8/7/2019 Clauze Abuzive Privind Comisioanele

1/4

Clauze abuzive privind comisioanele (IV)Adaugat de Piperea si Asociatii pe 4/20/11 CategoriaAfaceri,Protectia consumatorilor,Stiri juridiceCuvinte cheie:clauze abuzive, comisioane,dezechilibru contractual,dobanda mascata,dol, imbogatire fara justacauza,Legea 190/1999,oug 50/2010,Piperea si Asociatii

| Mai mult

1. De regula, aceste clauze sunt cuprinse in contracte preformulate, lipsindu-le caracterulnegociat.

Totodata, ele creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte.

Din aceste motive, precum si pentru argumentele care vor fi dezvoltate in cele ce urmeaza, aceste clauze abuzivesunt nule absolut, urmand a fi eliminate din contracte.

Dezechilibrul contractual indus de aceste clauze si lipsa bunei-credinte a bancii trebuie analizate in functie dejustetea acestui comision fata de costurile suportate de banca in legatura cu activitatea sa de acordare a creditului.

O astfel de justificare nu exista, acest comision nereprezentand altceva decat o dobanda mascata care, pe langafaptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential bancar, dezavantajand

bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor dedobanda sub denumirea de comision.

Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un dol.

In plus, trebuie subliniat faptul ca acest comision este prohibit in mod expres de art. 15 din Legea nr. 190/1999care indica in mod limitativ care sunt costurile pe care trebuie sa le suporte consumatorul dintr-un contract de

credit imobiliar/ipotecar: In sarcina imprumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente intocmiriidocumentatiei de credit si constituirii ipotecii si garantiilor aferente.

Art. 9 din aceeasi Lege enumera clauzele pe care le poate cuprinde un contract de credit imobiliar.

Prin urmare, orice alt cost pus in sarcina clientilor, inclusiv comisionul de acordare/comisionul de gestiune, esteinterzis in mod expres de legislatia in vigoare.

2. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a credituluisunt abuzive

Observatiile privind cuprinderea acestor clauze in contracte preformulate, crearea unui dezechilibru semnificativintre drepturile si obligatiile partilor si nulitatea absoluta a acestor clauze abuzive sunt valabile si in aceastaipoteza.

Acest comision, calculat si perceput lunar, disimuleaza, de fapt, un procent consistent de dobanda, marind artificialcostul efectiv al creditului si, in plus, creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata decelelalte banci.

Acest comision nu reprezinta altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza intereseleeconomice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential al bancii, dezavantajand bancile concurente prin

prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea decomision. Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un dol.

In mod evident, o dobanda (aparent) redusa a atras mai multi clienti si, deci, o cifra de afaceri mai mare raportatala ceea ce ar fi putut obtine banca respectiva in conditiile in care ar fi aratat in mod transparent costurile reale alecreditului (asa cum, de altfel, au facut o mare parte din bancile concurente illo temporis).

A se observa, in plus, ca acest comision este calculat si perceput la valoarea initiala a creditului, si nu la soldulacestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor ipotecare, acordate pe mai mult de 25 de ani, ca dobanda (aplicata lasoldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decat comisionul (care se va aplica la suma initiala imprumutata,indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).

