Claudiu Mondici< Din ziarele de alt[dat[ · flație cum numai în țările devastate du - pă...

IAnul XVII Nr. 817 Duminic[ 10 februarie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Biblioteconomia, ;tiin\a care interfereaz[ cu toate domeniile ;i disciplinele PAGINA 10

180 kg - cea mai mare inim[de pe P[m]nt apar\ine uneiBalene Albastre PAGINA 11

~n credin\a popular[ ziua de2 februarie este cunoscut[ subdenumirea de Ziua Ursului sauStretenia sau Ziua cu lumina, labiseric[ fiind sfin\ite lum]n[rile.Tot ̀ n aceast[ zi, copiii erau un;icu gr[sime de urs deoarece prinaceast[ practic[ se credea c[ pu-terea ursului era transferat[ asu-pra copiilor. De asemenea, bol-navii de „sperietoare” erau tra-ta\i `n aceast[ zi prin afumarecu p[r de urs. Se credea c[, dac[`n aceast[ zi este soare, ursul iesedin b]rlog ;i, v[z]ndu-;i umbra,se sperie ;i se retrage, prevestindastfel prelungirea iernii cu `nc[6 s[pt[m]ni. Dimpotriv[, dac[`n aceast[ zi cerul este `nnorat,ursul nu-;i poate vedea umbra;i r[m]ne afar[, prevestind sl[bi-rea frigului ;i apropiereaprim[verii.

La Satu Mare, se pare că înziua de 2 februarie ursul ;i-a vă-zut umbra, a;a că ne a;teaptă în-că 6 săptămâni de iarnă!

Tot din popor afl[m ;i altesemne ale timpului. Se spune c[atunci c]nd bufni\a c]nt[ ̀ n lunafebruarie, e semn de prim[var[timpurie, iar dac[ c]nt[ pi\igoiivesel `n cur]nd se vadesprim[v[ra.

În aceste zile urmașul lui Chavez,Nicolas Maduro, și liderul opozițieiparlamentare, Juan Guaido, se află în-tr-un conflict deschis care poate duceoricând la un război civil similar celuidin Siria. La fel ca în Siria, marile puterimondiale s-au poziționat în jurul celordoi rivali, Guaido fiind susținut de SUAși majoritatea statelor europene, inclu-siv Rom]nia iar Maduro de Rusia șialiații ei. S-a ajuns aici în urma uneicrize economice devastatoare, cu o in-flație cum numai în țările devastate du-pă război se mai pomenise până acum.

Descoperirea unei rezerve masivede petrol în Lacul Maracaibo, în PrimulRăzboi Mondial, s-a dovedit crucialăpentru economia Venezuelei, care s-atransformat dintr-o ţară cu o economiecare depindea foarte puternic de ex-porturi agricole într-o ţară exportatoa-re de petrol, ridicând PIB-ul pe cap delocuitor al Venezuelei, astfel că în 1935acesta a fost cel mai mare în AmericaLatină. Din 1941, sub conducerea luiIsaías Medina Angarita dictatura s-arelaxat şi s-au implementat reforme,incluzând legalizarea tuturorpartidelor politice.

Bufni\ele ;i pi\igoiine pot indica

dac[ prim[vara e aproape

O;enii s-au r[zbunat pe notari dup[ Marea Unire din 1918

Dup[ 200 de ani deistorie, Venezuela se afl[ într-o criz[

profund[

“Ca elev, pot să spun, și profesoriipot confirma acest lucru, am fost con-știincios. Atât ca elev, cât și ca student,am lipsit de la cursuri doar dacă amfost bolnav. Provenind dintr-o familiede dascăli (mama învățătoare și tataprofesor), am crescut de mic în mediulșcolar, știam exact care sunt regulileunei școli și nici prin gând nu mi-ar fidat să le încalc. Era suficient să mi sepună o întrebare la una din ore și să nuștiu să răspund, că sigur în pauză pă-rinții aflau că nu am învățat. Nu doareu eram conștiincios, ci și colegii mei.”

Claudiu Mondici<:coala pentru mine este a doua familie

;i a doua cas[

PAGINA 3

PAGINA 5

PAGINA 4

Vedere din Viile Halmeului de la începutul secolului XXPAGINA 8

Din ziarele de alt[dat[ Szamos 1899

l Deschiderea b[ii medicale din Miculal M[suri în cazul epidemiei de pest[ porcin[

Ce are de făcut primarul?

Satu Mare1929

l Cum ajut[ guvernul Maniu muncitorii?l Concursul de frumuse\e al revistei Realitatea `n Satu Mare PAGINILE 2, 6-7

2 Informa\ia de Duminic[/10 februarie 2019

Deschiderea b[ii medicale din Micula

Deschiderea băii medicale din Mi-cula va avea loc în data de 7 mai, fiindorganizată ;i o excursie la data respectivă.Camere ieftine, mâncăruri ;i băuturi staula dispoziția publicului. Se poate face baieîn fiecare zi.

M[suri în cazul epidemiei de pest[ porcin[

Ce are de făcut primarul?

Primarul poate arăta în astfel de ca-zuri dacă este un om capabil ;i dacă estedemn de postul său. El nu trebuie să aibăniciun minut de lini;te, odihnă ci trebuiesă urmeze zi ;i noapte prevederile legii,pentru că altminteri va avea treabă culegea, poate fi amendat ;i chiar încarce-rat.

Până la sosirea solgăbirăului ;i a me-dicului veterinar, primarul trebuie să în-treprindă următoarele<

1. Trebuie izolat[ curtea sau cătunulsuspect, la fel ;i cele două gospodării dinstânga ;i din dreapta, asta însemnând căva fi interzisă mânarea porcilor pe străzisau pe pă;une, la fel se interzice trans-portul bălegarului, a furajelor ;i a paielordin curțile respective. Pentru un controlmai bun, el trebuie să consemneze nu-mărul porcilor din gospod[riile afectatepe care le va prezenta apoi medicului ve-terinar.

2. Dacă boala a fost observată pepă;une sau în cireada de porci, atunci elva interzice pă;unatul în comun al por-cilor ;i obligă proprietarii să-;i țină ani-malele acasă pentru că nu se ;tie careexemplar s-a mai infectat, astfel fiecaretrebuie considerat ca suspect, este decimai bine dacă animalele nu se mai întâl-nesc pe pă;une.

3. Interzice cu desăvâr;ire scoatereaporcilor din localitate, niciunul nu poatefi transportat în afara localității, interzi-când funcționarului din primărie elibe-rarea autorizațiilor de transport porci ;iva lua măsuri pentru adunarea de la lo-

cuitori a autorizațiilor deja eliberate, pecare le va păstra la primărie.

4. Va interzice la fel ;i aducerea por-cilor din alte localități, dacă totu;i au fostadu;i porci dinafară, va pune sechestrupe ace;tia ;i îi va ține la un loc izolat pecheltuiala proprietarului.

5. Va avea grijă ca să nu fie adu;i însat sau cătun alți porci.

Ce are de făcut primarul după sosireamedicului veterinar?

Dacă medicul veterinar constată fărăechivoc existența pestei porcine, atuncimăsurile enumerate mai sus vor rămâneîn vigoare până când boala dispare dinlocalitate, respectiv până la terminareadezinfecției, adică până la ridicarea ca-rantinei de către autorități. În astfel decazuri bineînțeles că trebuiesc interzise;i târgurile de porci.

Împu;c[turi împotrivagrindinei

Darányi Ignác, ministrul imperial ;iregal al agriculturii l-a însărcinat pe Kon-koly-Thege Miklós, directorul institutu-lui meteorologic să facă experimente cubombe împotriva grindinei asigurând ;isuma necesară pentru acestea. Konkolyîncă nu are curajul să spună o părere ho-tărâtă, dar s-a apucat cu mare avânt de

aceste experimente. El porne;te de laideea că bombele mai puternice pot aveaun efect mai mare ;i dore;te să împră;tienorii de grindină cu rachete încărcate cuecrazită (n.red. ecrazită = exploziv pe ba-ză de acid picric). Dacă el va obține re-zultatele scontate, lucru de care noi nune îndoim, atunci viticulorii vor puteaspune u;urați< nu mai există grindină.

Meseria;i locali la construc\ia g[riiNoi ne-am ridicat de mai multe ori

cuvântul în interesul meseria;ilor dinora;ul nostru, artătând că avem destuleconstrucții ;i totu;i meseria;ii no;tri oduc greu. Am arătat ;i cauzele, dintrecare prima este că antreprenorii mai mariaduc din altă parte nu doar meseria;i,dar chiar ;i zileri. Trebuie în schimb săapreciem gestul bravului antreprenorWelsch Hugó din Budapesta care a de-clarat chiar la adjudecarea lucrărilor dela noua gară feroviară că va angaja ex-clusiv meseria;i localnici.

Acest lucru s-a ;i întâmplat ;i sunteminformați că firma Welsch a oferit ;i orăsplată omenească pentru muncile cali-ficate făcute ca lumea ;i se comportă foar-te politicos cu meseria;ii. Noi apreciemgestul firmei Welsch ;i am dori ca ;i alți

antreprenori hapsâni să ia exemplu.

B[taie mare pe stradaP[ule;ti

Membrii unei caravane de țigani s-au luat la bătaie cu mic ;i mare pe stradaPăule;ti lovindu-se cu bâte ;i cuțite. Lup-ta a fost atât de crâncenă că patru-cincidintre ei au sângerat puternic la cap, ;icând au observat că vine poliția au înce-put să tragă ;i cu pistoale. Însă ofițerulde poliție Fogarasi care a sosit călare lafața locului, i-a potolit ;i a dus bătăuşii`ntr-o căruță la penitenciar.(Szamos, 27 aprilie 1899)

Ghid gratuit despre apamineral[ din Bixad

Administrația izvorului de apă mi-nerală din Bixad acordă gratuit lista deprețuri ;i un ghid despre apa mineralădin localitate.

Apa minerală medicală din Bixad,unică în categoria ei, este apreciată demai mulți profesori universitari de me-dicină ;i de alți medici din provincie cafiind mai presus ca unele ape mineralescumpe din străinătate cum ar fi cea deSefters ;i Gleichenberg. Efectul vindecă-tor al apei minerale din Bixad s-a con-firmat în cazuri de bron;ită acută, afec-țiuni ale corzilor vocale, scuipat de sânge.Din cauza marii concentrații de sare, eaeste excelentă pentru tratarea vomatuluisângeros, a tusei pulmonare ;i a tuber-culozei în fază incipientă. S-au obținutrezultate excelente ;i în tratarea afecțiu-nilor digestive, a gastritei acute, a afec-țiunilor ficatului, ;i vezicii biliare, a con-stipației cronice, al nispului renal, a scro-fulozei, a afecțiunilor ginecologice acute;i cronice.

Mandatarul ;i furnizorii principaliai apei minerale din Bixad ;i Stoicenisunt Almer Lajos ;i Károly, domiciliațiîn Baia Mare.(Szamos, 19 aprilie 1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Szamos, 1899. 1899. La 7 mai se deschideau b[ile din Micula. Aveau ;i locuri de cazare. La sf]r;itul secolului 19 Satu Mare avea un institut meteorologic `n care se

experimenta distrugerea grindinei cu tunurile. :i atunci, ca ;i acum, se ̀ nchideaut]rgurile de porci din cauza pestei porcine. Oamenii se distrau mai decent, `ns[ap[reau ;i fotografii pe care le-am numi azi porno. De la Viena veneau c[r\ipo;tale cu femei goale. Un lucru pe care nu l-au preluat ziarele de azi este modul`n care era judecat[ activitatea autorit[\ilor. De exemplu, ziarul Szamos din 27aprilie 1899 era curios s[ afle c]t de capabil se va ar[ta primarul ̀ n luarea m[su-rilor de combatere a extinderii pestei porcine.

Interesant[ este ;i ;tirea despre construirea g[rii. S[tm[renii doreau ca me-seria;ii din Satu Mare s[ aib[ prioritate la lucr[rile publice. Astfel se l[uda firmaWelsch Hugo care c];tigase licita\ia pentru construc\ia g[rii care a angajat me-seria;i locali. Frunz[rind ziarele de alt[dat[ afl[m ;i despre o b[taie pe stradaP[ule;ti, ̀ n aprilie 1899. Iar ̀ n Szamos din 19 aprilie 1900 afl[m c[ apele mineralede la Bixad f[ceau minuni.

Trecem `n secolul 20. 10 februarie 1929. Ziarul Satu Mare, unul dintre cele mai importante ;i lon-

gevive publica\ii interbelice, anun\a pe prima pagin[ un mare succes al guvernuluiIuliu Maniu< semnarea pactului de neagresiune cu URSS, chestiunea optan\ilor;i stabilizarea leului. Erau probleme care fr[m]ntau societatea rom]neasc[ deacum 90 de ani.

Desigur, ne-am putea ̀ ntreba dac[ ̀ n anul 2019 avem probleme de genul ace-lora? ~nt]mplarea face c[ Rusia tocmai ne-a cerut `n aceste zile s[ distrugemscutul de la Deveselu. O stabilizare a leului ar fi de dorit ;i acum. C]t despre op-

tan\i, am putea spune c[ legile din anii ce au urmat Primului R[zboi Mondialnu au fost `n foarte multe cazuri respectate `n spiritul ;i litera lor, dup[ ce au`nceput retroced[rile, `n urma c[derii regimului comunist. Ce prevedea legeaoptan\ilor? Era vorba despre persoane de etnie maghiar[ care trebuiau s[ opteze`ntre a deveni cet[\eni rom]ni sau a p[r[si \ara. Aleg]nd s[ plece renun\au laavere `n favoarea statului rom]n. Sunt destule cazuri ;i `n jude\ul Satu Mare.Problema ar merita studiat[ temeinic.

Dup[ 1989 nu s-a prea \inut seama de aceast[ lege ;i s-au retrocedat maripropriet[\i urma;ilor celor care au optat pentru plecarea din Rom]nia.

