civile 1 intrebaari

7/28/2019 civile 1 intrebaari

1/32

CAPITOLUL 1

1. Din ce motiv majoritatea structurilor de constructii din Roma antica erau de timpul arcelor si boltilor? Catevaexemple.

Motivul pentru care majoritatea structurilor de constructii utilizate in Roma antica erau de tipul arcelor si

boltilor este ca acesta reprezenta sistemul de rezistenta, arcul fiind solicitat numai la compresiune.

Exemple: poduri si viaducte, apeducte, Panteonul, Termele lui Caracclla.

2. Cum realizau romanii betonul simplu monolit?Betonul simplu monolit se obtinea prin asezarea agregatelor in cofraje intre doua straturi de piatra sau

caramida urmand a fi legate intre ele si acoperite prin turnarea de mortar. Se utiliza un mortar special , al

carui liant era numit cimentul roman , care se obtinea prin amestecul de marna arsa la cca 900 C , 5 %

ghips si 15% pietre vulcanice .

3. Comparati si comentati forma si dimensiunile cupolelor Panteonului si Bisericii Sfanta Sofia.Panteonul este acoperit cu o cupola semisferica in care exista un gol de lumina circular, de 9 m diametru pe

cand Catedrala Sf Sofia este acoperita cu o cupola de 32.6 m diametru , la o inaltime de peste 50 m. Cupola

Catedralei Sf Sofia a fost realizata din zidarie de placi ceramic mari cca. 45x45x5 cm (caramizi bizantine)

legate cu mortar pentru a fi mai usoare.

4. Care sunt principalele material de constructii care au inceput sa se foloseasca in sec XIX.Secolul XIX marcheaza un salt esential in domeniul constructiilor datorita aparitiei cimentului Portland ( un

amestec de calcar si argila, ars pana la cca. 1000 C si macinat fin) si apoi a doua material de constructive cu

caracteristici mecanice mult superioare pietrei naturale, ceramicei si lemnului : otelul si betonul armat.

5. Care sunt principalele realizari din domeniul lucrarilor de constructii in Romania sfarsitului de secol XIX?Principalele realizari din domeniul lucrarilor de constructii in Romania la sfarsitul sex XIX le reprezinta podul

de peste Dunare de la Cernavoda , inaugurat in 1895, cu o deschidere central de 191 m, care impreuna cu

podul de la Fetesti peste bratul Borcea formau un ansamblu de 4000 m ( cel mai lung in Europa acelor ani). O

alta realizare o reprezinta silozurile de cereal de la Braila, Galati si Constanta ( 1884-1885)

6. Cand s-a infiintat Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Romania?In 1867 s-a infiintat Scoala de Poduri , Sosele si Mine. In anul 1890 si-a schimbat numele in Scoala Nationala

de Poduri si Sosele.


2/32

7. Care au fost principalele cai de industrializare a sectorului constructii in perioada 1950-1990? Comentati sicomparati cu situatia din prezent.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial principalele cai prin care aceste tari au industrializat sectorul constructii

au fost:

Mecanizarea lucrarilor mari consumatoare de forta de munca si mai ales de timp Organizarea proceselor de lucru pe santier cu modele si metode de tip inginerie industrial Prefabricarea multor component ale constructiilor.Dupa 1990 Activitatea de constructii din Romania a inceput sa asimileze material, produse si tehnici

constructive de ultima generatie.

8. Si 9. Enuntati principalele particularitati ale produselor de constructii si ale activitatii de constructii.Particularitati ale produselor de constructii si ale activitatii de constructii:

a) Durata de viata deosebit de mare: cca. 70-100 ani. Durata de viata depinde de gradul de importanta alacesteia pentru comunitate.

b) Lipsa seriei zero : in cazul produselor de constructii , acestea nu pot fi testate in ansamblul lor , la scaranaturala si in regim real de existent cu introducerea factorului de timp.

c) Dependenta performantelor de amplasament: performantele constructiilor sunt in stransa legatura cucaracteristicile amplasamentului- teren (stabilitate, actiuni seismice) ; temeraturi exterioare; insorire;

cantitatiile de precipitatii; directia si viteza vintului.

d) Impactul asupra mediului natural: constructiile trebuie proiectate si executate in termenii conceptului dedezvoltare durabila a societatii

e) Procesul de executare are loc in mare parte in aer liber: obtinerea unei executii de calitate este foartedificila atunci cand aceasta are loc in aer liber sub actiunea directa a factoriilor climatic.

9.10.Comentati legatura dintre activitatea de constructii si strategia dezvoltarii durabile a lumii.

Impactul posibil al unei constructii asupra mediului inconjurator este prezentat astfel:

Ocuparea terenului: afectarea panzelor de apa freatica, modificari ale curgerii raurilor, modificareaspatiilor verzi

Modificarea mediului fizic: poluarea aerului, sonora, distrugerea faunei si florei

Influenta cladirilor din vecinatate: efecte de mascare si umbrire, reducerea vizibilitatii.

11.Prezentati si comentati principalele aspect ce intervin in aprecierea caracterului ecologic al unui material.Etapele din viata unui material sunt:

Preutilizarea: orice material trece prin faza de materie prima si pentru obtinerea acesteia seintreprind actiuni ce influenteaza de regula negativ mediul.

Utilizarea : materialele si produsele nu trebuie sa aiba nici un fel de emisii nocive Postutilizare : principalele cerinte sunt cele de reutilizare , reciclare, sau macar degradare fara emisii

nocive , fara contaminarea apelor si solului.


3/32

12. Indicati actuala clasificare functional a constructiilor si definiti principalele tipuri de constructii mentionate inaceasta clasificare.

Constructii:

- Cladiri ( civile, industrial, agrozootehnice)- Constructii ingineresti

Cladirile desemneaza orice constructie destinata sa adaposteasca, in conditii convenabile, oameni, animale,

activitati umane sau produse ale acestor activitati.

Constructiile ingineresti cuprind toate constructiile care nu au caracteristicile unei cladiri.

Cladirile civile reprezinta denumirea tuturor cladirilor destinate sa adaposteasca oamenii si/sau activitati

umane care nu intra in sfera productiei.

Cladirile industriale sunt cladirile destinate sa adaposteasca activitati umane productive si/sau rezultatul

unor asemeana activitati

Cladirile agrozootehnice sunt destinate sa adaposteasca animale, pasari , produse agrovegetale si procese de

productie specifice sectorului agrozootehnic.

13.Care sunt principalele categorii de constructii ingineresti?Din categoria constructiilor ingineresti fac parte:

- Constructiile industriale speciale: cosuri de fum, castele de apa, silozuri, rezervoare.- Constructii si retele edilitare : alimentare cu apa, termoficare, canalizare.- Constructii hidrotehnice- Cai de comunicatii- Constructii pentru retele aeriene: stalpi pentru linii de inalta tensiune, turnuri TV, stalpi radio

14.Care este deosebirea intre notiunile categoria de importanta a unei constructii si clasa de importanta aunei constructii?

Importanta unei constructii poate fi privita:o Global: cand priveste intreaga constructie sub toate aspecteleo Specifica : cand priveste intreaga constructie sau numai parti ale acesteia sub un anumit

aspect

Cand se are in vederea importanta globala , constructia se califica prin Categorie de importanta, iar cand se

are in vedere o singura importanta specifica , calificarea se face prin Clasa de importanta.

