CLASIFICARE SI SIMPTOMATOLOGIE

by ARCAR ⋅ Leave a Comment

Tulburările de spectru autist (TSA) aparțin categoriei tulburărilor pervazive de dezvoltare (Pervasive Development Disorder, PDD) și cuprind:   

Autismul infantil (Tulburarea autistă/ Autism infantil precoce- tip Kanner/ autism clasic);

Autismul atipic sau PDD- NOS (Pervasive Developmental Disorder – Not Otherwise Specified,

Tulburare pervazivă de dezvoltare nespecifică) și

Sindromul Asperger sau Tulburarea Asperger.

Din punctul de vedere al funcționării persoanei, la capătul inferior al continuumului se află tulburarea autistă, iar la cel superior, Sindromul Asperger. Celelalte două tulburări pervazive de dezvoltare, mai rare, sunt:

Sindromul Rett și

Tulburarea dezintegrativă a copilăriei (Sindrom Heller/ demență infantilă/ psihoză dezintegrativă/

psihoză simbiotică). 

Mai jos vom face o scurtă prezentare doar a celor trei tulburări pervazive de dezvoltare cuprinse în spectrul autist:

Tulburarea autistăEste tulburarea descrisă pentru prima oară de Leo Kanner, în 1943, de aceea a și păstrat numele acestuia. Tulburarea autistă se caracterizează prin trei tipuri de perturbări („triada autistă”):

anomalii calitative ale interacțiunii sociale;

anomalii calitative ale comunicării;

interese restrânse cu comportamente repetitive și stereotipe. 

Anomalii ale interacțiunii socialeImpresia pe care o lasă copiii cu tulburare autistă este aceea de izolare, de indiferență față de oameni, de dezinteres pentru semeni (atunci când aceștia nu sunt percepuți ca o amenințare). Ei par că „văd prin oameni”, fiind mai atrași de obiecte decât de propriii părinți. Nu exprimă un comportament social reciproc: nu reacționează prin zâmbet la zâmbet, nu se uită la ce le arată părinții și la rândul lor nu le atrag atenția părinților asupra lucrurilor care le trezesc lor interesul, nu arată cu degetul, nu folosesc și nu înțeleg limbajul nonverbal. Gama expresiilor faciale și corporale este restrânsă. Vocea umană poate să nu se desprindă de zgomotul de fond. Nu îi imită pe ceilalți copii spontan, iar persoanele străine îi înfricoșează.Anomalii calitative ale comunicării Există întârziere în dezvoltarea limbajului verbal, iar cel nonverbal este limitat sau absent. Copiii pot vorbi, dar fără să comunice: ei pot repeta cuvinte, fara să știe ce înseamnă, fără să înțeleagă ce spun (un copil poate sa zica „apa-apa-apa” pentru că îi place feedbackul auditiv pe care îl primește prin pronunțarea acestor sunete, ceea ce nu înseamnă că le și asociază cu lichidul incolor care îi potolește setea). Există de asemenea anomalii ale ritmului și intonației limbajului; se observă adesea prezența ecolaliei (când este întrebat „Ce faci?” el va repeta „Ce faci?”). Pronumele personal este utilizat incorect (copiii cu tulburare autistă folosesc „tu” în loc de „eu” sau propriul prenume).     Interese restrânse cu comportamente repetitive și stereotipeCopiii cu autism clasic nu știu să se joace, jucăriile nu le spun nimic, obiectele nu sunt folosite simbolic (nu se prefac că…, nu se joacă de-a…). Copilul nu va împinge trenul pe șine făcând „u-ci-ci”, dar îl va mișca înainte și înapoi pe un suport în fața ochilor pentru a urmări mișcarea roților. Un creion va fi întotdeauna un creion, nu un microfon sau un avion. Orice schimbare în mediu le provoacă anxietate copiilor cu autism, ei au nevoie de o anumită imuablitate a lucrurilor. Când mama îl ia pe copil de la gradiniță, trebuie să urmeze același traseu până acasă în fiecare zi. Ghiveciul trebuie să stea în același loc. Paharele trebuie să fie aliniate în vitrină și toate asezate cu floarea spre exterior.

