DREPT CIVIL SINTEZA-SEM 1, ANUL 1

Definitia dreptului civil: acea ramura care reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica

Principiile dreptului civil  

a) Principiile fundamentale ale dreptului roman- idei de baza ce se regasesc in intreaga legislatie a Romaniei ca stat de drept, in curs de consolidare (p.democratiei, egalitatii in fata legii etc)

b) Principii fundamentale ale dreptului civil : principiul proprietatii, egalitatii in fata legii civile, p. imbinarii intereselor personale, individuale cu cele obstesti generale

c) Principiile institutiilor dreptului civil – idei de baza ce se aplica fie numai intr-o institutie, fie in doua sau mai multe institutii ale dreptului civil (principiul consensualismului – forma actului juridic civil, p. ocrotirii bunei credinte, p fortei obligatorii etc)

Principiile fundamentale ale dreptului civil  

1) Principiul proprietatii – e consacrat in Constitutie si dezvoltat de normele dreptului civil

- art 41 : (1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege

- (2) Proprietatea privata este ocrotita in mode gal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi drepturi de prorpietate asupra terenurilor

- Nimeni nu poate fi expropiat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu prealabila despagubire

- Despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie

- Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care revin proprietarului

- Averea dobandita licit nu poate fi confiscata

1

- Proprietatea este publica sau privata : publica – apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale. Bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, plajele, marea teritoriala etc fac obiectul exclusiv al proprietatii publice

- Bunurile de prop.publica sunt inalienabile (dar pot fi date in administrare regiilor autonome/institutiilor publice, pot fi confiscate sau inchiriate), insesizabile si imprescriptibile

- Proprietatea privata – alienabile, sesizabile, imprescriptibile extictiv (prescpriptia extinctiva = stingerea dreptului la actiune neexercitat intermenul de prescriptie) dar prescriptibile achizitiv (Uzucapiunea - Mod originar de dobandire a drepturilor reale cu privire la un bun, prin posedarea neintrerupta a acestui lucru in tot timpul fixat de lege. Confor0 m art. 1864 Cod civil uzucapiunea este de doua feluri: de 10-20 ani si de 30 ani)

- Normele dreptului civil reglementeaza continutul si exercitiul dreptului de proprietate – posesia, folosinta si dispozitia (usus, fructus, abusus)

- Dreptul de proprietate publica este acela care apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura ori destinatia lor, sunt de uz sau interes privat

2) Principiul egalitatii in fata legii civile – pozitia subiectilor de drept civil fata de legea civila

3) Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale : „ Drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute in scopul de a satisface interesele personale, materiale si culturale in acord cu interesul obstesc potrivit legii si regulilor de convietuire

4) Principiul ocrotirii(grantarii) drepturilor subiective civile : art 26 Pactul International privind drepturile civile si politice ale omului : “Toate persoanele sunt egale in fata legii si au, fara discriminare, dreptul la o ocrotire egala din partea legii”

Ramurile de drept fata de care se delimiteaza dreptul civil

a) Dreptul constitutional si dr.civil

- Constitutia contine norme care consacra principii ale dreptului civil (proprietatii, egalitatii in fata legii)

- Principalele drepturi si libertati ale omului – care sunt si drepturi subiective civile ale cetateanului – sunt consacrate de legea fundamentala a tarii (ele fiind dezvoltate in norme cuprinse si in legi civile)

- Organele de stat, reglementate in Constitutie, sunt, d.p.d.v al dreptului civil persoane juridice (majoritatea)

- Garantiile juridice ale drepturilor subiective civile sunt stabilite de Constitutie

2

Deosebiri :

Drept civil : majoritare sunt raporturile patrimoniale, raporturile nepatrim.sunt retinute in masura in care continutul lor este alcatuit din drepturi subiective civile cu caracter nepatrimonial, subiectele raportului de drept functioneaza pe egalitate de pozitie juridica a partilor, normele cer simpla calitate de persoana fizica sau juridica

Drept constitutional : majoritare sunt raporturile nepatrimoniale, rap.nepatrim. sunt retinute in masura in care continutul lor este format din drepturi sau libertati fundamentale ale cetateanului, subiectele raportului se afla pe pozitii de subordonare, normele cer subiectelor sale o calitate speciale – organ de stat

b) Dreptul administrativ si dr.civil

Deosebiri :

Drept civil : predomina raporturile patrimoniale, subiectele raportului de drept functioneaza pe egalitate de pozitie juridica a partilor, normele cer simpla calitate de persoana fizica sau juridica, predomina normele dispozitive

Drept administrativ : nepatrimoniale, subiectele raportului se afla pe pozitii de subordonare, e necesar ca macar un subiect sa fie un organ al administratiei publice, predomina normele imperative

c) Dreptul financiar si dr.civil

Drept civil : predomina raporturile patrimoniale, , predomina normele dispozitive

Drept financiar : patrimoniale, , e necesar ca macar un subiect sa fie un organ al statului cu atributii fiscale, predomina normele imperative

d) Dreptul comercial si dr.civil.