15.Enuntati criteriile ce trebuie avute in vederea de proiectanti la stabilirea categoriei de importanta a uneiconstructii.

Exista patru categorii de importanta:

Categoria A constructii de importanta exceptionala


4/32

Categoria B constructii de importanta deosebita Categoria C constructii de importanta normala Categoria D constructii de importanta redusa

Incadrarea unei constructii intr-una dintre cele patru categorii se face pe baza unui regulament, avand in

vedere:

o Importanta vitala a constructiei in societateo Importanta social-economica si culturalao Implicare ecologicao Durate de utilizareo Conditiile locale de teren si mediuo Volumul de munca si materiale necesare

16. Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de importanta I.Constructiile de importanta vitala pentru societate a caror functionalitate in timpul cutremurului si imediat

dupa cutremur trebuie sa se asigure integral.

Spitale , servicii de urgenta, statii de salvare Statii de pompieri, garaje servicii de urgent Cladiri pentru unitati administrative central si judetene cu rol de decizie in organizarea masurilor de

urgenta dupa cutremur

Cladiri pentru comunicatii de interes national Unitati de producere / distrubire energie electrica Rezervoare de apa si statii de pompare Cladiri ce adapostesc explozibil , substante radioactive Turnuri de control pentru aviatie

17. Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de importanta II.Constructii care in caz de avarie pot provoca pericole majore pentru viata oamenilor, dar la care se impune

limitarea stricta a avariilor.

Spitalele si instutiile medicale cu peste 50 de persona

Institutii scolare cu peste 150 de persona Cladiri care adapostesc aglomeratii de peste 300 de persona Cladiri de patrimoniu, muzee, cladiri care adapostesc valori artistice, istorice

18. Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de importanta IV.Constructii care in caz de avarie pun in pericol un numar redus de oameni

Constructii agrozootehnice de importanta redusa Constructii de locuit unifamiliale Alte constructii civile si industrial care adapostesc bunuri de mica valoare si cu personal restrans


5/32

19.Care sunt coeficentii asociati celor patru clase de importanta utilizati in stabilirea incarcarii seismice.Pentru stabilirea exacta a clasei de importanta a unei constructii trebuie consultat normativul P100-

2006, conform caruia fiecarei clase de importanta ii corespund coeficienti de importanta cu valoriile 1.4;

1.2; 1.0; 0.8 care intervin in calculul incarcarii seismice

20.Dati cateva exemple referitoare la exigentele dimensionale ale spatiilor inchise ale cladirilor.Inaltimea libera minima a incaperiilor cladirilor de locuit sa fie de 2.6 m, iar in cazul incaperiilor cladirilor

de birouri de 3.5 m.

Suprafata minima a dormitoarelor pentru o persoana este de 10 m , iar al celor pentru doua persone

12-14 m.

21.Dati cateva exemple referitoare la dimensiuniile sectionale ale unor elemente din constructie de B.A.Dimensiunile sectionale ale grinzilor din beton armat, bxh, sunt direct legate de deschiderea acestora.

Pentru placile de beton armat ale planseelor cladirilor civile, grosimea minima este de 13 cm, din

considerente privind performante minime de izolare acustica.

22.Care este diferenta dintre dimensiuniile de proiectare a unui element prefabricat si dimensiuniile decoordonare ale acestuia? Exemplificati pe cazul concret al fasiilor cu goluri rotunde.

Dimensiuni de proiectare : dimensiuniile fizice ale unei cladiri, sau elementele prefabricate, in conditiileunei executii perfecte.

Dimensiunea de coordonare : o dimensiune modular asociata elementelor prefabricate, ea cuprinde

dimensiunea de proiectare si o parte din marimea rostului de asamblare.

Dimensiunii efective: dimensiuniile reale obtinute dupa executie( in urma masuratoriilor).


6/32

23.Prezentati prin desene cele doua modalitati de amplasare a axelor modulare in zona rostului dintre douacladiri.

24.Prezentati prin desene modalitatea curenta de amplasare a axelor modulare a unei cladiri cu peretistructurali din zidarie.


7/32

25.Prezentati prin desene cateva situatii ce pot apare la asamblarea a doua grinzi prefabricate pe un stalp dinb.a.

26.Definiti tolerant asociata unei dimensiuni D a unui element prefabricat. Care este legatura acesteia cuabaterile dimensionale admisibile ale prefabricatului?

Toleranta asociata unei dimensiuni D a unui element prefabricat este diferenta Td = DmaxDmin intre

valorile efective extreme ce se admit pentru acesta, astfel ca asamblajul sa se poata realiza in conditi bune.

An si Am sunt abateri dimensionale

Dmax Dp = Am

Dp Dmin = An

Am + An = Dmax Dmin = Td

27.Prezentati si comentati indicativele actuale a reglementarilor tehnice de tip standard.Standardele cuprindeau in principal:

Principii fundamentale pentru proiectarea si executia constructiilor Caracteristicile materialelor si produselor de constructiiIn Romania standardele noi au indicativul SR. Cele care sunt in curs de armonizare cu sistemul

international ISO primesc indicativul SR-ISO , iar in cazul in care armonizarea se face cu un standard

European primesc indicativul SR-EN; in unele cazuri pot sa apara si indicativul SR-ISO-EN.

In prezent standardele SR au character de recomandare si informativ . Pentru a devein obligatoriu , un

standard SR trebuie sa fie preluat total sau partial dintr-un normativ.


8/32

28.Prin ce se deosebesc reglementarile de tip normativ de standarde?Normativele completeaza si detaliaza standardele , stablind reguli si procedee detaliate de aplicare a

acestora in diferite cazuri concrete .

Standardele au character informative .

29.Care este , dupa d-voastra, elementul specific fundamental al proiectarii in termenii conceptului deperformanta?

Un instrument destinat sa rationalizeze aceste activitati, sa stimuleze promovarea solutiilor innoitoare, fara

a le ingradi in anumite tipare, dar orientandu-le spre satisfacerea cat mai completa a cerintelor utilizatorilor.

30.Care este schema formala a abordarii conceptiei si proiectarii unei cladiri in termini de performanta.Cerinte ale Utilizatorilor > Conditii Tehnice de Performanta > Parametrii de Performanta >

> Niveluri de Performanta > Performante de proiect > Performante efective

31.Definiti , comentati si exemplificati termenul cerinte ale utilizatorilorDe la orice produs de tip cladire ceea ce se asteapta in final este un raspuns corespunzator la toate

cerintele formulate de cei implicati in utilizarea ei. Acestea sunt cerinte de utilizatorilor.

Listarea exigentelor utilizatorilor se face in functie de functionalitatea cladiri . Ca urmare pentru cladirile de

locuit, trebuie sa existe in principiu o aceeasi lista de exigente ale utilizatorilor.

32.Definiti , comentati si exemplificati termenul conditie tehnica de performanta.Conditiile tehnice de performanta sunt exigente tehnice obtinute din convertirea exigentelor utilizatorilor .

In mod practic toate subsistemele unei cladiri trebuie suspectate ca intervin favorabil in satisfacerea unei

anumite cerinte ale utilizatorilor, deci fiecaruia ii trebuie ascociata una sau mai multe conditii tehnice de

performanta.

33.Definiti, comentati si exemplificati termenul de parametru de performanta.Parametru de performanta este o caracteristica masurabila a unui subsistem al cladiri, cu ajutorul careia

se poate cuantifica gradul de satisfacere a unei conditii tehnice de performanta impuse acestuia.