~n doar dou[ pagini ale ziarului “Satu Mare” de acum 90 de ani g[sim o seriede articole care arat[ preocup[rile predecesorilor no;tri. Un concurs de frumuse\eorganizat la Dacia. ~n juriu g[sim persoane importante, un fost prefect, un artist,profesor la liceul Eminescu, un ziarist la publica\ia maghiar[, un mare proprietar,dar ;i pe scriitorul Dariu Pop. Afl[m ;i despre accidentul de circula\ie al prefec-tului dr. Andrei Dobo;i. Existau ;i ajutoare de stat pentru muncitorii care nu-;ig[seau de lucru, acordate de c[tre prim[rii. Un interesant articol evoc[ figurafiicei dr. Ion Ra\iu. S[tm[renii erau invita\i s[ mearg[ ;i la cinema. Acum 90 deani la cinema Apollo rulau filmele “R]de Baiazzo” ;i “Splendorile ;i mizeriilecurtezanelor”. De unde am afla noi toate acestea dac[ nu ar fi fost ziare? De undevor afla urma;ii no;tri ce a fost `n Satu Mare la `nceputul secolului 21? Desigur,din ziare, nu de pe facebook.

Informa\ia de Duminic[ va continua s[ aduc[ la cuno;tin\a cititorilor faptede via\[ petrecute `n urm[ cu mul\i ani `n special `n Satu Mare. Poate c[ vom`nv[\a ceva, dar mai important este s[ ne cunoa;tem trecutul.

Paginile 1 ;i 2 ale Ziarului Satu Mare din 10 februarie 1929 sunt reproduse `n paginile 6-7.

ZIARELE DE ALT~DAT~

Efectul vindecător al apei minerale din Bixad era recunoscut în cazuri de bron;ităacută, tuse pulmonar[, afecțiuni digestive ;i ginecologice acute ;i cronice

~n Micula `n anul 1899 s-au deschisb[i cu locuri de cazare

Iar calit[\ile apei minerale din Bixad la 1900 erau apreciate de profesori universitari

Director editor< Ilie S[lceanu

Ilustrate indecente

Febra ilustratelor po;tale se extindeîn mod miraculos în ultima vreme. Cutoate că este vorba de un fenomen ciu-dat al epocii noastre, nu avem nimic decomentat, dar nu putem trece cu vede-rea faptul că un alt obicei se extinde lafel, ;i anume că pe aceste ilustrate suntreproduse foarte des ni;te imagini im-orale ;i indecente, importate din Viena.:i noi am primit la redacție câtevaexemplare pentru constatarea celor demai sus, care pot fi considerate pur ;isimplu ni;te imagini obscene. Întrebămdeci autoritățile abilitate, dacă altă calede remediere nu există< oare po;ta areobligația să distribuie la destinatari ast-fel de ilustrate fără copertă care lezeazăbunul gust? Sau altfel spus< poate col-porta po;ta obscenități deschise? Dacănu – lucru pe care noi presupunem –atunci recomandăm nimicirea fără pro-bleme a acestor ilustrate po;tale, lucrucare ar fi fără îndoială cel mai eficaceleac împotriva acestui fenomen.

Închiderea târgului de porci

La închiderea ediției trecute am pri-mit vestea că ministrul agriculturii adispus închiderea târgului de porci dinSatu Mare până la noi dispoziții. :tireaa fost surprinzătoare pentru că publiculnu a fost informat despre niciun fel deepidemie de pestă porcină, dar ;tirea afost o surpriză ;i pentru faptul că târgula fost închis doar în urma unor îmbol-năviri la o singură gospodărie ;i s-auprodus astfel mari pagube atât ora;ului,cât ;i unor indivizi. Având în vederecele de mai sus, primarul s-a adresat înscris ministrului agriculturii susținândcă gospodăria lui Keresztes Endre, undes-a constatat boala, a fost izolată în modcorespunzător, solicitând ministruluisă-;i schimbe dispoziția ca în data cândse va ține târgul mare să fie deschisă ;ipiața de porci.(Szamos, 30 aprilie 1899)

SZAMOS 1899SAtU MARE 1929

10 februarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEVasile Pătcașiu< „Pe parcursul lunii octombrie 1918, nemulțumirile populațieifață de asuprirea economico-socială și națională, exercitată de autoritățileImperiului Habsburgic, asupra negermanilor și nemaghiarilor și pierderilemari suferite pe fronturile de luptă, au crescut în intensitate, atingând limitasuperioară maximă.”

La 1 Decembrie 2018, laNegre;ti Oa; s-a lansat volumul“Oa;ul și Marea Unire”, ca parte aunui proiect finanțat de MinisterulCulturii. Autorii volumului suntViorel Ciubotă și Viorel Câmpean(coordonatori), alături de NataliaLaz[r, Mihaela Sălceanu, MartaCordea, Ovidiu Mihai Hotca și Do-rin Adrian Goje.

Din acest volum redăm o partereferitoare la situația Țării Oa;uluide acum 100 de ani. Intertitlurileaparțin redacției.

În toamna anului 1918 monarhiadualistă austro-ungară era în pragul pră-bușirii. Un preot exemplar din acea pe-rioadă, Vasile Pătcașiu, nota< „Pe parcur-sul lunii octombrie 1918, nemulțumirilepopulației față de asuprirea economico-socială și națională, exercitată de autori-tățile Imperiului Habsburgic, asupra ne-germanilor și nemaghiarilor și pierderilemari suferite pe fronturile de luptă, aucrescut în intensitate, atingând limita su-perioară maximă. Soldații părăseau câm-purile de bătălie și se reîntorceau acasăcu echipamentul și armamentul din do-tare. După cum militarii nu mai voiau săexecute ordinele comandanților, tot așanici populația civilă nu se supunea dis-pozițiilor primite din partea autorități-lor”.

Și în Oaș situația se prezenta explozivîn toamna anului 1918, așa cum rezultădintr-o adresă a primpretorului PéchyPéter trimisă comisarului guvernamentalal județului Satu Mare, Makray Mihály,în 21 decembrie 1918< „La adresa11.021/1918 raportează că securitateapublică este deplorabilă, am ajuns iar lastarea de acum 10 ani, pe care am mairaportat-o. Până în ultimele luni aici adomnit liniștea. Foștii prizonieri la rușiprovoacă dezordine”.

Notarul din Căline;ti, omorât în bătaie

Aceste tensiuni noi, create mai alesde autoritățile locale maghiare și de no-tarii comunali, încurajați de primpreto-rul Péchy vor răbufni în mod violent înlocalitatea Călinești Oaș, unde notarulMoskovits Samu, deși fusese de nenu-mărate ori reclamat de locuitori pentrumarile nedreptăți pe care le comitea, nua fost sancționat de primpretorul Pechydecât prin măsuri foarte blânde împo-triva lui (amendă de 40 coroane, suspen-dare temporară din funcție). Astfel că,în 18 decembrie 1919, ura locuitorilorrăbufnește, ei omorându-l în bătaie peMoskovits.

Represiunea autorităților maghiarea fost sălbatică, jandarmii împușcându-i pe Vasile Creț, de 30 de ani, în hotarulOrașului Nou și pe George Ciul, de 50de ani. În schimb, pe Petru Bogea de 50de ani l-au bătut atât de crunt încât i-au„putrezit mâinile. Ba a fost purtat gol șidesculț din pat unde a zăcut bolnav”, așacum a notat preotul Alexandru Mirișanîn Matricola morților dintre anii 1901-1921.

Au fost arestați mai mulți locuitori,dintre care patru (Vasile Ghirasto, MihaiMărcuș, Ioan Herman, Vasile Gherțan)se găseau încă în arest la Satu Mare în 12aprilie 1919, de când datează o cerere alor adresată Directoriului comunist dinSatu Mare. Chiar și preotul local Alexan-dru Mirișan ajunge în arestul Tribuna-

lului statarial din Satu Mare în 27 martie1918, acuzat de deținere de arme și unel-tire la revoltă, dar de fapt de incitare alocuitorilor împotriva notarului Mosko-vits.

Oricum măsurile dure ale jandarme-riei și-au atins scopul, în Oaș nu s-au maipetrecut alte revolte, oamenii încercândpe cale legală să scape de notarii com-promiși în timpul războiului. Mai multexistă cazul notarului Gájási Sándor dinNegrești Oaș care în prima parte a luniinoiembrie a reușit să atragă preoții ro-mâni de partea lui și a creat Consilii Na-ționale Maghiare în Negrești Oaș, Cer-teze și Moișeni, după cum anunța ziarul„Szamos” în 13 noiembrie 1918. Amin-tim numele preoților< Atanasie Demianîn Negrești Oaș, Iuliu Darabant, preot-protopop în Certeze, Alexandru Erdössîn Moișeni. Ziarul lăuda atitudinea celortrei localităţi< „Defăimatul și persecutatulOaș în care locuiesc numai români, poatefi exemplu la multe localități locuite demaghiari. Oașul se poate comporta cin-stit, la înălțimea timpurilor de azi”.

Trebuie remarcat că și în alte părținotarii au reușit să creeze consilii româ-nești dar care erau subordonate Consi-liului Național Maghiar din Budapestași erau sub controlul autorităților locale.Atitudinea unei părți a preoțimii de co-laborare cu autoritățile am văzut că avearădăcini încă din timpul războiului.

Consiliul Național Român Cercual Oaș

Încă din adunarea din 13 noiembrie1918 ținută la Satu Mare a fost ales șiConsiliul Național Român Cercual Oaș,compus din 10 membri țărani (GrigorieMoldovan - Bixad, Vasiliu Tătar - Trip,Vamos Ioan - Boinești, Nicoară Ialomiaș- Lechința, Ioan Goarș - Călinești, MihaiStan - Tur, Ioan Ciocan - Certeze, IoanMare - Moișeni și 4 preoți (AlexandruBăban din Prilog, Aurel Dragoș din Va-ma, Gavril Szabo din Bixad, Vasiliu Popdin Trip). Acest consiliu cercual nu cre-dem că a funcționat, deoarece nu a fostrecunoscut de comunitățile din Oaș.

Astfel că asistăm la o adunare de con-stituire a Consiliului Național Româncercual Oaș ținută la Mănăstirea „SfântulVasile” din Bixad în data de 19 noiembrie1918. Aici au fost adoptate o serie de ho-

tărâri extrem de importante pentru soar-ta românilor oșeni. În primul rând adu-narea a hotărât „înființarea consiliilornaționale în fiecare comună din cerc pen-tru a susține ordinea”. S-a stabilit ca sediulComitetului cercual să fie la Bixad.

O hotărâre extrem de importantă afost aceea de creare a unui „Comitet am-bulant” format din patru persoane< Ale-xandru Băban, președintele comitetului,Aurel Dragoș, preot în Vama, GrigoreMoiș și Teofil Demeter, cu misiunea „săorganizeze consiliile naționale din toatecomunele”.

Însă cea mai importantă hotărâreadoptată de adunare credem că este aceeaprin care „mănăstirea Bixadului înfiin-țată de românii din Țara Oașului și zidităpe teritoriul dăruit de un român… să sedesfacă de Munkács, respectiv de Ungvárși să aparțină de azi înainte diecezei gre-co-catolice de Gherla. Vom menționa căde la transformarea ei în mănăstire gre-co-catolică a aparținut întotdeauna deepiscopia de Mukacevo și a fost locuităîn principal de călugări ruteni.

Tot din ziarul „Românul” aflăm căîn data de 17 noiembrie 1918 în adunareade la Turț, oșenii au hotărât crearea Con-siliului Național Român comitatens Ugo-cea. Președinte a fost ales protopopulIoan Doboși - preot în Gherța Mică. Vi-cepreședinți erau dr. Sever Pop - avocatși preotul Iustin Pop din Gherța Mare.Secretar al Consiliului era avocatul dr.Ioan Doboși.

În comitetul executiv au fost aleși ur-mătorii membri< Ioan Pop - preot, IoanHotea - preot, Tit Pop - preot, AtanasieDoroș - preot, Gheorghe Jurca - preot și19 țărani. Deci, în total 24 persoane. Șiacest comitet executiv avea sarcina „săcutreiere satele românești din Ugocea cuscopul de a forma Sfaturi comunale”.

Dintr-o dezmințire scrisă de dr. SeverPop în ziarul sătmărean „Szamos”, carepublicase în nr. 279 o știre cum că româ-nii din Ugocea doresc să rămână în Un-garia, se dezmințea categoric știrea su-bliniindu-se faptul că românii la Turț auhotărât „la unison că soarta lor esteaceeași cu Declarația Comitetului Na-țional Român din Arad, în sensul că,soarta românilor și organizarea lor statalăeste și soarta românilor ugoceni”. Dez-mințirea poartă data de 23 noiembrie1919.

O problemă care a frământat comu-nitățile oșenești din lunile noiembrie -decembrie 1918 a fost, fără îndoială, do-rința comunităților de a-și alege consiliilenaționale, ele însele, fără intervențiapreoților. Din păcate nu avem foarte mul-te documente despre aceste convulsii dinsânul comunităților. (...)

Starea de spirit dup[ Adunareade la Alba Iulia

De la începutul anului 1919 se păs-trează rapoartele trimise de către trei lo-calități din Oaș, Certeze, Moișeni și Va-ma, ca răspuns la ordinul nr 27/1918 alConsiliului Dirigent Resortul Organizăriiprivind raportarea unitară a consiliilornaționale. La capitolul despre adminis-trație și stările politice răspunsurile celortrei comune sunt pilduitoare pentru sta-rea de spirit care domnea în Oaș dupăAdunarea Națională de la 1 decembrie1918. Din păcate lipsesc rapoartele pen-tru celelalte localități. Astfel cei din Cer-teze raportau în 3 ianuarie că „Stările po-litice de azi de la noi în comună abstră-gând însuflețirea și entuziasmul generalfoarte puțină strămutare au făcut … po-pulația e liniștită și așteaptă cu răbdare,așezarea lor cu românii într-un stat na-țional român”.

Consiliul Național Român din Moi-șeni raporta în 10 ianuarie 1919 că„Schimbările mari politice ce se întâmplăazi în lumea largă, la noi în comună nu-mai într-atâta se observă, întrucât româ-nii de aici unanim au decis aliarea cătrăceilalți români dein Țiara într-un stat ro-mân, iară ca școala de la stat ce este înloc să fie provăzută cu astfeliu de învă-țători să știe propune în limba română,trecând și edificiul în proprietatea lor.”

