.

De asemenea, au fost create şi au funcţionat următoarele organe colegiale şi comisii:

Colegiul disciplinar al C.N.A. (art. 33, Legea nr. 1104-XV din 06.06.2002);Comisia permanentă a C.N.A. pentru evaluarea performanţei colective

(Hotărîrea Guvernului nr. 94 din 01.02.2013);Comisia C.N.A. pentru evidenţa şi evaluarea cadourilor (Dispoziţia

directorului C.N.A. nr. 10 din 28.03.2013, Legea nr.16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese, Legea nr.25-XVI din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public, Hotărîrea Guvernului nr. 134 din 22.02.2013 "Privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol");

Comisia pentru stabilirea sporului şi indemnizaţiilor lunare colaboratorilor C.N.A. (Ordinul directorului C.N.A. nr. 68 din 30.04.2013);

Consiliul C.N.A. pentru monitorizarea riscurilor de management şi control intern (Legea nr. 229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern, Standardele Naţionale de control intern în sectorul public aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 51 din 23.06.2009);

comisii în domeniul resurselor umane: Comisia de concurs; Comisia pentru protecţia socială; Comisia pentru stabilirea vechimii în muncă; Comisia managementului resurselor umane; Comisia de repartizare a biletelor de tratament balneosanatorial; Comisia de examinare a cunoştinţelor privind respectarea Regulilor tehnicii securităţii în gospodăria de gaze şi la sistemele tehnice şi de apă.

Centrul este independent în elaborarea programului de activitate şi în exercitarea funcţiilor sale. Astfel, în anul 2014 activitatea C.N.A. a fost desfăşurată conform Planului de acţiuni pentru anul 2014, aprobat prin Hotărârea Colegiului Centrului din 27.12.2013.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 1104-XV din 06.06.2002, finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a Centrului în anul 2014 s-a efectuat de la bugetul de stat şi a acoperit integral costul tuturor activităţilor sale, astfel s-a realizat exercitarea efectivă şi eficientă a obiectivelor strategice şi operaţionale de către C.N.A.

Pe parcursul anului 2014, controlul şi supravegherea modului în care angajaţii Centrului au respectat legea a fost exercitat de procurorii Procuraturii Anticorupţie.

- 39 -

Urmărindu-se scopul optimizării şi eficientizării managementului resurselor umane, din numărul total de angajaţi, 97,5% au fost antrenaţi în activităţi de realizare a măsurilor speciale de investigaţii, urmărire penală, analitică criminogen-operativă şi intervenţii operativ-tactice, iar 2,5% - în activităţi de asistenţă juridică, planificare strategică, relaţii cu publicul şi lucrul cu cadrele.

Optimizarea resurselor umane pe domenii de activitate

Asistenţă juridică, control intern,

relaţii cu publicul, management

2,5%

Investigaţii speciale, urmărire penală, analitică

criminogenă, intervenţii

operative, prevenire97,5%

În anul 2014, pentru dezvoltarea profesională a colaboratorilor C.N.A. au fost organizate 8 cursuri de instruire:

în colaborare cu Serviciul de Informaţii şi Securitate: cursul „Activitatea specială de investigaţii”, la care au participat 27 de colaboratori;

în colaborare cu Asociaţia Barourilor Americane şi Institutul Naţional al Justiţiei:

„Investigarea şi examinarea cauzelor de corupţie şi a celor conexe” – 10 colaboratori;

„Activitatea specială de investigaţii în cazul infracţiunilor de corupţie” - 14 colaboratori;

„Uniformizarea practicii judiciare privind infracţiunile de corupţie la aplicarea şi stabilirea pedepselor” - 5 colaboratori;

„Reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal în activitatea de prevenire, investigare, combatere a criminalităţii şi menţinere a ordinii publice” – 6 angajaţi.

în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne: „Analiza riscurilor în domeniul criminalităţii”- 5 colaboratori;

în colaborare cu Academia de Administrare Publică: „Avertizorii de integritate” – 4 colaboratori

"Testarea integrităţii profesionale" - 250 colaboratori.

În anul 2014, au fost obţinute rezultate marcante în realizarea de către Direcţia securitate internă (D.S.I.) a obiectivelor prioritare privind asigurarea integrităţii profesionale a colaboratorilor C.N.A.

În acest sens, s-a reuşit instituirea mecanismelor eficiente de ordin legal şi practic, menite să asigure un nivel înalt al integrităţii colaboratorilor în

- 40 -

exercitarea serviciului, precum şi elemente de responsabilizare în vedereadezvoltării spiritului de echipă şi a disciplinei, ataşării angajaţilor faţă de valorile instituţionale relevante, cultivării tradiţiilor pozitive, sporirii gradului de conştientizare a faptului că activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei reprezintă o prioritate a statului, realizându-se în beneficiul cetăţenilor.

În scopul atingerii obiectivelor de asigurare a integrităţii profesionale s-a iniţiat aplicarea unei game vaste de instrumente de responsabilizare, după cum sunt:

testarea integrităţii profesionale; monitorizarea stilului de viaţă; testarea la detectorul comportamentului simulat; avertizorii de integritate; denunţarea influenţelor necorespunzătoare; declararea cadourilor, serviciilor şi altor avantaje necuvenite; înregistrarea şi soluţionarea conflictelor de interese.

Pentru implementarea standardelor de integritate ce ţin de testarea integrităţii profesionale s-au elaborat şi înaintat Guvernului o serie de proiecte de acte normative de modificare şi completare a Legii nr. 1104-XV din 06.06.2002 cu privire la Centru, precum şi de realizare în practică a prevederilor Legii nr. 325 din 23.12.2013 privind testarea integrităţii profesionale. De asemenea, a fost elaborată Instrucţiunea privind testarea integrităţii profesionale.

