cinematografia engleza.docx

7/24/2019 cinematografia engleza.docx

1/7

Cinematografia Marii Britanii

Marea Britanie a dat dovada de o industrie a filmului semnificativa pe parcursul a mai mult de un

veac. In vreme ce productia filmelor au ajuns la un nivel record in 1936, Veacul de aur

regi!orii "avid #ean, Mic$ael %o&ell si Carol 'eed au produs cele mai cunoscute filme din acea

vreme.

"avid #ean (19)*+1991 a fost un producator, director, scenarist si editor de filme, cele mai

cunoscute din ele sunt- $e Bridge on t$e 'iver /&ai (1902 #a&rence of ra4ia (19652

"octor $ivago (19602 adaptari a nuvelelor lui "ic7ens- 8reat :pectations (19;62 si /ate ?inslet. @nele dintre cele mai filmele cu cea mai mare incasare de

4ilete din toata istoria filmului a fost facuta in Britania, aici se includ cele doua filme in serie

e:trem de vestite Aarr> %otter si ames Bond.

Identiatea industriei 4ritanice, si relatia cu Aoll>&ood+ul, au fost su4iect de de!4atere. Istoria

cinematografiei 4riatanice, de multe ori are de suferit in incercarea de a concura cu industria

cinematografiei americane.

Cariera producatorului le:ander /oda a fost marcata de acest scop, =cott, si artistii

interpreti sau e:ecutanti, cum ar fi C$arlie C$aplin si Car> 8rant, au o4tinut un succes in primul

rind prin munca lor in =tatele @nite ale mericii.

In 5))9, filmele 4ritanice au avut incasari de apro:imativ 5 miliarde dolari in intreaga lume si au

o4tinut o cota de piata de apro:imativ D la nivel glo4al si 1D in 'egatul @nit. @/

intreprinderile 4o:+office au totali!at 1,1 miliarde de lire sterline in 5)15, cu 15,0)),))) de

admitere.

Institutul de film 4ritanic a reali!at un sondaj de opinie d+re cele mai mari 1)) de filme 4ritanice

din toate timpurile, op BEI 1)) de filme 4ritanice.

%remiile anuale BE ga!duite in cademia Britanica de rte Eilm si elevi!iune sunt

ec$ivalentul 4ritanic al premiului cademiei.

de %ar7, #ondra, in 1**9 de

catre ?illiam Eriese 8reene, un inventator 4ritanic , care a patentat procesul in 1*9).

%rimii oameni care au construit si au rulat un aparat foto de 30 mm in Marea Britanie au fost

'o4ert ?. %aul si Birt cres.

i au facut primul film 4ritanic FFIncident at Clovell> CottageFF in fe4ruarie 1*90. Eratii #umiere

isi fac prima aparitie la #ondra in 1*96. "in 1*9* producatorul american C$arles @r4an e:tinde


2/7

sediul ?ar&ic7 rading Compan> in #ondra, pentru a produce filme 4ritanice, in cea mai mare

parte filme documentare si stiri.

Mai tir!iu el a format propria companie FFC$arles @r4an

radingFF care a produs primele filme colore.

Mu!eul ational de Mass+Media din Bradford a descoperit ca in 19)5 sau produs primele filme

colore, deasemeni producerea diferitor filme in acea vreme constituiau un eveniment de !i cu !i.

itlul anterior

pentru cel maivec$i film color care a folosit procesul G/inemacolour a fost

facut in 19)9 si a fost o metoda inferioara.

ceste filme colore au fost produse de d&ard 'a>mond urner din #ondra, el a patentat acest

proces color la 55 martie 1*99.

"esi cele mai vec$i filme 4ritanice au fost un eveniment de !i cu !i, la inceputul secolului 5) si+

au facut aparitia filmele narative de scurt metraj, in special comediile si melodramele.

HBamfort$H +companie pu4lica de film si ilustratie in or7s$are include, producatorii filmelor

populare si de pionerat ?illiam Aaggar si afacerea familiei sale in ?ales, Cecil Aep&ort$ +care aavut o importanta deose4ita referitor la cinematografia filmelor mute, Eran7 Motters$a& al carui

film H "aring "a>lig$t 'o44er>H a dat start genului de film urmarire.

%rimele filme au fost de multe ori in ton melodramatic, aici era o preferinta pentru scenarii care

au fost deja cunoscute de pu4lic, in special adaptari a pieselor de teatru ale lui =$a7espeare si

nuvelele lui "ic7ens.

In 195), in #ondra, a fost fondata compania Minerva Eilms, de catre actorul, producatorul si

regi!orul #eslie Ao&ard, si prietenul sau drian Brunel. ici au fost reali!ate filmele H$e

BumpH, H&ice &oH, HEive %ound 'e&ardH, si HBoo7&ormsH la care au participat . . Milne siC. u4re> =mit$.