Din Vama se răspundea tot în 10 ia-nuarie 1919 notându-se că „Schimbareaînspre bine a stărilor funeste de 4 ani șiîn comuna noastră s-au primit cu nes-pusă însuflețire. În 29 decembrie 1918între lacremi de bucurie s-a sfințit steagultricolor național, s-a constituit Sfat șiGardă Națională Română ... Însă pre lân-gă toate cu mare dor se așteaptă frații ro-mâni eliberatori.

Este mai presus de orice îndoială căautoritățile maghiare au încercat din răs-puteri să saboteze curentul prounionistcare se manifesta în rândul populației

românești din Oaș. În primul rând s-afolosit pe scară largă minciuna pentru aînfățișa stările care domneau în România.Tot pe minciuni se bazau și știrile refe-ritoare la tratativele de pace de la Parisprezentând că vestul actual al Românieiva rămâne Ungariei, toate acestea pentrua demoraliza populația românească.Această propagandă insidioasă se duceaprin presa maghiară, singura care apărea,prin autoritățile locale, notarii consti-tuind pilonul principal al coruperii oa-menilor de la țară.

În Oaș este singular cazul unei părțimici a populației din localitățile GherțaMare și Gherța Mică, care capacit[ți denotarul Godzsa Vasile, un român rene-gat, s-au dus în număr de vreo 200 depersoane la primpretorul plășii HalmeuNagy-Iday Francisc, la Halmeu decla-rând „că ei nu au dat împuternicire nicipreoților, nici avocaților care s-au pre-zentat la Alba Iulia ca să le reprezinte in-teresele. Au afirmat că nu doresc să serupă de Ungaria... doresc să rămână aici,au doar dorința să le fie respectată religia,să li se permită să vorbească româneșteși în fiecare oficiu să fie un funcționarcare să știe românește”.

Dintr-o adresă trimisă de avocatulIoan Doboși, secretarul Consiliului Na-țional Român comitatens Ugocea, Con-siliului Dirigent aflăm că în spatele aces-tei mașinațiuni era notarul substitutGodzsa Vasile, fost învățător secundar lașcoala confesională, român renegat, șicumnatul său Mihai Finta, cantor învă-țător. Ei au profitat de absența preotuluiIoan Doboși din localitate, fiind plecatla Alba Iulia, „au cutreierat satul, și peoameni de obște, dându-se înaintea lorde român, i-a înduplecat să-l ceară de laadministrație, pe de altă parte elemente-lor tulburative și stupide le-a cetit diferiteapeluri măghiare, de cari fiecare se în-grețoșează și apoi cu promisiuni nemăr-ginite și cu băuturi spirtoase i-a agitat peoamenii aceștia neștiutori contra idea-lului nostru sublim și în contra preotului,care se luptă pentru idealul acesta. Pe oa-menii aceștia apoi notariul i-a pus pe tră-suri și ducându-i la administrație i-a ade-menit să declare solidaritate cu maghia-rii. Am constatat însă, că oamenii cei maimulți nici idee nu aveau despre ceea ces-a făcut, ci din contra s-au prezentat să-și ceară dreptul de a avea notar român.Din șiretlicul cu care au umblat renegațiiaceștia miserabili s-a constatat că ei suntagenți maghiari, dintre cari notariul arfi pus în comună anume pentru aceea,ca să facă zarvă în popor. Pe semne dom-nii de la administrație au pizmuit ordineași însuflețirea care domnea în satele noas-tre. Stricarea ordinii în parte le-a și suc-ces, căci de la întâmplarea aceasta oame-nii de obște sunt înfricați și maltratați decătră cei doi renegați și prietenii lor debeutură, iar noi care apărăm intereselenoastre suntem constrânși numai la do-molirea spiritelor agitate, ca ungurii sănu aibă scuză, ca sub pretextul facerei deordine să ne maltrateze poporul”.

Din fericire tuturor acestor stări delucruri negative, dar și maltratărilor su-ferite din partea trupelor de secui li sepune capăt odată cu atacul armatei ro-mâne care în 16 aprilie 1919 va porni oofensivă zdrobitoare, care, până în datade 19 aprilie, ziua Sfintelor Paști, a dusla eliberarea în întregime a teritoriuluijudețului Satu Mare, astfel că pe lângăînvierea Domnului Isus Hristos, româniiau sărbătorit și învierea neamului româ-nesc după secole de lupte și jertfe nenu-mărate.

Familia preotului Ioan Doro;, născut în 1851 la Târşolţ, protopop la Sighet, membru în Marele Sfat Național

O;enii s-au r[zbunat pe notari dup[ Marea Unire din 1918


INTERVIU “Ca elev, pot să spun, și profesorii pot confirma acest lucru, am fost conștiincios.Atât ca elev, cât și ca student, am lipsit de la cursuri doar dacă am fost bolnav.”

Claudiu Mondici este directo-rul celei mai renumite şcoli gim-naziale din municipiul Satu Mareşi anume Şcoala „GrigoreMoisil”.

S-a născut în iulie 1979, şi afrecventat cursurile ȘcoliiGenerale nr. 1 Negrești–Oaș, iar apoi ale Li-ceului TeoreticNegrești, profilulMatematică-Fizi-că. În 1997 a susținutexamenul de Bacalau-reat, pe care l-a promo-vat cu media 9.50, fiindclasat al doilea pe liceu. Înacelași an a fost admis la Uni-versitatea de Nord Baia Mare,Facultatea de :tiințe, specializareaMatematică-Fizică pe care a absol-vit-o în 2001. Tot atunci şi-a înce-put cariera didactică,la Școala Generală„Mircea Eliade”Satu Mare, caprofesor de ma-tematică. Maimulte desprecopilăria sa, pa-siuni şi evoluţiaprofesională ne-apovestit chiar di-rectorul Şcolii „Moi-sil”.

- Care sunt pasiunile dum-neavoastră?

- Până prin clasa a X-a îmiplăcea foarte mult să mă plimb cu bici-cleta, apoi am prins drag de matematicăși am început să muncesc suplimentarașa că nu prea mai aveam timp de plim-bări. Acum, îmi place foarte mult să că-lătoresc și să conduc> uneori gătesc, daracest lucru se întâmplă destul de rar, iarde 2-3 ori pe an ajung și să pescuiesc.

- Cum era elevul Claudiu Mondici?

- Ca elev, pot să spun, și profesoriipot confirma acest lucru, am fost con-știincios. Atât ca elev, cât și ca student,am lipsit de la cursuri doar dacă am fostbolnav. Provenind dintr-o familie dedascăli (mama învățătoare și tata profe-sor), am crescut de mic în mediul școlar,știam exact care sunt regulile unei școliși nici prin gând nu mi-ar fi dat să le în-calc. Era suficient să mi se pună o între-bare la una din ore și să nu știu să răs-pund, că sigur în pauză părinții aflau cănu am învățat. Nu doar eu eram conști-incios, ci și colegii mei. În liceu, în clasade matematică-fizică din care făceamparte, aveam 10 colegi care erau copiide dascăli, așa că toți eram serioși și sigurexista și concurență între noi, concu-rență care conducea la o motivație pu-ternică a învățării.

- Care v-a fost cel mai drag profesorşi de ce?

- În cei 16 ani de școală, cât am fostelev și student, am întâlnit diferite cadredidactice. Toate au fost deosebite, de ladoamna învățătoare Șaitoș și până laprofesorii universitari Vasile Berinde șiDan Bărbosu, fiecare cu felul lui diferitde a fi, dar dintre toți, pentru mine, unprofesor a fost special și a rămas în inima

mea.Evident, este

profesorul de matematicăBig Mihai de la Liceul Teoretic Negrești-Oaș, care și-a pus amprenta asupra ca-rierei mele didactice. Domnul Big a fostpentru noi, elevii, un exemplu de mora-litate, de cinste și de modestie, un pro-fesor la care am admirat inteligența, ca-racterul ferm, calmul, consecvența șieleganța. Cuvintele sunt prea puținepentru a-l descrie pe acest om. Considercă în viață e foarte important să ai partede un cadru didactic care să știe să-țiîndrume pașii și să știe să scoată din tinetot ce e mai bun. Mulțumesc lui Dum-nezeu că am cunoscut un astfel de cadrudidactic și sper să pot transmite genera-țiilor pe care le îndrum sau le voi îndru-ma ceea ce am învățat, cu plăcere, de ladomnul profesor Big.

- Dar cel mai puţin drag?

- În general, tendința elevilor este dea asocia materia cu profesorul. Dacă, deexemplu, un elev întâmpină dificultățila matematică, va spune că nu-i placede profesor. Din fericire, pot să spun cănu-mi aduc aminte să fi avut profesorimai puțin dragi. Îmi aduc aminte cu plă-cere din gimnaziu de orele de Limba ro-mână cu doamna profesoară Bonea Ma-ria, de cele de biologie cu domnul BoneaNicolae, de cele de matematică cu dom-nul Henter, iar din liceu, de cele de ro-mână cu doamna Coza și doamna Palfi,matematică și astronomie cu domnulBig, biologie cu domnul Fănățean, fizică– dl. Tulbure, chimie – d-na Boar, istorie– dl. Hauși etc.

Nu evit un răspuns în a nominalizaun profesor care nu a fost atât de apro-piat sufletului meu, dar trebuie să știțică am avut parte de un corp profesoral

de excepție> între elevi și cadrele didac-tice exista un respect reciproc deosebit>fiecare profesor știa să se apropie de su-fletul elevului și să-i înțeleagă nevoile șilipsurile. Ceea ce în ziua de azi începesă devină o problemă, relația profesor-elevi, atunci nu era> între profesori și noica elevi exista o relație bazată pe încre-dere reciprocă, pe respect și pe reguliclare.

- Cum ar trebui să fie în opiniadumneavoastră profesorul ideal?

- În orice comunitate, cred că preotulși profesorul trebuie să fie exemple dem-ne de urmat. Trebuie să fie persoaneoneste, a căror moralitate nu poate fipusă la îndoială, dedicate meseriei lor,care își fac datoria din plăcere și din pa-siune, nu din obligație pentru a primiremunerația. Un dascăl trebuie să știesă-și gestioneze emoțiile, să fie conștientde responsabilitatea pe care o are în for-marea caracterului elevilor pe care-i în-drumă și să știe să trateze fiecare copilca pe o ființă cu personalitate unică.Comportamentul unui dascăl este ade-sea copiat de elevi. Ei te judecă dacă aifost obiectiv în notare sau nu, ei te simtdacă îți faci meseria cu dedicație sau dinobligație și în funcție de comportamen-tul tău ca dascăl în relația cu ei, va veniși respectul din partea lor atât pentru ti-ne ca dascăl cât și pentru disciplina pecare o predai. Cred că nu oricine poatefi profesor așa cum nu oricine poate fiactor. Profesorul este un actor pe mareascenă a educației. Un profesor nu aredoar rolul de a transmite elevilor cunoș-tințe despre materia pe care o predă, ci

are și rolul de a face educație. AlbertEinstein spunea că „Educația este ceeace rămâne după ce ai uitat tot ceea ce aiînvățat”.

- Ce v-a motivat să intraţi în siste-mul public de educaţie şi ce vă face sănu renunţaţi la această misiune?

- Așa cum spuneam la început, m-am născut într-o familie de dascăli șiam crescut în școală. La toate acestea s-au adăugat modelele de dascăli pe carele-am avut de-a lungul timpului la clasă,așa că pe la finalul clasei a XI-a m-amdecis să urmez și eu cariera de dascăl,lucru pe care nu îl regret.

Misiunea unui dascăl este una no-bilă. Ce poate fi mai frumos și mai sa-tisfăcător decât să vezi cum un copil în-vață să scrie, să citească, să socotească,să lege un dialog, să-și dezvolte gândirealogică etc, și toate acestea sub îndruma-rea ta? Rezultatele elevilor sunt hranasufletească a dascălilor. Nu mă văd re-nunțând la această meserie. Școala pen-tru mine este a doua familie și a douacasă. Să știți că și acasă tot despre școalădiscutăm mai mult, pentru că și soțiamea, Ionela, este tot cadru didactic.

- Faceți o comparaţie între gene-raţiile de elevi< cum eraţi dumneavoas-tră şi cum sunt acum elevii?

- Generația noastră era destul de di-ferită față de cele de acum. Înainte de1989 eram tratați în mediul școlar cumultă strictețe, aveam uniforme obliga-torii, numere matricole, carnet de elevzilnic, nu se admitea întârzierea la ore

sau alergarea pe coridoare. Nu ne ex-primam părerea decât atunci când ni se

solicita, nu prea îndrăzneamsă ne privim dascălii în ochi.Uneori eram sancționați,chiar și fără vină, pe princi-piul „toți pentru unul”. Cutoate acestea, am învățat sădiscernem între bine și rău,

am învățat respectul, ampromovat cu rezultate foar-

te bune și ne-am croitun drum în viață cudestulă determinare.Tentațiile de atunci nu

erau atât de mari ca celede acum. Nu aveam inter-

net, laptop, tabletă, telefonmobil etc.

Acum, că toate aces-tea există, se pune proble-

ma cum le gestionăm și înce scop le folosim? Credcă indiferent cum s-arschimba timpurile, cul-

tura generală ne defineșteca indivizi.

Cred că fiecare gene-rație aduce câte

ceva. Tinerii deastăzi se expri-mă mult mai li-ber, știu exactceea ce vor, îșicunosc binedrepturile șiștiu să le folo-sească în avan-tajul propriu.Aceste lucruri sedatorează des-igur, regimului

democratic și multitudi-nii de surse cu caracter informativ.

- Care este cea mai mare satisfacţiea dumneavoastră în calitate de profe-sor/director?