Ca urmare a studierii minuţioase şi preluării de către Centru a practicilor pozitive ale statelor europene, în special ale Ungariei, a demarat procedura de monitorizare a stilului de viaţă, activitate realizată cu sprijinul experţilor din cadrul proiectului MIAPAC şi finalizată cu succes prin elaborarea Regulamentului cu privire la monitorizarea stilului de viaţă al angajaţilor.

S-a instituit mecanismul avertizorilor de integritate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Legii nr. 25-XVI din 22.02. 2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public, Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011- 2016, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.6 din 16.02.2012, Codului de conduită al colaboratorilor Centrului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 664 din 30.08.2013, în acest sens, fiind elaborat Regulamentul privind avertizorii de integritate, pornit şi gestionat Registrul de evidenţă a avertizărilor despre posibilele ilegalităţi.

În scopul prevenirii influenţelor ilegale asupra colaboratorilor C.N.A. în exercitarea funcţiilor de serviciu, a fost implementată procedura de denunţare a cadourilor, serviciilor şi a altor avantaje necuvenite.

În corespundere cu prevederile Legii nr. 16 din 15.02.2008 cu privire laconflictul de interese au fost elaborate şi implementate procedurile şi mecanismele cu privire la tratarea, înregistrarea şi soluţionarea conflictelor de interese în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.

- 41 -

Testarea la detectorul comportamentului simulat reprezintă de asemenea un instrument eficient de verificare a integrităţii profesionale a angajaţilor C.N.A., implementat iniţial în perioada noiembrie - decembrie 2012, în cadrul procedurii de stabilire a calificării şi eficienţei activităţii angajaţilor, la etapa reorganizării Centrului, concomitent cu testarea psihologică.

Pe lângă realizările importante înregistrate, D.S.I. a C.N.A. a stabilit şi unele deficienţe în domeniul asigurării integrităţii şi responsabilizării colaboratorilor. Astfel, subiecţii supuşi monitorizării, apărătorii şi chiar practicienii au invocat că acţiunile de monitorizare a stilului de viaţă reprezintă o interferenţă cu măsurile speciale de investigaţii, reglementate de Legea nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigaţii, efectuarea cărora necesită a fi aprobată, în mod special, de procuror şi instanţa de judecată, deficienţe care pot fi înlăturate doar printr-o reglementare legislativă specială a procedurii de monitorizare a stilului de viaţă.

Totodată, referitor la aplicarea în practică a poligrafului, acest element de responsabilizare pe parcursul anului 2014 s-a datorat a fi lipsit de forţă juridică, deoarece Comisia de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului nu a fost pe deplin funcţională, normele metodice unice de efectuare a acestor testări încă nu intrase în vigoare, iar poligrafologii nu au fost atestaţi sau acreditaţi de comisia respectivă.

- 42 -

FUNCŢIONAREA TELEFONULUI DE ÎNCREDERE. AUDIENŢA CETĂŢENILOR.

EXAMINAREA CERERILOR ŞI INTERPELĂRILOR

Începând cu 23 iunie 2006, în Secţia de gardă a D.G.S. a C.N.A. a demarat Linia naţională anticorupţie (257257, ulterior 080055555), scopul căreia este prevenirea şi combaterea corupţiei, prin reacţionarea promptă la sesizările cetăţenilor cu privire la infracţiunile de corupţie, oferirea consultaţiilor necesare şi acordarea informaţiilor.

Actualmente, linia fierbinte funcţionează 24 din 24 ore, iar toate apelurile cetăţenilor sunt înregistrate de către Direcţia generală securitate a C.N.A. în Registrul de primire a informaţiei la linia naţională anticorupţie.

Pe parcursul anului 2014, Secţia de gardă a D.G.S. a C.N.A. a recepţionat 2088de apeluri ale cetăţenilor la telefonul de încredere (+ 36,38% comparativ cu 2013).

De asemenea, cetăţenilor care au apelat la linia fierbinte Secţia de gardă a D.G.S. a C.N.A. a oferit informaţiile şi consultările de rigoare.

Pe parcursul anului 2014, conform registrelor de evidenţă ţinute de Secţia de gardă a D.G.S. a C.N.A., şefii şi colaboratorii C.N.A. au primit în audienţă 14427 de cetăţeni.

În perioada de referinţă, conducerea C.N.A. a organizat şi desfăşurat 12 audienţe cu deplasarea în raioanele republicii:

21 Ianuarie 2014 – mun. Bălţi;18 februarie 2014 – raionul Dubăsari;18 martie 2014 – raionul Briceni;15 aprilie 2014 – raionul Anenii Noi;20 mai 2014 – raionul Călăraşi;17 iunie 2014 – raionul Nisporeni;15 iulie 2014 - raionul Dubăsari;19 august 2014 - raionul Basarabeasca;16 septembrie 2014 - raionul Soroca;21 octombrie 2014 - raionul Orhei;18 noiembrie 2014 - raionul Cantemir;16 decembrie 2014 - raionul Taraclia.

În total, pe parcursul anului 2014, de la cetăţeni şi organizaţii au fost recepţionate şi examinate:

­ 619 petiţii;­ 8154 de cereri şi interpelări.

- 43 -

Printre tematicele cel mai des abordate de cetăţeni în cadrul audienţelor au fost:

examinarea neobiectivă a plângerilor petiţionarilor de către organele

administraţiei publice locale din raioanele ţării;

dezacordul cu rezultatele şi modul examinării plângerilor petiţionarilor de

către procurorii Procuraturilor raionale;

încălcarea drepturilor cetăţenilor de către colaboratorii Inspectoratelor de

Poliţie raionale ale Ministerului Afacerilor Interne;

săvârşirea abuzurilor şi a altor încălcări de lege la efectuarea operaţiunilor

cu loturile de teren de către funcţionarii primăriilor şi consiliilor locale;

delapidarea fondurilor publice de către factorii de decizii din cadrul

instituţiilor şi organizaţiilor.

De la organele ierarhic superioare au parvenit 587 de indicaţii şi însărcinări.