Fiecare parametru de performanta trebuie sa aiba:

O notatie proprie O unitate de masura Un model de evaluare prin calcul si pe cale experimentala


9/32

34.Definiti , comentati si exemplificati termenul nivel de performanta.Nivelul de performanta reprezinta valoarea de referinta a unui parametru de performanta in raport cu

care se evalueaza indeplinirea acestuia.

35.Care este documentul CEE care introduce notiunea exigenta esentiala? Care sunt cele 6 exigente esentialeasociate in prezent oricarui produs cladire?

Documentul elborat de Comisia Economica Europeana in care este introdusa notiunea de exigenta

esentiala se numeste Directiva Europteana asupra produselor de constructii.

Cele 6 exigente esentiale asociate oricarui produs de cladire sunt:

Rezistenta mecanica si stabilitate Securitate in caz de incendiu Securitate in utilizare Igiena , sanatate si mediul inconjurator

Protectie impotriva zgomotelor Economie de energie si izolatie termica

36.Care sunt obiectivele concrete asociate fiecarei din cele 6 exigente esentiale ?a) Rezistenta mecanica si stabilitate

O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat sa se evite :

- Prabusirea ansamblului sau a unei parti a acesteia- Deformatii de o amploare inadmisibila- Deteriorari ale unor elemente nestructurale- Deteriorari rezultate din solicitari accidentale

b) Securitate in caz de incendiuO constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat:

- Stabilitatea elementelor structurale sa se mentina pe o perioada data- Propagarea focului si fumului in interior sa fie limitata- Limitarea extinderii focului la cladirile vecine- Ocupantii sa poata parasi cladirea neafectati

c) Igiena , sanatate , mediu inconjuratorO cladire trebuie conceputa si realizata astfel incat sa nu prezinte un pericol pentru sanatatea si igiena

ocupantiilor prin:

- Degajari de gaze toxice- Emisii de radiatii periculoase- Poluarea si contaminarea apei sau solului- Prezenta umiditatii in diferite parti ale constructiei sau pe suprafetele interioare ale

acesteia

d) Securitatea in utilizareOcupantii cladirii nu trebuie sa fie expusi alunecarilor , lovirilor , electrocutarilor , etc.

e) Protectie contra zgomotelorZgomotul perceput de ocupantii unei cladiri trebuie sa fie mentinut la nivelul la care odihna si lucrul

sunt permise .

f) Economie de energie si izolatie termica


10/32

O constructie impreuna cu instalatiile si echipamentele sale trebuie concepute si realizate astfel

incat consumul de energie sa ramana moderat , fara a afecta confortul termic al ocupantiilor .

37.Care este cea de a 7 cerinta esentiala (exigenta) si care sunt obiectivele ei concrete ?Cea de a saptea cerinta esentiala este intitulata Utilizarea sustenabila a resurselor naturale si este definita

astfel:

O constructie trebuie conceputa , realizata si dezafectata astfel incat utilizarea resurselor naturale sa

fie sustenabila si sa asigure:

- Reutilizarea si reciclarea materialelor- Durabilitatea- Utilizarea unor materii prime si secundare compatibile cu mediu

38. Care este documentul European care abroga Directiva europeana asupra produselor de constructii.?

In martie 2011 , Parlamentul European si Consiliul au emis Regulamentul nr 305/2011 de stabilire a unor

conditii armonizate pentru comercializarea produselor pentru constructii si de abrogare a Directivei 89/106 CEE .

39. Cum este definit de Legea 10/95 Sistemul Calitatii in Constructii? Detaliati principalele elemente component

ale Sistemului Calitatii in Constructii si comentati aspectele pe care le considerate mai interesante.

Legea 10/95 insituie Sistemul Calitatii in Constructii si este definit ca : ansamblul de structuri organizatorice,

responsabilitati , regulamente, proceduri si mijloace care concur la realizarea calitatii constructiilor in etapele de

concepere , realizare, exploatare si postutilizare a acestora.

Conform legi, SCC se compune din:

Reglementarile tehnice in constructii Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor Agremente tehnice pentru produse si tehnici noi Verificarea si expertizarea constructiilor Conducerea si acreditarea laboratoarelor de incercari Activitate metrological in constructii Receptive constructiei

Comportarea in exploatare si interventii in timp Postutilizarea constructiilor Controlul de stat al calitatii in constructii

40. Indicati minim patru obligatii principale ale proiectantilor de constructii.

Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei Participarea la intocmirea carti tehnice si la receptia lucrarii executate Asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate conform cerintelor , cu respectarea

reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale

Prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte si rezolvareaneconcordantelor semnalate.


11/32

41.Indicati minim 4 obligatii principale ale executantilor lucrarilor de constructii.

Sesizarea investitorilor asupra neconcordantelor aparute in proiecte Respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru a asigura nivelul de calitate corespunzator

cerintelor

Inceperea executiei lucrarii numai la constructii autorizate in conditiile legii si cu proiectele verificate despecialist

Remedierea pe proprie cheltuiala a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executiecat si in garantie

CAPITOLUL 2

1. Precizati si comentati un model de descompunere ierarhizata a sistemului cladire?Un model posibil de descompunere ierarhizata a sistemului cladire este:

-Sistemul cladire > Subsisteme functionale > subansambluri constructive > elemente de constructii >

componente ale elementelor de constructii

Modelul are la baza notiunea de subsistem functional constrcutiv fiecare fiind format din

subansambluri constructive . La randul lor subansamblurile constructive sunt alcatuite din subsistem proprii

denumite elemente de constructii iar acestea in subsisteme propri denumite componente.

2. Indicati , definiti si comentati cele 5 subsisteme functional constructive ale oricarui sistem cladire. Spatiul inchis: volumul separat de cladire , din mediul natural, inchis si protejat in raport cu acesta. Structura : portiunea din sistemul cladire care ii asigura acestuia rezistenta si stabilitate mecanica. Anvelopa: portiunea din sistemul cladire care ii asigura inchiderea in raport cu mediul natural Separatiile interioare: portiuni ale sistemului cladire, care nu sunt in contact cu mediul exterior Separatiile exterioare: portiuni ale sistemului cladire aflate in contact numai cu mediul exterior

3. Precizati si comentati alcatuirea unui subansamblu de tip cadruSubansamblu constructiv de tip cadru este alcatuit din elemente de constructie de tip stalpi si grinzi.

Asamblarea stalpilor si grinzilor se face prin legaturi de tip incastrare sau articulare in zonele de nod,

asigurand cadrului invariabilitate geometrica.

4. Precizati si comentati alcatuirea in camp a unui subansamblu structural de tip planseu .Orice placa de planseu are in principiu o alcatuire complexa , din care nu poate lipsi componenta de

rezistenta si componenta de uzura, numita pardoseala.


12/32

Alte componente mai pot fi :

- Componenta izolanta fata de zgomotul de impact- Componenta termoizolanta- Componenta de egalizare- Componenta de finisaj

5. Precizati schematic si comentati semnificatia traditional a termenilor infrastructura si suprastructura.Infrastructura unei cladiri reprezinta partea situata sub nivelul cotei relative 0.00, care cuprinde fundatiile si

elemente constructive ale subsolului.

Supreastructura reprezinta partea cladirii situate deasupra cotei relative 0.00, care cuprinde elemente de

constructie cu rol de rezistenta , inchidere si compartimentare.

