Tot asa te cheama? Imi dau seama astazi ca sunt atatea lucruri pe care nu le stiam si resping fara incetare nesfarsirea acestui hau care ma inconjoara de cand ai plecat. Atunci cand singuratatea imi intuneca zilele, priveam adesea cerul, iar apoi pamantul, cu impresia de nestavilit ca esti pe undeva, pe acolo. Si asa a fost de-a lungul ultimilor ani, numai ca nu ne puteam nici vedea, nici auzi.Se pare ca am putea trece unul pe langa celalalt fara ca macar sa ne recunoastem.De cand ai plecat, am citit mereu, am vizitat atatea locuri cautandu-te, cautand un mijloc de a pricepe, de a afla ceva. Si cu cat intoarceam paginile vietii, cu atat bagam de seama ca intelegerea se departa de mine, ca in cosmarurile acelea in care fiecare pas inainte te da la fel de mult inapoi.

Arta se naste din sentiment.

Exista o varsta la care memoria vizuala pe care le-o pastram parintilor nostri se opreste, ca si cum iubirea ne-ar interzice amintirea de a-i fi vazut imbatranind.

Timpul este o dimensiune plina de particule de energie. Fiecare specie, fiecare individ, fiecare atom traverseaza aceasta dimensiune in mod diferit. Poate ca intr-o zi o sa-ti demonstrez ca timpul contine univers, si nu invers.

Atunci cand vom accepta sa punem sub semnul intrebarii teoriile pe care noi le-am nascocit, vom pricepe mult mai multe lucruri despre adevarata durata relativa a vietii.

La fel de ignoranti ca stramosii nostri, consideram ca tot ceea ce ne scapa si ne tulbura cunoasterea este paranormal ori ezoteric. Suntem o specie pasionata de cautare, dar careia ii este groaza sa descopere. Le raspundem temerilor noastre cu credinte, cam ca acei marinari din vechime care refuzau gandul calatoriei, incredintati fiind cam aflandu-se departe de certitudinile lor, lumea se termina intr-un hau fara sfarsit.

Eliberati-va de locurile acestea comune! Credinta tine de religie, spiritualitatea se naste din constiinta noastra, oricine ar fi sau am crede ca suntem. Credeti intr-adevar ca, dupa moarte, sufletele noastre ne supravietuiesc? Un lucru nu inceteaza sa existe numai pentru ca nu-l vedem cu ochiul liber!

Lucrul care nu poate sa reflecteze lumina este transparent, si totusi exista. Nici noi nu putem vedea viata atunci cand ne paraseste trupul.

Fiti foarte atent la ce-o sa va spun acum: nu va lasati! Ea s-a intors, ea este aici. Undeva pe acest pamant, va asteapta si va cauta. De-acum, clipele amandurora sunt numarate. Daca renuntati unul la celalalt, nu numai ca n-o sa va traiti vietile, ci, mai rau, o sa va pierdeti sufletele. Sfarsitul ambelor calatorii ar fi un haos de necrezut pentru voi, voi care sunteti asa de aproape de tinta. Cand o sa va recunoasteti, nu treceti unul pe langa celalalt.

Putin imi pasa de ce crede lumea si, de vreme ce ne casatorim, trebuie sa-ti marturisesc un lucru foarte important: machiajul nu conteaza, caci dimineata, cand ma uit la tine cand dormi, te gasesc mult mai frumoasa decat atunci cand te pregatesti pentru vreo serata. In zorii zilei, in intimitatea patului nostru, nicio alta privire nu o tulbura pe a mea. As vrea ca timpul sa ne aproprie si nu sa ne desparta, asa cum face de cateva saptamani incoace.

Ca sa cunosti obiceiurile cuiva, e de-ajuns sa-ti faci timp sa te uiti cum traieste.

De o suta de ori ii veni s-o ia in brate, de o suta de ori renunta.

O intalnire frumoasa e facuta din persoanele potrivite la momentul potrivit.

Singurul har pe care-l am, este acela ca-mi ofer ragazul de a-mi privi barbatul, copiii si prietenii, acesta-i felul meu de a-i intelege si de a-i iubi.

Vad doua luminite in ochii tai. Este un semn care nu insala.Una iti lumineaza mintea, iar cealalta, sentimentele. Barbatii complica intotdeauna totul. Bag de seama, pana la urma inima se frange daca o hartuiesti prea mult. Ca sa auzi ce-ti spune, e de-ajuns sa stii s-o asculti. Eu cunosc un mijloc usor...Maine dimineata, cand ai sa te trezesti, fii atent la primul chip care o sa-ti vina in minte, daca este acelasi cu cel al persoanei la care te gandeai pe cand adormeai, atunci vei afla ranspunsul la intrebarea care te chinuieste.

Nu cunosc decat o alchimie care confera frumusete varstei: sentimentul!

Crezi ca ne putem iubi atat de mult, incat moartea sa nu stearga amintirea? Crezi ca e cu putinta ca un sentiment sa ne supravietuiasca si sa ne readuca la viata? Crezi ca timpul ii poate reuni la nesfarsit pe aceia care s-au iubit indeajuns de tare ca sa nu-l piarda? Crezi?

Nu te insura impotriva dorintei tale numai pentru ca invitatiile au fost deja trimise!

Nu ea ne-a distrus relatia, ci noi am facut-o, fara ajutorul nimanui. Si unul si celalalt ne-am lasat dusi in niste vieti pe care le voiam cu orice pret asemanatoare. Dar trupurile nu ni se mai atingeau.

..un indiciu minuscul e de ajuns ca sa te-ntorci pe firul unei intamplari.

E locul unde ma simt cel mai aproape de ea, caci si locurile au o memorie a lor.

Ura este un sentiment care poate intretine pentru multa vreme forta vie a sufletelor noastre.

Sa iubesti, sa urasti inseamna sa-ti fauresti viata in loc sa stai s-o contempli. Sentimentul nu moare niciodata.

Se spune ca sentimentele adevarate nu mor, o sa continui sa te iubesc si dupa moarte.

Sa nu-ti fie niciodata frica sa iubesti. Eu te iubesc asa cum am iubit-o pe mama ta si cum o voi iubi pana la ultima mea suflare.

Daca ai sti cum te iubesc. Fara tine, niciun minut nu merita osteneala de a fi. Asculta-ma, cred ca nu mai am mult. Ultimele saptamani au fost cele mai frumoase din viata mea, nimic din ce-am trait nu-i pe masura fericirii pe care tu mi-ai oferit-o. Va trebui sa-mi promiti ca acum ai sa fii si tu fericit. Vreau sa traiesti. Nu renunta la fericire. In ochii tai exista atatea uimiri! Intr-o buna zi, ne vom reintalni, poate inca o data.