Cinematica Pistonului Si a Bielei

download Cinematica Pistonului Si a Bielei

of 7

Transcript of Cinematica Pistonului Si a Bielei

  • 8/17/2019 Cinematica Pistonului Si a Bielei

    1/7

      Cinematica mecanismului motor

    1. CINEMATICA MECANISMULUI MOTOR

    1.1 Cinematica pistonului

    Pistonul execută doar o mişcare de translaţie alternativă între cele două

     puncte moarte.Pe baza ipotezei că  =const . rezultă că unghiul de rotaţie al manivelei,

     = ·t  este proporţional cu timpul t . De aceea toate mărimile cinematice ale pisto-nului (spaţiul parcurs, viteza şi acceleraţia acestuia) vor fi exprimate în funcţie de

    unghiul   care indică poziţia mecanismului bielă-manivelă pe ciclu.Ca origine a acestei mişcări ( =0) se consideră poziţia mecanismului pen-

    tru care pistonul (bolţul) este la PMS.

    1.1.1 Spaţiul parcurs de piston 

    Considerând cazul general (mecanismul motor dezaxat) legea de variaţie aspaţiului parcurs de piston în funcţie de unghiul  , adică x p=f( ), se determină por-nind de la schema de mai jos (fig.1.5), unde mărimile unor segmente sunt următoa-rele :

  • 8/17/2019 Cinematica Pistonului Si a Bielei

    2/7

      Cinematica mecanismului motor

     pbs  xlr CP       coscos  

    OPs = r+lb OC = e 

    unde e este dezaxarea axei cilindrului faţăde axa de rotaţie a arborelui cotit; în mod

    normal e = (1…2) mm.Cum triunghiul OCPs  este drept-

    unghic, rezultă că : 

    22OC OPCP ss    adică 

    22coscos elr  xlr b pb

            

    de unde

       coscos22 bb p lr elr  x  Se scoate factor comun raza ma-

    nivelei r  şi se notează rapoartele r/lb =  , respectiv e/r =  , unde   reprezintă uncoeficient de compactitate a mecanismu-lui, iar    reprezintă dezaxarea specif ică amecanismului (cu cât   are valori maimari cu atât biela este relativ mai scurtă

    decât raza manivelei şi construcţia motorului devine mai compactă). Se obţine ex-

     presia :

     

      

     

     

      

     

          cos

    1cos

    11 2

    2

    r  x p   (1.7)

    Segmentul MM ’ poate fi exprimat din două triunghiuri dreptunghice du păcum urmează: er l MM  b        sinsin' , de unde :

           sinsinsinr 

    l

    e

    l

    bb

      (1.8)

    iar 22 sin1cos           (1.9)

    Fig.1.5 Schemă pentru determinareaspa ţiului parcurs de piston.

    O

    M’

    C

    M

    PMS Ps

     x p

    lb

    r  

      

    α 

  • 8/17/2019 Cinematica Pistonului Si a Bielei

    3/7

      Cinematica mecanismului motor

    Înlocuind cos   din (1.7) cu relaţia (1.9), se obţine expresia exactă a spaţiu-lui momentan parcurs de piston, numai în funcţie de unghiul   de rotaţie a arbor e-lui cotit şi de parametrii constructivi ai mecanismului ( şi  ).

    mmr  x p

     

     

     

     

     

      

     

    222

    2sin1

    cos1

    1         (1.10)

    Dacă mecanismul este normal şi axat (  = 0) se obţine expresia : 

    mmr  x p  

     

      

     

         22 sin1

    1cos

    11 (1.11)

    Pentru simplificarea expresiei (1.11) se dezvoltă radicalul în serie Fourierşi se obţine : 

    ...sin642

    31sin

    42sin

    21sin1sin1 6

    64

    42

    22222 2

    1

             

    Din dezvoltare se reţin doar primii doi termeni, deoarece pentru valori obiş-nuite ale lui , termenii m au valori neglijabil de mici când m>2. Înlocuind radica-lul din (1.11) se obţine relaţia aproximativă : 

     

     

     

     

       

           22

    2sin

    2cos1sin

    21

    1cos

    11 r r  x p  

    Făcând substituţia2

    2cos1sin2

        

      , rezultă : 

      mmr  x p  

         2cos1

    4cos1   (1.12)