- Sistemul de învățământ este unulcomplex, dar am avut fericita ocazie dea-l cunoaște din mai multe ipostaze< deprofesor, de inspector, de inspector șco-lar general, iar în prezent de director. Înfiecare din aceste etape pe care le-amparcurs am avut satisfacții< de la elevpremiat la etapă națională, când eramprofesor, la a îmbunătăți parcul auto alunităților de învățământ din județ cupeste 20 de microbuze școlare și a punepiatra de temelie la câteva unități de în-vățământ, grădinițe cu două săli de gru-pă (Tășnad, Hrip etc), dar și de a con-tribui cu câteva propuneri de modificărilegislative în perioada cât am fost in-spector școlar general, propuneri de careministerul a ținut cont și sunt în vigoareși în ziua de azi.

În prezent mă preocupă continuareaprocesului de modernizare al ȘcoliiGimnaziale „Grigore Moisil”, obținereade rezultate foarte bune și menținereașcolii pe loc fruntaș la nivel național. Înprezent, în urma evaluării naționale din2018, :coala Moisil se situează pe locul145 la nivel național din peste 6.000 deșcoli. E greu să ajungi în vârful pirami-dei, dar și mai greu e să te menții. Sigur,acest lucru nu depinde doar de colectivulde cadre didactice al școlii, un colectivdeosebit care a dovedit deja de nenu-mărate ori că se poate, ci depinde în ma-re măsură de elevi și de motivația lor pecare o primesc în familie.

A consemnat Vera Pop

Claudiu Mondici< :coala pentru mine este a doua familie ;i a doua cas[

“Sistemul de învățământ este unulcomplex, dar am avut fericita ocazie dea-l cunoaște din mai multe ipostaze< de

profesor, de inspector, de inspector școlargeneral, iar în prezent de director”


TRADI}IISe spune c[ atunci c]nd bufni\a c]nt[ ̀ n luna februarie, e semn de prim[var[timpurie, iar dac[ c]nt[ pi\igoii vesel `n cur]nd se va desprim[v[ra. Dac[ F[urar e v]ntos, vara e secetoas[.

Valentine’s Day, sărbătoarea oc-cidentală a iubirii împrumutată şide români, este o ocazie cu care în-drăgostiţii îşi fac cadouri şi petrecclipe romantice. Povestea acestei zi-le a iubirii datează însă din vremuriîndepărtate şi a oscilat între ritua-luri, scrisori de dragoste şi cereriîn căsătorie.

Valentine's Day este ziua în care, înfiecare an, îndrăgostiţii din toată lumeaîşi fac cadouri dintre cele mai diverse,celebrând astfel dragostea care îi leagă,însă această sărbătoare nu a avut din-totdeauna o importanţă deosebită, ci aprins contur odată cu trecerea timpu-lui.

Prima atestare a zilei de 14 februariea fost în anul 498, când trei sfinţi au fostnumiţi de papa Gelasius I, data celebră-rii lor fiind această zi.

Însă sărbătoarea rămâne asociată cunumele Sfântului Valentin din Roma,care a fost trimis la închisoare pentrucă oficia în secret căsătorii pentru sol-daţii cărora le era interzis acest lucru.În timp ce se afla în închisoare, el ar fivindecat-o pe fiica gardianului său, As-terius. Se pare că, înainte de execuţie, i-ar fi trimis acesteia o scrisoare pe carea semnat-o cu "al tău Valentin".

Lupercalia, sărbătoare celebrată înRoma antică între 13 şi 15 februarie, re-prezintă "strămoşul" Zilei Îndră-gostiţilor de astăzi. Această sărbătoareajuta la purificare şi fertilitate şi implica

ritualuri păgâne, inclusiv sacrificareaunei capre şi biciuirea femeilor care îşidoreau să aibă un copil. Interzisă de pa-pa Gelasius I în 494, această sărbătoarea fost înlocuită de Valentine's Day.

În mitologia romană, Cupidon, fiullui Venus, este zeul dragostei, iar im-aginea sa este asociată cu Ziua Îndră-gostiţilor. La naştere, Jupiter a vrut săscape de Cupidon, dar mama sa, Venus,l-a ascuns în pădure, unde acesta a în-văţat să folosească arcul pe animale, în-ainte de a-l folosi pentru a lega destinuloamenilor.

La origine, sărbătoarea care cele-brează iubirea cuplurilor a fost de faptcea a celibatarilor. Această zi reprezentao ocazie pentru fetele tinere de a se as-cunde pe aleile întunecate ale satului

lor, în speranţa de a fi găsite de bărbaţiisinguri. Pasul următor era să se căsăto-rească.

Primele momente când ziua de 14februarie a devenit una care celebreazădragostea se înregistrează în secolul alXIV-lea, când au apărut primele scrieride dragoste. Convinşi că 14 februarieeste ziua în care păsările se adună, en-glezii încep să trimită bileţele de dra-goste pe care le numesc "My Valentine".Geoffrey Chaucer menţionează aceastăsărbătoare populară în scrierile sale din1382.

În Evul Mediu, de Ziua Îndră-gostiţilor, atât băieţii, cât şi fetele trăgeaula sorţi un nume dintr-un bol pe caretrebuia să îl poarte pe mânecă toată săp-tămâna următoare.

Luna faurilor de fier ;i-a intrat`n drepturi ̀ ncep]nd cu s[rb[toa-rea Sf. Trifon (1 februarie), cu-noscut ̀ n credin\a popular[ ca fi-ind cel ce p[ze;te livezile de omizi;i l[custe, iar pe oameni, de ne-bunie.

~n vremurile de demult viticultorii;i pomicultorii obi;nuiau s[ \in[ post`n aceast[ zi ;i chemau preotul s[ le stro-peasc[ cu agheazm[ livezile ;i via, caacestea s[ fie ferite de nerodire, de secet[;i grindin[.

Luna Februarie mai este denumit[`n popor ;i F[urar deoarece mai demult`n aceast[ lun[ f[urarii preg[teau fiarelearatului. I se mai spune ;i luna lui fluie-rar sau luna lupilor. Despre vreme afl[mc[ aceast[ lun[ se caracterizeaz[ prinschimb[ri ale timpului< ninge ;i plou[,`nghea\[ ;i dezghea\[, e ger ;i c[ldur[.

Februarie, fratele lui Gerar

Dup[ cum se prezint[ vremea dinaceste zile am putea spune c[ b[tr]niinu au gre;it deloc atunci c]nd au descrissemnele acestei luni de iarn[. "C[ci ;tiuteste c[ `n februarie noaptea `nghea\[ ;iziua se dezghea\[, ;i a;a treptat mergede la `nghe\ul cel mare din decembrie;i ianuarie la c[ldura lui martie ;i aprilie.Aceasta c]nd merg lucrurile pe calea lorfireasc[. C]teodat[ februarie `;i d[ ;i elarama pe fa\[, vrea s[ arate c[ ;i el estelun[ de iarn[. Atunci, \in-te p]nz[, s[nu te rupi! Unde `mi `ntoarce cojoacape dos, ;i unde ne trimite c]te un pui deviscol, de zloat[, de te crezi la gerul Bo-botezei, ori `n mijlocul iernii! Vezi c[nu degeaba spune rom]nul c[ Februaries-ar fi l[udat contra nu ;tiu cui zic]nd<„Dac[ nu mi-ar fi ru;ine de frate meucel mare, adic[ de Ianuarie, a; da o ge-ruial[ de s[ `nghe\e vi\elul `n burta va-cii!“

Povestea corbului ;i a furnicii

"~n luna lui februar crap[ ou[le cor-bului, c]nd e ger mare, ;i atunci ies puii.Corbul trebuie s[ se sileasc[ cu ouatul;i clocitul, s[-i cr[pe din bun[ vremeou[le, c[ s[-i ias[ degrab[ puii, c[ de a

da `n mart ;i i-or g[si furnicile `n cuib,`i m[n]nc[. De aceea `n unii ani suntcorbi mai mul\i, iar `n al\ii mai pu\ini.~n luna lui mart furnica s-a pus r[m[;agcu corbul c[, de a putea sui el `n v]rfulcopacului at]tea oc[ de fier, c]t va suiea, furnica nu i-a m]nca puii, c[ furni-cele ̀ n mart ̀ ncep a ie;i. El a dus sarcinac]t a dus, dar n-a putut-o sui p]n[ `nv]rf. Furnica a luat de la d]nsul fierul ;il-a r[dicat ea, dar nu l-a dus ca d]nsuldrept, ci cotit, ;i a;a l-a suit p]n[-n v]rf,;i de aceea `i m[n]nc[ corbului puii."

Sfaturi pentru omul harnic

Chiar ;i acum o sut[ de ani lucr[toriip[m]ntului se ghidau dup[ calendarulagricol. Din aceast[ publica\ie care ̀ nsu-ma o serie de sfaturi, `ndrum[ri, omulharnic putea s[ afle ce lucr[ri sunt re-comandate pentru fiecare lun[ din an.Exista ;i atunci o preocupare a gospo-darilor de a-;i pune `n ordine toate lu-crurile din jurul casei, dar ;i faptul c[pentru ei o lun[ de iarn[ nu presupuneaneap[rat s[ lase la o parte orice activitatecasnic[. Calendarele agricole erau ̀ n ve-chime tip[rite sub forma unor bro;uri

;i aveau cuprinse `n ele sfaturi extremde utile pornind de la munca c]mpului,`n livezi, gospod[rie, pres[rate pe alo-curi cu referate ale unor speciali;ti, re-comand[ri, etc. Iat[ ce recomand[rierau f[cute omului harnic pentru lunafebruarie<

"Cerne bucatele de s[m]n\[. Car[ ;i`mpr[;tie gunoi, ca, pe c]nd se dez-ghea\[, zama lui s[ intre `n p[m]nt.C]nd timpul e frumos, po\i ̀ ncepe ara-tul. De n-ai f[cut `n ianuarie, adun[acum neaua ̀ n jurul pomilor. Cur[\e;telivezile de mu;inoaie, pietri ;i m[r[cini;i, pe unde locul e ple;, seam[n[ iarba.Las[ berbecii la oile ce vrei s[ fete `niulie ;i le p[ze;te s[ nu bea ap[ de peneau[, c[ci cele de a f[ta pierd mielul,iar celor f[tate li se stric[ laptele. Taieml[di\e de altoit din partea despremiaz[zi a pomilor, le `mpl]nt[ `n nisipori `n p[m]nt umed p]n[ la folosin\[.Sf]r;e;te cur[\irea pomilor de omide ;i,c]nd timpul e frumos, po\i s[di pomi.Cur[\e;te altoii mai tineri de crengilenetrebnice, ca s[ creasc[ frumo;i. F[ re-sadni\[ ;i seam[n[ \eler, ceap[, s[lat[,c[l[rabe, castrave\i ;i altele, pe cari levei ap[ra prin un acoperem]nt ̀ n contra

gerului."

Despre vreme

Prima s[pt[m]n[ din F[urar cu-prinde una dintre cele mai importantes[rb[tori ale anului - ~nt]mpinareaDomnului (2 februarie).

~n credin\a popular[ ziua de 2 fe-bruarie este cunoscut[ sub denumireade Ziua Ursului sau Stretenia sau Ziuacu lumina, la biseric[ fiind sfin\itelum]n[rile. Tot ̀ n aceast[ zi, copiii erauun;i cu gr[sime de urs deoarece prinaceast[ practic[ se credea c[ puterea ur-sului era transferat[ asupra copiilor. Deasemenea, bolnavii de „sperietoare” erautrata\i ̀ n aceast[ zi prin afumare cu p[rde urs.

Se credea c[, dac[ `n aceast[ zi estesoare, ursul iese din b]rlog ;i, v[z]ndu-;i umbra, se sperie ;i se retrage, preves-tind astfel prelungirea iernii cu `nc[ 6s[pt[m]ni. Dimpotriv[, dac[ ̀ n aceast[zi cerul este `nnorat, ursul nu-;i poatevedea umbra ;i r[m]ne afar[, prevestindsl[birea frigului ;i apropierea prim[ve-rii.

La Satu Mare, se pare că în ziua de

2 februarie ursul ;i-a văzut umbra, a;acă ne a;teaptă încă 6 săptămâni de iar-nă!

Stretenia, sf]nta grabnic ajut[toare

Stretenia este o sf ]nt[ l[sat[ deDumnezeu pentru unii oameni spre ale aduce bine, c]nd se roag[ la ea, maiales la o nevoie mare. ~n pove;tileb[tr]nilor se spune despre d]nsa c[, fi-ind sf]nt[ ;i merg]nd pe p[m]nt iarna`ntr-o sanie a unui gospodar de la unsat ̀ n alt sat, gospodarului ̀ i trag boii lasanie de sete. El i-a zis c[ nu are undes[-i adape. Sf]nta s-a rugat lui Dumne-zeu s[ se fac[ z[pada de sub boi ap[.Omul i s-a ̀ nchinat sfintei ;i ;i-a ad[patboii lui.

Dac[ trece Stretenia peste ap[ ;i apae dezghe\at[, atunci se m]nie ;i-;i facepod peste d]nsa ca s[ treac[, adic[ d[un viscol ;i ger a;a de mare c[ `nghea\[toate apele. Iar dac[ trece Stretenia ;i peap[ se afl[ ghea\[, atunci e semn c[ ares[ fie cald. Dac[ Stretenia g[se;tep[m]ntul f[r[ z[pad[ ;i ghea\[, apoinumaidec]t a doua zi trebuie s[ ning[;i s[ fie ger, dac[ `ns[ este z[pad[, apoiatunci de la Stretenie ̀ nainte ̀ ncepe tim-pul prim[v[ratic ;i al c[ldurii. Dac[ laStretenie e zi frumoas[, atunci p]n[ laS]n Georgiu tot a;a va fi, iar dac[ numaidiminea\a e frumoas[ – adic[ p]n[ c]ndsoarele e a;a de sus pe cer, ̀ nc]t ursul ̀ ;ipoate vedea coada ̀ n umbra sa – atuncivremea va fi rea.

