Civilizatia Umana o Civilizatie a Graului | Gazeta de Agricultura
3
1/22/12 10:28 PM Civilizatia umana o civilizatie a graului | Gazeta de agricultura Page 1 of 3 http://www.gazetadeagricultura.info/cereale/972-Civilizatia%20umana%20o%20civilizatie%20a%20graului.html Cereale Pl. Tehnice Furaje Pl. Medicinale Legumicultura Floricultura Pomicultura Viticultura Silvicultura Bovine Porcine Ovine, Caprine Cabaline Pasari Anim. Blana Pesti Albine Melci Viermi de matase Alte animale Main Menu Acasa Editorial Stiri agricultura Camera Agricola Arad Zootehnie Agrotehnie Marketing Management Masini si utilaje Energie regenerabila Targuri si expozitii Servicii agricole Masuri PNDR Mediul rural Turism rural Gastronomie Mestesuguri Obiceiuri si traditii Vesnicia s-a nascut la tara Parcuri, rezervatii naturale Ghidul orasului Pecica Caricatura zilei Linkuri Contact Carti de Agricultura Cresterea Animalelor Cultivarea plantelor Gradinarit si peisagistica Constructii, instalatii, amenajari Agroturism Natura si mediu Produse alimentare Oportunitati si proiecte de afaceri Management si Marketing Civilizatia umana o civilizatie a graului Primele plante cultivate de om au fost cerealele, care in alimentatie detineau un rol mult mai important decat legumele sau unele fructe ca maslinele, curmalele sau smochinele. Primele culturi de cereale au aparut in Asia Mica si sud-occidentala unde cresteau (ca dealminteri si in regiunea balcanica) speciile salbatice respective. Data aparitiei cultivarii cerealelor, deci a agriculturii se situeaza in mileniul al VII-lea i.e.n. Prima cereala cultivata si care a detinut mult timp primul loc a fost orzul, care in neolitic a fost cultivat in varietati diferite din China si India pana-n Danemarca si Anglia. A urmat graul, cultivat la inceputul mileniului al VI-lea i.e.n ale carui trei tipuri principale, dar cu foarte multe varietati s-a raspandit inca de la inceput din Asia Mica, pana in Europa Occidentala. In tarile danubiene-balcanice, orzul, graul si meiul erau cultivate inca de la inceputul neoliticului. (majoritatea surselor arheologice tind sa acrediteze ideea cultivarii la inceput a anumitor unor varietati ale graului cum ar fi: alacul, teuchiul, graul spelta si mai tarziu, graul comun). La orz si grau s-au adaugat apoi secara si ovazul. Cultura cerealelor a fost mai intensa in vaile fertile ale marilor fluvii (Tigru si Eufrat, Indus, Nil, Fluviul Galben) ale caror revarsari periodice lasau in urma lor un namol foarte fertil, iar cand ploile nu erau suficiente apa putea fi asigurata prin sisteme simple de irigatie. Agricultura bazata pe irigatie a dus la obtinerea unui surplus de produse, cea ce a dat posibilitatea unor grupuri sociale noi (mestesugari, negustori, etc) sa se dedice exclusiv activitatilor specifice de productie si comert. La randul lor, aceste activitati au dus treptat la transformarea satelor in centre mai mari si cu activitati mai complexe (orasele). In neolitic, prelucrarea graului era o ocupatie rezervata femeilor. Dovezi in acest sens sunt atat pietrele de macinat grau descoperite in mormintele femeilor din acea perioada, cat si asimilarea virtutilor alimentare ale graului in cadrul ritualurilor feminine ale fecunditatii (v. Persefona, Demeter, Ceres, Luna.) Mai mult, observatiile antropologice moderne asupra unor triburi primitive din Africa par sa confirme aceasta ipoteza. Abia in simbolistica alchimica apare (pentru prima data?) tendinta de defeminizare a acestei ocupatii, prin integrarea tuturor atributelor graului si moraritului in simbolistica androgina a lui Hermes, respectiv in cele transformante si purificante ale cuptorului alchimic. In cadrul civilizatiilor mesopotamiene, baza primordiala a economiei a constituit-o agricultura. Intre cereale, primul loc il ocupa orzul, apoi graul, iar ca planta oleaginoasa, susanul. Orzul era preferat graului, intrucat acesta crestea mai bine in solul alcalin al Mesopotamiei, (dupa cum graul crestea mai bine in malul fertil al Nilului) dar si pentru ca servea la prepararea prin fermentatie a unei foarte apreciate bauturi alcoolice. Macinarea cerealelor era o ocupatie preponderent familiala, una dintre ustensilele obisnuite ale oricarei bucatarii