În total, în anul 2014, în Cancelaria C.N.A. au fost înregistrate 32.254 de documente şi materiale, care au fost examinate de colaboratorii Centrului.

- 44 -

DEFICIENŢE: CARACTERISTICA, MĂSURI DE SOLUŢIONARE

Pe parcursul anului 2014, în strânsă colaborare cu reprezentanţii altor instituţii, C.N.A. a întreprins măsuri complexe întru soluţionarea problemelor şi deficienţelor înregistrate în domeniile prevenirii şi combaterii corupţiei şi spălării banilor la nivel naţional, după cum urmează:

Deficienţe legate de atitudinea neglijentă a conducătorilor şi funcţionarilor unor instituţii publice, precum şi a unor cetăţeni, faţă de prioritatea luptei cu corupţia :

Asigurarea accesului la informaţiile autorităţilor publice.În procesul cooperării şi schimbului informaţional cu funcţionarii publici ai

altor instituţii, ofiţerii C.N.A., în unele cazuri, au întâmpinat astfel de deficienţe precum prezentarea întârziată sau incompletă a informaţiei necesare luptei cu corupţia.

Au fost şi cazuri când ofiţerii C.N.A. au primit refuz de la unii conducători de instituţii publici în prezentarea informaţiei solicitate, sub pretextul confidenţialităţii sau făcându-se trimitere la prevederile Legii privind protecţia datelor cu caracter personal.

Cu toate că, potrivit art. 136 alin. (7) Cod de procedură penală, autorităţile publice sunt obligate să pună la dispoziţia investigatorului sub acoperire orice înscrisuri ori obiecte necesare pentru efectuarea măsurilor speciale de investigaţii autorizate, unele autorităţi, ca de ex. Oficiul Naţional de Stare Civilă, Î.S. “Registru”, nu au acordat suportul necesar ofiţerilor C.N.A.

S-au înregistrat cazuri când, pe parcursul realizării de către C.N.A. a măsurilor speciale de investigaţii, conducătorii şi funcţionarii unor instituţii publice au creat impedimente pentru a nu permite documentarea infracţiunilor de corupţie.

Unele instituţii publice stabilesc intenţionat costuri exagerate pentru serviciile prestate Centrului.

Altă problemă tangenţială stabilită în anul 2014 a fost că Centrul dispunea de acces on-line, dar nu şi fizic, la sistemele informaţionale ale autorităţilor centrale. Accesul direct permite integrarea şi adaptarea softurilor analitice la sistemele informaţionale, fapt care facilitează procesul de analiză, depistare şi curmare a actelor de corupţie, prevenirea situaţiilor de conflict de interese.

Implementarea incompletă a recomandărilor C.N.A. de către autorităţile publice privind diminuarea riscurilor de corupţie.

S-au înregistrat cazuri când recomandările C.N.A. elaborate în rezultatul investigaţiilor şi analizelor criminologice complexe au fost implementate incomplet sau chiar au fost respinse de către conducătorii unor autorităţi publice.

Astfel,implementarea nesatisfăcătoare a politicilor anticorupţie în unele autorităţi publice de către conducători duce la un control intern ineficient şi sporeşte riscurile de corupţie.

- 45 -

Lipsa accesului la informaţii şi a transparenţei privind activitatea unităţilor din cadrul instituţiilor publice responsabile de gestiunea resurselor financiare publice şi a celor din proiecte externe acordate Republicii Moldova.

La acest capitol de menţionat, că nu toate autorităţile de stat publică pe paginile sale web informaţia despre achiziţiile planificate şi efectuate.

Unele sisteme informaţionale publice menite sa eficientizeze activitatea autorităţilor rămân fără implementare şi aplicare.

La acest punct de menţionat Registrul funcţionarilor publici, alte registre informaţionale automatizate, implementarea cărora ar facilita activitatea C.N.A.

Refuzul unor cetăţeni de a declara actele de corupţie şi conexe corupţiei comise de către funcţionarii publici.

Cauza de bază a situaţiei respective a fost, în opinia experţilor C.N.A., numărul mare a dosarelor de corupţie clasate în anii precedenţi de către judecători în instanţa de judecată cu achitarea suspecţilor, tragerea la răspundere contravenţională sau aplicare de amenzi simbolice, pedepse care nu au asigurat scopul pedepsei penale de reeducare a condamnatului, potrivit prevederilor art. 61 Cod penal. Astfel, au fost cazuri când, după clasare, persoanele anterior cercetate de C.N.A. exercitau acţiuni de intimidare şi chiar ameninţări de răfuială cu cetăţenii oneşti care au declarat actele de corupţie.

Altă cauză este că unii cetăţeni nu percep ca infracţiuni grave actele de corupţie, îmbogăţirea ilicită, cumătrismul, ci ca un obicei, un lucru obişnuit şi necesar care acordă posibilitatea de a rezolva problemele personale.

În acest sens, C.N.A. organizează continuu instruiri de educaţie anticorupţie, în cadrul cărora sunt abordate problemele legate de gradul înalt de periculozitate al fenomenului corupţiei pentru societate. De asemenea, a crescut numărul dosarelor penale de corupere activă.

Asigurarea financiară şi tehnico-materială nesatisfăcătoare:Nerepartizarea surselor de asistenţă externă pentru dotarea tehnico-

materială a C.N.A. Comparativ cu alte organe de drept, C.N.A. nu a beneficiat de volumul necesar

de resurse externe pentru sporirea capacităţilor instituţionale.- Starea de uzură sporită a unităţilor de transport din dotare şi a

mijloacelor tehnice.- Necesitatea asigurării cu programe analitice.Întru diversificarea capacităţilor analitice ale C.N.A. şi prelucrarea fluxului de

date parvenite în adresa Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al C.N.A. este necesară dezvoltarea sau/şi procurarea noilor programe analitice de specialitate: Go AML (Go Case), Web server etc., preţul cărora se estimează la circa 90 mii euro.