Drept civil : patrimonial, nepatrimonial, subiectele raportului de drept functioneaza pe egalitate de pozitie juridica a partilor

Drept comercial : patrimonial, nepatrimonial, subiectele raportului de drept functioneaza pe egalitate de pozitie juridica a partilor, una din parti trebuie sa fie comerciant

e) Dreptul familiei si dr.civil

Drept civil : predomina raporturile patrimoniale, , predomina normele dispozitive

3

Drept familiei : nepatrimoniale,predomina normele imperative, cazul special al raportului parinte-copil-minor

LEGEA CIVILA CA IZVOR AL DREPTULUI CIVIL

1) Legile:

a) Constitutia

- parlamentul adopta legi constitutionale, organice si ordinare

b) Codul civil roman

- avand ca model Codul civil francez, de la 1804, Codul civil roman a fost adoptat in 1864 si a intrat in vogoare la 1 decembrie 1865.

- Alcatuit din : Titlu preliminar : « Despre efectele si aplicarea legilor in genere » si 3 carti : Cartea I – Despre persoane (in prezent abrogata), Cartea II – Despre bunuri si deosebitele modificari (4 titluri), Cartea III – « Despre diferitele moduri prin care se dobandeste proprietatea (XX titluri)

c) Alte legi civile

- Codul Familiei (Legea 4/1954 cu modificarile suferite)

- Legea 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare

- Legea 31/1990 privind societatile comerciale (republicata 33/1998)

2) Decretele

Stricto sensu, termenul de Lege desemneaza actul normativ ce emana de la puterea legislativa – Parlamentul Romaniei, avand aceasta denumire

Latu sensu prin lege desemneaza si celelalte acte normative : decrete, hotararile guvernului etc

Decrete exemplu : Decretul 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice

3) Hotararile si ordonantele Guvernului Romaniei

a) Hotararile Guvernului Romaniei

ex : Horatarea 280/1990 privind vanzarea de marfuri, prestarea de servicii, executarea de lucrari cu plata in rate etc

4

b) Ordonantele Guvernului Romaniei

2 categ : ordonante simple ( in temeiul unei Legi de abilitare) si ordonante de urgenta (in lipsa unei Legi de abilitare emise de Parlament in cazul ivirii unor imprejurari exceptionale)

Obiceiul (cutuma) – reprezinta o regula de conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat, in virtutea deprinderii ca norma socotita obligatorie

- obiceiurile la care trimit, in mod expres, anumite texte din acte normatie nu pot fi socotite ca izvoare de drept distincte de aceste acte normative ci ele fac parte din dispozitia normelor juridice respective, prin incorporare

- obiceiurile la care normele juridice cuprinse in acte normative nu fac trimitere, dar au valoare de izvor de drept, disctinct , pot fi folosite in interpretarea unor acte juridice

Regulile de convietuire sociala (morala) – nu constituie izvor de drept distinct dar in masura in care legea face trimitere la ele, atunci sunt incorporate de actul normativ respectiv

Concluzie : - sunt izvoare ale dreptului civil numai actele normative( reglementari interne si externe)

- obiceiul (cutuma) si morala (bunele moravuri), practica judiciara (precedentul judiciar) si doctrina nu sunt si nu pot fi izvoare distincte ale dreptului civil

APLICAREA LEGII CIVILE

Legea civila actioneaza sub 3 aspecte :

A) pe o anumita durata – aplicarea legii civile in timp

B) pe un anumit teritoriu – spatiu

C) cu privire la anumite subiecte – asupra persoanelor

Principii si exceptii prinvind actiunea legii civile in timp

2 principii   :

1) Principiul neretroactivitatii legii civile noi

- regula juridica potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa adoptarea ei, iar nu si situatiilor anterioare, intr-o alta formulare : trecutul scapa legii civle noi

2) Principiul aplicarii imediate a legii civile noi

5

- indata ce a fost adoptata, legea noua se aplica tututor situatiilor ivite dupa intrarea ei in vigoare, excluzand aplicarea legii vechi

Exceptii principii   :

- retroactivitatea legii civile noi – isi poate gasi aplicarea numai daca este consacrata expres in legea noua

- ultraactivitatea (supravietuirea) legii civile vechi – aplicarea, inca o timp oarecare a legii vechi, desi a intrat in vigoare legea noua

Principii si exceptii prinvind actiunea legii civile in timp

Aspectul intern al aplicarii legii civil in spatiu se rezolva simplu, tinand seama de regula: actele normative civile care emana de la organele centrale de stat se aplica pe intreg teritoriul tarii, iar reglementarile civile ce emana de la un organ local se aplica doar pe teritoiul respectivei unitati admnistrativ-teritoriale (jutdet). O exceptie : in teritoriile din Transilvania si nordul Moldovei se aplica prevederile Decretul-lege nr 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile functiare (care contin sistemul publicitatii imobiliare reale), iar in restul teritoriilor se aplica dispozitiile Codului Civil si ale C.pro.civ