Reprezentarea schematic se face pe o cladire P+2 cu subsol (S+P+2)

6. Indicati principalele caracteristici generale ale unui acoperis cu pante mari. Exemplificarea cu ajutorul unuidesen schematic.

Se utilizeaza in cazul cladirilor joase (P,P+1,P+2,P+3) si se concepe astfel incat apa meteoric sa fie dirijata

rapid spre exterior.

Protectia hidrofuga este asigurata de invelitoare, aceasta fiind sustinuta de serpanta. De pe invelitoare apa

se scurge , fiind colectata la nivelul jgheaburilor si din aceasta in burlane.

Protectia termica este asigurata printr-un strat termoizolant peste placa ultimului planseu (polostiren

extrudat sau vata mineral semisolida)


13/32

7. Indicati principalele caracteristici generale ale unui acoperis cu pante mici (tip terasa). Desene explicateive.Acoperisurile cu pante mici (1% - 7%) sunt dirijate de regula catre interior. Protectia hidrofuga este

asigurata de un strat hidroizolant fara discontinuitati (etans) , iar protectia termica de un strat de polistiren

sau vata minerala.

Pentru realizarea pantelor se utilizeaza un strat de beton simplu numit beton de panta. Colectarea apei

se face prin intermediul unor coloane de scurgere.

8. Indicati principalele caracteristici functional constructive ale unui planseu. Desene explicative.Planseele se intind pe toata suprafata cladirii si sunt structurale. Continuitatea lor este intrerupta doar

local in zona casei scarii.

Planseul peste un anumit nivel este compus din placi de planseu delimitate formal de elementele de

reazem (pereti structurali, grinzi). Majoritatea placilor sunt rezemate pe 4 laturi , dar exista situatii cand

rezemarea se face pe 2-3 laturi si chiar in consola.

9. Care sunt principalele categorii de spatii functionale din cladirile civile? Definiti si dati exemple din sferacladirilor de locuit.

Principalele spatii functionale la cladirile civile sunt:

Spatiile utile: spatii inchise in care urmeaza sa se desfasoare activitatea principala ( camera de zi sidormitoare)

Spatii anexe: spatii in care au loc activitatii auxiliare celei principale(bucatarie, camara, baie , WC)

Spatii de circulatie: spatii care asigura legatura intre spatiile utile si spatiile anexe ale unui nivel siintre un nivel si altul (coridorul, holul)


14/32

10.Definiti notiunile arie locuibila si arie utila a unui apartament.Aria locuibila este un indicator de calitate, notat Al si reprezinta suprafata camerelor de locuit.

Aria utila este un indicator de calitate notat Au si este alcatuita din suprafata locuibila, la care se adauga

suprafetele anexe si suprafetele spatiilor de circulatie.

11.Definiti indicatori Ac si Acd . Care este relatia aproximativa intre Ac si Acd? Cateva valori exemplificative pentrudiferite tipuri de apartamente de Au.

Ac arie construita . In cazul cladirilor cu un singur nivel, valoarea sa este egala cu aria suprafetei delimitate

de conturul exterior. In acest caz : Ac ~ (1,2 1,25) Au

Acd arie construita desfasurata, apare in cazul locuintelor dezvoltate pe mai multe niveluri, iar valoarea lui

se calculeaza cu relatia : Acd = Ac, nivel

apartament cu 2 camere: 58-61 m apartament cu 3 camere: 74-80 m apartament cu 4 camere: 90-95 m

12.Prezentati si comentati problematica geometrica de plan si de volum a cladirilor sub aspectul conceptieistructurale.

Romania este o tara seismica, iar cele mai recomandate sunt formele simetrice in plan, fara discontinuitati

bruste in elevatie. Neregularitatile in plan si in elevatie antreneaza concentrari de eforturi in zonele cu

discontinuitati geometrice.

13.Ce reprezinta rostul dintre doua cladiri? Care este rolul sau general, principalele tipuri de rosturi, si cum secaracterizeaza fiecare. Orientari.

Rostul reprezinta un spatiu intre doua diviziuni fizice care uneori se umple cu un mortar rigid, alteori cu

un mortar elastic, alteori este lasat liber.

Principalele categorii de rosturi sunt:

rosturile de continuitate: la imbinarea elementelor prefabricate , a blocurilor de zidarie rosturi de separatie: permit deformarea libera a elementelor separate.

14.Cum se clasifica cladirile de locuit dupa modelul de locuire? Comentarii.Dupa modul de locuire avem:

locuinte unifamiliale: care sunt cladiri cu un singur nivel, sau duplex(P+1) , avand dormitoarele si celputin un grup sanitar la etaj, iar accesul la acestea se face printr-o scara interioara.

locuinte colective (blocuri): sunt cladiri cu mai multe niveluri, in care in jurul casei scarii sunt dispusela fiecare nivel mai multe apartamente . Blocurile cu o scara blocuri punct, iar cu mai multe scari -

blocuri bara.

15.Care sunt in prezent principalele documente necesare emiteri unei Autorizatii de Construire?

Pentru eliberarea Autorizatiei de Construire sunt necesare: Certificat de urbanism Dovada titlului de proprietate asupra terenului Proiectul pentru Autorizatia de Construire eliberat de un proiectant autorizat


15/32

16.Care sunt principalele piese scrise si desenate ale PAC. Comentati si observatii.Proiectul in faza PAC trebuie sa contina:

memorii tehnice pe specialitatii referate de verificare intocmite de verificatorii de proiecte piese de arhitectura desenate piese de rezistenta desenate fara detalii de executie

Fiecare plan de nivel trebuie sa precizeze utilizarea spatiilor, suprafata acestora, elementele structurii de

rezistenta.

Sectiunile trebuie sa precizeze in mod obligatoriu cota 0.00 , cotele tuturor nivelurilor si pantelor

acoperisului.

Daca cladirea urmeaza sa se lipeasca de una invecinata trebuie indicate fundatiile si acoperisul acesteia si

modul de racordare de aceasta .

17. Indicati principalele elemente de alcatuire geometrica si constructive a scarilor (a elementelor si acomponentelor acestora)

Scara este un subansamblu structural format dintr-o succesiune de placi orizontale numite PODESTE , aflate

la cote de nivel diferite , intre care sunt intersectate placi inclinate prevazute cu trepte, denumite rampe.

Partea orizontala a unei trepte este denumita treapta, iar partea vericala contratreapta.

Dimensiunile l si h ale unei trepte trebuie sa respecte relatia 2h + 1 ~ 6064 cm , l = 2530cm h=1618cm.

18.Reprezentati in plan si in sectiune o scara cu o singura rampa de nivel. Exemplificati si comentati.


16/32

19.Reprezentati in plan si in sectiune o scara cu doua rampe paralele pe fiecare nivel. Explicati si comentati.

20.Pe planul unei scari cu doua rampe la 90 pe nivel , reprezentati sectiunile rabatute caracteristice.

21.Pe planul unei scari cu 3 rampe la 90 pe nivel reprezentati sectiunile rabatute caracteristice.

22.Precizati dispunerea in plan a peretiilor structurali la o cladire conceputa in sistem fagure. Comentarii.Sistemul Fagure consta in dispunerea peretilor structurali interior si exterior pe doua directii ortogonale.