În scopul soluţionării acestei probleme, s-a iniţiat procesul de asigurare financiară prin intermediul suportului bugetar pentru anii 2014-2016, acordat de UE.

- 46 -

Dotarea nu la nivelul dorit cu mijloace tehnice speciale.Problema respectivă este continuu în atenţia conducerii C.N.A. şi este legată de

deficienţe în documentarea pe timp de noapte sau luminozitate redusă, documentarea on-line.

De asemenea, problema dată ţine de lipsa producătorilor autohtoni şi a preţurilor extraorbitante la tehnică specială.

Necesitatea perfecţionării continuu a metodicilor şi tacticilor aplicate în lupta cu contingentul corupţional – criminal, proces care necesită cheltuieli financiare suplimentare.

Realizarea schemelor corupţionale, în ultimii ani, a trecut la un nivel mai înalt de inteligenţă, de către infractori fiind folosite tehnici „digitale” şi „virtuale”.

Aceasta impune înarmarea ofiţerilor C.N.A. cu cunoştinţe, aptitudini şi tehnici performante noi.

Lacune de ordin legislativ:Existenţa lacunelor în actele legislative privind documentarea, cercetarea

şi curmarea infracţiunilor de corupţie şi celor conexe corupţiei, a faptelor de comportament corupţional.

În acest sens, în anul 2014 s-a stabilit lipsa prevederilor legale pentru stoparea unităţilor de transport de către colaboratorii C.N.A. în cazul utilizării lor de către persoanele bănuite.

De asemenea, s-a stabilit imposibilitatea tragerii la răspundere penală a persoanelor publice în cazul adoptării deciziilor colective ilegale (A.P.L., A.P.C., grupuri de lucru pentru achiziţii etc.).

S-a propus modificarea art. 1329 alin. (7) Cod de procedură penală, pentru a stabili ca procesul-verbal să fie întocmit de către ofiţerul de investigaţii care efectuează interceptarea şi înregistrarea comunicărilor.

Au fost stabilite lacune de lege care au făcut imposibile cercetările şi documentările cu ajutorul măsurilor speciale de investigaţii a infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal (trafic de influenţă).

- Efectul suspensiv al contestaţiilor depuse în privinţa deciziilor de suspendare a operaţiunilor în contul bancar, emise de Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al C.N.A. şi încheierii de prelungire emise de judecătorul de instrucţie.

Din momentul în care beneficiarul contului bancar depune recurs asupra deciziilor C.N.A., operaţiunile în contul bancar pot fi desfăşurate în continuare, astfel suspendarea tranzacţiilor îşi pierde puterea juridică de efect asiguratoriu. Astfel, în anul 2014 s-a stabilit că acest fapt afectează capacitatea C.N.A. de a stopa mijloacele băneşti suspecte.

- Necesitatea unei evaluări naţionale a riscurilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului.

Pe parcursul anului 2014, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al C.N.A. a solicitat asistenţa din partea organizaţiilor internaţionale în vederea analizei naţionale a riscurilor pentru Republica Moldova.

- 47 -

Lipsa unui comentariu unic sau a interpretării oficiale a Codului de procedură penală, ceea ce duce la diverse interpretări a unei şi aceiaşi prevederi.

De asemenea au fost constatate lacune legate de lipsa noţiunilor la unele concepte şi termeni procesual – penali, ca de ex. „prejudiciul cauzat intereselor publice”.

Cadrul normativ imperfect pentru angajarea unui translator în organul de urmărire penală.

Imposibilitatea colectării probelor prin măsuri speciale de investigaţii până la recunoaşterea persoanei în calitate de bănuit.

Numărul restrâns de acţiuni care pot fi efectuate de către ofiţerii deurmărire penală până la începerea urmăririi penale şi termenul restrâns stabilit de 30 de zile pentru verificarea preliminară a circumstanţelor expuse în sesizările despre infracţiuni.

Aceasta duce la pornirea prematură a dosarelor penale, care ulterior se clasează.

Din cauza ambiguităţii în legislaţia procesual-penală au fost cazuri când a fost imposibil de încadrat corect calitatea procesuală a medicilor şi profesorilor (persoane publice sau persoane care oferă servicii populaţiei).

Necesitatea limitării implicării procurorilor în documentarea cazurilor de corupţie.

Au fost cazuri de scurgere de informaţie la documentarea actelor de corupţie.Lipsa articolului din Codul penal pentru cazuri de conflict de interese.Necesitatea stabilirii termenelor clare pentru desfăşurarea procesului

penal, în deosebi în faza judecăţii.Lacune legate de achiziţiile publice.S-au stabilit deficienţe privind lipsa răspunderii penale pentru operatorii

economici participanţi la achiziţiile publice, care prezintă oferte prin participanţi interdependenţi, Lipsa unui mecanism legal clar de reziliere a contractelor de achiziţii publice.

S-a constatat necesitatea implicării Procuraturii, prin iniţierea acţiunilor civile, dat fiind faptul că contractele de achiziţii reprezintă contracte bilaterale, iar părţile de obicei sunt implicate.

De asemenea, s-a stabilit necesitatea reglementării expres în legislaţie a aspectelor ce ţin de suma contractelor, avansuri şi periodicitatea acestora, precum şi referitor la contractele adiţionale celor de achiziţii publice.

- 48 -

ANEXA NR. 1

FABULELE INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE GRAVE ŞI CU REZONANŢĂ SOCIAL-SPORITĂ

DEPISTATE DE OFIŢERII C.N.A. ÎN ANUL 2014

Cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, în cadrul căreia a fost reţinut în flagrant delict cet. D. M., procuror în Procuratura raionului Floreşti, care a extorcat şi primit de la cet. M.I. suma de 2000 lei, pentru a clasa cauza penală pornită în privinţa ultimului.

Cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin.(3) lit.(a) Cod penal, pe faptul coruperii pasive comise de către preşedintele Judecătoriei raionului Glodeni, judecătorul I.C., care a extorcat şi primit de la cet. T.P. suma de 10000 lei, pentru adoptarea unei sentinţe favorabile pe marginea cauzei penale pornită pe faptul conducerii unităţii de transport în stare de ebrietate.