Aplicarea legii civile asupra persoanelor

D.p.d.v al sferei subiectelor la care se aplica, legile civile se impart in 3 categ :

- legi civile cu vocatie generala de aplicare - aplicabile pers fizice si juridice (Codul civil)

- legi civile cu vocatia aplicarii numai persoanelor fizice (Codul Familiei)

- legi civile cu vocatia aplicarii numai persoanelor juridice (Legea 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice ca regii autonome si societati comerciale)

Interpretarea legii civile

Def: Operatiunea logico-rationala de lamurire, explicare a continutului si sensului normelor de drept civil, in scopul justei lor aplicari, prin corecta incadrare a diferitelor situatii din viata practica in ipotezele ce le contin.

Clasificarea interperetarii l.civile   :

6

A ) in functie de forta sa   (obligatorie, neobligatorie)   :

- Interpretarea oficiala – care este facuta, in exercitarea atributiilor ce-i revin potrivit legii, de catre un organ de stat apartinand puterii legislative, executive ori judecatoresti

daca interpretarea provine de la insusi organul de stat care a edictat actul normativ supus interpretarii, interpretarea oficiala se numeste autentica. Tot autentica este si interpretarea ce provine de la un organ obstesc investit de lege cu prerogativa reglementarii anumitor relatii la care participa

int.oficiala data de organele puterii judecatoresti este numita si interpretare juridica

- Interpretarea neoficiala – aceea care se da legii civile in doctrina, ori de catre avocat in pledoariile sale in fata instantei judecatoresti

B) in functie de rezultatul interpretarii

- Interpretarea literala – impusa de concluzia ca, intre formularea textului legal interpretat si cazurile de practica ce se incadreaza in impoteza sa, exista concordanta, nefiind motive de a extinde sau restrange aplicatiunea dispozitiei in cauza

- Interpretarea extensiva – impusa de concluzia ca intre formularea textului legal interpretat si cazurile de practica nu este concordanta, in sensul ca textul trebuie extins si asupra unor cazuri care nu se incadreaza in litera (formularea textului)

- Interpretarea restrictiva – formularea este prea larga

C) in functie de metoda de interpretare

- Interpretrea gramaticala – lamurirea intelesului unei dispozitii legale civile, pe baza regulilor gramaticii, tinand seama de sintaxa si morfologia propozitiei ori frazei.

- Interpretarea sistematica – lamurirea intelesului unei dispozitii legale, tinandu-se seama de legaturile sale cu alte dispozitii din acelasi sau al .act normativ.

Reguli de interpretare logica a normelor de drept civil

3 reguli –

1) Exceptia este de stricta interpretare si aplicare

2) Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga

3) Legea civila trebuie interpretata in sensul aplicarii ei si nu in sensul neaplicarii

Argumente de interpretare logica

7

a) Argumentul per a contrario – atunci cand se afirma ceva, se neaga contrariul

b) Argumentul a fortiori (cu atat mai mult)- in baza acestui argument se ajunge la extinderea aplicarii unei norme, edictata pentru o anumita situatie, la un caz neregulamentar expres, deoarece ratiunile care au fost avute in vedere la adoptarea acelei norme se regasesc si in cazul dat

c) Argumentul de analogie – unde exista aceleasi ratiuni, trebuie aplicata aceeasi lege si solutie

d) Argumentul reducerii la absurd – numai o anumita solutie este admisibila

R A P O R T U L J U R I D I C

Def: rap.juridic este o relatie sociala – patrimoniala ori nepatrimoniala – reglementata de norma de drept civil

Caracterele raportului juridic civil   :

- caracter social : pe de o parte, prin reglementarea sa de catre norma de drept civil, relatia dintre oameni nu-si pierde trasatura sa de a fi relatie sociala, si pe de alta parte norma de drept civil nu se poate adresa decat conduitei oamenilor, in calitate de fiinte sociale cu ratiune

- caracter volitional – o relatie sociala devine raport de drept civil pentru ca acest lucru s-a voit, de catre legiutor atunci cand a fost adoptata norma juridica (norma – vointa de stat)

- caracterul de egalitate juridica a partilor – pozitia unei parti fata de cealalta

Partile raportului juridic civil

Persoana fizica – subiectul individual de drept – omul, privit ca titlular de drepturi si obligatii civile

Persoana juridica – subiectul colectiv de drept : 3 conditii : a) sa aiba o organizare proprie b) sa aiba un patrimoniu distinct c) sa aiba un scop determinat, in acord cu interesele obsesti

Categoriile subiectelor de drept civil

PERSOANE FIZICE :

- minorii sub 14 ani (fara capacitate de exercitiu)

- minorii intre 14 si 18 ani (capacit.de.exercitiu restransa)

8

- majorii (deplina capacit.de exercitiu)

- cu cetatenie romana, straina, fara cetatenie (apatrizi)si cu dubla cetatenie

PERSOANE JURIDICE :

- particulare sau private

- cooperatiste si obstesti

- mixte si…..

