Civilizaţia Şi Cultura Latină

7/25/2019 Civilizaia i Cultura Latin

1/8

coala Postliceal Sanitar Fundeni

Disciplina: Sociologie

Civilizaia i cultura latin

Prac Ana

Eleva clasa ,,S,,

1


2/8



Civilizatia si cultura latina

Introducere

Istoria romana incepe odata cu fondarea orasului, in secolul al VIII-

lea i.Hr., conform legendei si se extinde pe durata a 2200 de ani pana la

infrangerea ultimului imparat roman la Constantinopol in 1453. Insa, in

general perioada de dupa anul 500 d.Hr., cand puterea imperiala s-amutat din Italia spre noua capitala Constantinopol !ec"iul oras

#i$antium% este cunoscuta ca apartinand Imperiului #i$antin. &entru cei

mai multi istorici era cunoscuta ca '(omana' se desfasoara aproximati!

intre secolul al V-lea inainte de nasterea lui Hristos pana in secolul al VI-

lea d.Hr. )sa-numitul '*fant Imperiu (oman', o alianta de state

germanice si italice, fondat de C"arlemagne in anul +00 d.Hr., constituie

o prolema cu totul diferita.

e altfel, ca in ca$ul multor alte aspecte din !iata cotidiana, datoritaromanilor, putem masura cu acuratete aceste perioade de timp. In primul

secol I.Hr. doi ce$ari, Iulius si )ugustus, au format calendarul cu 12 luni

si 35 $ile si o $i in plus odata la patru ani. /ste un ca$ tipic al

ingenio$itatii romane, totul fiind atat de precis calculat incat fiecare ciclu

annual era cu doar 11 minute decalat fata de miscarea de re!olutie a

&amantului. In alta ordine de idei, romanii numarau anii ca ')..C.'

adica 'a re condita' de la fondarea orasului%.

2


3/8



Traditie si legenda

raditia spune ca (oma a luat nastere in anul 53 i.Hr. )ceasta tine de

legenda, insa pentru istorici este o data la fel de potri!ita ca oricare alta

pentru a marca !remurile cand pastorii si agricultorii din dealurile oase

si insorite ce inconurau o lunca mlastinoasa au de$!oltat o comunitate

cunoscuta de atunci su numele de (oma. egenda spunea ca numele

orasului lor !enea de la (omulus si (emus, doi gemeni orfani alaptati de

o lupoaica pe malurile irului. Istoricii de asta$i, cu o mai redusa

atractie spre legenda considera ca numele pro!ine din lima etrusca sau

greaca proail din cu!antul grecesc 'r"ome' insemnand 'puternic'%

*e stie ca $ilele de inceput ale (omei se aflau su semnul dominatiei

etrusce,o natiune puternica din Italia centrala. n prim pas l-a constituit

alungarea regilor etrusci, adesea tiranici, de catre familiile conducatoare

din (oma.

Categoriile sociale

In anul 244 )..C. adica 50 i.Hr.% patricienii romani au de$!oltat o

forma de gu!ernamant c!asirepre$entati!a, cu o perec"e de consuli

conducatori, alesi pentru mandate de un an.)ceasta a marcat inceputul

(epulicii (omane, o forma de gu!ernamant ce !a continua pana cand

Iulius Caesar !a tra!ersa (uiconul, 40 de ani mai tar$iu. )ceste cinci

secole au fost marcate de prosperitate si democratie.

In (oma repulicana existau in principiu trei clase sociale6 scla!iicare nu a!eau aproape nici un drept7 oamenii oisnuiti sau pleeii, o

categorie ce includea multa populatie elierata fosti scla!i%7 patricienii,

urmasi ai acelor familii conducatoare, ce acti!au prin drept ereditar in

una din marile institutii conducatoare ale lumii antice, *enatul (oman.

Cand porneau in ra$oaie, legiunile romane purtau stindarde, cu

3


4/8



faimoasele initiale6 '*enatus populus8ue romanus' adica 'senatul si

poporul (omei'%.

Insa,intr-o mare masura istoria repulicii este o istorie a luptei intresenatori si pleei, acestia castigand tot mai multa putere politica. )ceasta

lupta a claselor se desfasura in milocul pietelor largi, intre arcurile de

triumf si marile temple dominate de coloanele grandioase ale 9orumului

roman, centrul ci!ic ce a fost inima orasului pentru aproape 1000 de ani.

'Curia', inalta camera rectangulara a *enatului, se poate !edea si a$i

in cadrul 9orumului c"iar !is-a-!is de 'Comitium' unde pleeii se

adunau pentru a-si exprima !ointa, prin intermediul unui 'pleiscitum',

deci$ia poporului. &ana la inceputul secolului al II-lea i.Hr. dreptul la !otera atat de ine stailit in randul pleeilor incat se poate spune ca (oma

de$!oltase un sistem politic !iguros, unul destul de familiar cetatenilor

democratiei moderne de a$i. e altfel, existau si pe atunci partide si

fractiuni ri!ale, sponsori ai partidelor politice si politicienilor, iar in

campanii se foloseau atat pancartele cat si pulicitatea negati!a.

