CLASA UMBRISOLURILOR/UMBRISOLS WRB-SR

1. NIGROSOLURILE2. HUMOSIOSOLURILE

orizont A umbric (Au), orizont intermediar AC, AR sau Bv, având cel puţin în partea superioară (minim 10 – 15 cm) culori închise la materialul în stare umedă.

•Nu prezintă proprietăţi andice menţionate la andisoluri şi nici proprietăţi gleice (Gr) în primii 50 cm, sau alte elemente diagnostice. •Pot avea orizont O.

C -R

Au

Bv

NIGROSOLURI (NG)/HUMIC UMBRISOLS WRB-SR

• orizont Au, de culoare închisă (crome ≤ 2) şi orizontul Bv cu V<53% şi culori închise (valori şi crome ≤ 3,5), cel puţin în partea superioară; în complexul adsorbtiv nu predomină materialul amorf

• Soluri imature, acide, specifice zonelor montane acoperite cu pajişti, cu drenaj extern rapid

• Denumire: nigro = negru• Soluri negre acide (SRCS)

Răspândire şi condiţiile naturale de formareîn arealul păşunilor alpine, la o altitudine cuprinsă între

800 – 1300 m din Carpaţii Orientali, pe suprafeţe mici• Relief: puternic fragmentat, cu drenaj extern bun. • Climă: umedă şi răcoroasă, cu temperaturi medii

multianuale de 4o şi 6o C, iar precipitaţiile medii anuale între 700 – 1100 mm;

• Vegetaţia naturală: vegetaţia ierboasă caracteristică pajiştilor este acidofilă, alcătuită din Agrostis tenuis, Festuca rubra, Oxalis acetosella, Nardus stricta. Vegetaţia lemnosă: păduri de fag sau amestec

• Materialul parental: constituit din produsele de dezagregare şi alterare a rocilor acide (granite, granodiorite, şisturi cristaline, gresii, conglomerate).Procese pedogenetice• Descompunerea incompletă a materiei organice datorită

datorită drenajului extern foarte bun humificarea materiei organice provenite din vegetaţia abundentă de fâneaţă umedă şi acumularea humusului de tip mull – moder (C/N = 20 – 22) sau moder (C/N = 22 – 25), cu predominanţa acizilor fulvici (raportul AH/AF = 0,3-0,5) Orizontul A umbric

• Alterarea mineralelor primare este intensă iar produsele alterării (oxizi şi hidroxizi, fără sintetizare de minerale argiloase) se acumulează „in situ” (pe locul de formare), determinând formarea unui orizont de subsuprafaţă B cambic (orizont de alterare Bv).

Alcătuirea şi descrierea morfologică a profilului: Au–Bv-C sau R

Orizontul Au: 20 - 35 cm grosime; culoare brună foarte închisă în stare umedă (10YR 2/1); textură mijlocie până al fină; structură grăunţoasă mică; rădăcini foarte frecvente (înţelenit), friabil, trecere treptată;Orizontul Bv: 15 – 20 cm grosime, culoare brun cenuşie în stare umedă (10YR 3/1 – 2), structură poliedrică subangulară medie sau mare, frecvente fragmente de rocă, aflate în diferite stadii de alterare în partea inferioară.Orizontul C sau R : materiale neconsolidate (C) sau dure (R), acide.

Proprietăţi: •Textura variată (mijlocie, mijlocie-fină) dar nediferenţiată pe profil. • Structura nigrosolurilor este granulară mică şi foarte mică, cu agregate structurale friabile. •Sunt soluri afânate în partea superioară a profilului de sol (Da = 0,9 şi 1,3 g/cm3)• Permeabilitatea pentru apă şi aer a nigrosolurilor este bună, •conţinut mare de humus (5-15%) dar de slabă calitate (mull oligotrof sau acid).• Reacţie puternic acidă (pH = 4,3 – 5,0), gradul de saturaţie în baze este sub 53 % (deseori mai mici de 20 %).•Conţin Al mobil (5 me/100 g sol)

Nigrosol Polovragi

Subtipuri • litic, cu rocă compactă, consolidată (R);• scheletic, cu peste 75% schelet;• aluvic, format pe materiale parentale fluvice.Fertilitatea naturală şi folosinţaFertilitate naturală scăzută. Folosinţa: obligată, pentru păşuni naturale sau ca fond

forestier (foioase simple sau în amestec cu răşinoase). Ameliorarea fertilităţii: amendarea calcaroasă, fertilizare prin

târlit sau administrarea de fertilizanţi minerali.