- juridice de stat

- nationalitate romana si straina

Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil

- in raporturile reale, avand in continut dreptul de proprietate, subiectul pasiv – nedeterminat – este constituit, intodeauna, din pluralitatea celorlalte subiecte de drept civil, in afara de titularul dreptului de proprietate

- coproprietatea – mai multe persoane detin in proprietate un bun sau cateva bunuri determinate, fiecare avand calitatea de coproprietar ; fiecare isi cunoaste cota ideala de drept (1/2 ¼) dar nu are determinata din bunul privit in materialitatea lui

- indiviziunea – mai multe persoane detin in proprietate o masa de bunuri, fiecare avand calitatea de coindivizar, fiecare isi cunoaste cota ideala de drept, dar nu are un anumit bun/bunuri pe care sa le detina in exclusivitate

- devalmasia – sotii detin bunurile comune, dobandite in timpul casatoriei, cu acest titlu juridic – partea e determinata

- in raporturile obligationale (de creanta) pluralitatea poate fi

- activa - mai multi creditori

- pasiva – mai multi debitori

- mixta – debitori si creditori

Regula si exceptiile in caz de pluralitate in domeniul raporturilor obligationale

Regula – divizibilitatea – in principiu, obligatiile civile sunt conjuncte , adica : 1) in caz de pluralitate activa fiecare creditor nu poate pretinde de la debitor decat partea sa. 2) in caz de pluralitate pasiva : fiecare codebitor nu este tinut decat pentru partea sa din datoria comuna

9

Exceptii de la regula  : solidaritatea (activa si pasiva) – in caz de sold.activa oricare dintre creditori este in drept sa pretinda intreaga datorie de la debitor ; - in caz de sold.pasiva – oricare dintre debitori poate fi obligat la plata intregii datorii

: indivizibilitate : oricare dintre codebitori este tinut de intreaga datorie

Continutul raportului juridic

Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – pers.fizica sau juridica – in virtutea careia acesta poate, in limitele dreptului si moralei, sa aiba o anumita conduita, sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva – de la subiectul paviv si sa ceara concursul fortei coercitive statului, in caz de nevoie

Clasificarea drepturilor subiective civile

A) In functie de opozabilitatea lor : absolute si relative

Dreptul subiectiv civil absolut este acel drept in virtutea caruia titularul sau poate avea o anumita conduita, fara a face appel la altcineva pentru a si-l realiza.

Caracteristici : - are cunoscut numai titularul sau

- ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere

- este opozabil tuturor - oblig tuturor de a nu-l incalca

Sunt absolute : drepturile personale nepatrimoniale si drepturile reale

Dreptul subiectiv civil relativ este acel drept in virtutea caruia titularul poate pretinde subiectului civil o conduita determinata, fara care dreptul nu se poate realiza .( drepturile de creanta)

Caracteristici : - are cunoscut titularul sau si subiectul pasiv

- ii corespunde o obligatie ce are ca obiect : a da, a face sau a nu face ceva

- opozabil numai subiectului pasiv determinat

-

B) In functie de natura continutului lor

10

Drepturi patrimoniale (continutul poate fi exprimat baneste, pecuniar – dreptul real si dreptul de creanta)

Dreptul real : dreptul in virtutea ceruia titularul sau isi poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva

Dreptul de creanta : subiectul activ – creditorul – poate pretinde subiectului pasiv – debitorul – sa dea, sa fca sau sa nu faca ceva

Categoriile de drepturi personale nepatrimoniale

1. Drepturi care privesc existenta si integritatea (fizica si morala) ale persoanei, precum si dreptul la viata, santate, onoare, etc.

2. drepturi care privesc identificarea persoanei : dreptul la nume, la domiciliu etc

3. drepturi decurgand din creatia intelectuala (recunoasterea ca autor a unei inventii)

C) Dupa corelatia dintre ele: principale si accesorii

Este principal acel drept subiectiv civil care are o existenta de sine statatoare.

Este accesoriu acel drept a carui soarta juridica depinde de existenta altui drept cu rol de drept principal.

Drepturile reale principale sunt :

1. dreptul de proprietate publica si privata

2. drepturile reale principale corespunzatoare dreptului de proprietate privata consacrate de Codul Civil ; dreptul de uz, uzufruct, abitatie etc

3. dreptul de administrare (folosinta) al regiilor autonome si institutiilor publice

4. dreptul de folosinta a cetatenilor care si-au construit locuinte proprietate personala pe terenuri atribuite de stat

5. dreptul de folosinta gratuita al persoanelor juridice fara scop lucrativ

6. dreptul de concesiune

7. dreptul de peemtiune

Drepturile reale accesorii sunt :

1. dreptul de ipoteca

2. dreptul de gaj (amanetul)

11

3. privilegiile

4. dreptul de retentie

D) In functie de gradul de certitudine conferit titularilor : drepturi pure si simple si drepturi afectate de modalitati

Este pur si simplu acel drept subiectiv civil care confera maxima certitudine titularului sau, intrucat nici existenta nici exercitarea lui nu depinde de vreo imprejurare viitoare

Este afectat de modalitati acel drept a carui existenta depinde de o imprejurare viitoare, certa ori incerta.