Procesul penal pornit în privinţa judecătorului Judecătoriei Căuşeni D.C. privind acţiunile ilegale exprimate prin pronunţarea cu buna-ştiinţă a unei hotărâri contrare legii.

Cauza penală pornită pe faptul traficului de influenţă comis de către judecătorul inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, C.V., care a pretins 10000 euro de la cet. P.T., pentru a influenţa soluţionarea unei cauze;

Cauza penală în privinţa judecătorului Judecătoriei sectorului Rîşcani mun. Chişinău I.T.

cauza penală pornită în privinţa a 4 judecători ai Curţii de Apel Economice A.C., V.H., E.C. şi A.N., pe faptul pronunţării unor decizii şi încheieri contrare legii.

Cauza penală privind săvîrşirea infracţiunii de corupere pasivă de către şeful Direcţiei nr. 2 a Secţiei Investigaţii Speciale Combaterea Contrabandei din cadrul Poliţiei de Frontieră a MAI, A.S., care a pretins şi primit mijloace băneşti în sumă de 9000 dolari SUA, pentru a nu porni o cauză penală în privinţa cet. A.A. pe faptul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova, prin contrabandă, a mărfurilor de larg consum şi pentru restituirea mărfii ridicate de la acesta în luna august 2014 (art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal).

Cauza penală privind săvîrşirea infracţiunii de corupere pasivă de către primarul satului Lărguţa raionul Cantemir, cet. A.Z., care a extorcat de la reprezentantul întreprinderii S.R.L. „A”, cet. A.U., mijloace băneşti în sumă de 200.000 lei şi primit 170.000 lei, pentru a asigura câştigarea licitaţiei funciare organizate de către Primăria satului Lărguţa, în cadrul căreia a fost expus spre vânzare un teren cu suprafaţa de 5,49 ha (art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal).

Cauza penală privind săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă de cătreavocatul E.R., care a extorcat şi primit mijloace băneşti în sumă de 4000 euro de la cet. A.D., pentru a influenţa membrii Comisiei medico-legale psihiatrice, cu scopul dea emite o concluzie, prin care cet. R.M. (inculpat în săvîrşirea tentativei de omor) să

- 49 -

fie recunoscut iresponsabil în momentul săvîrşirii infracţiunii (art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal).

Cauza penală privind săvârşirea infracţiunii de corupere pasivă de către angajatul Inspectoratului General de Poliţie, A.C., care în complicitate cu un grup de cetăţeni, a extorcat de la cet. A.Ţ. mijloace băneşti în sumă de 7000 euro şi primit 5000 euro, pentru a nu-l trage pe acesta la răspunderea penală în temeiul art. 2171 Cod penal, pe faptul păstrării şi transportării substanţelor narcotice (art. 324 alin. (2) lit. b), c) d) Cod penal).

Cauza penală pornită pe faptul coruperii active comisă de către cet. V.I. şi M.I., poliţişti ai Sectorului Poliţiei de Frontieră Leova, care au promis cet. L.I., ofiţer în cadrul S.P.F. Berezeni Iaşi din România, oferirea mitei în sumă de 15000 euro, pentru ca să le asigure protecţia la introducerea frauduloasă prin contrabandă în România peste râul Prut a ţigărilor.

Cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe faptul extorcării şi primirii de către cet. G.I., avocat al Cabinetului de avocaţi „G.I.” (anterior a activat în calitate de judecător), care a extorcat şi primit de la cet. G.I. suma de 2000 Euro, pentru transmiterea ulterioară ofiţerului de urmărire penală al Inspectoratului de poliţie Rezina R.G., în scopul soluţionării pozitive a cauzei penale pornite în privinţa declarantului şi complicilor acestuia.

Reţinerea în flagrant delict a ofiţerului superior de investigaţie al Inspectoratului de Politie Soroca, locotenent major A.B., care, în participaţie cu ofiţerii superiori de investigaţie ai Biroului crime grave al Inspectoratului de Politie Soroca, maior de politie L.S., căpitanul M.D. şi şeful de post al Postului de Politie Zastînca al Sectorului de politie nr. 1 Soroca, locotenent major I.P., au extorcat si primit de la cet. I.R. mijloace băneşti în sumă de 3000 dolari SUA, pentru a nu întreprinde masurile prevăzute de lege în vederea tragerii la răspundere a acestuia pentru comiterea omorului cet. V.L.

Reţinerea în flagrant delict a ofiţerului de investigaţii al Inspectoratului de Poliţie Buiucani mun. Chisinau, A.C., care a estorcat şi primit mijloace băneşti în sumă de 5000 lei de la cet. V.M., pentru a nu-l trage la răspundere penală pentru comiterea unui viol.

Reţinerea în flagrant delict a ofiţerului superior de investigaţii al Direcţiei nr. 3 a Inspectoratului Naţional de Investigaţii, A.A., care a estorcat şi primit mijloace băneşti în sumă de 300 euro, pentru a influenta un ofiţer de urmărire penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în scopul clasării unui proces penal.

Curmarea infracţiunii de corupere pasivă şi infracţiunii de circulaţie ilegală a substanţelor narcotice şi psihotrope, comisă de către şeful Izolatorului de detenţie provizorie al Inspectoratului de Politie Floreşti, căpitan A.E., care a extorcat şi primit mijloace băneşti în sumă de 4000 lei, 3500 ruble ruseşti, 100 dolari SUA şi 100 Euro, pentru transmiterea deţinuţilor în Izolator a substanţelor narcotice, a 26 de telefoane mobile, precum şi pentru organizarea întrevederilor neautorizate.