http://www.infolegal.ro/author/piperea/http://www.infolegal.ro/category/afaceri-comert-business/http://www.infolegal.ro/category/afaceri-comert-business/http://www.infolegal.ro/category/legislatie-practica/protectia-consumatorilor/http://www.infolegal.ro/category/legislatie-practica/protectia-consumatorilor/http://www.infolegal.ro/category/stiri-juridice/http://www.infolegal.ro/tag/clauze-abuzive/http://www.infolegal.ro/tag/comisioane/http://www.infolegal.ro/tag/dezechilibru-contractual/http://www.infolegal.ro/tag/dezechilibru-contractual/http://www.infolegal.ro/tag/dezechilibru-contractual/http://www.infolegal.ro/tag/dobanda-mascata/http://www.infolegal.ro/tag/dol/http://www.infolegal.ro/tag/dol/http://www.infolegal.ro/tag/imbogatire-fara-justa-cauza/http://www.infolegal.ro/tag/imbogatire-fara-justa-cauza/http://www.infolegal.ro/tag/legea-1901999/http://www.infolegal.ro/tag/legea-1901999/http://www.infolegal.ro/tag/legea-1901999/http://www.infolegal.ro/tag/oug-502010/http://www.infolegal.ro/tag/piperea-si-asociatii/http://www.infolegal.ro/tag/piperea-si-asociatii/http://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&pub=infolegalhttp://www.infolegal.ro/tag/dobanda-mascata/http://www.infolegal.ro/tag/dobanda-mascata/http://www.infolegal.ro/category/afaceri-comert-business/http://www.infolegal.ro/category/legislatie-practica/protectia-consumatorilor/http://www.infolegal.ro/category/stiri-juridice/http://www.infolegal.ro/tag/clauze-abuzive/http://www.infolegal.ro/tag/comisioane/http://www.infolegal.ro/tag/dezechilibru-contractual/http://www.infolegal.ro/tag/dobanda-mascata/http://www.infolegal.ro/tag/dol/http://www.infolegal.ro/tag/imbogatire-fara-justa-cauza/http://www.infolegal.ro/tag/imbogatire-fara-justa-cauza/http://www.infolegal.ro/tag/legea-1901999/http://www.infolegal.ro/tag/oug-502010/http://www.infolegal.ro/tag/piperea-si-asociatii/http://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&pub=infolegalhttp://www.infolegal.ro/tag/dobanda-mascata/http://www.infolegal.ro/tag/dobanda-mascata/http://www.infolegal.ro/author/piperea/

8/7/2019 Clauze Abuzive Privind Comisioanele

2/4

Disimularea unei parti a dobanzii sub denumirea de comision este o dovada irefutabila a relei credinte a banciicare percepe un astfel de comision, intrucat, pe de o parte, reprezinta o modalitate de inducere in eroare aclientilor, prin prezentarea de dobanzi avantajoase in raport cu ofertele altor banci care actionau pe aceeasi piatarelevanta cu banca respectiva (dar care, in realitate, datorita adaugarii la DAE a comisionului de administrare, numai erau chiar atat de avantajoase) si, pe de alta parte, reprezinta o modalitate de procurare a unui avantajconcurential contrar uzantelor cinstite ale comerciantilor.

In baza celor invederate, se impune constatareacaracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unuicomision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului.

3. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala acreditului sunt abuzive.

Conform clauzelor contractuale impuse de anumite banci, clientii sunt obligati ca lunar, odata cu achitarea rateidin credit, sa achite si un comision de urmarire riscuri, intr-un cuantum calculat din valoarea initiala a creditului.

De exemplu, un comision lunar de 0,35% reprezinta un comision anual de 4,2%, ceea ce reprezinta uneori un costmai mare chiar decat costul cu dobanda.

Este evident ca ne aflam in prezenta unui alt tip de dobanda mascata, disimulata sub denumirea de comision.

De aceea, toate argumentele relative la comisionul de administrare sunt valabile, mutatis mutandis, si in cazulacestui tip de comision.

Dezechilibrul pe care-l genereaza aceste clauze este dat de faptul ca acest comision nu reprezinta un cost actual alcreditului ci, in cel mai rau caz, reprezinta o asigurare pe care banca si-o ia avant la lettre impotriva risculuiintrarii consumatorului in incapacitate de plata.

Prin urmare, acest cost este unul eventual si nu unul actual (cert).

Cu toata aceasta incertitudine, banca il incaseaza lunar si nu il returneaza consumatorului bun-platnic dupa unulsau mai multi ani de derulare a contractului fara incidente de plata.

In situatia in care consumatorul isi indeplineste intocmai obligatiile de plata, in favoarea bancii va opera oimbogatire fara justa cauza, in defavoarea clientilorcare, cu toate ca si-ar fi indeplinit obligatiile contractuale,vor fi platit lunar un comision de urmarire a riscului, fara ca riscul sa se fi materializat.

Comportamentul contractualal imprumutatului nu este cunoscut de la inceput de catre banca, astfel ca, a incasa uncomision de la o persoana care, verificata fiind in evidentele incidentelor de plati, nu a ridicat si nu ridica nici osuspiciune cu privire la seriozitatea si bonitatea sa, nici la incheierea, nici cu ocazia executarii contractului,reprezinta un abuz din partea bancii.

Oricum, contra riscului de neplata banca isi iau garantii reale sau personale si il determina pe client sa incheiepolite de asigurare a riscului de neplata.

Mai mult, banca isi asigura in toate contractele o serie de mecanisme de protectie impotriva riscului de neplata,ceea ce demonstreaza odata in plus ca acest comision de risc este abuziv.