Modalitatile sunt : termenul, conditia si sarcina

ABUZUL DE DREPT

- exercitarea unui drept subiectiv civil cu incalcarea principiilor exercitarii sale.

Principiile sunt :

trebuie exercitat numai potrivit cu scopul lui economic si social

trebuie exercitat cu respectarea legii si moralei

cu buna credinta

in limitele sale (materiale sau juridice)

O B L I G A T I A C I V I L A

Clasificare:

1. In functie de obiectul lor : - obligatia de a da, a face si a nu face ceva

- obligatia pozitiva (a da, a face) si negativa (a nu face)

- obligatia de rezultat (determinata) ce consta in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat

- obligatia de diligenta (de mijloace) – indatorirea debitorului de a depunde toata staruinta pentru obtinerea unui rezultat, fara a se obliga el insusi la un rezultat. (doctor-pacient)

12

2 . Dupa opozabilitatea lor  : - obligatii obisnuite (incumba debitorului fata de care s-a nascut)

- obligatii opozabile si tertilor (strans legata de un bun, astfel incat creditorul nu-si mai poate realiza dreptul sau decat in concursul titularului actual al dreptului real asupra acelui bun, care este tinut si el de indeplinirea unei obligatii nascuta anterior, fara participarea sa – locatar, vinde lucru inchiriat)

- obligatii reale – indatorirea ce revine, potrivit legii, detinatorului unui bun, in considerearea importantei deosebite a unui astfel e bun pentru societate (detinator teren pt cutivare)

3 In functie de sanctiunea ce asigura respectarea obligatiilor civile  : - obligatii perfecte ( a carei executare este asigurata in caz de neexecutare de catre debitor, printr-o actiune in justitie si obtinerea unui titlu executoriu ce poate fi pus in executare silita

- obligatii imperfecte – executarea ei nu se poate obtine pe cale silita, dar odata executata, de buna voie de catre debitor, nu se mai restituie

OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Def : actiunea la care este indrituit subiectul-activ si cea de care este tinut subiectul pasiv

BUNURILE :

Def : o valoare economica ce este utila pentru satisfacerea nevoii materiale ori spirituale a omului si este susceptibila de apropriere sub forma dreptului patrimonial.

Clasificare :

A) In functie de natura lor si calificarea data de lege :

Bunuri mobile   : - prin natura lor (473 C.civ) – corpurile care se pot transporta de la un loc la altul

- prin determinarea legii – obligatiile si actiunile care au ca obiect sume exigibile

- prin anticipatie : C.civ nu prevede dar in doctrina, se admite : bunurile care prin natura lor sunt imobile dar pe care partile unui act juridic le considera ca mobile in considerarea a ceea ce vor deveni.

Bunuri imobile   : - prin natura lor (462- 465 C.civ) – fondurile de pamant si cladirile, morile de vant etc

13

- prin obiectul la care se aplica (417 C.civ) uzufructul lucrurilor imobile, servitutiile, actiunile care tind a revendica un imobil

- prin destinatie : animalele afectate la cultura, instrumentele aratoare, porumbii din porumbarie, stupii cu roi, oglinzile

B) Dupa regimul circulatiei lor juridice

Bunuri ce se afla in circuitul civil – acelea care pot face obiectul actelor juridice (bunuri care pot circula liber si bunuri care pot fi dobandite, detinute sau instrainate conditional – arme de foc si munitii)

Bunuri ce sunt scoase din circuitul civil – care nu pot forma obiectul actelor juridice (teritoriul Romaniei)

C) Dupa modul in care sunt determinate

Bunuri determinate individual – acelea care potrivit naturii sau vointei exprimata in actul juridic, se individulizeaza prin insusiri proprii, speciale.

Bunuri determinate generic – acelea care se individualizeaza prin insusirile speciei ori categoriei din care fac parte.