mesopotamiene, find moara de macinat. Desi suprafata cultivabila a Egiptului faraonic, nu o depasea pe cea a actualei federatii belgiene, baza economica o constituia ca si la mesopotamieni, agricultura. Principalele cereale cultivate erau, orzul (in mai multe varietati) si doua varietati de grau. Fertilitatea exceptionala a pamantului, a facut ca in timpul lui Ramses al II-lea, productivitatea acestuia sa fie aproape egala cu cea de astazi. Alimentul principal era painea, urmata de alte produse pe baza de faina. Preotii prescriau pregatirea painii fara sare, aceasta find considerata un element impur. In timpul Regatului Nou, egiptenii preparau mai bine de 40 de sortimente de paine si alte preparate cu diverse ngrediente. La evrei , orzul (principala cereala alimentara) si graul erau cultivate in campiile vailor. In epoca nomadismului, baza alimentara era asigurata de painea din orz nedospita. Cand evreii au devenit sedentari painea de orz era preparata dintr-un aluat dospit cu sare, coapta in fiecare zi pe un cuptor primitiv. (o simpla lespede de argila pusa deasupra focului si acoperita cu cenusa fierbinte. Faina era macinata cu pisalogul intr-o piua, ocupatie rezervata ca si in neolitic femeilor. Moara de piatra de forma cea mai simpla va apare la evrei abia in secolul al IV-lea i.e.n. Persii cultivau cu precadere orzul si graul, iar principalele alimente cotidiene, erau painea de orz nedospita si mamaliga de mei. Mai tarziu, graul va fi importat din coloniile grecesti. Civilizatiile Indusului cultivau cerealele pe imensele campii fertile ale fluviilor din nordul Indiei. In jurul anului 2500 i.e.n. in orasele Mohenjo-Daro si Harappa existau probabil cele mai mari depozite de grane ale vremii. Depozitul de grane din Mohenjo-Daro ocupa o arie de 46 m pe 23 m iar cele 12 din Harappa, mai mici, aveau alaturi 18 platforme circulare de caramida cu mori de piatra pentru macinat. Dupa incheierea invaziei ariene (1500 i.e.n.) produsul agricol de baza devine orezul, urmat de grau, mei si trestia de zahar. Mancarea obisnuita a taranului era pregatita se pare din grau sau orz fiert si prajit. Baza materiala a tuturor realizarilor civilizatiei chineze a constituit-o agricultura. In nici un Cautare ..... Caut Mobil telefonieren mit o2 o2 Handytarif bestellen: Nur online 29,99 € Anschlusspreis sparen! www.o2online.de Die o2 Handy- Freikarte Nur für kurze Zeit! Bis zu 3 SIM- Karten kostenlos bei o2 bestellen. www.o2-freikarte.de Partnersuche.de kostenlos Deutschlands bekannte Partnersuche. Die Partnersuche mit Niveau! www.Partnersuche.de Beste Bank 2011 Jetzt zur Besten Bank wechseln. Kostenloses Girokonto eröffnen! www.comdirect.de/Bank
description
Civilizatia Umana o Civilizatie a Graului | Gazeta de Agricultura
Transcript of Civilizatia Umana o Civilizatie a Graului | Gazeta de Agricultura
1/22/12 10:28 PMCivilizatia umana o civilizatie a graului | Gazeta de agricultura
Page 1 of 3http://www.gazetadeagricultura.info/cereale/972-Civilizatia%20umana%20o%20civilizatie%20a%20graului.html
Cereale Pl. Tehnice Furaje Pl. Medicinale Legumicultura Floricultura Pomicultura Viticultura Silvicultura Bovine
Porcine Ovine, Caprine Cabaline Pasari Anim. Blana Pesti Albine Melci Viermi de matase Alte animale
Main Menu
Acasa
Editorial
Stiri agricultura
Camera Agricola Arad
Zootehnie
Agrotehnie
Marketing
Management
Masini si utilaje
Energie regenerabila
Targuri si expozitii
Servicii agricole
Masuri PNDR
Mediul rural
Turism rural
Gastronomie
Mestesuguri
Obiceiuri si traditii
Vesnicia s-a nascut latara
Parcuri, rezervatiinaturale
Ghidul orasului Pecica
Caricatura zilei
Linkuri
Contact
Carti de Agricultura
Cresterea Animalelor
Cultivarea plantelor
Gradinarit si peisagistica
Constructii, instalatii,amenajari
Agroturism
Natura si mediu
Produse alimentare
Oportunitati si proiectede afaceri
Management siMarketing
Civilizatia umana o civilizatie a graului
Primele plante cultivate de om au fost cerealele, care in alimentatie detineau un rol
mult mai important decat legumele sau unele fructe ca maslinele, curmalele sau smochinele.Primele culturi de cereale au aparut in Asia Mica si sud-occidentala unde cresteau (cadealminteri si in regiunea balcanica) speciile salbatice respective.