Astfel, riscul deprecierii garantiilor si al neincasarii valorii in cazul vanzarii este de asemenea suportat de catreimprumutat, care va raspunde cu toate bunurile sale.

Dreptul bancii de a-si recupera creanta nu se limiteaza la urmarirea garantiilor, ci se intinde asupra tuturorbunurilor prezente si viitoare, iar deprecierea garantiei afecteaza exclusiv patrimoniul imprumutatului.

In plus, bunurile sunt asigurate, iar banca impune intotdeauna societatea de asigurari, iar riscul de a nu-si incasadespagubirea de la asigurator, practic, este inexistent.

Nu in ultimul rand, banca si-a mai creat inca un instrument de asigurare impotriva riscului de neplata, prinobligarea imprumutatului de a aduce si garantii personale (codebitori, fideiusori).

Toate aceste garantii pe care le are banca impotriva riscului de neplata reprezinta argumente solide in sprijinulcelor afirmate mai sus, in sensul ca prevederile contractuale ce reglementeaza comisionul de urmarire riscuri suntin fapt clauze contractuale abuzive ce sunt lovite de nulitate absoluta.

Riscul de piata trebuie sa fie asumat in egala masura de ambele parti, atat de banca, care este jucator profesionist,cat si de consumator.

Comisionul de urmarire a riscului este perceput de banca pentru a-si acoperi propriul risc. Asadar, pe langa faptulca un consumator trebuie sa suporte propriul risc (deteriorarea cursului de schimb, diminuarea veniturilor etc.),este obligat prin aceste clauze abuzive sa suporte si riscul bancii.

http://www.infolegal.ro/tag/dobanda-mascata/http://www.infolegal.ro/tag/dobanda-mascata/

8/7/2019 Clauze Abuzive Privind Comisioanele

3/4

Disproportia dintre drepturile si obligatiile contractuale ale partilor este cu usurinta demonstrata intrucat, pana laacest moment, consumatorii au suportat, pe de o parte, cresterea ratei lunare datorita devalorizarii leului, iar pe dealta, comisionul de risc care punea banca la adapost de orice risc, inclusiv de riscul probabil in situatia inversa, incare cursul ar fi evoluat in sensul aprecierii monedei nationale.

Aceasta situatie demonstreaza fara echivoc ca toate prevederile din contractele consumatorilor privitoare laperceperea unui comision de urmarire a riscului sunt clauze abuzive datorita dezechilibrului contractual pe care ilgenereaza, prin transferul tuturor riscurilor in sarcina consumatorilor.

Trebuie subliniat ca art. 44

din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinatepersoanelor fizice, prevede ca imprumutatorii sunt obligatisa informeze clientii prin mentionarea posibilitatiimodificarii, in sensul majorarii, a sumelor datorate, in cazul materializarii risculuivalutar, a riscului de rata adobanzii ori in cazul cresterii costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrareacreditului prevazute in contract.

In primul rand, trebuie observat ca Regulamentul vorbeste despre materializarea riscului, in defavoareaimprumutatului, ceea ce exclude din start idea ca ar fi permisa incasarea de catre banca in cazul opus, a unor sumecare sa ii acopere propriul risc.

Textul Regulamentului impune bancii obligatia informarii fiecarui client in parte (fie prin graficul de rambursare,fie prin dispozitii contractuale) cu privire la posibilitatea majorarii sumelor pe care le va datora in temeiulcontractului de credit, majorare determinata de: (i) materializarea riscului valutar sau a celui de rata a dobanzii (incazul in care acestea se produc in defavoarea imprumutatilor) sau (ii) cresterii costului creditului provenind dincomisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract.

La randul sau, art. 41 din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinatepersoanelor fizice impune institutiilor de credit, tot in scopul diminuarii riscului sa isi organizeze activitatea decreditare astfel incat sa asigure separarea clara si efectiva a functiei de promovare si vanzare a produselor decreditare de functia de analiza a riscului de credit si monitorizare a expunerii.

Anumite banci, in loc sa isi indeplineasca obligatiile impuse de reglementarile in vigoare si sa isi stabileascacriterii concrete si reale de determinate a categoriilor de clientela pe categorii de risc si sa faca diferentierea

produselor de creditare in functie de aceste criterii, a ales varianta abuziva, mult mai costisitoare pentruimprumutatii bun-platnici, pe baza careia, prin achitarea acestui comision de risc, isi acopera in realitate pierderile

rezultate din nerambursarea creditelor de catre alti clienti, transferand, astfel, consecintele pierderilor cauzate decreditele sale neperformante asupra clientilor bun-platnici.