Diafragmele exterioare sunt perforate de ochiuri de lumina (pt ferestre si usi exterioare) si trebuie sa aiba o

alcatuire puternic termoizolanta. Acest sistem acorda structurii o rigiditate mare la forte orizontale , si o

buna capacitate de rezistenta. Dar prezinta marele dezavantaj prin impunerea compartimentarii identice pefiecare nivel . Ea ne putand fi modificata in timp .

Din punct de vedere al partiului arhitectural acest sistem nu ofera nici un avantaj .


17/32

23.Prezentati dispunerea in plan a peretiilor structurali la o cladire conceputa in sistem cellular. Comentarii.In sistemul cellular diafragmele sunt dispuse la distante mari astfel incat sa inchida intre ele un asamblu de

incaperi ( de exemplu un apartament). Acest sistem incearca sa realizeze un anumit compromis intre

exigentele de rezistenta-stabilitate si cele de ordin functional-arhitectural.

Rigiditatea cadrelor unei structuri celulare ,la forte orizontala, este mult mai mica decat a diafragmelor.

24. Indicati printr-un desen schematic dispunerea cadrelor la o cladire de locuit. Comentarii privitoare lacaracteristicile arhitectural-constructive ale structurilor in cadre prin comparative cu cele cu pereti

structurali.

Fiecare stalp face parte din doua cadre plane, unul longitudinal si unul transversal. Fiecare cadru este

conceput sa preia incarcari vericale cat si incarcari orizontale.

Principalul dezavantaj al sistemelor structural in cadre il constituie rigiditatea scazuta la forte orizontale,

mult mai mica decat in cazul diafragmelor.

25.Prezentati prin desene schematice si comentarii, rezolvarile structural de tip dual.Sistemul structural tip dual reprezinta o solutie care combina flexibilitatea de organizare a spatiilor cu

flexibilitatea moderata la forte orizontale . Un astfel de sistem asociaza un asamblu de cadre plane cu un nr

de diafragme dispuse izolat sau grupat. Sistemele duale se adopta in cazul cladirilor inalte si foarte inalte.

26.Exemplificati prin desene si comentati principalele modalitati de amplasare pe lot a cladirilor de locuit.Dupa modul de amplasare pe lot, cladirile pot fi:

Capitolul 3

1. Care este diferenta dintre continutul traditional al notiunii de actiune si viziunea Directivei 93/106asupra acestei notiuni?

In sens traditional o actiune este orice cauza capabila sa genereze stari de solicitare mecanica intr-una

sau in mai multe diviziuni fizice ale unei constructii.

Directiva Europeana 93/106 defineste notiunea de actiune astfel: O actiune reprezinta orice cauza

capabila de a afecta conformitatea unei constructii sau a unei diviziuni ale acesteia in raport cu una sau mai

multe cerinte ale utilizatorilor.

2. Cum se clasifica agentii in functie de natural lor? Ce legatura este intre notiunile de agent siactiune ? Dar intre notiunile agent si incarcare?


18/32

In functie de natura lor , agentii pot fi:

agenti mecanici (greutate proprie,zapada,cutremur) agenti electromagnetic (radiatii solare,trasenete) agenti termici (variarii ale aerului exterior si interior,socuri termice) agenti chimici (umiditatea aerului,condens,apa meteorica) agenti biologici (bacterii,mucegai)

Actiunea este o influenta exercitata asupra unei constructii sau a unei parti a acesteia de catre diferiti

factori de mediu exterior sau interior numiti generic agenti.

Pentru calculul elementelor de constructii actiunile reale produse de agenti se modeleaza prin sisteme

de forta, deplasari sau deformari impuse. Prin aceasta modelare actiunile sunt transformate in incarcari.

3. Care este principala clasificare a actiunilor si care sunt criteriile pe care acestea le ia in consideratie?Principala clasificare a actiunilor le grupeaza astfel:

actiuni permanente (G) : greutatea proprie actiuni variabile (Q) : zapada , greutatea oamenilor ,greutatea mobilierului , etc. actiuni accidentale (A) : actiunea seismica

In Romania actiuniile accidentale se numesc Actiuni Exceptionale (Ae) datorita caracterului devastator sau

exceptional .

Criterile care se iau in considerare la aceasta clasificare sunt:

- durata de mafinestare cu intensitati semnificative.- frecvente de aparitie a acestor manifesteri.

4. Care sunt caracteristicile definitorii ale actiunilor permanente? Care sunt principalele actiuni de acesttip?

Actiunile permanente (G) sunt actiuni care au o probabilitate foarte mare de a dura toata viata

constructiei si a caror valoare are o variatie neglijabila in timp.

Cele mai reprezentative actiuni permanente sunt :

greutati proprii ale elementelor de constructie greutatile echipamentelor fixate pe constructie tasari diferentiale efectul de precomprimare

5. Care sunt caracteristicile definitori ale actiunilor variabile ? Care sunt principalele actiuni de acesttip?

Actiunile variabile (Q) sunt actiuni care au o probabilitate mica de a dura toata viatia constructiei si a caror

variatie in timp a valorii medii nu se poate neglija

Cele mai reprezentative actiuni variabile sunt:

greutatile oamenilor pe planseele cladirilor greutatile peretilor nestructurali pe placile si grinzile planseelor cladirilor greutatile mobilierului la cladirile civile si greutati ale utilajelor , materiilor prime si a

produselor finite pe planseele halelor industrial

impingerea pamantului, a fluidelor actiuni ale agentilor climatici exteriori


19/32

6. Care sunt caracteristicile definitori ale actiunilor accidentale? Care sunt principalele actiuni de acesttip?

Actiunile accidentale (A) sunt actiuni de scurta durata, dar de intensitate mare, a caror probabilitate de

aparitie pe o perioada de viata a unei constructii este foarte mica. In Romania actiunile accidentale au un

caracter devastator sau exceptional si din acest motiv se numesc in mod traditional actiuni exceptionale

Principalele actiuni de acest tip sunt:

actiunea seismica actiunea expliziilor din interiorul si din exteriorul cladirilor

7. Care este semnificatia teoretica si practica a notiunii valoare caracteristica a unei incarcari . In cazulunei actiuni (Q) care este notatia pentru valoarea caracteristica?

Valoarea caracteristica a incarcarii F se noteaza cu Fk si reprezinta o valoare caracterizata cu o

probabilitate mica de a fi depasita in sensul defavorabil sigurantei structurii. In cazul unei actiuni Q valoarea

caracteristica se noteaza Qk.

8. Comentati cele doua tipuri de stari limita din reglementarile romanesti actuale.Metoda starilor limita lucreaza cu valori de calcul ale incarcarilor obtinute din multiplicarea valori

caracteristice a incarcarii cu un coeficient partial de siguranta.

Fd = f * Fk

In reglementarile romanesti actuale sunt doua tipuri de stari limita:

SLS: se refera la comportarea elementelor structurale in conditii normale de exploatare.Potrivit acestor stari limita, la orice constructie nu trebuie sa se produca degradari care sa

necesite reparatii

SLU: se refera la siguranta oamenilor , a bunurilor adapostite si chiar a constructiei in sine. Inaceste stari limita se accepta aparitia unor degradari severe ale constructiei, unele practic

nereparabile dar nu se accepta colapsul constructiei

9. Ce reprezinta o grupare de actiuni? De ce este necesara definirea si utilizarea in proiectare a unorgrupari de incarcari?

O grupare de actiuni reprezinta o combinatie defavorabila de actiuni, posibila sa apara in timpul vietii

unei constructii.