Data aparitiei cultivarii cerealelor, deci a agriculturii se situeaza in mileniul al VII-lea i.e.n.Prima cereala cultivata si care a detinut mult timp primul loc a fost orzul, care in neolitic a fost cultivatin varietati diferite din China si India pana-n Danemarca si Anglia. A urmat graul, cultivat la inceputulmileniului al VI-lea i.e.n ale carui trei tipuri principale, dar cu foarte multe varietati s-a raspandit incade la inceput din Asia Mica, pana in Europa Occidentala. In tarile danubiene-balcanice, orzul, graul simeiul erau cultivate inca de la inceputul neoliticului. (majoritatea surselor arheologice tind saacrediteze ideea cultivarii la inceput a anumitor unor varietati ale graului cum ar fi: alacul, teuchiul,graul spelta si mai tarziu, graul comun). La orz si grau s-au adaugat apoi secara si ovazul.
Cultura cerealelor a fost mai intensa in vaile fertile ale marilor fluvii (Tigru si Eufrat,Indus, Nil, Fluviul Galben) ale caror revarsari periodice lasau in urma lor un namol foarte fertil, iarcand ploile nu erau suficiente apa putea fi asigurata prin sisteme simple de irigatie. Agriculturabazata pe irigatie a dus la obtinerea unui surplus de produse, cea ce a dat posibilitatea unor grupurisociale noi (mestesugari, negustori, etc) sa se dedice exclusiv activitatilor specifice de productie sicomert. La randul lor, aceste activitati au dus treptat la transformarea satelor in centre mai mari si cuactivitati mai complexe (orasele).
In neolitic, prelucrarea graului era o ocupatie rezervata femeilor. Dovezi in acest sens suntatat pietrele de macinat grau descoperite in mormintele femeilor din acea perioada, cat si asimilareavirtutilor alimentare ale graului in cadrul ritualurilor feminine ale fecunditatii (v. Persefona, Demeter,Ceres, Luna.) Mai mult, observatiile antropologice moderne asupra unor triburi primitive din Africa parsa confirme aceasta ipoteza. Abia in simbolistica alchimica apare (pentru prima data?) tendinta dedefeminizare a acestei ocupatii, prin integrarea tuturor atributelor graului si moraritului in simbolisticaandrogina a lui Hermes, respectiv in cele transformante si purificante ale cuptorului alchimic.
In cadrul civilizatiilor mesopotamiene, baza primordiala a economiei a constituit-oagricultura. Intre cereale, primul loc il ocupa orzul, apoi graul, iar ca planta oleaginoasa, susanul.Orzul era preferat graului, intrucat acesta crestea mai bine in solul alcalin al Mesopotamiei, (dupacum graul crestea mai bine in malul fertil al Nilului) dar si pentru ca servea la prepararea prinfermentatie a unei foarte apreciate bauturi alcoolice. Macinarea cerealelor era o ocupatiepreponderent familiala, una dintre ustensilele obisnuite ale oricarei bucatarii mesopotamiene, findmoara de macinat.