Conducatorii Romei

nul dintre cei mai aili politicieni romani poate fi considerat :arcus

icinius Crassus, proail cel mai mare detinator de proprietati din

(oma, dar care isi dorea si puterea politica. &entru a-si atrage simpatia

pulicului arunca literalmente cu ani. )tunci cand a inausit re!olta

scla!ilor condusi de *partacus in anul 1 i.Hr., scla!ii crucificati se

intindeau de-a lungul Via )pia pe mai mult de o suta de mile. Crassus a

saratorit pregatind 10000 de mese in 9orum, "ranind intreaga (oma

pentru mai multe $ile. nul dintre eneficiarii sai fiscali a fost Iulius

Caesar, pe !remea aceea un tanar in plina ascensiune. In timp ce steaua

lui Caesar se ridica pe firmamentul roman, Crassus profita din plin. )

atins !arful carierei sale politice in anul 1 i.Hr. cand a facut parte din

rium!iratul ce conducea aparatul statului. *ingurul lucru ce ramasese de

4


5/8



cucerit era gloria militara. Indatorat, Caesar l-a trimis in *iria sa lupte

impotri!a amenintatorilor parti. Crassus a fost in!ins in atalia de la

Carr"ae in anul 53 i.Hr. egenda spune ca atunci cand partii au reali$atca-l ucisesera pe cel mai ogat roman, i-au turnat aur topit pe gat

considerand ca setea lui de o !iata pentru aur treuie satisfacuta in

moarte. *farsitul lui Crassus nu numai ca a eliminat un potential ri!al,

dar prin contrast a intarit recordul nepatat al lui Caesar ceea ce pri!ea

succesele militare. Cand Caesar si-a condus armatele peste (uicon in

anul 4 i.Hr., sfidand ordinele *enatului era dea clar ca !a acapara

puterea asoluta. Conspiratorii care l-au asasinat in anul 44 i.Hr. credeau

proail ca sal!ea$a democratia romana. e fapt n-au facut altce!a decatsa declanse$e un lung ra$oi ci!il.

In cele din urma, fostul aliat al lui Caesar, :arcus )ntonius, a fost

in!ins in atalia de la )ctium in 31 i.Hr. In!ingatorul, ;cta!ianus, s-a

intors la (oma, s-a autonumit ')ugustus' si a stailit in cele din urma o

conducere unica. Imperiul creat de Caesar )ugustus !a continua sa existe

pentru inca patru secole la (oma si alte $ece dupa mutarea la

Constantinopole.

&rimul imparat al (omei s-a do!edit a fi si unul dintre cei mai uni.

)ugustus a folosit toate instrumentele gu!ernarii. Ingriorat in ceea ce

pri!ea natalitatea, a impus unele masuri restricte impotri!a a!ortului%

sau c"iar a stimulat nasterile prin scutiri de taxe pentru familiile

numeroase. &entru a !erifica eficacitatea masurilor sale organi$a

recensaminte.

;ca$ional, in secolele ce au urmat imperiul a fost condus de alti lideri

de statura lui )ugustus6


6/8



/lagaalus 1-12 d.Hr.% si-a manifestat preferinta pentru

!estimentatia feminina imediat ce a ocupat tronul. /l a auns sa ordone

*enatului sa-l declare 'imparateasa a (omei'.In fine, 10? din populatia

imperiului%.

:anierele erau mai putin sa!ante ca asta$i, cina fiind luata cu

prietenii. Interesant este faptul ca la aceste anc"ete in!itatii erau ase$ati

pe paturi si nu pe scaune.


7/8



indoit cu apa. In prima umatate a cinei se manca, pentru ca apoi sa se

ea, cea de a doua parte constituind anc"etul propriu-$is

'comissatio'%.9estinul era o mica saratoare. Cei pre$enti purtau flori in par sau

coronite si erau parfumati cu ulei inmiresmat alcoolul nu era cunoscut,

parfumurile fiind di$ol!ate in ulei%.

#anc"etul era mai mult de atat6 daca stapanul a!ea un meditator

pentru copii sau un filosof printre in!itati acesta lua cu!antul si tinea o

prelegere pe di!erse teme. /xistau momente in care se asculta mu$ica.

a astfel de mese erau in!itati si dansatori profesionisti ale caror ser!icii

erau platite.(omanii adorau astfel de manifestari si nu ratau nici un prile de a sera.

Cei din aceeasi reasla se adunau in diferite locuri de exemplu la arier

sau oriunde altunde!a%. a &ompei aceste intalniri erau numeroase6

calatorii opreau la cate un "an, unde ser!eau auturi. )ceste practici erau

considerate de 'mau!ais ton', astfel ca o persoana pulica !a$uta in

astfel de localuri isi strica reputatia.

Collegia

)ceste 'collegia' erau de fapt niste asociatii pri!ate liere, de care se

temeau autoritatile pentru simplul moti! ca scopurile pentru care se

adunau aceste persoane erau neclare.


8/8



platea o taxa de intrare care ii asigura funeralii impunatoare si un anc"et

de adio7 era uneori singurul miloc pentru un scla! de a a!ea o

inmormantare decenta.

Cateva concluzii

e retinut in urmarea celor expuse mai sus ar fi in primul rand6

de$!oltarea unui sistem politic !iguros si ine fundamentat, existand inca

depe atunci partide si di!erse fractiuni ri!ale, precum si 'sponsorii'

politicienilor7

promo!area unei forme de gu!ernamant care a dus la prosperitatea si

extinderea Imperiului (oman7

organi$area asociatiilor pri!ate liere, cu oiecti!e profesionale sau

religioase, moti! de teama pentru autoritatile de atunci7

puternica de$!oltare militara, imperiul roman fiind in!inciil pana la

decaderea sa.

#

Civilizaţia Şi Cultura Latină

Documents

Transcript of Civilizaţia Şi Cultura Latină