D) Dupa cum pot fi sau nu inlocuite in executarea unei obligatii civile

Bunuri fungibile - acelea care, in executarea unei obligatii, pot fi inlocuite cu altele fara sa afecteze valabilitatea platii

Bunuri nefungibile – nu pot fi inlocuite

E) Dupa cum folosirea lor implica sau nu consumarea/instrainarea lor

Bunuri consumptibile – acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui intrebuintare sa nu implice consumarea/instrainarea substantei

Bunuri neconsumptibile – poate fi folosit repetat, fara a fi necesara consumarea

F) Dupa cum sunt sau nu producatoare de fructe – frugifere, nefrugifere

G) Dupa cum pot fi sau nu impartite fara sa-si schimbe destinatia lor : divizibile si indivizibile

H) Dupa corelatia dintre ele : principale si accesorii

I) Dupa modul lor de percere : corporale, incorporale

J) Dupa cum sunt sau nu supuse urmaririi si executarii silite : sesizabile si insesizabile

14

IZVOARELE SI PROBA RAPORTURILOR JURIDICE CIVILE CONCRETE

Clasificarea izvoarelor raporturilor juridice civile

Dupa legatura lor cu fiinta umana : actiuni omenesti si fapte naturale

Dupa sfera lor : fapt juridic lato sensu si stricto sensu

Proba raportului juridic civil concret

Def : Mijlocul juridic de stabilire a existentei unui act sau fapt juridic, si prin aceasta, a dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile

Pentru a fi incuviinta de instanta proba trebuie sa indeplineasca urm.conditii :

- sa nu fie oprita de lege

- sa fie verosimila

- sa fie utila

- sa fie pertinenta

- concludenta

Mijloacele de proba :

Inscrisurile

Def : consemnarea, de date despre acte si fapte juridice, cu un mijloc adecvat pe un anumit support material.

Clasificare : Dupa scopul urmarit la intocmirea lor   : preconstituite (cele intocmite special pentru a servi ca probe), nepreconstituite (celelalte inscrisuri)

Dupa efectul lor   : - originare – intocmite pentru a dovedi incheierea, modificarea/incetarea unui act juridic civil

- Recognitive – intocmite pt o recunoastere a existentei inscrisurilor originare pierdute ori distruse

- confirmative- prin care se inlatura anulabilitatea unui act juridic civil, facandu-l valabil

15

a) Inscrisul autentic

Def : acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are drept de a functiona in locul unde actul s-a facut

Principalele categorii de acte autentice : inscrisurile autentice notariale, hotararile organelor jurisdictionale, actele se stare civila

Puterea doveditoare :

- mentiunile ce reprezinta constari personale ale agentului instrumentator, fac dovada deplina, neputand fi combatute decat prin procedura inscrierii in fals

- mentiunile ce privesc declaratiile partilor, fac dovada pana la proba contrarie

- mentiunile straine de obiectul inscrisului pot avea valoarea inceputului de proba scrisa

b) Inscrisul sub semnatura privata

Conditii speciale de valabilitate pentru anumite inscris.sub.sem.privata :

1) Conditia pluralitatii de exemplare

2) Conditia scrierii in intregime ori punerii formulei « bun si aprobat » inainte de semnare

3) Conditia ceruta testamentului olograf : sa fie scris, semnat si datat de mana testatorului

Marturia

Def : relatarea orala, facuta de o persoana, in fata instantei de judecata, cu privire la acte sauf apte litigioase, savarsite in trecut despre care are cunostinta personal

Reguli si exceptii privind administrarea probei cu martori

Regula generala : fapte juridice stricto sensu pot fi dovedite, neingradit cu martori

Art 1191 C.civ – 2 reguli :

« Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat prin act autentic sau sub semnatura privata. Nu se va primi niciodata o dovada prin martori in contra sau peste ceea ce cuprinde actul”

Exceptie : regulile de mai sus nu se aplica in cazul cand exista un inceput de dovada scrisa ( orice scriptura a aceluia in contra caruia s-a format petitia si care scriptura face a fi crezut faptul pretins)

16

Marturisirea (recunoasterea)

Prezumtiile

Def : consecintele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.

Clasificare :

a) Dupa autorul lor

- prezumtii legale (limitate numeric) : ce reprezinta opera legiutorului, determinate prin legeL

- actele ce legea le declara nule pentru ca le priveste facute in frauda dispozitiilor sale

- in cazurile cand legea declara ca dobandirea dreptului de proprietate rezulta din oarecare imprejurari determinate

- art 1202 : « Prezumtia legala dispensa de orice dovda pe acela in favoarea caruia este facuta. Nici o dovada nu este primita impotriva prezumtiei legale, cand legea in puterea unei asemenea prezumtii, anuleaza un act oarecare, sau nu da drept de a se reclama in judecata »

Dupa forta lor probanta, prezumtiile legale se impart in 2 categ : prezumtii absolute si relative

- prezumtii simple (nelimitate)  :- acelea stabilite de magistrat

A C T U L J U R I D I C C I V I L

Def: o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil concret

Clasificare

1) Dupa numarul partilor   :

Acte unilaterale – rezultatul vointei unei singure persoane(testamentul)

Acte bilaterale – vointa concordanta a 2 parti (contractul civil)

Acte multilaterale – mai multe parti – contractul civil de societate

2) Dupa scopul urmarit la incheierea lor-

Acte cu titlu oneros – in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial (vanzare-cumparare, locatiune, inchiriere)

Se subclasifica in :

17

- acte comutative – acele acte cu titlu oneros la al carui incheiere partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor

- acte aleatorii – nu cunosc intinderea…….