Pentru orice grupare de actiuni se are in vedere efectul rezultant la nivelul sectiunilor caracteristice

deoarece acesta intervine in verificarea la SLU conform relatiei:

Ed Rd Ed- valoarea de calcul a efectului rezultant

Rd- valoarea de calcul a rezistentei sectionale

10.Prezentati si comentati o grupare de incarcari recomandata pentru calculul la S.L.U. a unui caprior desarpanta.

Pentru proiectarea la SLU a elementelor structurii unui acoperis actionat predominant de efectele zapazii

este indicata gruparea: 1.35 (Gk)j + 1.50 Zk + 1.05(Vk sau Uk)

(Gk)j valoarea incarcari caracteristice permanente jZk valoarea incarcari caracteristice din actiunea zapezi

Vk valoarea incarcarii caracteristice din actiunea vantului

Uk valoarea incarcarii caracteristice din exploatare (utila)


20/32

11.Cum se face in mod practic evaluarea incarcarilor permanente provenite din greutatea proprie aelementelor de constructie?

In mod practic stabilirea valori caracteristice a incarcari se face cu ajutorul dimensiunilor de proiect si a

greutatii tehnice a materialelor.

Greutatile tehnice sunt valori conventionale ale greutatilor specifice ale materialelor din elementele de

constructii.

Evaluarea greutatii se face cu relatia : G = * V

12.Care sunt cele doua scenarii de incarcare utila, ce se utilizeaza la proiectarea placilor de balcon sau deloggii? Ce situatii reale simuleaza acestea doua scenarii de incarcare?

In cazul placilor de balcoane si logii incarcarea utila de 2KN/m poate fi inlocuita cu o incarcare utila de 4

KN/m distribuita pe o fasie lata de 0.8 m in lungul balustradei , daca efectul acesteia este mai defavorabil.

Aceasta situatie corespunde unei aglomerari cu oameni pe toata placa sau in lungul balustradei pe o fasie de

0.8m

13.Care este incarcarea utila la care se dimensioneaza parapetii de siguranta si peretii structurali aicladirilor de locuit? Dar in cazul cladirilor scolare si administrative? De ce se are in vedere o asemenea

incarcare ( ce actiune posibila simuleaza)?

In cazul cladirilor de locuit incarcarea utila la care se dimensioneaza parapetii de siguranta si peretii

nestructurali este p=0.5 KN/ml. In cazul cladirilor scolare p=1.00 KN/ml.

Aceasta incarcare provine din posibilitatea de solicitare a balustradelor sau a peretilor ca urmare a

aglomerarilor .

14.Ce simuleaza incarcarea utila a unui caprior si care este valoarea actuala a acestei incarcari?Incarcarea utila a unui caprior simuleaza greutatea unui om incarcat cu scule si materiale. Valoarea

actuala a acestei incarcari este de p=1KN

15.Ce metoda simplificata se poate utiliza pentru stabilirea incarcarii utile datorate greutatii proprii aperetilor nestructurali usori? Care este modul concret actual de lucru cu aceasta metoda?

Calculul se face cu incarcare uniform distribuita (pp) pe intreaga suprafata a ochiului de planseu pe care

acesta reazama.


21/32

In mod concret daca se noteaza cu G* greutatea pe metru liniar a pretelui nestructural, in functie de

valorile acesteia se determina incarcarea utila de tip pp.

16.Comentati problema greutatii specifice a zapezii. Care este solutia de normativ a acestei probleme?Pe suprafetele orizontale , in absenta vantului zapada se depunde intr-un strat de grosime uniforma,

variabila in timp. Pe suprafete cu o inclinare mai mare de 60 practic nu exista depunere.

Asezata in strat zapada se indeasa sub propria greutate, sufera fenomene de topire si inghet . Din aceste

motiv in grosimea unui strat de zapada exista zone cu greutati specifice diferite.

Pentru lucrarile de proiectare , greutatea specifica a zapezii este exprimata printr-o valoare conventionala

:

z = 2.50 KN/m

17.Care este caracteristica dupa care s-a zonat teritoriul tarii din punctul de vedere al actiunii zapezii?(denumire, notatie, unitate de masura, semnificatie fizica, cateva valori)

Caracteristica dupa care s-a zonat teritoriul tarii din punct de vedere al actiunii zapezii este greutatea

stratului depus la nivelul solului, pe o suprafata orizontala in absenta vantului.

Aceasta se noteaza cu gz , iar sub notatia europeana So,K . Se masoara in KN/m.

So,K reprezinta valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol. Valori asociate lui So,K (in functie de zone)

sunt 1,5KN/m, 2KN/m , 2,5KN/m.

18.Care este denumirea si semnificatia fizica a caracteristicii Sk si care este relatia de calcul? (cu indicareadenumirilor si semnificatiei fizice a fiecarui factor din relatie).

Sk este o incarcare statica, distribuita pe un metru patrat de proiectie orizontala a acoperisului, a carei

valoarea caracteristica se determina cu relatia:Sk= Ce*Ct*So,K

Ce coeficient de expunere al amplasamentului

Ct coeficient termic al acoperisului

- coeficient de forma

So,K - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol

19.Care sunt valorile de normativ ale coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada pe unacoperis intr-o singura apa.

Pentru acoperisiuri intr-o apa , coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada are urmatoarele

valori.

30

0.8

30

60

0

20.Care sunt scenariile de distributie a zapezii pe acoperisurile in doua ape?


22/32

Se iau in considerare 3 scenarii de incarcare:

zapada distribuita uniform pe ambii versanti zapada aglomerata pe un versant si spulberata pe celalalt

21.Comentati rolul coeficientului Ce ( si valorile sale ) in cadrul trecerii de la valoarea So,K la valoarea Sk.Coeficientul de expunere a amplasamentului ia in calcul posibilitatea de spulberare a zapezii . In mod

practic se au in vedere 3 tipuri de expunere.

Expunere completa (Ce=0,8) amplasament deschis , plat in care sunt foarte posibile fenomenelede spulberare a zapezii

expunere partiala (Ce=1,00) amplasament cu denivelari , copaci si constructii , unde se potproduce spulberari nesimnificative

expunere redusa (Ce=1,2) amplasamente in care sunt foarte probabile fenomenele deaglomerare a zapezii

22.Comentati rolul coeficientului termic al acoperisului (si valorile sale) in cadrul treceri de la valoarea So,Kla valoarea Sk.

Coeficientul termic al acuperisului ia in calcul o eventuala topire a zapezii, datorata unor pierderii

excesive de caldura prin elementele de acoperis.

Pentru acoperisurile cu pod , cu o buna izolatie termica amplasata pe planseul de peste ultimul nivel,

invelitoarea se mentine suficient de rece si nu sunt posibile topirile zapezii . In acest caz Ct = 1,00.

23.Cum influenteaza rugozitatea amplasamentului valorile celor doua componente ale vitezei vantului?(desene comentate)

Cele doua componente ale vitezei vantului sunt direct influientate de nivelul rugozitatii:

- Rugozitate mica (zone cu cladiri , vegetatii si zone de relief putin inalte)- Rugozitate mare (zone cu cladiri inalte si foarte inalte )

Viteza vantului poate fi exprimate ca o suma a doua componente: U(h,)= Uh,med + Uh*()

componenta statica Uh,med reprezinta viteza medie a vantului in intervalul de timp considerat, lainaltimea h deasupra nivelului terenului

componenta dinamica Uh*() introduce variatia in timp a vitezei vantului, in raport cu vitezemedie.