HUMOSIOSOLURILE (HS)/

HUMIC UMBRISOLS WRB-SR • orizont A umbric (Au) cu crome < 2 în

stare umedă şi conţinut în materie organică humificată segregabilă de partea minerală silicatică;

• orizont intermediar (A/C, AR sau B) cu grad de saturaţie în baze mai mic de 53 % şi culori cu crome şi culori < 3,5 (umed) în partea superioară.

• soluri humicosilicatice (SRCS 1980)

Litieră

Humus

Materie organică în descompunere

Răspândire şi condiţii naturale de formare• altitudine mare, de peste 1800 m, fiind răspândite pe culmile

cristaline domoale, pe versanţii slab înclinaţi din partea înaltă a Carpaţilor Meridionali şi Carpaţilor Orientali (grupei nordică cum ar fi Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului).

• Climatul este rece şi umed, cu temperatura medie multianuală între -2 şi 2o C, iar suma precipitaţiilor anuale este de 1200 – 1400 mm. Vînturi frecvente şi de intensitate mare.

• Vegetaţia naturală: caracteristică de pajişti alpine şi subalpine, constituite din specii ierboase de Festuca supina, Carex curvula, Agrostis rupestris, uneori Nardus stricta iar în zonele subalpine unele specii de subarbuşti: Vaccinium vitis idea, Vaccinium myrtillus, Pinus mugo, Juniperus communis.

• Materialele parentale sunt produsele dezagregării şi alterării rocilor consolidate dure, acide sau intermediare de natură magmatică, metamorfică sau sedimentară.

Procese pedogenetice• bioacumularea este slabă datorită activităţii biologice

reduse, humificarea este redusă iar prin uscare partea organică se separă de partea minerală a solului (segregabilă)

• Dezagregarea este foarte activă, pe seama materialului dur profil de sol scurt, dominat de particule grosiere de

nisip şi fragmente de rocă• Alterarea: aciditatea puternică împiedică formarea

mineralelor argiloase hidroxizi ferici care se depun în partea inferioară a profilului imprimând un colorit brun sau brun – gălbui (în faza mai avansată de evoluţie).

Alcătuirea şi descrierea morfologică a profilului: Aţ-Au (Aou) – A/R sau A/C – R sau C Au – C - R

Proprietăţi• Sol care prezintă un volumul edafic util scăzut datorită adâncimii mici la

care apare contactul litic şi ponderii mari de schelet în profilul solului.• Nu prezintă formaţiuni chimice şi biogene• Textura este uniformă pe profil. • Reacţie puternic acidă (pH= 4,4-4,9)• conţinut mare de materie organică (20%) dar slab humificată, humusul brut

este acid şi sărac în elemente nutritive, slab legat de partea minerală (segregabil).

• Grad de saturaţie în baze redus, sub 10%Subtipuri• cambic (Au – Bv – R); • litic (humosiosol cu rocă compactă între 20 – 50 cm); • scheletic (humosiosol cu peste 75 % schelet).Fertilitatea naturală şi folosinţa• soluri slab fertile, datorită fondului edafic util mic (profil scurt), a reacţiei

foarte puternic acide şi a conţinutului redus în humus şi substanţe nutritiveFolosinţă: obligată pentru păşuni şi fâneţe naturale de slabă calitate. Speciile

ce alcătuiesc aceste pajişti au o valoare nutritivă relativ mică, dar care joacă un rol foarte important în fixarea şi protecţia terenurilor împotriva eroziunii şi a avalanşelor.

• reducerea limitărilor: amendarea calcică, fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi chimice, supraînsămânţarea.

I. Chei pentru determinarea clasei de sol

Soluri cu orizontuL A umbric (Au) şi orizont subiacent (AC, AR, Bv) cu culori de orizont umbric cel puţin în partea superioară (pe 10-15 cm)

Nu prezintă orizont andic specific andisolurilor şi nici orizont gleic (Gr) în primii 50 cm, sau alte elemente diagnostice. Pot avea orizont O

UMBRISOLURI

II. Chei pentru determinarea tipului de sol

II. Chei pentru determinarea tipului de sol • UMB cu materie organică humificată

segregabilă de partea minerală silicatică în orizontul Au HUMOSIOSOL

• Alte UMB cu materie organică humificată intim amestecată cu partea minerală în orizontul Au

NIGROSOL

III. Chei pentru determinarea subtipului de sol HS cambic, HS litic, HS scheletic

NG litic, NG scheletic, NG aluvic