- 50 -

Cauza penală pornită pe semnele componenţei de infracţiune prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) din Codul penal, în cadrul căreia au fost efectuate livrări controlate a mijloacelor băneşti, după cum urmează: 115000 dolari SUA şi 100000 lei. Ca urmare a fost reţinut în flagrant delict cet. S.E., care a estorcat şi primit de la un om de afaceri suma de 20000 dolari SUA, susţinând că are influenţă asupra unor conducători din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, care urmau să protejeze activitatea unor firme gestionate de către declarant. Au fost reţinuţi cet. C.L., S.A., P.V. (şef-adjunct al Direcţiei Anti-Fraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat), la care au fost depistaţi 80000 lei din 100000 transmişi anterior sub controlul C.N.A.

Curmarea infracţiunii de corupere pasivă comisă de către ofiţerul de urmărire penală al Secţiei urmărire penală a Inspectoratului de Politie Briceni, I.C., care a extorcat şi primit de la cet. A.D. mijloace băneşti în sumă de 400 euro pentru a nu trage la răspundere penală pe cet. A.D. pentru comiterea crimei de provocare a leziunilor corporale grave unei persoane.

Reţinerea în flagrant delict a ofiţerului de urmărire penală al Secţiei urmărire penală a Inspectoratului de Poliţie Cahul, A.D., care a estorcat şi primit mijloace băneşti în sumă de 350 euro de la cet. G.M., în scopul de a nu porni urmărirea penală pentru producerea accidentului rutier pe traseul Cahul – Chisinau şi efectuarea traficului de influenţă asupra expertului judiciar al Secţiei medicină legală Cahul, pentru a nu reflecta cauzarea leziunilor corporale grave victimelor.

Cauza penală pornită în temeiul art. 326 alin. (1) Cod Penal, în cadrul căreia a fost reţinut în flagrant delict cet. U.A., care a extorcat şi primit de la cet. E.V., suma de 1000 dolari SUA, susţinând că are influenţă asupra ofiţerului de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliţie Criuleni, care instrumentează cauza penală privind accidentul rutier comis de cet. E.V., pentru a modifica rezultatele expertizei sângelui precum că acesta nu era în stare de ebrietate la momentul comiterii accidentului rutier.

Cauza penală pornită în temeiul art. 326 alin. (2) lit. c) Cod Penal, în cadrul căreia a fost reţinută în flagrant delict cet. P.L., avocat al Biroului de Avocaţi „L.P.”, care a extorcat şi primit suma de 2000 euro de la cet. D.G., invocând că are influenţă asupra Preşedintelui Judecătoriei Criuleni întru organizarea transmiterii cererii spre examinarea acestuia personal în scopul emiterii unei hotărâri a instanţei de judecată prin care se v-a stabili domiciliul copiilor la aceasta, şi nu la domiciliul fostului soţ din r-ul Rîşcani.

Cauza penală pornită în temeiul art. 326 alin. (2) lit. b) Cod Penal, privind reţinerea în flagrant delict a cet. G.M. avocat al Biroului de avocaţi „G.M.”, care a extorcat cet. C.I. (deţinut în Penitenciarului nr. 13 mun. Chişinău) şi a primit de la cunoscutul acestuia cet. S.V. suma de 2000 Euro, susţinând că are influenţă asupra procurorului din cadrul Procuraturii sectorului Rîşcani, care instrumentează cauza penală în privinţa complicelui cet. C.I., pornită în baza art. 171 C.P.(violul) întru adoptarea unei hotărâri de încetare a procesului penal.

Cauza penală pornită în temeiul art. 325 alin. (1) C.P., privind reţinerea în flagrant delict a cet. T.M., angajat al S.A. „Moldtelecom”, care a transmis

- 51 -

supraveghetorului Penitenciarului nr. 17 din Rezina D.V. mijloace băneşti în sumă de 50 dolari SUA, pentru ca acesta să transmită deţinutului F.A. un telefon mobil, 5 litri de spirt şi alte obiecte interzise.

Cauza penală pornită în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, în cadrul căreia a fost reţinut în flagrant delict cet. T.S., care a extorcat 1500 euro de la cet. G.R. în scopul săvârşirii traficului de influenţă.

Cauza penală pornită în temeiul art. 326 alin. (2) lit. d) C.P., privind reţinerea în flagrant delict a avocatului C.I., care a extorcat şi a primit de la cet. G.A. mijloace băneşti în sumă de 1000 dolari SUA, susţinând că are influenţă asupra procurorului din cadrul Procuraturii şi a judecătorului din Judecătoria sectorului Centru mun. Chişinău, care examinează cauza penală în privinţa declarantului întru adoptarea hotărârii de încetare a procesului penal.

Cauza penală pornită în temeiul art. 326 alin. (3) lit. a) C.P., privind reţinerea în flagrant delict a avocatului C.I., care a extorcat şi a primit de la cet. K.S. (originar din Turcia) mijloace băneşti în sumă de 15700 euro, susţinând că are influenţă asupra colaboratorilor de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi procurorilor din cadrul Procuraturii, în scopul fabricării probelor şi adoptării unei sentinţe, care ulterior să nu fie atacată, în privinţa cet. A.Y., originar al Bulgariei, reţinut de către Centrul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane pentru comiterea infracţiunii de trafic de fiinţe umane.

Cauza penală pornită în temeiul art. 326 alin. (2) lit. c) C.P., pe faptul reţinerii în flagrant delict a cet. T.O., avocat al Cabinetului de avocaţi „O.T.”, care a extorcat şi primit de la cet. U.V., suma de 1500 euro, susţinînd că are influenţă asupra procurorului, judecătorului şi factorilor de decizie ai Instituţiei Penitenciare nr. 15 din or. Cricova şi-i poate determina să soluţioneze pozitiv eliberarea condiţionată înainte de termen a condamnatului G.V.

Cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin. (2) lit. c) C.P., pe faptul reţinerii în flagrant delict a cet. P.I., inspector al Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, care a extorcat şi a primit de la cet. B.E., directorul SRL „S.G.” mijloace băneşti în sumă de 500 dolari SUA, pentru ca ultimul să poată realiza fără impedimente marfa care urmează a fi importată din Ucraina în cantitate de 10 vagoane, în schimbul mitei de 50 de dolari SUA pentru un vagon cu marfă.