"e la mijlocul anilor F5) industria 4ritanica a avut de pierdut in urma concurentei cu =tatele

@nite, care aveau o piata de desfacere mult mai mare.

In 191;, 50D din filmele pre!entate in Marea Britanie erau de origine 4ritanica, in 1956 acest

lucru a sca!ut cu 0D.

Cel mai vestit actor de comedie engle!a, C$arlie C$aplin se 4a!a pe Aoll>&ood. #egea

cinematografica a fost adoptata in 195, cu scopul de a stimula productia locala, ea necisita ca

cinematografele sa arate un anumit procent de filme 4ritanice.

ceasta lege din punct de vedere te$nic a avut succes, pu4licul de filme 4ritanice era din ce in ce

mai mare. "ar asta a avut efectul de a crea o piata de sla4a calitate. Eilme eftine efectuate in

scopul de a satisface cota.

< Hcota de mintuialaH precum era numita, care a devenit retinerea de!voltarii industiei. Cu toate

aceste, unii reali!atori de filme 4ritanice, cum ar fi Mic$ael %a&ell, a preluat mestesugul de a

face astfel de filme.


3/7

%erioada aparitiei sunetului.

Eilmul HBlac7mailH+1959, de lfred Aitc$coc7 este adesea considerat prima icercare de a pune in

practica sunetul, acest film are doua variante sonora si fara sunet. fost o parte de receptie, cu

un scor sincroni!at si efecte sonore. Eo:. %aul 'o4eson a fost distri4uit in roluri principale. "upa o perioada in

asteptare 195 de filme au fost lansate in 1936.

In 193 au crescut c$eltuielile pe piata de filme americane, si sa produs o cri!a financiara. "in

cele 6;) de companii de productie de filme 4ritanice inregistrate intre anii 1950+1936, in 193

erau active doar 5) tot in aceasta perioada sa reali!at o reinoire referitor la #egea de Eilm.

Innoirea #egii Cinematografice in 193* prevedea stimulari, ce constau intr+un test de calitate a

filmelor, referitor la toate companile de film din Marea Britanie, ca sa comase!e filmele de o

calitate inferioara, si pe piata sa ramina doar filme de inalta calitate. ici a avut influenta politica

mondiala, si asta a fost incurajat de investitiile americane si importuri. @n re!ultat a fost crearea

companiei de filem M8M+Britis$, si filiala 4ritanica a celui mai mare studiou american, care a

produs patru filme inainte de ra!4oi, printre care 8ood4>e, Mr. C$ips(1939.


4/7

oua companie initial a fost 4a!ata la "en$am =tudios. le:ander /orda insusi a pierdut

controlul asupra enings a inceput sa distinga seria sa de filme documentare, in unele ca!uri el

cola4rea!a cu unii co+directori. l reali!ea!a filmul #ondon Can a7e It cu actorul Aarr> ?at

in (19;), apoi #isten to Britain unde se filmea!a =te&art Mcllister (19;5.

@nitatea de Eilm Cro&n, parte a Ministerului de Informatii a preluat responsa4ilitatile @nitatii

de Eilm de 8%< in 19;). In aceasta perioada producatorul de film documentar 4ritanic %aul

'ot$a reali!ea!a filmele- ?orld of %lent>(19;3, #and of %romise (19;, Cit>

=pea7s(19; si multe altele.

Eilmele din Britania au inceput sa faca u! in productia filmelor, te$nici pentru filme

documentare. =e reali!ea!a filmul ?ent t$e "a> ?ell(19;5, un film despre ra!4oi adaptat de

la istoria lui 8ra$am 8reene, reali!at de producatorul l4erto Cavalcanti.

Multe alte filme au contri4uit la formarea unei imagini a natiunii pe timp de ra!4oi. Cele mai

cunoscute dintre aceste filme sunt In ?$ic$ ?e =erve (19;5, ?e "ive at "a&n (19;3,

Millions #i7e @s (19;3, si $e ?a> $ead (19;;.

In anii de ra!4oi parteneriatului intre producatorii de film Mic$ael %o&ell si meric %ress4urger

a dus la fondarea companiei de productie $e rc$ers, unde sau produs o serie de filme

influente intre anii 19;)+190), ca de e:emplu- $e #ife and "eat$ of Colonel Blimp (19;3,

Canter4ur> ale (19;;.

Compania de productie+film &o Cities Eilms reali!ea!a filmele- $is Aapp> Breed (19;;,

Blit$e =pirit (19;0, #aurence V (19;;, aceste filme sunt reali!ate prin

intermediul filiale 'an7, care la fel a reali!at o multime de filme importante inclu!ind pe oel

Co&ard+ actor, cantaret, romancier, poet, dramaturg, compo!itor, regi!or si pictor engle! in

cola4orare cu "avid #ean+ regi!or engle!, producKtor, scenarist i editor cel mai 4ine cunoscut

pentru reali!area unor filme epice.