Copii cu autism își găsesc trasee preferate, de exemplu, se pot mișca în fața unui anumit perete înainte și înapoi pentru a-și urmări umbra, pot urca și coborî scările în mod repetat, pot deschide și închide un sertar la nesfârșit. Sau pot avea mișcări stereotipe: să își fluture mâinile, să sară, să își întoarcă în stânga și în dreapta capul. Se pot atașa de anumite obiecte, de obicei obiecte mici cărora insistă să nu le dea drumul din mâini. Pot mânca aceeași mâncare în fiecare zi, refuzând orice altceva. Pot să pună aceeași întrebare de fiecare dată cand se întâlnesc cu o persoană („Unde te duci?”), fără să îi intereseze răspunsul. Pot cere să asculte la nesfârșit aceeași bucată muzicală. Tabloul clinic al tuburării autiste este complex, acestea sunt doar câteva exemple. Se pot observa și alte dereglări: perturbări ale pragurilor senzoriale, anomalii motorii, dificultăți de înțelegere, tulburări de învățare, tulburări de somn, deficit de atenție și hiperkinetism. În „Tratat de psihologie clinică și psihopatologie” (2009, p.117) se subliniază: „<…> consecințele acestei tulburări asupra vieții familiale sunt importante, iar părinții pot să ajungă la epuizare. Pentru părinți este foarte greu să păstreze un echilibru între viața de cuplu, viața personală, viața centrată pe copilul autist, ceilalți copii ai fratriei și societate”. Părinții au nevoie de aceea și ei de consiliere și de sprijin psihologic. Mai sus am prezentat, cum spuneam, câteva semne ale tulburării autiste în absența unei  intervenții specializate. Așa cum am mai menționat undeva, deteriorarea avansează cu timpul, dar ameliorările pot fi semnificative prin aplicarea tratamentului potrivit și în funcție de profunzimea afectării.         

Autismul atipic  

Diagnosticul de PDD- NOS sau autism atipic este pus copiilor care întrunesc unele,

dar nu toate criteriile pentru tulburare autistă sau sindrom Asperger: aceasta

condiție fie survine mai târziu, fie manifestările patologice nu există în toate cele trei

domenii (interacțiune socială, comunicare, interese restrânse). De exemplu, se poate

ca simptomele să se fi manifestat după vârsta de trei ani sau ca acești copii să

demonstreze comportamente repetitive și vorbire anormală dar să aibă abilități

sociale mai bune decât alți copii autiști.  

Granițele între PDD-NOS și condițiile non-autiste nu sunt pe deplin clarificate. 

Tulburarea Asperger  

Tulburarea Asperger se caracterizează printr-un comportament asemănător

tulburării autiste, fără întârzieri semnificative în dezvoltarea limbajului sau

dezvoltarea cognitivă.

Există trei categorii principale de semne:

alterarea calitativă a interacțiunilor sociale:

limbaj nonverbal deficitar (contact vizual, mimică, gesturi și posturi);

incapacitate de a stabili relații cu cei de aceeași vârstă;

absența dorinței de a împărtăși plăceri și preocupări;

lipsa de reciprocitate socială sau emoțională.

caracter restrâns, repetitiv și stereotip al comportamentelor, intereselor și activităților: obiceiuri

sau ritualuri inflexibile, interese restrânse, manierisme motorii;

alterarea funcționării sociale/ profesionale.Copiii cu sindrom Asperger sunt de obicei etichetați de colegii de scoală ca tocilari sau ciudați ori excentrici datorită felului de a vorbi care poate fi foarte formal în mod inutil sau „ca de roboțel” ori pițigăiat, ca și obsesiei pentru anumite subiecte despre care pot să vorbească la nesfârșit, transformând conversația, fără să conștientizeze acest lucru (pentru că nu știu să citească indicii nonverbali), în monolog. De asemenea, ei nu înțeleg emoțiile, nu manifestă empatie față de ceilalți și nu pricep glumele și subtilitățile limbajului (figurile de stil, ironiile, unele expresii). Sunt neîndemanatici și au un prag senzorial de obicei mai scăzut (trăiesc amplificat anumite zgomote, de exemplu), de unde și sentimentul copleșitor de agresiune informațională.Toate acestea îi fac să fie marginalizați de copiii de aceeași vârstă, respinși sau luați peste picior și să experimenteze interacțiunea socială ca pe una chinuitoare, energofagă. Mulți copii cu SA devin depresivi la vârsta adolescenței și există un risc suicidal.    

Așadar, există caracteristici comune tuturor tulburărilor de spectru autist, un așa-zis

„miez autist”, dar spectrul acoperă o serie de diferențe individuale în ceea ce

privește:

– cantitatea și calitatea simptomelor (intensitatea lor, frecvența cu care se

manifestă, durata, amplitudinea);

– severitatea; 

– vârsta debutului;

– nivelul de funcționare; 

– răspunsurile la interacțiunile sociale.