7/25/2019 Citate Despre Lume,Iluzie Sau Realitate

1/3

FIZICA CUANTICA

Totul a inceput in anul 1982, atunci cand la Universitatea din Paris, o echipa decercetatori, condusa de fzicianul Alain Aspect, a realizat ceea ce s-ar putea numiunul dintre cele mai importante experimente ale secolului trecut. izicianul !rancez siechipa sa au descoperit ca, su" anumite aspecte, particulele su"atomice, ca de

exemplu electronii, sunt capa"ile sa comunice instantaneu unele cu celelaltele,indi!erent de distanta care le separa, fe ca e vor"a de # metri sau de # miliarde de$ilometri. %e asemenea, intr-un !el, fecare particula pare sa cunoasca ceea ce !acecealalta. Toata pro"lema acestei descoperiri o constituie !aptul ca ea violeaza teorialui &instein, care spune clar ca nicio comunicare nu poate depasi viteza luminii. %inmoment ce calatoria cu o viteza super-luminica semnifca spar'erea "arierei timpului,aceasta perspectiva i-a !acut pe multi fzicieni sa incerce sa 'aseasca explicatiipentru acest !enomen.

( noua teorie a aparut) Universul e o holo'rama

Unii fzicieni, ca de exemplu %avid *ohm, de la Universitatea din +ondra, a introdustermenul de univers holo'rafc, intrucat el crede ca descoperirile lui Alain Aspectdemonstreaza !aptul ca realitatea o"iectiva nu exista, in ciuda aparentei salesoliditati. *ohm mai crede ca Universul este centrul unei !antasme, a unei holo'rame'i'antice si create remarca"il, pana la cele mai mici detalii.Pornind de la acest lucru, *ohm su'ereaza !aptul ca motivul pentru care particulelesu"atomice raman in contact unele cu celelaltele, indi!erent de distanta la care s-araa, nu s-ar datora unor proprietati misterioase ale acestora, ci pentru !aptul casepararea lor e doar o iluzie. &l ar'umenteaza !aptul ca, la un anumit nivel pro!und alrealitatii, asemenea particule nu sunt entitati individuale, ci extensii, ima'iniholo'rafce ale unui sin'ur lucru !undamental./odelul acvariu al holo'ramei

Pentru ca oamenii sa intelea'a mai "ine ceea ce a dorit sa arate, *ohm o!eraurmatoarea ilustratie. 0a ne ima'inam un acvariu care contine o "roasca testoasa.ma'inile din acvariu nu pot f vazute direct, cu ochii li"eri, asa ca au !ost instalatedoua camere video care o!era ima'ini din acvariu) o camera video aata in !ataacvariului, iar cealalta aata in partea opusa. iecare camera video are douamonitoare, pe care puteti sa vedeti "roasca testoasa. Pentru ca va uitati la douamonitoare, uneori veti avea impresia ca "roasca testoasa e di!erita, ca in acvariu seaa doua "roaste testoase, si asta pentru ca acele camere video sunt situate inun'hiuri di!erite.

%ar atunci cand va uitati cu atentie la cele doua "roaste testoase din monitoare, vetideveni constienti ca exista o le'atura intre ele. and o "roasca se intoarce, cealaltapare ca !ace si ea o intoarcere, putin di!erita 3datorita un'hiului camerei4, darechivalenta. %aca n-ati sti despre ce e vor"a, ati putea tra'e concluzia ca o "roascacomunica instantaneu cu cealalta, dar nu asta e realitatea.

reierul vazut ca o holo'rama

*ohm nu este sin'urul cercetator care a 'asit dovezi precum ca Universul nostru ar fo holo'rama. +ucrand independent in domeniul cercetarii neurolo'ice, mediculneuropsihiatru, 5arl Pri"am, de la Universitatea 0tan!ord 30UA4 a a6uns si el laconcluzia precum ca realitatea este de natura holo'rafca.

n !ormularea modelului holo'rafc, Pri"ram dorea sa ae initial cum si unde suntmemorate amintirile in creier. %e-a lun'ul a numeroase decenii de cercetari, o serie