5/7

Intre timp 8rains4oroug$ =tudios a reali!at seriile sale de melodrame ridicole dar e:trem de

populare inclusiv $e Man in 8re>(19;3, $e ?ic7ed #ad>(19;0. #a studioul de filme

4ritanice se evidentia!a actori ca Margaret #oc7&ood si ames Mason.

Cinematografia de dupa ra!4oi.

=pre sfirsitul anilor 19;),


6/7

succes inclu!ind $e #avender Aill Mo4 (1901, $e #ad>7illers (1900, dar compania a

incetat productia in 190*, dupa ce studiourile au fost deja cumparate de catre BBC.

"upa citeva roluri intr+o serie de filme 4ritanice, udre> Aep4urn a jucat primul ei rol important

in =ecret %eople (1905.

Cen!ura mai putin restrictiva spre sfirsitul anilor 190) a incurajat producatorii companieiAammer Eilm sa introduca in seriile lor filme de groa!a care au un succes comercial foarte 4un.

Incepind cu adaptarile lui igel /neale a seriilor de fictiune BBC, sau produs $e Luatermass

:periment (1900, Luatermass II (190, se produc primele filme de groa!a gotice in

culoare astfel ca- $e Curse of Eran7enstein (190, "racula (190*. Eirma Aammer Eilms a

cola4orat cu actorii engle!i %eter Cus$ing si C$ristop$er #ee+care se filmea!a in

"racula(190*. %eeping om (196), este trilerul foarte apreciat cu elemente de groa!a care

sunt sta4ilite in perioada contemporana, la acel moment a fost primit prost de critici, Mic$ael

%o&ell a finisat cariera sa.

Compania de filme Britis$ e& ?ave au inceput sa produca fime social realiste, de lung metraj,

comerciale lansate intre anii 1909+1963. #indsa> nderson, 8avin #am4ert si /arel 'eis! au

fondat in 19; un jurnal de film 4ritanic, foarte influent, care a activat un scurt timp, se numea

=euence, deasemeni Eree Cinema, fondata in 190), in nglia, un movement de film

documentar. "eclaratia facuta de Eree Cinema in 1906, afirma- ici un fiml nu poate fi prea

personal, imaginea ne vor4este, sunetele amplifica si comentea!a, dimensiunele sunt irelevante,

perfectiunea nu este un scop, o atitudine inseamna un stil, stilul inseamna o atitudine.

Eree Cinema includ in lista de filme pentru promovare, filmele documentare ale lui nderson-

ver> "a> :cept C$ristmas, deasemeni sunt pre!entate filmele lui on> 'ic$ardson, precum-Momma "onFt llo&.

Impreuna cu co+producatorul viitorului ames Bond, Aarr> =alt!man si dramaturgul o$n

'ic$ardson care a infiintat compania ?oodfall Eilms pentru a produce primele

lor filme artistice. ceste adaptari incluse de 'ic$ardson includ filmul #oo7 Bac7 in nger,

unde joaca 'ic$ard Burton, Claire Bloom si Mar> @re regi!at de on> 'ic$ardson. Eilmele lui

/arel 'eis! precum- =aturda> ig$t and =unda> Morning (196), filmele lui on>

'ic$ardson- aste of Aone> (1961, si filmele lui o$n =c$lesinger precum- /ind of

#oving (1965, Bill> #iar (1963, filmul lui #indsa> nderson- $is =porting #ife (1963,

sunt adesea asociate cu noua desc$idere despre clasa muncitoare, sau aspecte ta4u.

c$ipa regi!orului Basil "earden, scenaristului, regi!orului si producatorului Mic$ael 'elp$, au

facut filmele %ool of #ondon(190), si =app$ire(1909, astea au fost primele incercari de a

crea niste naratiuni despre tensiunea rasista si multiculturala Mrea Britanie in curs de de!voltare.

Eilmul lor Victim(1961, a fost un santaj in adresa $omose:ualilor.

nii 196)+...

"in 196) este un progres in cinematografele 4ritanice, studiourile americane revin la sustinerea

financiara a filmelor 4ritanice, in special cele valorificate pe 4a!a a =&inging #ondon,imaginea propagata de revista ime in 1966. Eilme precum "arling, lfie, 8eorg> 8irl, si

$e /nac7 Nand Ao& to 8et It, toate au e:plorat acest fenomen. Blo&up(1966, si mai


7/7

tir!iu ?omen in #ove(1969, arata pentru prima data nuditatea in filmele 4ritanice. In acest

timp producatorii de film Aarr> =alt!man si l4ert ' Broccoli com4ina in filmele sale diferite

stereotipuri in seriile de succes ames Bond, in rolul principal cu actorul =ean Conner>. %rimul

film "r. o(1965, a avut un succes pentru o perioada lunga, in ciuda faptului ca a avut o

promovare relativ mica, fara o desc$idere de succes.

%ina la momentul celui de+al trei+lea film,

cinematografia engleza.docx

Documents

Transcript of cinematografia engleza.docx