Desi suprafata cultivabila a Egiptului faraonic, nu o depasea pe cea a actualei federatiibelgiene, baza economica o constituia ca si la mesopotamieni, agricultura. Principalele cerealecultivate erau, orzul (in mai multe varietati) si doua varietati de grau. Fertilitatea exceptionala apamantului, a facut ca in timpul lui Ramses al II-lea, productivitatea acestuia sa fie aproape egala cucea de astazi. Alimentul principal era painea, urmata de alte produse pe baza de faina. Preotiiprescriau pregatirea painii fara sare, aceasta find considerata un element impur. In timpul RegatuluiNou, egiptenii preparau mai bine de 40 de sortimente de paine si alte preparate cu diversengrediente.
La evrei, orzul (principala cereala alimentara) si graul erau cultivate in campiile vailor. Inepoca nomadismului, baza alimentara era asigurata de painea din orz nedospita. Cand evreii audevenit sedentari painea de orz era preparata dintr-un aluat dospit cu sare, coapta in fiecare zi pe uncuptor primitiv. (o simpla lespede de argila pusa deasupra focului si acoperita cu cenusa fierbinte.Faina era macinata cu pisalogul intr-o piua, ocupatie rezervata ca si in neolitic femeilor. Moara depiatra de forma cea mai simpla va apare la evrei abia in secolul al IV-lea i.e.n.
Persii cultivau cu precadere orzul si graul, iar principalele alimente cotidiene, erau paineade orz nedospita si mamaliga de mei. Mai tarziu, graul va fi importat din coloniile grecesti.
Civilizatiile Indusului cultivau cerealele pe imensele campii fertile ale fluviilor din nordulIndiei. In jurul anului 2500 i.e.n. in orasele Mohenjo-Daro si Harappa existau probabil cele mai maridepozite de grane ale vremii. Depozitul de grane din Mohenjo-Daro ocupa o arie de 46 m pe 23 m iarcele 12 din Harappa, mai mici, aveau alaturi 18 platforme circulare de caramida cu mori de piatrapentru macinat. Dupa incheierea invaziei ariene (1500 i.e.n.) produsul agricol de baza devine orezul,urmat de grau, mei si trestia de zahar. Mancarea obisnuita a taranului era pregatita se pare din grausau orz fiert si prajit.
Baza materiala a tuturor realizarilor civilizatiei chineze a constituit-o agricultura. In nici un
Cautare
.....
Caut
Mobil telefonierenmit o2o2 Handytarifbestellen: Nur online29,99 €Anschlusspreis sparen!www.o2online.de
Die o2 Handy-FreikarteNur für kurze Zeit! Biszu 3 SIM- Kartenkostenlos bei o2bestellen.www.o2-freikarte.de
Partnersuche.dekostenlosDeutschlandsbekanntePartnersuche. DiePartnersuche mitNiveau!www.Partnersuche.de
Beste Bank 2011Jetzt zur Besten Bankwechseln. KostenlosesGirokonto eröffnen!www.comdirect.de/Bank
1/22/12 10:28 PMCivilizatia umana o civilizatie a graului | Gazeta de agricultura
Page 2 of 3http://www.gazetadeagricultura.info/cereale/972-Civilizatia%20umana%20o%20civilizatie%20a%20graului.html
SIMBOL BID ASK
Carne Porc 6.31 6.35
Bovine vii 9.22 9.26
Zahar 1.84 1.85
Grau 0.75 0.76
Orez 0.22 0.22
Porumb 0.81 0.81
Ulei Soia 3.73 3.74
Soia 1.47 1.47
Cacao 7.65 7.69
Bumbac 7.31 7.34Preturile sunt exprimate in Lei/KG
Tranzactioneaza prin Goldring
Carne Porc
01.07.11
29.07.1101.09.11
27.09.11
27.10.1122.11.11
10.01.125.4
5.8
6.2
6.6
7.0
Baza materiala a tuturor realizarilor civilizatiei chineze a constituit-o agricultura. In nici unmoment al civilizatiei lor, chinezii nu au trecut printr-o faza pastorala, find agricultori sedentari. Inepoca Shang si in cele urmatoare, elementul de baza in alimentatia chinezilor din nord era meiul iarin sud orezul. Graul si orzul introduse probabil din apus au ramas tot timpul pe un plan secundar.