Acte cu titlu gratuit - prin care se procura un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial (donatia)

Se subclasifica in :

- liberalitati – acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat

- act dezinteresat – dispunatorul procura un avantaj patrimonial fara a-si micsora patrimoniukl (mandatul gratuit)

3) Dupa efectul lor   :

Acte constitutive –acel act juridic civil care da nastere la un drept subiectiv civil care nu a existat anterior

Act translativ – are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu (donatie, vanzare cumparare)

Act declarativ – are ca efect consolidarea si definitivarea unui dept subiectiv preexistent. (partajul)

4) Dupa importanta lor:

Act de conservare: - are ca efect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil(somatia)

Act de administrare – prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unui bun/patrimoniu (culegerea fructelor)

Act de dispozitie – are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (gaj)

5) Dupa continutul lor   :

Act patrimonial – are un continut evaluabil in bani

Act nepatrimonial

6) Duppa modul de incheiere   :

Act consensual : se incheie prin simpla manifestare de vointa

Act solemn –la incheierea lui manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prescrisa de leg

7) Dupa momentul producerii efectelor lor

18

Acte intre vii - actul juridic civil care-si produce efecte neconditionat de moartea autorilor lui

Acte pentru cauza de moarte - nu-si produce efectele decat la moartea autorului

CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

- capacitatea de a contracta

- consimtamantul valabil al partii ce se obliga

- un obiect determinat

- o cauza licita

Consimtamantul

Conditiile de valabilitate

- sa provina de la o persoana cu discernamant

- sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

- sa fie exteriorizat

- sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant

Viciile de consimtamant

EROAREA – falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil

Clasificare: eroarea – obstacol – cea mai grava forma a erorii – nulitate absoluta a actului

Eroarea – viciu – flasa reprezentare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului, fie asupra persoanei cocontractante

Eroarea – indiferenta – nu afecteaza

Conditii pentru ca eroare sa fie viciu de consimtamant

19

- elementul asupra caruia cade eroarea sa fi fost hotarator determinant pentru incheierea actului

- in cazul actelor bilaterale cu titlu oneros, este necesar ca si cocontractantul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade eroarea este determinant, hotarator

DOLUL SAU VICLENIA

Def : consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene pentru a o determina sa incheie un act juridic (eroare provocata)

Clasificare: - dolul principal si incident

Conditii pentru a fi viciu de consimtamant: sa fie determinant pentru incheierea actului juridic, sa provina de la cealalta parte

VIOLENTA – amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat

Conditi : - sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic

- sa fie injusta

LEZIUNEA – disproportia vadita de valoare intre doua prestatii

Obiectul actului juridic

Def : conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile/inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute

Conditii de valabilitate al obiectului juridic :

- sa existe

- sa fie in circuitul civil

- sa fie determinan/determinabil

- sa fie posibil

20

- licit si moral

Conditii speciale :

- cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv

- sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege

- obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului

Forma actului juridic civil – acea conditie care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea/modifica/stinge un raport juridic civil concret

Principiul consensualismului – conditia sau elementul actului juridic civil – care este forma sa – se supune regulii de drept numita principiul consensualismului care inseamna ca simpla manifestare de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia nastere in mod valabil d.p.d.v al formei care imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice

Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil

Forma ad validitatem – Instituirea de catre lege, a formei necesara pentru insasi valibilitatea actului tine seama de anumite motive/ratiuni :

1. atentionarea partilor asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juridice pentru patrimoniul celor care le fac

2. asigurarea libertatii si certitudinii consimtamantului

3. exercitarea unui control al societatii, prin organele statelor, asupra actelor ce prezinta importanta juridica

Insusiri :

- e un element constitutiv, esential al actului juridic – nerespectarea = nulitate absoluta

- e incompatibila cu manifestarea tacita de vointa – pp manifestarea expresa de vointa

- este esclusiva

Aplicatii : subrogarea in drepturile creditorului consimtita de debitor, ipoteca conventionala, testamentul, actele juridice intre vii de instrainare a terenurilor, contractele de arendare scrise, revocarea expresa a unui legat/la succesiune, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, exprimarea consimtamantului parintilor la adoptia de catre o persoana propusa de comisia pentru protectia copilului, actele constitutive ale asociatiilor si fundatiilor, al societatilor comerciale

Forma ad probationem – intocmirea unui inscris care sa probeze actul juridc civil

Caracteristici :

21

- este obligatorie

- nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de proba

- o exceptia de la principiul consensualismulu (caci manifestarea de vointa trebuie sa aiba forma scrisa)

Aplicatii : tranzactia, contractul de inchiriere a locuintelor, acordul petrolier, contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, contractul de reprezentare teatrala sau executie muzicala, contractul de asigurare

Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti

Modalitatile actului civil

Termenul

Clasificare : dupa criteriu efectului sau : suspensiv (amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative, pana la implinirea lui) extinctiv (amana stingerea exercitiului…….)