Cauza penală pornită în temeiul art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal privind reţinerea în flagrant a cet. T.A., care a extorcat suma de 300 euro şi primit 100 euro de la cet. C.M., pentru a influenţa angajaţii Arhivei Stare Civilă la obţinerea actelor necesare pentru redobândirea cetăţeniei române.

Cauza penală pornită în temeiul art. 325 alin. (1) Cod penal privind reţinerea în flagrant a cet. V.A., care a promis specialistului Serviciului de Securitate din cadrul Penitenciarului nr. 17 Rezina, locotenent cet. S.A., mijloace băneşti în sumă de 1000 lei, pentru a transmite deţinutului J.A. un pachet cu substanţă narcotică.

Cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal privind reţinerea în flagrant a cet. P.J., controlor revizor din cadrul Serviciului Control Financiar şi Revizie a mun. Chişinău, care a extorcat şi primit de la Ţ.V., primarul

- 52 -

satului Crihana, mijloace băneşti în sumă de 18 000 lei, pentru a nu indica în actul de revizie încălcările depistate în cadrul controlului fiscal efectuat la Primăria satului Crihana raionul Orhei.

Cauza penală pornită în temeiul art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, privind reţinerea în flagrant a cet. V.I., asociat la S.R.L. ,,AC”, care susţinînd că are influenţă asupra unor funcţionari internaţionali din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse a pretins şi primit de la cet. C.I. suma de 2 500 Euro, pentru a-i perfecta în termen restrânşi paşaport al cetăţeanului Federaţiei Ruse.

Cauza penală pornită în temeiul art. 333 alin. (2) lit. c) Cod penal privind reţinerea în flagrant a cet. C.I., administrator al insolvabilităţii al S.R.L. „L”, care a extorcat mijloace băneşti în sumă de 3000 euro de la cet. L.I. (director ştiinţific al Institutului Naţional de Metrologie), pentru a-i facilita transmiterea unor bunuri către S.R.L. „C”, administrată de către soţia ultimului, concomitent afirmând că va convinge ceilalţi creditori că la balanţa societăţii nu s-ar afla careva bunuri esenţiale pentru stingerea creanţelor, şi-i va transmite la preţuri subestimative mijloacele de transport ale întreprinderii aflate în insolvenţă.

Cauza penală pornită în temeiul art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal în cadrul căreia sunt bănuiţi funcţionarii SEDP Comrat, care în perioada 2012-2013, au acordat ilegal cetăţenia Republicii Moldova unor persoane străine din Ucraina şi Federaţia Rusă, perfectând prin abuz acte de identitate moldoveneşti.

Cauza penală pornită în temeiul art. 324 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal, pe faptul că şeful Direcţiei coordonarea posturilor la frontieră a Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor, B.A. şi şeful Terminale Chişinău a Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor, S.E., au pretis şi primit mijloace financiare (în dependenţă de volumul importului) personal sau prin intermediari (alţi funcţionari din cadrul ANSA) de la agenţii economici, care importă pe teritoriul Republicii Moldova producţie de origine vegetală (fructe, legume, etc.), pentru a nu efectua controale la marfa importată şi eliberarea certificatelor de inofensivitate. La 05.06.2014, în rezultatul măsurilor speciale de investigaţie şi efectuării acţiunilor procesual penale, a fost documentat şi reţinut în flagrant delict cet. S.E., care a primit mijloace băneşti de la cet. O.G., broker vamal în cadrul S.R.L. „AS”, pentru a nu efectua controlul la marfa importată şi aplicarea ştampilei pe declaraţia vamală privind importul de legume în cantitate de 22.500 kg.

- 53 -

ANEXA NR. 2

FABULELE INFRACŢIUNILOR DE SPĂLARE DE BANI CU REZONANŢĂ SOCIAL - SPORITĂ

DEPISTATE DE OFIŢERII C.N.A. ÎN ANUL 2014

- Cauza penală pornită în baza elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 Cod penal, săvîrşită de către persoanele care gestionează activitatea S.R.L. „M”, care prestau servicii fictive (care nu se prestau de facto) de transport, fiind efectuate procurări de 10 mln lei şi livrări de 9,5 mln lei, mijloacele băneşti fiind lichefiate prin intermediul tichetelor de combustibil ale companiilor petroliere autohtone, în perioada anilor 2013-2014.

- Cauza penală pornită la conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 alin. (3) lit. b) din Cod penal, pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari. Potrivit materialelor acumulate, S.R.L. „H” a efectuat livrări în perioada octombrie-noiembrie 2013 în sumă de 11,4 mln lei iar procurările fiind de 13,5 mln lei, livrările fiind efectuate către mai multe societăţi rezidente însă toate procurările au fost efectuate de la S.R.L. „A”, întreprindere care, conform bazei de date a IFS la 25.10.2013 a fost anulată ca plătitoare de TVA. Totodată, pe conturile bancare ale S.R.L. „H” au avut loc intrări de mijloace băneşti de circa 12,7 mln lei de la diferite societăţi comerciale, pentru diferite mărfuri. Totodată, ieşirile de mijloace băneşti, în sumă totală de circa 10,9 mln lei, din conturile bancare ale S.R.L. „H” care au fost efectuate în adresa S.R.L. „A”, cu destinaţia pentru cartele telefonice de reîncărcare. Astfel, agenţii economici care au procurat mărfuri şi servicii fără documente de provenienţă le-au legiferat prin procurări fictive de la S.R.L. „H”, care la rîndul ei nu are documente de provenienţă a acestor mărfuri şi servicii.