23/32

24.Prezentati si comentati caracteristica presiune de referinta a vantului. Care sunt , in Romania, celemai intalnite valori pentru aceasta caracteristica.

In proiectarea cladirilor, modelarea actiunii vantului se face pornindu-se de la o presiunea de referinta,

notata qref asociata unei macrozone teritoriale . Ea este stabilita pe baza unei viteze medii determinata

astfel astfel:

masuratori facute in camp deschis la o inaltime de 10 m medierea este facuta cu valori instantanee masurate in interiorul unor intervale de 10 min

Pentru cea mai mare parte a tari valorile lui qref sunt de 0,4 si 0,5 KN/m.

25.Care este in prezent , modalitatea de trecere de la qref la valoarea incarcarii din vant pe un element deconstructie?( relatie matematica, denumire si semnificatia fizica pentru fiecare factor din relatie,etc)

w(z) = qref* Ce(z) * Cp

w(z) presiunea pe suprafata unei zone de anvelopa aflata la inaltimea Z

qref- presiunea de referinta a vantuluiCe(z) factor de expunere a suprafetei de anvelopa aflate la inaltimea Z

Cp coeficient aerodinamic de presiune al zonei de anvelopa considerata.

26.Care este actuala clasificare europeana a amplasamentelor constructiilor in functie de rugozitateamediului natural si construit?

Categoria I : terenuri expuse vanturilor venind dinspre suprafete intinse de apa. Teren plat sau usor ondulat

cu obstacole rare , sub 1,5m.

Categoria II : terenuri agricole, cu iarba. Terenuri cu obstacole mai mici de 10 m.

Categoria III: zone cu densitate redusa a constructiilor si zone impadurite.

Categoria IV : zone cu constructii si copaci mai mari de 15 m .

27.Pentru ce categorie de rugozitate a terenului , factorul de rugozitate Cr(h) are valori mai mici? Cumvariaza factorul Cr dupa inaltimea h?

Valorile lui Cr pentru o inaltime data h, sunt cu atat mai mari cu cat amplasamentul este mai deschis.


24/32

28.Pentru ce categorie de rugozitate a terenului , factorul de rafala Cg(z) are valori mai mici? Cum variazafactorul Cg dupa inaltimea z?

Valorile lui Cg(z) depind de inaltimea z fata de nivelul terenului si de gradul de rugozitate al zonei (are valori

mai mari in zonele rugoase) .

29.Exemplificati grafic o distributie reala, pe vericala si orizontala, a presiunilor produse de vant pesuprafetele peretilor exteriori ai unei cladiri.

30.Care este principiul adoptat pentru modelarea actiunii vantului pe diferitele elemente de anvelopa.Prezentarea pentru versantii unui acoperis in doua ape.

Pentru proiectarea curenta , reglementarile admit ca distributia presiuni din vant este diferita pe anumite

zone caracteristice. Pe fiecare din acestea distributia va fi considerata uniforma .

Capitolul 4

1. In ce perioada problemele termoenergetice ale cladirilor au inceput sa capete o importanta deosebita si dince cauza? Ce element suplimentar a aparut la mijlocul deceniului 10 al sec XX?

Intre 1973-1980 s-a declansat o criza energetica de proportii foarte mari care a condus la cresterea

pretului petrolului de circa 20 de ori.


25/32

La nivelul anilor 2000, economisirea tuturor formelor de energie era considerata in primul rand ca un

obiectiv esential al dezvoltarii durabile si in al doilea rand ca o problema de pret.

2. Care era la nivelul anilor 75 ponderea medie a consumului energetic anual destinat exploatarii cladirilor civilesi care era repartitia aproximativa a acestui consum pe tipuri mari de activitati.

La nivelul anilor 75 ,ponderea medie a consumului energetic anual destinat exploatarii cladirilor civile era

cca 36 %.

Repartitia aproximativa pe tipuri mari de activitati era:

65% era destinat incalzirii aerului 15% prepararii apei calde de consum (sanitar si menajer) 20% prepararii hranei, iluminatului, aparatelor electrocasnice, etc

3. Prezentati si comentati semnificatia termenului conformare termo-higro-energetica a cladirilor.Conformare termo-higro-energetica (C.T.H.E.) = alcatuirea corespunzatoare a cladirilor , in raport cu

obiectivul diminuarii necesarului energetic anual de incalzire a spatiilor , fara prejudicierea calitatii

higrotermice de iarna a acestora.

4. Care sunt denumirile, semnificatiile fizice si unitatile de masura ale caracteristicilor Q , , q ,H , , , Co , C ?Q cantitate de caldura [Wh]

flux termic [W]

q densitatea fluxului termic[W/m]

coeficient de coductivitate termica[W/(m*K)]

C coeficient de radiatie termica[W/mK4]

C0 valoare de referinta a lui C (corespunzatoare corpului negru) factorul rezistentei la vapori [adimensional]

5. Care sunt principalele caracteristici ale aerului umed (enumerare, denumiri, semnificatii fizice, unitati demasura, relatii reciproce, etc).

Principalele caracteristici ale aerului umed sunt:

- Umiditatea absoluta a aerului In aerul atmosferic, indiferent de temperatura , exista o anumita cantitate de apa sub forma de vapori

care se numeste umiditate absoluta si este notata

= cantitatea de apa sub forma de vapori , continuta intr-un m de aer umed [g/m].

- Umiditatea de saturatieUmiditatea efectiva a aerului nu poate depasi o valoare limita, denumita umiditate de saturatie s

[g/m].

Cu cat aerul este mai cald cu atat cantitatea maxima de vapori de apa pe care o poate retine e mai mare.

- Umiditatea relativaReprezinta raportul dintre umiditatea absoluta si umiditatea de saturatie corespunzatoare temperaturii

aerului la momentul considerat :

=

*100 [%]

6. Care sunt fenomenele de schimb termic ce intervin in Higrotermica Cladirilor? (enumerare, definire, figurischematice, comentarii)


26/32

q densitatea fluxului termic

Rsi rezistenta termica superficaiala interioara

Rse rezistenta termica superficiala exterioara

ti temperatura mediului interior

te temperatura mediului exterior

si temperatura suprafetei interioare

se temperatura suprafetei exterioare

C + R convectie + radiatie

Fenomenele de schimb termic ce intervin in Higrotermica Cladirilor:

convectia = fenomenul de schimb de caldura dintre suprafata unui solid si un fluid cu care acesta e incontact direct.

conductia = fenomenul de transport al caldurii , in interiorul unui solid sau intre doua corpuri solideaflate in contact direct.

radiatia = fenomenul de schimb de caldura intre suprafetele a doua corpuri aflate la distanta , darcare sunt cuplate termic prin intermediul aerului.

7. Care sunt relatiile practice de determinare a valorilor caracteristice qiC+R , qk , qeC+R

Valorile de proiectare ale lui Rsi si Rse sunt standardizate si se directioneaza dupa:

pozitia suprafetei (orizontala sau verticala) sensul fluxului termic (pentru suprafete orizontale) tipul mediului inconjurator al suprafetei

8. Cum se defineste regimul termic stationar ? Dar regimul termic nestationar ?Daca fluxul termic conductiv dintre doua puncte oarecare din masa elementului se mentine constant in

timp conductia termica are un caracter stationar .