In Japonia cerealele cultivate erau in numar de 4 : orez, grau, orz si mei. Pana in secolul alXVI-lea orezul era pentru taran un aliment consumat numai la marile ocazii, dupa care a devenitaliment de baza. In secolul al XVI-le erau cultivate 12 soiuri de grau, tot atatea de orz si 96 soiuri deorez. Pe ansamblu se poate constata ca baza alimentara a variat dupa regiuni, epoci si situatiaeconomica, initial ea find reprezentata de orz si mei.
Civilizatiile precolumbiene, in special cea azteca si mayasa aveau o alimentatie centratapreponderent pe porumb si fasole.
Grecii, la care muntii ocupau cca. 80% din suprafata tarii practicau agricultura in conditii netnefavorabile, comparativ cu locuitorii vailor marilor fluvii. Lipia, articolul esential in alimentatie se faceadin orz, secara, ovaz si mai rar din grau care era mai scump. In perioada elenistica (sec I i.e.n.) eiinventeaza moara de apa (asa numita "moara greceasca) cu roata dispusa orizontal si arbore verticalprecum si folosirea giratorie a pietrei de macinat. Aceast tip de moara va fi ulterior perfectionat deromani.
La romani, initial predomina pastoritul, culturile agricole restranse ca suprafata find limitatela mei respectiv la o specie de grau rezistenta pe terenurile umede (alacul), din a carei faina sefaceau mamaliga si lipia. Abia pe la inceputul sec. al II-le i.e.n. apare la romani, painea din aluatdospit cu drojdie, cand se manifesta si o tendinta de specializare a activitatii de panificatie. Deexemplu, existau brutari care preparau numai paine alba, altii numai paine intermediara iar altii doarpaine inferioara pentru saraci si sclavi. Practic, se poate vorbi de paine ca aliment comun abia dinsecolul I i.e.n. Pana la acea data locul ei era asigurat de o fiertura de mei sau de faina de grau cutarate, in apa sau in lapte. In era republicana, plamadeala era pregatita din faina de mei amestecatacu must de struguri, o data pentru intreg anul, cea ce dadea painii un gust acru. Romanii auperfectionat moara greceasca. O singura piatra de moara putea macina in 10 ore, 1500 kg. de grau,inlocuind astfel, munca a 40 de sclavi. Moara romana de la Berbegal (Provence) folosind un agregatde 16 grupuri de pietre, putea macina cca. 28 de tone de grau intr-o singura zi. [J. Gimpel]
Tracii erau mari producatori de orz, secara linte, bob si cultivau mai multe varietati de grau.Exportul lor de grane orientat initial catre regiunile grecesti, se va reorienta treptat catre Peninsulaitalica.
Celtii cultivau in Galia toate cerealele vremii - orzul, graul, secara, ovazul, iar in Irlanda inprincipal orzul. Moara de macinat era compusa din 2 pietre, dintre care cea mobila era manevrataprint-un brat de lemn, ce-i imprima o miscare circulara. Cerealele erau pastrate in gropi adanci carecomunicau intre ele prin galerii. Mai tarziu ele erau pastrate in chiupuri mari.
Popoarele germanice (gotii, vandalii, longobarzii, francii, nomanzii) cultivau orz, grau,iar mai tarziu secara ovaz si mei. Ostrogotii de pe teritoriile actualei Ucraina, erau agricultorisedentari care vor cere imparatului Valens sa le permita sa se aseze in Tracia, pentru ca aceasta taraare pamantul foarte fertil.[ Amm Marcellinus, Istorie Romana, XXXI, 3,8.] Terciul de faina de grau, orzsau secara si lipia coapta pe pietrele incinse de vatra erau obisnuite in alimentatia vechilor germani.Conform resturilor menajere descoperite la Hedeby, vikingii consumau mult fiertura din faina de orz siun fel de paine din faina de secara necernuta.
Agricultura Bizantului, era prospera. In sec X si XI, in Italia recolta era egala cu de 4 oricantitatea semanata, si chiar 3 secole mai tarziu o recolta de 10 ori mai mare decat cantitateainsamantata, era cu totul exceptionala. In acelasi timp in Bizant pe unele loturi se obtinea o recolta de20 de ori mai mare decat cantitatea insamantata, motiv pentru care cerealele se situau pe primelelocuri in exporturile bizantine.