- Cauza penală pornită la 20.01.2014 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 Cod penal, pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari. Astfel, în contul companiei ,,X” S.R.L., de către fondatorii E şi N din Egipt a fost transferată suma de 300 000 dolari SUA, nefiind identificată destinaţia banilor. Ulterior, la BC "M " SA s-a adresat un cetăţean al Ucrainei (avînd procură şi alte acte false), prezentând noul extras din Registrul de stat al persoanelor juridice, cu menţiunea că el este noul administrator al companiei ,,X” S.R.L. şi cu solicitarea de a transfera soldul contului către un alt cont deschis la BC ,,C” SA (300 000 USD în conformitate cu ordinul de plată prezentat). De menţionat că, în cadrul adunării, ambii fondatori au fost reprezentaţi de către cet. A din Egipt, împuternicit prin procura emisă în decembrie 2013 în Republica Moldova şi autentificată notarial.

- Cauza penală pornită la 10.02.2014 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 Cod penal, pe faptul spălării banilor de către persoanele care gestionează activitatea companiei nerezidente “T LLC”, manifestată prin intermedierea deplasării cetăţenilor Republicii Moldova în SUA cu ajutorul programului de schimb cultural „Work&Travel”. Astfel in adresa companiei „T LLC”

- 54 -

a fost efectuate transferuri în perioada anilor 2010-2013 în sumă totală de 5,93 mln USD. Totodată, din contul companiei “T LLC” mijloacele băneşti erau distribuite către sponsorii din SUA, care facilitau angajarea în cadrului programului, către angajaţii din Republica Moldova sub formă de bonusuri, prime şi în conturile personale ale factorilor de decizie din cadrul companiei “T LLC”.

- Cauza penală pornită la 17.02.2014 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute la art. 243 Cod penal, pe faptul spălării banilor prin intermediul conturilor deschise în cadrul instituţiei financiare BC „M” S.A. În baza ordonanţelor emise de Judecătoriile sectoarelor Centru, Ciocana, Rîşcani, Buiucani ale mun. Chişinău, Judecătoria Comrat, Căuşeni, Drochia, Ungheni, Teleneşti şi Judecătoria Economică de Circumscripţie, executorul judecătoresc a încasat în mod solidar mijloace băneşti de la conturile companiilor din Federaţia Rusă, avînd la bază neonorarea obligaţiunilor de către „debitori” faţă de „creditori”, stipulate în contractele de împrumut. Ulterior, în baza ordonanţelor emise de instanţele de judecată, în perioada martie 2011 – februarie 2014, mijloacele băneşti au fost încasate prin intermediul a 19 instituţii bancare înregistrate în diferite regiuni ale Federaţiei Ruse de la aproximativ 89 de companii nerezidente înregistrate în Federaţia Rusă. După încasarea forţată a mijloacelor băneşti de către executorul judecătoresc direct din conturile bancare corespondente deţinute la BC „M” S.A. de companiileînregistrate în Federaţia Rusă, mijloacele financiare în sumă totală de 698 mlrd ruble ruseşti au fost convertite în USD, EURO şi transferate în beneficiul companiilor nerezidente înregistrate în zonele off-shore.

- Cauza penală pornită la 21.02.2014 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 Cod penal, pe faptul spălării banilor de către persoanele care gestionează compania nerezidentă „S” LP, utilizînd contracte fictive în sîvîrşirea acţiunilor de deghizare şi denaturare a originii mijloacelor financiare provenite ilicit. Circuitul mijloacelor financiare de provenienţă ilicită constituie 4 mln USD.

- Cauza penală pornită la 18.03.2014 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 Cod penal, pe faptul spălării banilor de către persoanele care gestionează activitatea companiei „P” S.R.L. Astfel, în scopul camuflării intenţiei de a obţine venituri ilicite cu ulterioara tăinuire sau deghizare a originii ilicite a bunurilor, precum şi in scop de a ascunde lipsa de mărfuri depistată, persoanele ce administrează activitatea S.R.L. ”P”, pe perioada anului 2013 au efectuat livrări pe facturi fiscale neacoperite (în lipsa mărfurilor) în adresa ÎCS “R” S.R.L. în sumă totală de 50 mln lei, avînd intenţia de a obţine venituri ilicite cu ulterioara tăinuire sau deghizare a originii ilicite a bunurilor.

- Cauza penală pornită la 08.04.2014 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 Cod penal, pe faptul spălării banilor de către cet. A cu înaltă funcţie de răspundere în Ucraina, manifestate prin transferarea mijloacelor băneşti de la contul cet. C (UA) deschis în banca X (UA), în contul cet. V (UA), deschis în BC „S” SA (MD), în sumă 14,3 mln USD, bani care au fost ulterior ridicaţi în numerar.

- 55 -

- Cauza penală pornită la 08.05.2014 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 Cod penal, pe faptul spălării banilor de către factorii de decizie ai S.R.L. „G”, care prin crearea unei platforme ilicite de vînzare produselor prin intermediu internetului, deghizează originea şi legalizează mijloacele băneşti. Circuitul mijloacelor financiare de provenienţă ilicită constituie 1 mln USD.

- Cauza penală pornită la 17.05.2014 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 Cod penal, pe faptul spălării banilor de către factori de decizie a societăţii „A” S.R.L., care în perioada 2012 – 2013 au efectuat importuri de materie primă prin intermediul companiei off-shore L, în valoare de 3,7 mln USD, a cărei beneficiar efectiv este administratorul societăţii „A” S.R.L, cet. T.

- Cauza penală pornită la 17.06.2014 conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzute în art. 243 Cod penal, pe faptul spălării banilor de către factorii de decizie ale societăţilor „C” S.R.L., „CP” S.R.L. şi „A” S.R.L., prin legalizarea bunurilor şi mijloacelor băneşti obţinuţi ilicit, urmare a infracţiunilor de contrabandă şi evaziune fiscală, prin intermediul societăţii off-shore „S”. Astfel, în adresa companiei nerezidente au fost efectuate transferuri în sumă de 32,5 mln lei, 3 mln USD şi 110 mii EURO.

Centrul Naţional AnticorupţieDecembrie, 2014