Conditia : un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta actului juridic civil

Reguli generale :

- conditia cauzala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului nici a debitorului

- conditia potestativa aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment pe care una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se intampla sau sa-l impiedice

- conditia mixta este aceea care depinde tordeauna de vointa una din partile contractante si de aceea a unei alte persoane

- conditia imposibila este nula

- obligatia este nula atunci cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea celui ce se obliga

- conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert. Ea nu suspenda executarea obligatiei ci numai obliga pe creditor a restitui ce a primit in caz de indeplinire a evenimentului prevazut in conditie

22

Clasificare si efecte

Dupa criteriu efectului, conditia este de doua feluri : suspendiva ( conditia a carei indeplinire depinde de nasterea actului juridic) si rezolutorie (depinde de desfiintarea actului juridic)

Principalele reguli de interpretare a actului juridic civil

- interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor

- cand o cauza este primitoare de 2 intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect

- termenii susceptibili de 2 intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului

- dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul

- cand e la indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga

Principiile efectelor actului juridic si exceptiile lor

1. Principiul fortei obligatorii

Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante

Def princip. : acea regula a efectelor actului juridic civil potrivit careia act jurid civ incheiat se impune autorilor sai intocmai ca legea

Exceptii : - in cazurile in care efectele nu se produc asa cum au dorit partile

2. Principiul irevocabilitatii actului juridic civil

- conventiile nu pot fi revocate prin vointa uneia din parti, ci numai prin acordul partilor

Exceptii : cazurile in care actului bilateral se poate pune capat prin vointa numai a uneia din parti (unilateral : autor)

Acte bilaterale – exceptii :

- orice donatiune intre soti in timpul maritagiului este revocabila

23

- mandatul se stinge prin revocarea mandatului sau renuntarea la mandat

Acte unilaterale – exceptii :

- testamentul este esentialmente revocabil

- retractarea renuntarii la mostenire

- consimtamantul parintilor pentru adoptia copilului

3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil

- regula potrivit careia aces tact produce efecte numai fata de autorii actului,neputand sa dauneze altor persoane

Parte = persoana care incheie actul juridic civil, fie persoanal, fie prin reprezentare, si in patrimoniul iri persoana careia se produc efectele actului juridic intrucat a exprimat un interes personal

Avand-cauza = persoana care, desi d.p.d.v juridic nu a participat la incheierea actului, totusi suporta efectele acestuia , datorita legaturii sale juridice cu partile actului. 3 categorii de avand-cauza :

- succesori universali si cu titlu universal (pers care dobandeste un patrimoniu, o universalitate, precum si : mostenitorul legal unic, legatarul universal, persoana juridica dobanditoare a unui patrimoniu prin efectul comasarii (fuziune si absorbtie)

- succesori cu titlu universal – dobandeste o fractiune dintt-un patrimoniu : mostenitorii legali, legatari cu titlu universal etc (1+2 o categ)

- succesori cu titlu particular – pers care dobandesc un anumit drept, privit individual : cumparatorul, donatorul etc

- creditorii chirografari – acei creditori care nu au o grantie reala pentru creanta lor (gajo ri ipoteca)

Excepti aparene :

- situatia avanzilor-cauza nu reprezinta exceptie deoarece :

- succesorii universali si cei cu titlu universal sunt « continuatori » ai autorilor lor, fiind, deci, asimilati partilor

- succesori cu titlu particular, iau locul partii actului juridic, iar dobandirea calitatii de avand-cauza se face cu acordul lor

- creditorii chirografari nu intra pt ca, pe de o parte, actul incheiat de debitor nu da nastere la drepturi si obligatii pentru ei, direct ci pentru debitor si dreptul de a ataca actul fraudulos izvoraste din lege, nu din actul debitorului inchiear cu tertul

24

- promisiunea faptei altuia – constituie numai in aparenta o exceptie, pt ca ceea ce se promite este propria fapta a promitentului, de a determina pe cineva sa adere la un act (tertul va fi obligat numai daca se obliga personal)

- simulatia – def : operatiunea juridica in care, printr-un acta parent public, ostensibil dar minicinos se creeaza o alta situatie juridica decat cea stabilita printr-un act ascuns, secret dar adevarat. 3 forme :

- actul fictiv : actul public e inchiat numai de forma, fiind contrazis de actul secret)

- actul deghizat : in actul public se indica un anumit act, pec and in actul secret se arata adevaratul act dorit de parti

- interpunerea de persoane – numai in actul secret se determina adevaratele parti

- reprezentarea : - procedeun tehnico-juridic prin care o persoana, numita reprezentant incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane, nmita reprezentat, in asa fel incat efectele actului se produc asupra reprezentantului

Excepie veritabila de la principiu :

- stipulatia pentru altul – actul bilateral prin care o parte convine cu cealalta parte ca aceasta din urma sa efectueze o prestatie in favoarea unei a treia persoane care nu participa la incheierea actului.

25