Mai mult, prin perceperea acestor comisioane, banca realizeaza castiguri imense, deoarece creditele neperformantenu sunt atat de mari incat sa compenseze cu valoarea totala a comisioanelor de risc.

Pentru a conchide trebuie retinut capentru neperformanta Bancii nu sufera si nu pierde banca, ci sufera si pierdclientii bancii bun-platnici.

Cu privire la caracterul abuziv al comisionului de risc s-au pronuntat in repetate randuri instantele de judecata,constatandu-se cu putere de lucru judecat caracterul abuziv si implicit nulitatea clauzelor care permitperceperea acestuia[1].

Fata de cele precizate, solicitam onoratei instante constatarea caracterului abuziv al clauzelor care

reglementeaza plata unui comision de urmarire.

4. Clauzele cu privire la alte comisioane percepute in mod abuziv

Potrivit art. 36 din OUG nr. 50/2010, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analizadosar, de administrare credit, de administrare cont, pentru rambursare anticipata, costuri aferente asigurarilor,

penalitati, comision unic pentru serviciile prestate la cererea consumatorilor. Acest text legal nu lasa loc deinterpretari.

Comisioanele mentionate mai sus nu se incadreaza in textul de lege, astfel ca se impune inlaturarea clauzelor carele prevad.

In subsidiar, in cazul in care nu se poate constata inlaturarea acestor clauze ca urmare a aparitieiOUG 50/2010, se

poate solicita constatarea caracterului abuziv a acestor clauze, fata de legislatia protectiei consumatoruluianterioara.

Clauzele mentionate reglementeaza diverse tipuri de comisioane percepute de banca, o parte din acestea fiindstabilite in conditiile speciale, alta parte in conditiile generale ale conventiei. Prezentarea costurilor bancii in acestmod este cel putin confuza pentru consumatori, care, atunci cand doresc obtinerea unui credit isi directioneaza

http://www.infolegal.ro/tag/oug-502010/http://www.infolegal.ro/tag/oug-502010/http://www.infolegal.ro/tag/oug-502010/

8/7/2019 Clauze Abuzive Privind Comisioanele

4/4

atentia asupra dobanzii, cost care ar trebui sa fie cel principal si care diferentiaza ofertele de creditare din piatabancara.

Consideram ca mentionarea unui numar excesiv de comisioane incalca dreptul consumatorilor la o informareprecisa si corecta, drept reglementat de art. 45 din Legea 296/2004 privind Codul Consumului (coroborat si cucalculul gresit al DAE, care nu includea toate costurile creditului), fiind, totodata, si o practica comercialaincorecta, care are drept scop si ca efect deformarea substantiala a comportamentului economic al consumatorilor.

Potrivit definitiei reglementate la art. 2 lit. e) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale

comerciantilor in relatia cu consumatorii, deformarea substantiala a comportamentului economic alconsumatorilorreprezinta folosirea unei practici comerciale ce afecteaza considerabil capacitateaconsumatorilor de a lua o decizie in cunostinta de cauza, decizie pe care altfel nu ar fi luat-o .

Art. 6 lit. d) din acelasi act normativ prevede ca o practica comerciala este incorecta si este considerata o actiuneinselatoare daca ea contine informatii false (precum calculul dobanzii anuale efective fara sa tina seama de toatecosturile creditului) sau, in orice situatie, induce in eroare sau este susceptibila sa induca in eroare consumatorulmediu, astfel incat il determina sa ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o, cu privire la pret sau la modul de calculal acestuia.

Prin impiedicarea consumatorului sa aprecieze costurile creditului, clauzele sus-mentionate se incadreaza inarticolele de lege precitate, in consecinta, trebuie sanctionate ca atare cu nulitatea.

[1] Dosar 18057/233/2009, Jud. Galati; Dosar 18057/23372009, Jud. Galati; sent. civ. 5960/23.06.2009, Jud. sect.2Bucuresti, s. civ.; sent. civ. 6247/26.06.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; sent. civ. 9941/16.12.2009, Jud. sect.2Bucuresti, s. civ.; dec.civ. 2928/12.10.2009,L.C.Stoica, Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica

judiciara, Ed. Hamangiu, p. 135 si 144.