Civilizatia araba de pe teritoriile vechii Mesopotamia a institutionalizat controlul de igiena albrutariilor, operatiune efectuata de un serviciu specializat al administratiei orasului. In mediul rural, seremarca tendinta de a construi satele in jurul unui cuptor de paine care deserveste toti locuitorii.
In evul mediu european, peste 90% din populatie era rurala. Dupa G. Dubby, "majoritateataranilor puteau fi multumiti, cand randamentul pamantului lor era de 1:3 sau 1:4". (azi cca. 1:20)
In primele secole ale evului mediu uzul morii de apa s-a pierdut, aceasta find inlocuita cumoara de macinat manual, din piatra. Totusi, incepand cu secolul IX, moara de apa se generalizeazatreptat. In acel moment pe teritoriile abatiei Saint Germain-des-pres, existau 59 de mori, pentru cadoua secole mai tarziu, Domesday Book sa inrtegistreze 5624 de mori de apa, numai in Anglia. Multedintre acestea mai functionau inca in sec al XVIII-lea cand in comitatul Wiltshire s-a ajuns ca unnumar de 26 de familii sa fie deservite de o singura moara.
Legea bavarezilor (Lex Baiuwiorum) situa moara, alaturi de biserica, de castelul ducal si defierarie, specificand ca " aceste patru edificii, sunt edificii publice si sunt accesibile oricui." Morile erauconstruite pe malul apelor dar multe erau plasate si in mijlocul curentului. Cand in sec. X a fostinventat arborele cu came, care transforma miscarea circulara continuua a rotii motrice, intr-o miscarealternativa verticala, actionand o unealta fixata la etremitatea manerului unei prajini, (ciocan,maciuca, mai etc) moara a capatat o intrebuintare artizanala, protoindustriala.
Morile de vant au aparut in Europa, in sec al XII-lea, in Anglia, Franta si Spania. Primelemori de vant din Europa sunt mentionate in Decretaliile papei Grigorie al IX-lea, find construite la1180 in Normandia. Numarul lor a crescut imediat, mai ales in regiunile lipsite de rauri repezi. In sec.XIII, numai in regiunea orasului Ypres din Flandra existau 120 de astfel de mori. Cunoscuta de multtimp in Orientul Apropiat, moara de vant a fost perfectionata in Occident, montandu-i-se intregul corpcu angrenajul de roti si cu panzele bratelor pe un mecanism central. In felul acesta, panzeleinvartindu-se liber, puteau capta forta eoliana din orice directie batea vantul. Energia mareelor a fostdeasemenea captata in Occident, inca din secolul XI. Numarul morilor actionate de maree a crescutcontinuu pana in secolul XIX, in special in Franta si Anglia. Instalate in golfuri sau estuare, elefoloseau un sistem de ecluze, care sub presiunea apei se deschideau si se inchideau automat. Princaderea apei din vana de acumulare, era actionata roata motrice a morii.
Baza alimentara a taranului o constituiau cerealele, consumate mai putin ca produse depanificatie, cat sub forma de fiertura sau de turte. Cele mai folosite erau orzul, secara si apoi graul.Secolul al XIV-lea va fi marcat de o criza demografica cu accente dramatice, consecinta principala aciumei negre adusa la sfarsitul lui octombrie 1347 din Orient de o nava comerciala la Messina. Lipsafortei de munca in agricultura a determinat o grava destructurare economica si sociala. Statisticilearata o scadere catrastofala a productivitatii solului. Intre 1250 si 1350, raportul dintre cantitateainsamantata si cea recoltata scade de la 1:6 la 1:2,7. In multe regiuni randamentul solului se reducela jumatate. Scaderea productiei globale s-a datorat si unei bruste schimbari a climei: avansareaprogresiva a ghetarilor alpini si polari a determinat disparitia graului din Irlanda si Scandinaviaprecum si coborarea limitei septentrionale de cultivare a secarei.