7/25/2019 Citate Despre Lume,Iluzie Sau Realitate

2/3

de studii au aratat !aptul ca memoriile n-au o localizare specifca, find dispersate intot creierul. ntr-o serie de experimente realizate in anii 72, omul de stiinta 5arl+ashe a aat ca, indi!erent ce portiune de creier a unui so"olan era indepartata,memoria acestuia 3privind indeplinirea anumitor sarcini4 ramanea intacta. Ast!el,mecanismul memoriei parea unul de 'enul totul in fecare parte.

n anii 19:, Pri"ram a dezvoltat conceptul holo'rafc pentru a explica cum serealizeaza memorarea in!ormatiilor de catre creier. &l crede ca amintirile nu sestocheaza pe neuroni sau in mici 'rupuri de neuroni, ci in modele de impulsurinervoase care intersecteaza intre' creierul, la !el cum modele de lumini de laserintersecteaza intrea'a zona a unui flm continand o ima'ine holo'rafca. u altecuvinte, Pri"ram crede ca insusi creierul este o holo'rama.

0inteza teoriilor lui *ohm si a lui Pri"ram

%ar ce se intampla daca unim cele doua teorii explicate mai sus; Precum am maispus, con!orm teoriei lui *ohm aceasta lume fzica este doar o holo'rama< daca sicreierul e si el, la randul sau, doar o holo'rama, caci selecteaza doar anumite!recvente si le trans!orma matematic in perceptii senzoriale, atunci ce mai ramanedin realitatea o"iectiva; &a pur si simplu inceteaza sa mai existe=

LEGENDA CHINEZEASCA

>ndva, ?huan' ?hou s-a visat uture. e !ericit era uturele= &ra at>t de @nc>ntat ibucuros, nct nu mai tia c este Zhou. ns, deodat, s-a trezit i s-a mirat c este Zhou. Numai tia dac Zhou se visase fluture sau fluturele se visase Zhou. Aadar, ntre Zhou i fluturepesemne c eist o deosebire. Aceasta se numete !"ransformarea #ucrurilor$.

LUMEA SOFIEI DE JOSTEIN GAARDER

%A&A'(#A '&(A)"*+A fost odat un miriapod care putea dansa absolut fantastic cu cele o mie de picioare ale lui.nd dansa, se strneau toate animalele pdurii s se uite la el i toate erau ct se poate deimpresionate de arta sa corerafic. Numai un sinur animal nu putea s sufere dansulmiriapodului o broasc rioas/- um s fac eu ca miriapodul acesta s termine cu dansurile, se ndea ea. Nu putea s spun,pur i simplu, c nu-i plcea dansul. 0i nici nu putea s sus1in c ea ar fi dansat bine, cci n-avea s-o cread nimeni. n cele din urm, a clocit un plan diabolic.)-a aezat i a scris miriapodului o scrisoare. $(, nemaipomenitule miriapod2/ scria acolo. $*usunt o admiratoare devotat a artei tale nalte. 0i a vrea tare mult s tiu cum faci. 1i ridici adicpiciorul numrul 334 din stna i pe urm piciorul drept numrul 567 )au 1i ncepi dansul cnd

1i ridici piciorul drept cu numrul 38 i abia apoi piciorul drept cu numrul 9667 Atept rspunsultu. )alutri prieteneti. 'roasca./

nd miriapodul a primit scrisoarea aceasta, a stat s se ndeasc pentru prima dat n via1alui ce micri fcea eact dansnd. are picior i-l mica primul7 0i care picior venea apoi7&ezultatul7 :iriapodul nu a mai dansat niciodat.

;apacitatea de a ne mira este sinurul lucru de care avem nevoie de a fi filozofi buni;,

&omanul #umea )ofiei a aprut in

7/25/2019 Citate Despre Lume,Iluzie Sau Realitate

3/3

mcar timbru. n el i era adresat o ntrebare foarte simpl !ine esti tu7/. "oat seara )ofiemediteaz asupra acestei ntrebri, chiar si in fata olinzii, fr s seasc un rspuns concret.

n urmtoarea dimineat, fetita seste n cutie alt plic, mai mare, n care era o lec ie de filozofie,mai eact o lectie despre filosofii naturii. A a ncepe un adevrat curs de filozofie. n fiecare zi,)ofie primeste cte o lec ie nou despre filosofi din ce in ce mai apropia ti de timpurile noastre.