Alte prevestiri de timp

Tot din popor afl[m ;i alte semneale timpului. Se spune c[ atunci c]ndbufni\a c]nt[ ̀ n luna Februarie, e semnde prim[var[ timpurie, iar dac[ c]nt[pi\igoii vesel `n cur]nd se vadesprim[v[ra. Se mai spune, Faur ur]t,Mai frumos. C]nd nu `nghea\[ la Faure semn de an m[nos. Z[pada `n Faur`nt[re;te sem[n[turile. Viforele ce nuvin `n Faur se r[zbun[ la Pa;ti. Dac[F[urar e v]ntos, vara e secetoas[. (An-toaneta Olteanu, Calendarele poporuluirom]n, Ed. Paideia, Bucure;ti, 2001,2009)

A consemnat :tefania Cri;an

Sfaturi din Calendarul agricol< "Cerne bucatele de s[m]n\[. Car[ ;i `mpr[;tie gunoi, ca, pe c]nd se dezghea\[, zama luis[ intre `n p[m]nt. C]nd timpul e frumos, po\i `ncepe aratul”.

Sfântul Valentin a fost trimis la închi-soare pentru că oficia în secret căsătoriipentru soldaţi

Prevestiri de timp< dac[ F[urar e v]ntos, vara e secetoas[!

Lupercalia, s[rb[toarea din Roma antic[, str[mo;ul Valentine’s Day


ACTUALITATECriza economică din Venezuela, țară sud-americană cu aproxi-mativ 31 de milioane de locuitori, a început să își facă simțităprezența încă de acum trei ani, de când prețul petrolului a coborâtconsiderabil.

Acum 200 de ani, în februarie1819, Venezuela adopta prima eiconstituție de stat independent,într-un congres prezidat de legen-darul Simon Bolivar, revoluțio-narul care a eliberat aproape ju-mătate din America de Sud de subdominația spaniolă. În zilelenoastre statul fondat de Bolivarse prăbușește într-o criză de pro-porții apocaliptice în urma poli-ticilor unor guverne care și-au re-vendicat moștenirea Eliberatoru-lui.

După venirea la putere în 1998, Hu-go Chavez a redenumit statul, noua de-numire oficială fiind ”Republica Boli-variană Venezuela”. În aceste zile ur-mașul lui Chavez, Nicolas Maduro, șiliderul opoziției parlamentare, JuanGuaido, se află într-un conflict deschiscare poate duce oricând la un războicivil similar celui din Siria. La fel ca înSiria, marile puteri mondiale s-au po-ziționat în jurul celor doi rivali, Guaidofiind susținut de SUA și majoritateastatelor europene, inclusiv Rom]niaiar Maduro de Rusia și aliații ei. S-aajuns aici în urma unei crize econo-mice devastatoare, cu o inflație cumnumai în țările devastate după războise mai pomenise până acum.

Cine a fost Simon Bolivar?

Simon Bolivar (1783-1830) esteadesea numit ”George Washington alAmericii de Sud", datorită contribuţieisale în eliberarea a cinci ţări sud-ame-ricane (Columbia, Venezuela, Ecuador,Peru şi Bolivia) de sub stăpânirea spa-niolă.

Revoluţia antispaniolă din Vene-zuela s-a declanşat în 1810, odată cualungarea guvernatorului spaniol. În1811 a fost proclamată o declaraţie deindependenţă şi tot atunci Bolivar adevenit ofiţer al armatei revoluţionare.Dar în anul următor trupele spanioleau redobândit controlul asupra Vene-zuelei. A urmat o serie de războaie, încare victoriile parţiale alternau cu în-frângeri catastrofale. Cu toate acestea,hotărârea lui Bolivar a rămas neclinti-tă.

Momentul de cotitură s-a înregis-trat în 1819, când Bolivar, după adop-tarea Constituției în februarie într-uncongres al provinciilor rebele, şi-a con-dus armata fărâmiţată peste râuri şicâmpii şi prin trecătorile înalte ale An-zilor, pentru a ataca trupele spanioledin Columbia. Acolo, el a câştigat bă-tălia decisivă de la Boyaca (7 august1819). Venezuela a fost eliberată în1821, iar Ecuadorul în 1822. Până în1824, armatele lui Bolivar au eliberatPeru, iar în 1825 trupele spaniole dinPeru Superior (Bolivia de azi) erau pu-se pe fugă.

Anii de viață care i-au mai rămaslui Bolivar nu au mai fost încununaţide succese. El întrevedea o federaţie anoilor naţiuni sud-americane dupămodelul Statelor Unite ale Americii.În 1826, la Congresul Statelor Hispa-no-Americane convocat de Bolivar auparticipat numai patru naţiuni. În locca la Columbia Mare să adere alte state,

curând republica a început să se fă-râmiţeze. A izbucnit războiul civil, iarîn 1828 a avut loc o tentativă de asasi-nare a lui Bolivar. Doi ani mai târziu,Venezuela şi Ecuadorul terminaserăsecesiunea. Dându-şi seama că persoa-na lui reprezintă un obstacol în caleapăcii, Bolivar a demisionat în aprilie1830. A murit sărac şi deziluzionat,exilat din Venezuela natală.

Bolivar a fost un om foarteambiţios, nevoit uneori, sub imperiulmomentului, să-şi asume puteri dicta-toriale. Cu toate acestea, atunci când aavut de ales, el şi-a subordonat ambiţii-le personale bunăstării publice şi idea-lurilor democratice. I s-a oferit tronul,dar a refuzat. Fără îndoială, era încre-dinţat că titlul de ”El Libertador" (Eli-beratorul), care îi fusese deja acordat,reprezenta o onoare mai mare decâtoricare altă distincţie.

Bolivar s-a remarcat prin persona-litatea sa complexă şi interesantă - dra-matică, îndrăzneaţă şi romantică. Băr-bat chipeş, a avut numeroase aventuri.A fost un idealist vizionar, dar îi lipseaspiritul organizatoric al lui Washingtonşi, spre deosebire de acesta, s-a doveditmai sensibil la linguşiri.

O țară sub semnul petrolului

Descoperirea unei rezerve masivede petrol în Lacul Maracaibo, în PrimulRăzboi Mondial, s-a dovedit crucialăpentru economia Venezuelei, care s-atransformat dintr-o ţară cu o economiecare depindea foarte puternic de ex-porturi agricole într-o ţară exportatoa-re de petrol, ridicând PIB-ul pe cap delocuitor al Venezuelei, astfel că în 1935acesta a fost cel mai mare în AmericaLatină. Din 1941, sub conducerea luiIsaías Medina Angarita dictatura s-arelaxat şi s-au implementat reforme,incluzând legalizarea tuturor partidelorpolitice.

În 1945, o lovitură militară l-a răs-turnat pe Medina Angarita şi a urmato perioadă de trei ani de democraţie

sub conducerea Acţiunii Democratice,conduse iniţial de Rómulo Betancourt,până când Rómulo Gallegos a câştigatalegerile prezidenţiale din 1947. Gal-legos a guvernat ţara până la răsturna-rea sa de o juntă militară condusă deMarcos Pérez Jiménez şi MinistrulApărării Carlos Delgado Chalbaud. Pé-rez Jiménez a fost cel mai puternic omdin juntă (deşi Chalbaud a fost numitpreşedinte), fiind suspectat că a fost înspatele morţii lui Chalbaud, care a fostasasinat, după ce a fost răpit în 1950.

Atunci când junta a pierdutneaşteptat alegerile prezidenţiale din1952 din Venezuela, aceasta a ignoratrezultatele, iar Perez Jimenez s-a insta-lat ca preşedinte, unde a rămas înfuncţie până în 1958, când a fost forţatsă demisioneze.

Un alt moment important este ale-gerea lui Carlos Andrés Pérez din 1973.Această alegere a coincis cu criza pe-trolului din 1973, care a determinat ocreştere semnificativă a veniturilor Ve-nezuelei (resursele petroliere au fostnaţionalizate în 1973). Acest fapt a de-terminat cheltuieli publice masive, darşi creşterea datoriilor străine, care aucontinuat până în anii 1980, cândpreţul petrolului s-a prăbuşit, dând olovitură dură economiei venezuelene.

Putem spune că de aici a începutceea ce vedem azi. În 1983, când gu-vernul a început să devalorizeze mo-neda naţională pentru a face faţă obli-gaţiilor sale financiare, standardul deviaţă a locuitorilor a scăzut dramatic.Un număr de politici economice ne-reuşite şi corupţia la nivel înalt au dusla creşterea sărăciei şi a criminalităţii,înrăutăţirea indicatorilor sociali şi lacreşterea instabilităţii politice. Co-rupţia a rămas o problemă, în 2009 Ve-nezuela a fost trecută pe ultimele locuridin Indexul de Percepţie a Corupţiei.

Prăbușirea în haos

Crizele economice repetate din1980-1990 au dus la o criză politică,

care a determinat moartea a sute deoameni în revoltele din Caracazo din1989, tentativa de lovitură de stat din1992 şi demiterea în 1993 a preşedin-telui Carlos Andrés Pérez pentru co-rupţie. Liderul loviturii de stat, HugoChavez, a fost graţiat în martie 1994de preşedintele Rafael Caldera şi lăsatcu drepturi politice intacte.O prăbuşirea încrederii în partidele existente l-apropulsat pe Chavez câştigător al ale-gerilor prezidenţiale din Venezuela din1998. Domnia lui Chavez a fost unaautoritară de sorginte comunistă. Ni-velul de trai a scăzut constant în Vene-zuela, iar sărăcia a cuprins toată po-pulația. Mulți dintre cei aflati la granițăau reușit să supraviețuiască datoritătraficului cu benzină, dar falimentulstatului și înăsprirea regimului de tre-cere a frontierei după ce noul prese-dinte Nicolás Maduro a fost instalat adus la un fenomen al migrației fărăprecedent.

Criza economică din Venezuela,țară sud-americană cu aproximativ 31de milioane de locuitori, a început săîși facă simțită prezența încă de acumtrei ani, de când prețul petrolului a co-borât considerabil. Țițeiul reprezintă90% din exportul Venezuelei, iar scă-derea prețului la petrol a însemnat pră-bușirea veniturilor guvernamentale.

În aceste condiții, administrațieipreședintelui Maduro i-a venit din ceîn ce mai greu să continue ceea ce fostullider socialist Hugo Chavez a început,cu un succes popular incontestabil<subvenționarea alimentelor. Practicai-ar fi ajutat pe cei 25 la sută dintre ve-nezueleni aflați sub pragul sărăciei, darcând aprovizionarea a început să suferesincope au apărut cozi la magazine șis-a dezvoltat contrabanda cu produseledeficitare. Criza alimentelor a cuprinstoată țara, și nu doar pe cei ce se bazaupe ajutorul statului.

Măsurile luate de preşedintele Ve-nezuelei, prin care a dorit ”stabilizarea”,prin decret, a economiei naţionale suntdeparte de a avea efectul scontat. În

ciuda majorărilor salariale cu peste3.000% şi a denominării monedeinaţionale, bolivarul, inflaţia a continuatsă crească într-un ritm galopant.Preţurile de consum au crescut în Ve-nezuela cu 1,3 milioane la sută în anulcare se încheie în noiembrie, a anunţatluni Adunarea Naţională, controlatăde opoziţie, în condiţiile în care hipe-rinflaţia şi recesiunea afectează ţara.

Preşedintele socialist Nicolas Ma-duro, la sfârşitul anului 2018, a majoratcu 150% salariul minim lunar, la 4.500de bolivari, adică mai puţin de 10 dolarila cursul de schimb al pieţei negre. Ce-tăţenii s-au plâns că nu-şi pot permiteprodusele de bază, în ciuda uneicreşteri a salariului minim de 60 de ori,în august. Maduro dă vina pe "războiuleconomic" care a fost cauzat de intereseinterne, dar şi de Statele Unite. Criticiispun că politicile sale intervenţionisteşi tipărirea de bani pentru a finanţadeficitul fiscal sunt cauzele hiperin-flaţiei şi a penuriei de bunuri de bază.

Foametea a devenit un factor im-portant. Un sondaj realizat de trei uni-versităţi locale au descoperit că peste64% dintre rezidenţii ţării au pierdutdin greutate în 2017, în medie 11 kilo-grame. Peste 61% din respondenţii auspus că s-au dus la culcare fără a mâncaîn fiecare seară din ultimele trei luni.

Cauze și urmări

Venezuela a fost o ţară bogată,stând pe una dintre cele mai mari re-zerve de ţiţei, care a produs mai multde 1.000 de miliarde de dolari în ultimii17 ani, bani cheltuiţi și furaţi. În 2014,când preţul pe barilul de petrol era pela 100 de dolari, Venezuela deja duceao lipsă acută de bunuri comune, pre-cum hârtie igienică. Iar pe când oame-nii duceau lipsă de medicamente ge-nerice, guvernul socialist cheltuiaaproape 50 de milioane de dolari anualpentru a-l ţine pe eroul naţional PastorMaldonado în competiţiile de Formula1, unde i s-a cerut retragerea din cauzamultiplelor accidente pe care le pro-ducea.

Alte sute de milioane de dolari aufost alocate începând cu 2009pentru ridicarea unor centrale pe gaznatural care să preia din sarcina reţeleide hidrocentrale. Nici până în ziua deazi nu s-a dat drumul la centrale, iarbanii nu se știe unde s-au sifonat. Ni-meni nu se ocupă în prezent de inves-tigarea acestui caz. Din 2003 aproape200 de milioane de dolari au fost furaţide cei de la putere în tot felul de schemeprivind importul de alimente. Pe lângăghinion, furt și corupţie, alte politiciîn beneficiul celor săraci au distruscomplet ţara. Controlul preţurilor, carea început să se aplice la tot mai multebunuri< alimente și medicamente, ba-terii de mașină, servicii medicaleesenţiale, deodorante, scutece, hârtieigienică etc, a însemnat că, în timp cepreţurile extrem de mici păstrau unmiraj frumos al unui guvern interesatsă ofere bunuri celor săraci, în realitatebunurile au început să dispară pentrutoată lumea, pentru că producătorii nuîși mai permiteau să le facă și nici vân-zătorii să le ţină în stoc.

