Statul român modern: de la proiect politic, la realizarea României Mar ( sec.al XVIII-lea – al XX-lea )

Statul român modern, inainte de a deveni realitate institutionala, a fost gandit ca proiect de mai multe generatii de intelectuali. La sfarsitul secolului al XVIII-lea si in prima jumatate a secolului al XIX-lea au fost intocmite proiecte (memorii ale boierilor, petitii, proclamatii, proiecte de constitutii) care au fixat obiectivele proiectului politic românesc :

- Unirea Principatelor (Tara Românească şi Moldova);- Obtinerea independentei;- Unirea deplina;- Modernizarea (prin reforme in toate domeniile).

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, si la inceputul secolului XX, clasa politica impreuna cu poporul a actionat pentru atingerea acestor obiective, tinand cont si de contextul extern (evolutia “problemei orientale”).

I . Proiecte politice:1) Context: alcatuite in timpul regimului fanariot din Principate si in timpul miscarilor

revolutionare care aveau ca scop modernizarea statului.2) Autori: boierii care alcatuiau ,,Partida Naţionala” si tinerii intelectuali cu studii in

strainatate.3) ,,Destinatari”: autoritatile românesti, marile puteri crestine (Imperiul Rus, Austriac,

Franta) si Imperiul Otoman.4) Proiecte din secolul al XVIII-lea: - Memoriul de la Focşani 1772;

- Memoriul de la Sistov 1791. 5) Proiecte din secolul al XIX-lea: -“ Principiile noastre pentru reformarea patriei” (1848; document elaborat la Braşov). - “Dorintele< Partidei naţionale> din Moldova”, 1848, prezentat la Cernauţi. 6) Consecintele proiectelor: au fixat obiectivele proiectului politic românesc (Unire/Independenta/Reforme), contribuind in acest fel la modernizarea societatii românesti.

II – Constituirea statului naţional român in timpul lui Cuza:1) - Context extern: evolutia “problemei orientale” (se refera la declinul Imperiului

Otoman, care incepe la sfarsitul secolului al XVII-lea; aceasta problema complica relatiile dintre marile puteri europene pentru ca unele doresc mentinerea integritatii imperiului, iar altele doresc dezmembrarea acestuia)

-Congresul de la Paris din 1856 de la sfarsitul razboiului Crimeii (1853-1856) => - s-a modificat statutul politico-juridic al tarilor care se aflau sub suzeranitate otomana si sub garantia colectiva a marilor puteri: - judetele din sudul Basarabiei erau cedate Moldovei de catre Rusia;

- a fost propusa Unirea Principatelor; s-a decis consultarea vointei românilor prin intermediul adunarilor ad-hoc.

1) Context intern: - organizarea actiunilor uniuniste de catre fostii revolutionari de la 1848;- adunarile ad-hoc (,,anume pentru aceasta”; sunt adunari convocate special pentru

discutarea problemei unirii) intrunite in 1857 au exprimat dorinta de unire a românilor.

2) Conventia de la Paris din 1858 : - marile puteri au decis in 1858 Unirea formala a Principatelor (vezi lectie Constitutii).

4) Dubla alegere a lui Cuza: - românii au fost nemultumiti de decizia marilor puteri si au aplicat ,,politica faptului implinit”; - 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn in Moldova ; - 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Tarii Românesti; - marile puteri au recunoscut dubla alegere in vara anului 1859.

5) Unirea deplina: - In perioada 1859, Cuza a realizat unirea politica si administrativa a tarilor. - 1861 Marile puteri au fost de acord cu Unirea, insa doar in timpul domniei lui Cuza;- 1862: convocarea primului guvern unic(22 ian) si a primei Adunari unice(24 ian).

6) Infaptuirea reformelor: - In timpul lui Cuza au fost adoptate reforme care au pus bazele modernizarii României;- Cele mai importante reforme au fost infaptuite in perioada in care guvernul era

condus de Mihail Kogălniceanu (1863-1865); Reforma secularizarii averilor manastiresti din 1863; Reforma / legea agrala sau rurala 1864; Legea educatiei scolare 1864.

7) Sfarsitul domniei:- In 1866, liberalii- radicali si conservatorii (organizati in ,,monstruoasa coalitie” au

organizat un complot si l-au obligat pe Cuza sa abdice(sa renunte la tron).

III. Consolidarea statului naţional român1) Instaurarea printului strain:

- 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern depune juramant ca domn al României.- Motivele aducerii printului strain:

obtinerea unui sprijin extern pentru România; stoparea conflictelor in plan intern.

2) Adoptarea Constitutiei din 1866- Este prima Constitutie interna;- Baza monarhiei constitutionale din România;- Indica aspiratia spre independenta a romanilor.

3) Proclamarea si obtinerea independentei de stat (1877-1878)

a) context extern: Evolutia “problemei orientale”: Razboiul ruso-turc (1877-1878);b) context intern: - dorinta de independenta a românilor exprimata in proiectele

politice; -dorinta de independenta a principelui. c) Conventia româno-rusa ( 4 aprilie 1877): - incheiata la Bucureşti; - reglementa trecerea trupelor rusesti pe teritoriuL românesc, la sud de Dunare. d) Proclamarea independentei : - 9 mai 1877 in Camera Deputatilor (M.Kogalniceanu, in calitate de ministru de externe); - 10 mai 1877 rezolutia votata si in Senat. e) Participarea armatei române la razboi: - iulie 1877, comandantul trupelor rusesti de la sud de Dunare (marele duce Nicolae) solicita sprijin militar principelui Carol;

– principele Carol a primit comanda trupelor româno-ruse din zona Plevna; noiembrie 1877, Cetatea Plevna, a fost predata ofiterilor români; -ianuarie 1878 se inchieie armistitiul ruso-otoman. f) Recunoasterea independentei:prin tratatul de la Berlin din 1878 semnat de cele 7 mari puteri - conditiile impuse României:- sa accepte cedarea celor 3 judete din sudul Basarabiei catre Rusia si sa primeasca in schimb Dobrogea (Delta si Insula Serpilor);- sa modifice articolul 7 al Constitutiei din 1866 (referitor la dreptul de cetatenie).

4) Proclamarea regatului:- martie 1881, România este proclamata regat- 10 mai 1881, principele Carol, si sotia sa Elisabeta, sunt incoronati ca regi ai României.

IV. Constituirea statului naţional unitar român ( România Mare), 19181. Premise

- Desfiintarea imperiilor multinationale la sfarsitul Primului Război Mondial;- Proclamarea dreptului popoarelor la autodeterminare;- Participarea României la razboi alaturi de puterile Antantei( 1916-1918).

2. Etapea. Unirea Basarabiei cu România

- prin decizia Sfatului Ţării, la Chişinau, 27 martie/9 aprilie 1918.b. Unirea Bucovinei cu România

- prin decizia Congresului General al Bucovinei, la Cernăuţi, 15/28 nov. 1918.c. Unirea Transilvaniei, Banatului si Crişanei cu România

- prin decizia Marii Adunari Naţionale de la Alba Iulia, 18 nov/1 dec. 1918.3. Recunoasterea României Mari s-a realizat prin tratatele incheiate la Conferinta de pace de

la Paris( “ sistemul de la Versailles”: 1919-1920).Bibliografie obligatorie: manualul si notitele din caiete.