DSL per Satellitjetzt mit kostenloserMiethardwareHighspeed Internet ab1,- € pro Tagwww.toowaysat.com
Mobil telefonierenmit o2Günstige Tarife fürHandy, DSL &Festnetz jetzt onlineentdecken!www.o2online.de
Er sucht SieKostenlosDie bekanntePartnersuche mit über1 Mio Singles in derPartnersuche!www.Er-sucht-Sie.PARTNE…
o2 FreikarteGratis Prepaid SIM-Karte + Bonus. OhneLaufzeit und ohneGrundgebühr!www.o2-freikarte.de
Beste Bank 2011Jetzt zur Besten Bankwechseln. KostenlosesGirokonto eröffnen!www.comdirect.de/Bank
KostenlosePartnerbörseJetzt GratisRegistrieren und IhrenpersönlichenTraumpartner treffen!www.eDarling.de
1/22/12 10:28 PMCivilizatia umana o civilizatie a graului | Gazeta de agricultura
Page 3 of 3http://www.gazetadeagricultura.info/cereale/972-Civilizatia%20umana%20o%20civilizatie%20a%20graului.html
Pe de alta parte tipurile de cereale cultivate acum sunt altele. In locul graului si al ovazului,culturile cele mai practicate in sec. XIII, la inceputul sec al XIV-lea predomina orzul si legumele, iarovazul va dispare complet. Tot in aceasta perioada, in campiile irigate ale Padului, apar primeleculturi de orez.
Cresterea demografica din sec. XV, urmare a consolidarii statelor centrale a determinat noitransformari in agricultura.In Norvegia, culturile de secara i-au locul padurilor, iar hrisca si faina dinhrisca isi fac aparitia catre 1400 in Bretagne (adusa se pare din Orient de catre turci si tatari).Germania orientala si septentrionala ajunge marele furnizor de secara al Europei Occidentale, iarcultura meiului se extinde pana in Anglia.
Faina de castane tinde sa inlocuiasca cerealele ca elemente de baza in alimentatie.Porumbul isi face aparitia la inceputul sec. al XVI in Spania, initial pentru furajarea animaleleor iar dinsecolul al XVII-lea si pentru alimentatia omului.
In sec. al XVI-lea, painea alba, exclusiv din faina de grau era intalnita doar la meseleprinciare si nobiliare, unde nu lipsea insa nici painea neagra. De fapt din pricina macinatuluirudimentar, faina nu putea fi lipsita total de tarate. In Italia painea se facea de obicei din 75% fainade alac si 25% faina de bob, dar se foloseau si diverse amestecuri de faina de mei si bob.
Datorita conditiilor favorabile, morile hidraulice s-au raspandit in majoritatea localitatilor dintara noastra, pe cursuri de apa repezi si cu debit bogat. Documentul care atesta existenta acestoraeste "Diploma cavalerilor ioaniti" din anul 1247, in care se arata ca regele Bela al Ungariei,daruieste unui cavaler drept rasplata, cateva mori din Valea Jiului.
Statisticile istorice atesta cresterea numarului de mori de apa de la 26 in sec. al XIII-lea la159 in sec. al XIV-lea.
Morile de vant au cunoscut in tara noastra o dezvoltare accentuata mai ales in Dobrogea siin nord-estul Moldovei. La inceputul secolului trecut in jud. Tulcea functionau 434 de mori de vant.
Prima moara cu aburi s-a construit in Romania, in anul 1853 la Bucuresti, de catre GeorgeAssan. Ulterior numarul acestora a crescut, ajungand in 1912 la 98, cu o capacitate totala de 3430 t /24 h si cu o putere instalata de 17 212 C.P.
In Braila existau trei mori cu o capacitate de 200 t / zi fiecare, iar in Bucuresti patru mori demare capacitate, construite cu capital strain apartinand firmelor: Luther, Gantz, A.G.K., Buhler siMIAG.
In concluzie, poate fi admisa ideea, conform careia, civilizatia umana s-a constituit si s-adezvoltat ca o veritabila civilizatie a graului, aportul acestei cereale, ramanand o constantasemnificativa a alimentatiei noastre din cele mai vechi timpuri si pana in prezent.
Sursa:www.farinsan.ro
< Anterior Următor >
Valid XHTML and CSS.
Linkuri: pecica.eu pecica.ro Radio Amatori Pecica Grupul ecumenic NIHIL SINE DEO Oportunitati de afaceri - Agricultura
Gazeta de agricultura, Powered by Joomla!