%rofesorul care i trimite aceste lectii scrise rmne ns un necunoscut. n timp ce prime te

scrisorile, fata ncerc s observe cine-ar putea fi acest profesor, de fiecare dat e ueaz ns nncercrile sale. %n ntr-o zi, cnd vede c plicurile erau aduse de un cine.

@up ce, n cele din urm, fetita si profesorul se ntlnesc, lucrurile ncep s devin si maiciudate. n scen intr un nou persona=, o oarecare ilde, din #illesand, care era de aceeasivrst ca si )ofieSuntem oare, ca si Sofie, personaje intro carte su! oc"ii unui cititor care este si e#personaj intro carte $ Suntem oare, prinsi in jocu# te%tua#ist a# unei repetitii infinite $

Descartesa=unea la concluzia c nu ne putem ncrede nici mcar n sim1uri, cci i ele pot sne nele B&napoi #a para!o#a pe'terii #ui (#aton)um po1i fi siur c ntreaa via1 nu e dectun vis7 @e unde ;Cndesc, deci eist2;. @escartes se referea la ;aran1ia; dat de @umnezeu ctot ceea ce cunoatem cu ra1iunea noastr corespunde unei realit1i adevrate. Apoi a=une la

teoria dualit1ii dintre materie i suflet. )pre deosebire de %laton ns, el i caut putea ntre celedou lumi, pe care o localizeaz undeva n creierul uman. +nutil de spus, tiin1a modern nu aconfirmat eisten1a acelui ;tunel de comunica1ie; ntre cele dou lumi.

Spino*aBolandezD sus1ine c 'iblia scris de apostoli Bnite oameniD con1ine erori umaneinerente. *ste dezmotenit de familie pentru aceast erezie. )pinoza spune c @umnezeu estelumea, ori c lumea este n @umnezeu Bsurprinztor de asemntor cu reliiile orientale, nu7D. *lsus1ine c totul Bmaterie, sufletD este o sinur substan1, @umnezeu adic.+umeBun empiristD sus1ine c ideile fundamentale BprimordialeD sunt reprezentri ale realit1ii,ele pot fi site n realitate. Apoi ns, creierul nostru compune mai multe idei la un loc Bca deeemplu un cal naripatD i n felul acest ob1ine idei compuse, care nu mai sunt neaprat oreprezentare eact a realit1ii. n felul acesta eplica ume cum noi putem avea idei care nueist n realitate, fr a face apel la o lumea a ideilor ca cea a lui %laton. reierul nostru se

folosete de foarfece i lipici pentru a ob1ine noi idei compuse. *u-l este la ume o reprezentarecompus, deci inerent posibil fals, o iluzie a unor idei compuse i schimbtoare n timp2 t deaproape de psiholoia modern... ume mai crede c nu putem face o distinc1ie ntre bine i ru,cci nu putem trece de la propozi1ii cum este lumea la altele care ne spun cum ar trebui s fie ea.anta fost primul filozof de profesie. >ant le da dreptate empiritilor, dar crede c i n ra1iuneeist premise importante pentru felul n care percepem lumea din =urul nostru. *ist deci niecondi1ii n noi nine care determin felul n care percepem noi lumea. @e eemplu >ant cspa1iul i timpul sunt dou forme de intui1ie ale omului. Aceste forme s-ar afla n contiin1anoastr naintea oricrei eperien1e. >ant crede deci c spa1iul i timpul sunt nsuiri ale min1iinoastre i nu ale lumii. Cndul este ca i apa dintr-un vas ia forma vasului Bformele de intui1ieD ncare se pune. #eea cauzalit1ii este valabil la >ant deoarece ra1iunea omeneasc eplic totce se ntmpl ca o rela1ie dintre cauz i efect Bcauzalitatea nu este astfel un fapt fizic, ci oform de intui1ie primordial a ndirii omuluiD. >ant e de acord cu ume c nu putem ti cum

este lumea ;n sine; ci doar cum o percepem noi. *l face o delimitare deci ntre ;lucrul n sine; i;lucrul pentru mine;. >ant mai crede c nu putem a=une la n1eleere siur a problemelorfundamentale. *l las loc pentru reliie acolo nu mai a=un nici eperien1a nici ra1iunea noastr.@ou lucruri sunt care l uimesc mereu cerul nstelat i leea moral din el. Acestea sunt odovad pentru el c @umnezeu eist.