V. Andreica

Dup[ 200 de ani de istorie, Venezuela se afl[ într-o criz[ profund[

Urmașul lui Chavez, Nicolas Maduro, și liderul opoziției parlamentare, Juan Guaido, se află într-un conflict deschis carepoate duce oricând la un război civil similar celui din Siria


Pentru a evita evenimentele nedorite și ca să vă puteți distra fără să întâmpinați neplăceri,când doriți să faceți un pic de sport pe zăpadă, trebuie să respectați anumite reguli. Dacă estepentru prima dată când practicați sporturile de iarnă este absolut necesar să fiți însoțit de uninstructor sau să dispuneți de echipamentul potrivit pentru a evita accidentele de orice fel. Deasemenea, nu uitați să faceți câteva exerciții de încălzire, deoarece, musculatura și încheieturileîntotdeauna trebuie pregătite pentru mișcare.

La sfârșitul săptămânii trecu-te, Serviciul Public Județean(SPJ) Salvamont Satu Mare aemis o atenționare care este va-labilă și pentru acest weekend.

Salvamontistul Alex Costin înmaterialul său informativ afirmă<

"SPJ Salvamont informează mon-taniarzii că la altitudini de peste 1800m este în vigoare o avertizare de ava-lanșe nivel 5, pe o scară de la 1 la 5,deci prudență maximă dacă v-ați pla-nificat o tură montană în masivele în-alte.

În ceea ce privește zona montanăcea mai expusă din județ, recoman-dăm prudență la urcarea pe vârfulPietroasa, pe c]t posibil evitarea po-tecii de vară, deoarece aceasta taie pela jumătate fața vestică a versantuluicare este încărcată cu un strat de neade circa 1,5 m pe alocuri chiar 2 m,datorită vântului puternic din ultimasăptămână. Traseul recomandat ur-mează liziera pădurii de către Sfinx,de unde urcă și trece pe lângă un micțanc stâncos, de acolo către stângapân] în vârf. Versantul sudic, cătreMaramureș este și el foarte încărcat,

de aceea recomandăm evitarea lui.Zona de stâncărie este complet

îmbrăcată `ntr-un strat gros de zăpa-dă înghețată, care odată cu încălzireavremii va deveni instabil, de aceeaparcurgerea culoarelor din dreptulSfinxului sau pe dedesubtul Turnu-rilor este extrem de periculoasă și nuse justifică sub nicio formă! Salva-montiștii au parcurs și traseele turis-tice, singurul recomandat pentru aajunge în v]rf fiind Triunghi Albas-tru.

Deoarece copacii sunt foarte în-cărca\i cu zăpadă aceștia se pot pră-buși provocând accidente. O ultimărecomandare, în cazul grupurilor, săse păstreze la traversarea pădurilorbătr]ne de fag, o distanță de 2-3 mîntre participanți, iar în caz de viscolsă fie reevaluată oportunitatea dru-meției. Din păcate zăpada nu mai estepropice pentru freeride (drumeție),devenind umedă și greoaie, în urmaîncălzirii vremii".

De atunci vremea s-a mai încălzit,deci zăpada a devenit apoasă și grea,există risc mare ca blocuri întregi denămeți să o ia la vale.

Iarna poate fi văzută, nu doar caun anotimp rece, morocănos, ci pri-vind-o cu ochi mai optimiști, esteun anotimp foarte frumos mai alespentru cei pasionați de sporturilede iarnă< snowboard, schi, săniuș,bob, sau orice fel de mișcare în aerliber.

Din ce în ce mai mulți amatori aisporturilor de iarnă iau cu asalt stațiu-nile montane pentru a descoperi dis-tracția pe pârtiile de schi. Extrem deatractive, aceste sporturi sunt pericu-loase dacă nu sunt luate măsurile deprotecție necesare. Indiferent de sportulde iarnă practicat, sau nivelul de per-forman\ă atins, turiștii trebuie să aibăîn mod obligatoriu echipamentul de ca-re au nevoie pentru a nu întâmpina si-tuații neplăcute.

Să ne alegem sportul ce ni se potrivește

Pentru a evita evenimentele nedo-rite și ca să vă puteți distra fără să în-tâmpinați neplăceri, când doriți să facețiun pic de sport pe zăpadă, trebuie sărespectați anumite reguli. Dacă estepentru prima dată când practicați spor-turile de iarnă este absolut necesar săfiți însoțit de un instructor sau să dis-puneți de echipamentul potrivit pentrua evita accidentele de orice fel. De ase-menea, nu uitați să faceți câteva exercițiide încălzire, deoarece, musculatura șiîncheieturile întotdeauna trebuie pre-gătite pentru mișcare.

Schiul este un sport de iarnă com-plex care aduce multe probleme ama-torilor sau celor care nu cunosc în de-

taliu elementele de bază ale acestuisport. Se practică în general în regiunilemontane înalte, unde stratul de zăpadăpermite practicarea în siguranță a unuiastfel de sport. Fiind un sport de mareînălțime, numărul problemelor care potapărea este destul de mare. Din aceastăcauză este important să-l practicați îngrup pentru a vă asigura că puteți fi sal-vat în cazul unor probleme majore.Schiul alpin, (drumeție pe schiuri serecomandă doar celor care au experien-țe de mulți ani pe pârtii, iar înainte dea vă aventura în parcurgerea unor dis-tanțe montane pe schiuri, asigurați-văcă dispuneți de echipament adecvat<

rucsac, sac de dormit, harta regiunii încare vă deplasați, precum și cunoștin-țele necesare din toate punctele de ve-dere.

Snowboard-ul poate fi practicat detoți cei care sunt amatori de senza\iitari. Echipamentul pentru snowbordtrebuie să fie destul de lejer pentru a văputea mișca în voie. Important este săfiți echipat cu cască și mănuși de schi,cu ochelari de protecție și cu benzi pen-tru încheieturi. Placa de snowbord cuclăparii aferenți este echipamentul cheieal acestui sport de iarn[. Picioarele tre-buie legate de placă pentru a avea echi-librul de care aveți nevoie. Înainte de a

vă aventura pe pârtie, încercați să facețic]țiva pași, să vedeți dacă vă simțiți co-mod sau dacă legăturile nu sunt preastrânse. Amatorii e bine să apeleze laajutorul unui profesionist, mai ales înalegerea echipamentului necesar și pen-tru a învăța, cel puțin noțiunile de bază.Nu orice placă se potrivește cu dimen-siunile piciorului. De aceea este impor-tant să alegeți o placă mai lată pentru anu aluneca la viraje.

Săniușul este unul dintre sporturilede iarnă preferate de copii, dar și de ceicare nu au foarte des posibilitatea de aieși la zăpadă. Sunt și adulți care adorăsăniușul pe p]rtii mari. Pentru cei mici

și acest sport de iarnă poate crea pro-bleme. De aceea, derdelușul pentru ceimici, sau pentru începători trebuie săfie lin deoarece saltul brusc de pe saniepoate provoca accidente. Tot în cate-goria săniușului se include și alunecarepe zăpadă cu diverse alte instrumentede sport, cum ar fi bobul, care necesităo pârtie amenajată, dar în România de-ocamdată astfel de pârtii nu prea sunt>tubby, tot pe pârtie amenajată, dar înacest caz se coboară cu niște cauciucurigonflabile, care se mai și învârte în tim-pul coborârii> sau lencherul, un fel desanie cu volan, cu talpa flexibilă, care îlface foarte ușor dirijabil, având posibi-litatea de a atinge viteze foarte mari.Acest instrument este specific în exclu-sivitate zonei Cavnic, fiind dezvoltat delocalnicii acestui oraș, cu zeci de ani înurmă. Poate, tot la acest capitol ar trebuisă menționăm și snow-mobilul, careînsă se bazează pe cuceririle tehniciimoderne, deplasarea sa fiind motori-zată, realizându-se cu ajutorul șenilelor.La toate acestea este extrem de impor-tantă utilizarea unui echipament adec-vat< bocanci, care fixează bine gleznele,vestimentație goasă, care protejează atâtde frig, cât și de lovituri în caz de cădere,mănuși, precum și cască de protecție.

Kitingul este un sport mai puțin cu-noscut pe la noi, dar cei care deja l-auîncercat, sunt încântați de senzația pecare au avut-o. Este un sport înrudit cuschiul, ce îmbină puterea vântului cualunecarea pe zăpadă. Kitingul sausnowkitingul - cum mai este cunoscut- utilizează forța de tracțiune dezvoltatăde un zmeu (kite) pentru deplasarea cuschiuri sau cu placa de snowboard. Mainou, sportivii își construiesc adevăratedeltaplanuri pentru tractarea pe schiuri.

Salvamont avertizeaz[ turi;tii s[ nu se aventureze pe trasee riscante

Din păcate zăpada nu mai este propice pentru drumeție, devenind umedă și greoaie, în urma încălzirii vremii

Echipament adecvat pentru sportul de iarn[ preferat

TURISM

Pagină realizată de Eva Laczko


CULTUR~

Între obiecte și fenomene, îninteriorul lor, între substanțe șistructuri, între comunități și in-divizi, în toate modalitățile demișcare a materiei există o multi-tudine de relații.

Relația bibliotecă – cercetare este unaspecială. Se știe demult că nu poți privimai departe în știință decât dacă te suipe umerii înaintașilor – cum spuneaNewton. Trebuie să adăugăm azi că devintot mai importanți umerii contempora-nilor. Se știe că bibliotecile au fost și suntprincipala bază de referință a tuturorstrăduințelor, zbaterilor și risipelor gân-dului. Fără biblioteci este amenințată nudoar zestrea de gând a omenirii, ci chiarechilibrul, forța și viitorul ei, bibliotecilefiind cele mai interesante structuri alediversității.

Cărțile sunt pentru omenire ceea cememoria este pentru individ. Lectura es-te nu numai pasiune, dar și o artă. Iatăce spunea în acest sens Émile Faguet <„Arta de a citi este arta de a gândi, plusîncă ceva. A citi înseamnă a cugeta îm-preună cu altcineva, a înțelege gândireaaltcuiva și a intui gândirea pe care el ne-o sugerează, conformă sau contrară lui.”

Cea dintâi concepție pe care minteași-o formează despre lumea externă esteaceea care face din datele percepției toatăstofa realității obiective. Aceasta este con-cepția naturală și spontanee a simțuluicomun. (...)

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, mecanicismul ia în completă stăpâ-nire întreaga fizică. Explicarea mecanicăeste considerată ca singura explicare ști-ințifică a lumii fizice.

Astronomia este o mecanică cereas-că. Acustica este mecanica mișcărilor vi-bratorii ale aerului sau corpurilor sonore.Optica fizică este mecanica ondulațiiloreterului. Căldura este redusă tot la unmod al mișcării. Se încheagă o teorie ci-netică a gazelor, a căror constituție e ex-plicată prin particule solide elastice șimișcările acestora. Fenomenele electriceși magnetice au fost privite tot ca moduriale mișcării.

Mișcarea implică întinderea și dura-ta, adică intuițiile pure ale spațiului șitimpului, concepte de bază ale filozofieimetafizice.

Întinderea singură nu ne-ar putea danici un concept pentru mecanică. Tim-pul, forma simțului intern, cum îl numeaKant, îmbogățește schema goală a spa-țiului. Raportul intim, legătura indiso-lubilă dintre spațiu și timp în mișcare facposibil conceptul de iuțeală sau viteză.Mecanica spune că viteza este derivataspațiului în raport cu timpul, formulăcare prinde și determină mișcarea în fiecemoment al ei.

Mecanica teoretică mai introduce șitermenul de accelerație, care presupunevariația vitezei în funcție de timp. Celedouă noțiuni de viteză și accelerație aupermis edificarea părții din mecanicănumită cinematică sau foronomie.

Dinamica completează cinematica șicaută să determine condițiile mișcării.De aceea atenția se îndreaptă, în dina-mică asupra mobilului, pe când în cine-matică era asupra traiectoriei. Dinamicacreează pe lângă conceptul de accelerație,încă două< masa și forța.

Forța și materia sunt cei doi termenipuși în joc în tot ce se întâmplă în uni-versul fizic. Noțiunea de materie a fiziciinu este decât de masă a mecanicii. Sem-nificarea mecanică a acestui concept este

generală< masa ne dă constantele legilorastronomice> o regăsim constantă întransformările chimice cele mai profun-de.

Pentru trebuințele mecanicismului,i s-a asociat ipoteza constituției corpus-culare, atomismul. Apoi pentru genera-lizare, s-a ajuns la concluzia că există do-uă feluri de materie< una ponderabilă șialta imponderabilă, eterul.

Termenului pur teoretic dat forței înmecanică i se adaugă unul psihologic.Într-adevăr, originea noțiunii psihologicede forță este în conștiința senzațiilor desforțare, de tensiune musculară.

Materia și forța sunt elementele con-stitutive ale conceptului de realitate fizi-că. Leucip și Democrit au arătat că atomiisunt lucruri în sine. Mai târziu, filozofi,matematicieni și astronomi celebri auscos în evidență alte definiții ale atomu-lui. Concepția geometrică arată că ato-mul este un corpuscul înzestrat cu rezis-tență, posedând totuși o formă determi-nată. Concepția dinamică arată că atomuleste un centru de forță.

În dezvoltarea fizicii și a celorlalteștiințe ale naturii (chimia, biologia, geo-logia) un rol determinant îl juca doctrinaenergiei. Energetica a văzut în principiulconservării energiei mai mult decât olege mecanică. Acea lege mecanică spu-nea că suma energiei cinetice cu cea po-tențială este constantă. După metodaenergetică, toate fenomenele sunt mani-festările energiei. (...)

Ramurile bibliologiei

Biblioteconomia este știința care in-terferează cu toate domeniile și discipli-nele. Să vedem ce înțelegem prin biblio-teconomie și științele înrudite cu aceas-ta.

Bibliologia este știința care studiazăansamblul cunoștințelor teoretice și prac-tice despre carte ca produs al vieții ma-teriale și spirituale, funcția socială a cărțiiși a bibliotecii, istoria, răspândirea și con-servarea cărții.