27/32

Daca fluxul termic conductiv dintre doua puncte oarecare din masa elementului variaza in timp conductia

termica are un caracter nestationar.

9. nu10.Trasati calitativ diagrama de variatie a temperaturi printr-o placa tristrat la care 1 >2>3.

Panta ce-a mai mare apare in stratul cu cea mai mica conductivitate termica

11.Ce mecanisme de schimb termic intervin in cazul unei lame de aer de 4 mm grosime ? Dar in cazul unei lamede aer de 40 mm grosime?

In cazul unei lame de aer de 4 mm grosime schimbul termic se face conductiv, avand o rezistivitate

termica aproximativ Ra = 0.16 m C/W.

In cazul unei lame de aer de 40 mm grosime schimbul termic se face prin convectie si radiatie simultana

Ra= 0.18 m C/W

12.NU13.Definti notiunea de punte termica si o exemplificati prin desene.

Puntile termice = zone prin care , de regula , progaparea conductiva a calduri e mai intensa.

14.Pentru zona adiacenta unei nervuri intermediare a unui panou de fata tristrat, indicati calitativ variatia si sise ; desen comentat.

In sistemul de influenta termica a nervurii de b.a curbele termice sunt paralele cu axa OZ.


28/32

15. Indicati calitativ alura curbelor izoterme si a liniilor de flux termic prin zona unei intersectii de tip colt a doipereti exteriori identici ca alcatuire. Comentarii.

Liniile izoterme care in zonele de camp sunt paralele cu fetele celor doi pereti in vecinatatea coltului devin

hiperbole echilatere.

Liniile de flux termic , care sunt in permanenta normale pe liniile izoterme , in zona de influenta termica a

coltului sunt si ele tot hiperbole echilatere.

16.Care sunt obiectivele ce trebuie urmarite in conceptia si proiectarea zonelor singulare ale elementelor deanvelopa?

In proiectarea elementelor de anvelopa trebuie acordata o atentie deosebit de mare zonelor singulare

ale acestora , pentru a evita sau a diminua cat mai mult posibil efectul de punti termice .

17.Care sunt principalele surse de vapori de apa din interiorul spatiilor inchise? Comentarii.Pe timp de iarna aerul interior e mult mai umed decat cel exterior deoarece in interiorul incaperilor se

produc in permanenta vapori de apa, principalele surse fiind:

prezenta oamenilor flacarile deschise

spalatul, fiertul, uscatul si calcatul rufelelor.In medie pentru o familie de 4 persoane ce desfasoara o activitate casnica se ajunge la un total mediu zilnic

de cca 9,5 kg de vapori.


29/32

18.Cum explicati existenta pe timp de iarna a fenomenului de termodifuzie a vaporilor de apa prin elementelede anvelopa opace?

Pe timp de iarna vaporii de apa au in permanenta o tendinta de migrare de la interior spre exterior ,

incercand sa traverseze elementele de anvelopa ale cladirii. Este un fenomen similar si simultan cu cel al

transferului de caldura intre mediul interior si cel exterior.

Deoarece fenomen este asimilat unui fenomen de difuzie si pentru a se sublinia simultaneitatea lui cu cel

de transmisie termica se utilizeaza adesea notiunea de termodifuzie a vaporilor de apa .

19.Care este expresia practica actuala a caracteristici Rv a unui element de constructie? Indicati semnificatiafiecarui factor din aceasta expresie.

Rv= 50 * 108 dj * j

Rv= rezistenta la vaporii de apa a elementului

Produsul dj*jare notatia sj si denumirea grosimea stratului de aer echivalent

20.Exista vreo asemanare formata de expresiile lui x si px? Dar intre expresiile densitatiilor de flux termic si devapori? Comentarii.

21.Un obiect uma se gaseste intr-un mediu confortabil d.p.d.v. termic atunci cand........................acesta nu-si poate da seama daca prefera , pentru spatiul in care se gaseste , o temperatura mai ridicata

sau mai coborata.:)

22.Componenta obiectiva a confortului termic este legata de conditia........; care este exprimarea formala aconditiei obiective de confort termic?

.... de existenta fizica normala a omului care presupune mentinerea permanenta a temperaturii sale interne

la o valoare apropiata de 37.

23.Care este legatura dintre semnul si valoarea reziduului termic Q, caracteristicile mediului inconjurator sidisconfortul obiectiv produs?

Q = Qintern+ QprimitQcedat

Qpoate avea un semn sau altulDaca valoarea sa absoluta depaseste o anumita limita, organismul uman incepe sa realizeze o stare de

disconfort termic.

Sunt posibile doua situatii:


30/32

mediul incojurator este prea cald (cazul zilelor de vara) si cantitatea de caldura pe care organismul opoate evacua in exterior este insuficienta(Q >0)

mediul inconjurator este prea rece (cazul zilelor de iarna) si cantitatea de caldura pe care organismuleste obligat sa o cedeze acestuia este prea mare (Q


31/32

29.Care sunt principalele cai fizice prin care corpul uman schimba caldura cu mediul inconjurator. Comentarii.Principalele cai fizice prin care corpul uman schimba caldura cu mediul : convectia, radiatia, evaporarea

transpiratiei.

Schimbul de caldura prin convectie e legat in principal de temperatura din incapere, iar schimbul de

caldura prin radiatie este degajat in principal de temperatura suprafetelor ce delimiteaza incaperea.

30.Care este principala diferenta dintre aportul constructiei si al instalatiilor ei la mentinerea in cladiri a uneiambiante termice confortabile?

Pentru mentinerea in cladiri a unei ambiante termice confortabile aportul instalatiilor presupune un

consum energic activ . Acest consum este aproape permanent in zilele de iarna.

Aportul cladirii la realizarea aceluiasi obiectiv nu presupune nici cosum energic activ, ci doar chetuieli si

consumuri sporite in faza de proiectare , executie. Aceste cheltuieli se amortizeaza relativ rapid datorita

faptului ca se utilizeaza mai putin instalatiile de incalzire si implicit scade consumul de combustibil.

31.Cum este denumita caracteristica RT , cui este asociata , care este semnficatia ei fizica si care este relatia sacu RT

camp ?

RT = r * RTcamp

RT rezistenta termica corectata

RTcamp

rezistenta termica in camp

Datorita puntilor termice , performantele de izolare termica ale elementelor de anvelopa pot sa scada

chiar si cu 40 % - 50% . Ca urmare , in cazul unui element de anvelopa real, cu diferite zone de tip punte

termica , rezistenta termica a zonei de camp trebuie corectata cu efectul nefavorabil al acestora. Aceastacaracteristica termica de element e denumita rezistenta termica corectata, notata R`T.

32.Care este conditia de neaparitie a condensului pe suprafata interioara a unui element de constructie?si,min > r

si,min temperatura minima a suprafetei elementului

r temperatura de roua

33.Care este semnificatia fizica a caracteristicii rata orara medie de ventilatie si care este ordinul de marime alvalorii acesteia pentru sezonul rece al valorii acesteia pentru sezonul rece al cladirilor de locuit?

n=

= rata orara medie de ventilatie

V* - volumul de aer exterior necesar a fi introdus orar in incapere

V - volumul de aer al incaperii

Pentru sezonul rece n = 35% - 40%


32/32

civile 1 intrebaari

Documents

Transcript of civile 1 intrebaari