Ramurile bibliologiei sunt< • Bibliologia generală sau teoretică• Știința cărții, care studiază istoria

cărții, a scrisului și tiparului, precum șiproblemele editoriale, comerciale și de

difuzare• Biblioteconomia, care se ocupă cu

organizarea, gestionarea și legislația bi-bliotecilor

• Bibliofilia are ca obiect colecționa-rea cărților rare sau prețioase

• Bibliografia sistematizează cunoș-tințele despre cărți și expune metodelede întocmire a cercetărilor și listelor bi-bliografice

• Bibliotehnica, care se ocupă cu stu-diul tehnicilor de producție a cărții

Știința biblioteconomiei a ținut contde cronologia descoperirilor umane șinu întâmplător a organizat clasificareadocumentelor de bibliotecă conformClasificării Zecimale Universale, înce-pând de la generalități (0) și filozofie (1)și termin]nd cu 9 (istorie, geografie șibiografii), care într-un fel ne trimite cugândul la trecut, memorii, personalitățiilustre dispărute.

Știința biblioteconomică urmeazăparalel istoria descoperirilor din fizică,începând clasificarea cu 531 (Mecanicateoretică) și terminând cu 539 (Structurafizică a materiei), având subdomenii fi-zica atomică și nucleară (531.1) și o dis-ciplină de graniță între științele naturiiși științele aplicate, rezistența materiale-lor (539.4).

În secolul al XVII-lea, istoricul filo-zofiei vede o înșiruire de sisteme filozo-fice< Bacon, Descartes, Gassendi, Locke,Leibniz. Aceste sisteme sunt în mod ne-cesar diferite, câtă vreme sunt opera unorautori diferiți> însă între ele nu există pra-guri de separație radicale> nici un războial vechilor cu modernii, nici cumulati-vitate < pur și simplu un șir de filozofi cuteoriile lor despre lume și frumoasele lorconstrucții conceptuale.

Istoricul științei, uitându-se la acelașisecol de naștere a modernității vede orevoluție științifică care schimbă lumeași modul nostru de a gândi. O revoluțiecare împarte lumea în partizani ai ve-chiului și ai noului, în antici, aristotelicisau scolastici și moderni, pionieri ai ști-inței noi, raționali și, pentru prima oarăcomprehensibili ochiului nostru mo-dern. Pentru istoricul științei, naștereaștiinței moderne este urmarea unei re-voluții> pentru istoricul filozofiei, mo-dernitatea este un șir de sisteme.

Pentru a trece la domeniul larg al ști-ințelor aplicate, trebuie să definim ter-menii de mașină și mecanism. Prin ma-șină înțelegem sistemele tehnice alcătuitedin corpuri solide cu mișcări relative de-terminate, servind la transformarea uneiforme oarecare de energie în lucru me-canic util sau la transformarea unei for-me de energie în altă formă de energie.

Mecanismele sunt părți componenteale mașinilor, servind la transmitereamișcării sau la transformarea unei miș-cări în alta necesară.

“Organe de mașini și mecanisme” es-te o disciplină de cultură tehnică general[cu caracter teoretic și aplicativ, care areca scop studierea elementelor compo-nente ale mașinilor și mecanismelor.Aici, biblioteconomia a făcut o derogare,atribuindu-i acestei discipline indiceleC.Z.U. 621.8 .

Observația mea este aceea că orga-nele de mașini intră în componența tu-turor mașinilor. Mașinile au fost așezateîn funcție de domeniul în care lucrează,acoperind tot spectrul de la 621/629.Utilizând acest raționament, consider cămult mai aproape de realitate ne aflămatât din punct de vedere logic, cât și bi-blioteconomic se folosește elementul delegătură (<) (în relație), ca în următoareleexemple< Desen tehnic 62 < 744> Agro-chimie 631 < 54> Agrobiologie 631 < 57.

De asemenea, consider că noii indiciC.Z.U. pentru lingvistică și literatură al-cătuiți din 9 caractere, îngreunează scrie-rea cotelor pe cotorul documentelor debibliotecă și dă prilejul la confuzii în re-cunoașterea unor domenii. Vă dau unsingur exemplu < literatura spaniolă areindicele 821.134.2, iar cea portugheză821.134.3.

De aceea, am considerat că la ordo-narea dicționarelor bilingve de la refe-rințe să folosim ordinea alfabetică. Deexemplu< dicționar arab, bulgar, ceh, da-nez, englez etc.

Relația bibliotecă – cercetare

Pentru viitorul apropiat, relația bi-bliotecă – cercetare presupune adecvareacontinuă a mijloacelor și posibilităților,astfel încât toate componentele, întreagamotivație a proceselor din perimetrul bi-

bliotecii să fie legată de capacitatea de afavoriza descoperirea unei proprietăți șilegături noi în natură și societate, prinintermediul structurilor polivalente aleinformației.

Într-o epocă în care importanța in-formației este mai mare ca oricând, lu-mea bibliotecilor dobândește noi atribuțiiși noi dimensiuni.

Biblioteca nu devine, în noul context,o instituție marginală, ea se reconfigu-rează ca spațiu al informării și comuni-cării. Oricât ar evolua mijloacele elec-tronice, rămâne actuală informarea princarte și bibliotecă.

Civilizația europeană de azi conțineca matrice fundamentală elemente dinvechea civilizație greco – latină și crești-nă. Omul dorit de civilizația europeanăeste un permanent călător (homo viator),un om dominat adesea de economic (ho-mo economicus), dar și un om al căutăriicontinue a Binelui, Adevărului și Fru-mosului.

România este unul din filoanele ci-vilizației europene. Menirea europeanăa românilor este dată de valorile propriiale civilizației noastre< omenia, toleranța,hărnicia, respectul datorat tradițiilor, cul-tivarea creativității, spiritul continueicăutări a fericirii, comuniunea cu natura,cu Universul, cu Dumnezeu.

Integrarea europeană nu poate în-semna ștergerea a ceea ce ne este propriuca popor, ca națiune, cultură și civilizație,ci întrepătrunderea elementelor creațiilornoastre cu cele ale celorlalte popoare depe continent, într-o măsură mult maimare, adecvarea ritmurilor vieții noastrela a celorlalți, întrajutorarea în mai maremăsură sau învățarea posibilității de arezolva împreună problemele continen-tului.

Pe frontispiciul bibliotecii din Teba,de acum cinci milenii, era scris< „ Cartea– leac pentru suflet!”. Peste ani, pe ușabibliotecii domnitorului ConstantinBrâncoveanu, de la mănăstirea Hurezu,stă mărturie vremurilor textul dăltuit înanul 1704< „Bibliotecă de hrană dorităsufletească, această carte a cărților îmbi-ne prea înțeleaptă îmbelșugare”.

Ing. Mircea Pîrlea,Biblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie<• Antoniade, Constantin – “Opere”,

Editura Eminescu< București, 1985• Banciu, Doina> Buluță, Gheorghe>

Petrescu, Victor – “Biblioteca și societa-tea”, București< Editura Ager, 2001

• Horvat, Săluc – “ Introducere în bi-blioteconomie”, București < Editura Gra-foart, 1996

• Huțanu, Gheorghe – “Principii șilegi fundamentale în fizică”, București<Editura Albatros, 1983

• Jalobeanu, Dana – “Inventarea mo-dernității. Filosofie naturală, teologie șiștiință în secolul al XVII-lea”, Cluj-Na-poca< Editura Napoca Star, 2006

• Nedelcea, Tudor – “Civilizația căr-ții. Incursiune în istoria cărții, presei șitiparului”, Craiova< Editura Scrisul Ro-mânesc, 1996

• Stoica, Ion – “ Interferențe biblio-teconomice”, Constanța < Editura Ex Pon-to, 1997

• Vințanu, Nicolae – “Biblioteca pu-blică – factor major în integrarea euro-peană”, București< Editura Centrului dePregătire și Formare a Personalului dinCultură, 1998

• * * * * * * * - “Dicționar tehnic”, Bu-curești< Editura Științifică și Enciclope-dică, 1986

“Am ajuns aproape de 80 de ani, citesc mereu dar nu pot spunecă știu multe și nici că știu să citesc“ (Johann Wolfgang Goethe)

Biblioteconomia, ;tiin\a care interfereaz[ cu toate domeniile ;i disciplinele

Bibliologia este știința care studiază ansamblul cunoștințelor teoretice și practice despre carte ca produs al vieții materialeși spirituale, funcția socială a cărții și a bibliotecii, istoria, răspândirea și conservarea cărții


MAGAZIN

Cercetătorii au descoperit faptul că bo-vinele au un sim\ al direcției foarte binedezvoltat, motiv pentru care marea lor ma-joritate se aliniază pe direcția nord-sud înmomentul în care pasc. Dr. Sabine Begallde la Universitatea din Duisburg-Essen,Germania, a studiat comportamentul bo-vinelor cu ajutorul imaginilor preluate dela Google Earth. Vorbim aici despre im-aginile a 308 câmpuri din întreaga lumeîn care vacile au fost surprinse la păscutsau odihnă.

“A fost dificil să căutăm pe întreagaplanetă câmpuri în care pasc vaci. Pentruunele capturi am stat și câteva ore bune.Însă studiul nostru a ajuns să fie destul decomplex. Avem fotografiate 8,510 vite lapăscut. Vacile erau orientate fie spre nord,fie spre sud. Excepție au fost unele regiunidin Africa și America de Sud, unde viteleerau ușor orientate spre direcţia nord-estsau sud-vest. Însă în aceste regiuni câmpulmagnetic al Pământului este mult mai slab,ceea ce înseamnă că vacile nu puteau sădetecteze foarte bine câmpul magnetic”, adeclarat Dr. Begall. Begall împreună cuechipa sa este ferm convinsă de faptul căpoziția soarelui sau direcţia vântului nusunt factori majori în influenţarea orien-tării bovinelor când sunt în câmp deschis.Un argument în plus pentru această teorieeste și faptul că cercetătorii au mai înre-gistrat și poziţiile corporale a 3000 de cerbisălbatici, din 277 de locaţii diferite. Și încazul acestor mamifere poziția corpului înmoment în care se aflau la pășunat sau laodihnă era orientată către direcția nord-sud. Este deja cunoscut faptul că multespecii folosesc câmpul magnetic al Pămân-tului pentru a se orienta. Exemplele includțestoasele migratoare, somonul, termiteleși păsările. Se crede că animalele folosescîn orientare proprii lor magneți interioriformați din cristale de magnetit, pentru adetecta câmpul magnetic al Pământului.Magnetitul este un mineral din grupa oxi-zilor de fier cu proprietăți feromagnetice.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

O echipă de cercetători, care adesfăşurat o serie de studii exhaus-tive asupra impactului vaccinăriila copiii din Guineea Bissau, timpde 30 de ani, a ajuns la o concluziecare, pentru mulţi, poate părea sur-prinzătoare< a venit timpul să neschimbăm percepţia asupra vacci-nurilor – acestea nu sunt doar uninstrument de prevenţie împotrivaanumitor boli, ci interacţioneazăcu sistemul imunitar la scară largă,având atât efecte benefice, cât şiefecte negative, în funcţie de tipulde vaccin folosit, conform Ager-pres.

Echipa care a ajuns la această conclu-zie, coordonată de Christine Stabell Benn,doctor în medicină la University of Sout-hern Denmark, a observat că vaccinurilece conţin virusuri vii au o influenţă bene-fică asupra sistemului imunitar, dincolode protecţia faţă de boala vizată, pe cândcele ce conţin corpuri virale moarte auefecte negative ce întrec cu mult beneficiileprotecţiei faţă de bolile respective, în cazulvaccinului DTP (difterie, tetanos, pertus-sis) înregistrându-se chiar o creştere de 5ori a riscului de mortalitate a sugarilorvaccinaţi prin comparaţie cu cei nevacci-naţi.

Echipa Christinei Stabell Benn a ur-mărit îndeaproape, începând de acum 30de ani, evoluţia stării de sănătate a unuieşantion mare din populaţia acestui statdin vestul Africii, realizând vizite periodicela domiciliu. Cercetătorii au avut în vedereîn special alimentaţia, însă, ca un serviciuadus comunităţii, din decembrie 1979 auînceput şi vaccinările anti-pojar (rujeolă)ale copiilor. Începând cu anul 1980, au ob-servat faptul că vaccinul anti-pojar a redusindicele general al mortalităţii infantile înGuineea Bissau cu peste 70% – un procentcu mult mai mare decât ar fi putut fi ex-plicat doar prin protecţia faţă de rujeolă(boală care, la momentul respectiv, în aceststat african, provoca doar între 10% şi 15%dintre cazurile de mortalitate la copii mici).

Continuând cercetările, ei au observatcă vaccinurile au un efect general asupra

sănătăţii copiilor, dincolo de specificul bo-lilor împotriva cărora au fost concepute.Spre exemplu, vaccinurile influenţează şiriscul de apariţie a unor infecţii în orga-nism. Echipa de cercetători a denumitaceste efecte asupra stării generale de să-nătate a copiilor “efecte nespecifice ale vac-cinurilor”.

Două tipuri de vaccin

Există două tipuri mari de vaccinuri<cu virus viu, atenuat şi cu virus mort. Vac-cinurile cu virus viu conţin o formă multatenuată a agentului patogen, care produceo infecţie uşoară în organism, de obiceiatât de uşoară încât rămâne asimptomati-că. Acest tip de vaccinuri oferă o bună pro-tecţie împotriva bolii pentru care au fostconcepute încă de la prima doză, nefiindnevoie de rapel. Pe de altă parte, rar, acesttip de vaccinuri are potenţialul de a-i îm-bolnăvi pe cei care le primesc tocmai deboala împotriva căreia ar fi trebuit să-i im-unizeze, în special în cazul persoanelor cusistemul imunitar compromis.

Vaccinurile cu virus mort conţin fieîntregul corp viral sau părţi din acesta.Aceste vaccinuri nu reuşesc să stimulezesuficient sistemul imunitar şi, de aceea,sunt însoţite de adjuvanţi, substanţe chi-

mice toxice pentru organism, aşa cum estealuminiul, care au tocmai rolul de a pro-voca un răspuns imunitar. De asemenea,aceste vaccinuri trebuie repetate pentru aatinge nivelul de protecţie dorit. Vaccinu-rile cu virus mort sunt, de obicei, preferatede medici pentru că, spre deosebire de celecu virus viu, atenuat, nu duc niciodată ladeclanşarea bolii împotriva căreia au fostconcepute.

Dr. Christine Stabell Benn a studiatpatru vaccinuri cu virus viu, atenuat, şişase vaccinuri cu virus mort, atât în Gui-neea Bissau, cât şi în alte state sărace, darşi în Danemarca.

În urma acestor studii a reieşit că vac-cinurile cu virus viu, atenuat, reduc mor-talitatea şi îmbolnăvirile cu mult mai multdecât protecţia specifică pe care au fostconcepute să o ofere, în timp ce vaccinurilecu virus mort, deşi oferă protecţie împo-triva bolilor pentru care au fost concepute,au efecte grave asupra sănătăţii, putândduce chiar la deces, în special în cazul fe-telor – categorie de gen mai vulnerabilă,conform studiului, decât băieţii.

Efectele vaccinurilor asupra sistemului imunitar

Sistemul imunitar este împărţit în sis-

temul imunitar nespecific (înnăscut) şi sis-temul imunitar specific (dobândit sauadaptativ). Sistemul imunitar nespecificeste considerat drept prima linie de apărarea organismului, dar care nu reţine infor-maţii despre agenţii patogeni pe care i-aîntâlnit anterior – memoria fiind atributulsistemului imunitar dobândit şi putând fievaluată prin prezenţa anticorpilor. Efectulprotector al vaccinurilor a fost descrisdrept capacitatea de a declanşa producţiade anticorpi specifici.

Cercetări mai recente au demonstratînsă că sistemul imunitar este mai complexde atât. Chiar şi sistemul imunitar nespe-cific învaţă atunci când este expus la agenţipatogeni. Vaccinurile pot modifica, în binesau în rău, modul în care organismulreacţionează la alte infecţii decât cele îm-potriva cărora au fost concepute.

Este greu să găseşti ceva ce nu cauţi!

Vaccinurile sunt folosite de relativ multtimp. De ce nu au fost identificate totuşiaceste efecte nespecifice până acum? Răs-punsul este simplu, conform ChristineiStabell Benn< nu poţi descoperi ceva ce nucauţi!

Toată lumea a fost convinsă că vacci-nurile sunt nişte instrumente specifice, ca-re acţionează doar asupra infecţiei împo-triva căreia au fost concepute şi astfel, efec-tul lor asupra altor tipuri de infecţii, dar şiasupra stării generale de sănătate nu a foststudiat.

Astfel, chiar dacă sunt numeroase stu-dii care atestă efectul protector al vacci-nurilor în cazul bolilor împotriva căroraau fost concepute, nu există studii care săconfirme că vaccinurile au doar efecte be-nefice. Din această cauză, susţine Dr.Christine Stabell Benn, a venit timpul săne schimbăm percepţia asupra vaccinuri-lor< acestea nu sunt doar nişte instrumentede protecţie împotriva unor boli specifice,ci afectează sistemul imunitar în ansamblulsău.

Conform acestui studiu, în cazul vac-cinurilor cu virus viu, atenuat, sistemulimunitar este întărit, iar în cazul vaccinu-rilor cu virus mort, efectele sunt negative,în special în cazul copiilor de sex feminin.

Toată lumea a fost convinsă că vaccinurile sunt instrumente specifice, care acţioneazădoar asupra infecţiei împotriva căreia au fost concepute și astfel, efectul lor asupraaltor tipuri de infecţii, dar și asupra stării generale de sănătate nu a fost studiat

Fiind cel mai mare animal care atrăit vreodată, Balena Albastră estede așteptat să aibă unele organe in-terne care să bată recordul la mări-me, sau greutate. Povești și legendedespre inima acestei balene s-au scrisși s-au spus timp de zeci de ani. Ceamai circulată este aceea în care sespune că inima sa ar fi de mărimeaunei mașini, cu aorta (artera princi-pală) suficient de mare pentru ca unom să înoate prin ea!

Până în prezent a fost imposibilă cer-cetarea unei inimi intacte de la această ba-lenă, drept pentru care nu s-au putut ob-ține date clare. De curând, pe țărmul Ca-nadian, în Newfoundland, apele au aduso balenă albatră moartă, prilej cu care cer-cetătorii canadieni au reușit să investighezeorganele acesteia. O echipă de la MuzeulRegal din Ontario (ROM) a fost trimisăpentru a diseca balena, lungă de 23.3 m.Inima acesteia cântărește 180 kg, iar echipaa avut nevoie de 1.000 de litri de formal-dehidă pentru a începe procesul de con-servare.

Este prima inim[ a unei balene

albastre care va fi p[strat[ `ntreag[ pentru expozi\ie ;i pentru studiu

“Din câte știm noi, aceasta este primainimă a unei balene albastre care urmeazăsă fie păstrată în intregime pentru expo-ziție și pentru studiu. Oamenii sunt mereu

curioși să vadă cât de mare este”, spuneJacqueline Miller, tehnician mamolog dela Muzeul Regal din Ontario. Balena al-bastră (Balaenoptera musculus) este unmamifer marin din subordinul balenelorcu fanoane (Mysticeti). Cu o lungime de30 m și cu o masă corporală de peste 170tone, este cel mai mare animal cunoscutcă ar fi existat vreodată. Lung și zvelt, cor-

pul balenei albastre poate avea tente dife-rite de gri-albăstrui pe partea dorsală. Exis-tă cel puțin trei subspecii distincte< B. m.musculus în Atlanticul de Nord și Pacificulde Nord, B. m. intermedia în Oceanul An-tarctic și B. m. brevicauda (denumită șibalena albastră pigmeu) găsită în OceanulIndian și în Pacificul de Sud. B. m. indica,din Oceanul Indian, ar putea fi o altă sub-specie. Ca și în cazul celorlalte balene, hra-na sa o constituie, aproape exclusiv, micicrustacei denumiți krill. Până la începutulsecolului al XX-lea, balenele albastre erauabundente în aproape toate oceanele depe Pământ. Vânătorii de balene le-au vânattimp de peste o sută de ani până au ajunsaproape de dispariție, și au fost protejatede comunitatea internațională în 1966. Unraport din 2002 estima că mai există între5.000 și 12.000 de balene albastre în toatălumea, aflate în cel puțin cinci grupuri.Cercetări mai recente asupra subspecieipigmeu sugerează că cifrele sunt o subes-timare. Înainte de epoca vânătorii, celemai mari populații se găseau în Antarcticași numărau circa 250.000 indivizi. Maiexistă două concentrații mult mai mici (decirca 2.000) în grupurile din Pacificul deNord, Antarctica și Oceanul Indian. Altedouă grupuri există în Atlanticul de Nordși cel puțin două în emisfera sudică.

O cercetare medical[ de 30 de ani a pus îneviden\[ efectele negative ale vaccinurilor

Vaccinurile influenţează şi riscul de apariţie a unor infecţii în organism

Multe specii folosesccâmpul magnetic

al P[mântuluipentru a se orienta

O echipă de oameni de știinţă austra-lieni a reușit o performanţă importantă înlupta contra virusului Zika, relatează mier-curi agenţia Xinhua. Organizaţia de Cer-cetare Știinţifică și Industrială a Common-wealth (CSIRO) a reușit să obţină ţânţarimodificaţi genetic rezistenţi la virusul Zika.Virusul este transmis de ţânţarii Aeges ae-gypti, activi în timpul zilei. Acest virus aprovocat peste 4.000 de cazuri de malfor-maţii congenitale consemnate în mai multezone în 2015 și reprezintă o ameninţaremajoră la adresa sănătăţii a milioane depersoane. Oamenii de știinţă de la CSIROși din cadrul Universităţii San Diego dinCalifornia au descoperit că prin injectareaunei gene sintetice anti-Zika în embrioniiţânţarilor se poate evita transmiterea vi-rusului periculos de către exemplareleajunse la maturitate. “Studiul nostru a des-coperit că ţânţarii cu gena anti-Zika nu aumai putut contracta Zika în timpul hrăni-rii, devenind astfel incapabili de a răspândivirusul altor persoane”, a explicat PrasadParadkar, cercetător șef la CSIRO. ”Acestţânţar ar putea ajunge să înlocuiască po-pulaţiile de Aedes aegypti din sălbăticie,(o măsură) în plus în arsenalul de strategiide control luate împotriva acestui ţânţarpentru a stopa răspândirea virusului în în-treaga lume”, a adăugat cercetătorul. Zikanu s-a răspândit în Australia, însă invazivulAedes aegypti s-a stabilit în zonele tropicaledin nordul continentului, notează Xinhua.

Cea mai mare inim[ de pe p[mânt are 180 de kilograme

Australienii au creeat\ân\ari modifica\i

genetic, rezisten\ila virusul Zika

Dr. Christine Stabell Benn a spus c[ a venit timpul să ne schimbăm percepţia asupra vaccinurilor<acestea nu sunt doar nişte instrumente de protecţie împotriva unor boli specifice, ci afecteazăsistemul imunitar în ansamblul său. Conform acestui studiu, în cazul vaccinurilor cu virus viu,atenuat, sistemul imunitar este întărit, iar în cazul vaccinurilor cu virus mort, efectele sunt negative,în special în cazul copiilor de sex feminin.

O echipă de la Muzeul Regal din Ontario a disecat balena moart[, lungă de 23.3m. Echipa a avut nevoie de 1.000 de litri de formaldehidă pentru conservare


Jennifer Lawrence, în vârstă de 28de ani, s-a logodit cu iubitul ei, CookeMaroney, în vârstă de 34 de ani, dupăopt luni de relație. Vestea cea mare afost confirmată de managerul actriței. Jennifer Lawrence și Cooke Maroneys-au cunoscut în anul 2013, printr-ocunoştinţă comună.

Relația lor a început însă abia înluna iunie a anului trecut. Actrița carea câștigat un premiu Oscar pentru rolulprincipal din „Silver Linings Playbook”a ținut relația cu Maroney departe deochii lumii.

Logodna a fost anunțată după ce opublicație din SUA specializată în pu-blicarea de informații mondene a sur-prins-o pe Jennifer Lawrence purtândun inel de logodnă pe deget și bucu-rându-se alături de Maroney de o cinăla un restaurant cu specific francez dinNew York City.

Cine este Cooke Maroney

Cooke Maroney este directorulunei galerii de artă din cadrul Glades-tone Gallery din New York. Galeria re-prezintă artiști renumiți, precum Car-roll Dunham, Richard Prince, AnishKapoor și Matthew Barney.

Deși acum face parte din scena so-cială newyorkeză, Cooke nu a crescutla oraș, ci la ferma părinților lui dinVermont. Jennifer Lawrence a avut an-terior relaţii cu liderul trupei Coldplay,Chris Martin, actorul Nicholas Houltşi producătorul de film Darren Aro-nofsky.

Scandalul fotografiilor

Hackerul care a accesat contul luiJennifer Lawrence şi a vândut fotogra-fiile în care actriţa apare dezbrăcată afost condamnat recent la opt luni în-chisoare. George Garofano, în vârstăde 26 de ani, a spart conturile electro-nice deţinute de 240 de persoane prin-

tre care şi cel al actriţei din "Jocurilefoamei/ The Hunger Games" şi a fostidentificat în 2014. El şi-a recunoscutvina povestind că a pretins că este unangajat Apple pentru a obţine parolelevictimelor sale.

Judecătorul a insistat asupra gravi-tăţii faptei, Garofano oferind o partedintre imaginile obţinute spre vânzarefără să ţină cont de impactul pe careacest lucru îl are asupra vieţii victime-lor sale.

După eliberarea din închisoare tâ-nărul va rămâne sub supraveghere încătrei ani. George Garofano este al pa-trulea hacker condamnat în legăturăcu furtul de imagini din conturile ve-detelor, ceilalţi trei primind pedepsecuprinse între nouă şi 18 luni de în-chisoare.

Biografie

Jennifer Lawrence Shrader, născută

la 15 august 1990 în Louisville, Ken-tucky, este o actriță americană. La vâr-sta de 14 ani a decis să urmeze o carierăîn actorie ;i și-a convins părinții să oducă în New York pentru a găsi unagent de talente.

Deși ea nu a avut experiență în ac-torie, a primit multe laude de la agențiapentru care a dat audiții. A absolvit li-ceul doi ani mai devreme pentru a în-cepe o carieră în actorie.

Primul său rol important a fost caunul din membrii echipei de bază adistribuției serialului de televiziuneThe Bill Engvall Show (2007 – 2009)al canalului de televiziune TBS. Actrițaa mai apărut în filmele independenteThe Burning Plain (în 2008) și Winter'sBone (în 2010), pentru care a primitnominalizări pentru Premiul Oscar,Globul de Aur, Premiul Satellite, Inde-pendent Spirit Award și Screen ActorsGuild Award pentru cea mai bună ac-triță.

Premiul Oscar la 22 de ani

La vârsta de 20 de ani, JenniferLawrence a devenit a doua cea mai tâ-nără actriță nominalizată vreodatăpentru Premiul Oscar pentru ceamai bună actriță.

La vârsta de 22 de ani, JenniferLawrence a primit Premiul Oscar pen-tru rolul principal din comedia roman-tică Silver Linings Playbook (2012).

Actrița, care fusese foarte apreciatăpentru acel rol, a mai primit ulterior șiGlobul de Aur, Screen Actors GuildAward, Satellite Award și IndependentSpirit Award for Best Actress.

Pe lângă premiul Oscar câștigat înanul 2012, Lawrence, care a putut fivăzută cel mai recent în thrillerul „RedSparrow”, are în palmares trei nomi-nalizări la premiile Academiei Ameri-cane de Film pentru „Winter’s Bone” ,în anul 2010, „American Hustle”, înanul 2013, şi „Joy”, în anul 2015.

Jennifer Lawrence s-a logodit!Cooke Maroney a cucerit-o pe actri\[țț

Claudiu Mondici< Din ziarele de alt[dat[ · flație cum numai în țările devastate du - pă...

Documents

Transcript of Claudiu Mondici< Din ziarele de alt[dat[ · flație cum numai în țările devastate du - pă...