    Expresia (1.12) poate fi scrisă  ca o sumă de două funcţii armonice dupăcum urmează : 

     pII  pI  p  x x x    

    unde

     cos1 r  x pI   - este armonica de ordinul I

  • 8/17/2019 Cinematica Pistonului Si a Bielei

    4/7

      Cinematica mecanismului motor

     2cos14  

    r  x pII   - armonica de ordinul II

    0

    10

    20

    30

    40

    50

    60

    70

    80

    0 30 60 90 120 1 50 1 80 2 10 2 40 2 70 300 3 30 3 60

    alfa [°RAC]

      x  p   I ,  x  p   I   I ,  x  p   [  m  m   ]

     Fig.1.6 Varia ţia x pI  ,x pII  ,x p = f( ) 

    1.3.2 Viteza pistonului 

    Reprezintă variaţia spaţiului parcurs de piston în timp; de aceea se obţine de-rivând relaţia (1.12) în raport cu timpul. Cum însă această expr esie este scrisă înfuncţie de unghiul   şi nu de timpul t , se recurge la un artificiu de calcul prezentatmai jos, respectiv se înmulţeşte şi se împarte relaţia de definiţie a vitezei pistonului

    cu d  .   

      

     

     

    dx

    dt 

    dx

    dt 

    t dxw

     pPP p     (1.13)

    Ca urmare:

     

      

       

    s

    mr w p       2sin2

    sin   (1.14)

    iteza pistonului mai poate fi scrisă ca sumă de două funcţii ar monice, dupăcum urmează : 

     pII  pI  p www    

    unde:  sinr w pI   - armonica de ordinul I

       2sin2 r w pII   - armonica de ordinul II

    x p

    x pIIx pI

  • 8/17/2019 Cinematica Pistonului Si a Bielei

    5/7

      Cinematica mecanismului motor

    Graficul de variaţie a vitezei pistonului (fig.1.8) se poate obţine prin puncte.

    Fig.1.8 Variaţia vitezei pistonului w pI  ,w pII  ,w p = f( )1.3.3 Acceleraţia pistonului 

    Prin definiţie, acceleraţia pistonului reprezintă variaţia vitezei în timp şi se

    obţine derivând expresia vitezei pistonului în raport cu timpul.

     

      

     

     

    dw

    dt 

    dw

    dt 

    t dwa PPPP     (1.16)

    adică: 

    2

    2 2coscoss

    mr a p         (1.17)

    Acceleraţia pistonului se anulează în punctele în care 022       coscosr   

    sau 0coscos2 2      , adică acolo unde viteza pistonului w p este maximă . La fel ca în celelalte cazuri, şi acceleraţia pistonului poate fi scrisă ca o sumă

    de două funcţii armonice, după cum urmează : 

     pII  pI  p aaa    

    unde :

    W pII

    W pI

    W p

    +W pmax

    α’wpmax

    α wpmax

    -W pmax

  • 8/17/2019 Cinematica Pistonului Si a Bielei

    6/7

      Cinematica mecanismului motor

       cos2

    r a pI    - armonica de ordinul I   2cos2 r a pII   - armonica de ordinul II

    Reprezentarea grafică a acceleraţiei (fig.1.9) se poate face prin puncte.

    -15000

    -10000

    -5000

    0

    5000

    10000

    15000

    20000

    0 45 90 135 180 225 270 315 360

    alfa [grd.RAC]

      a  p   I ,  a

      p   I   I ,  a  p   [  m   /  s   ^   2   ]

     Fig.1.9 Variaţia acceleraţiei pist onului a pI  ,a pII  ,a p = f( ). 

    1.4 Cinematica bielei

    Cinematica bielei se studiază ţinând cont că 

    aceasta are o mişcare plan- paralelă. Se poate considera că fiecare punct al bielei execută o mişcare de translaţie identică cu cea a punctuluiB (fig.1.10) şi o mişcare de rotaţie în jurul

     punctului B cu o viteză unghiulară dt d    şi

    cu o acceleraţie unghiulară 22 dt d      

    Mişcarea bielei se studiază, pentru un mecanism  bielă-manivelă normal şi axat, în funcţie deunghiul   care poziţionează biela pe ciclu.

    a) Spaţiul unghiular al bielei 

    Din triunghiurile dreptunghice BMM’

    şi OMM’ rezultă :  Fig.1.10 Schematizare pentru cinematica bielei 

    MM’

    r

    B

      

    O

    lb

     

    Λ>1/4 l b

  • 8/17/2019 Cinematica Pistonului Si a Bielei

    7/7

      Cinematica mecanismului motor

       sinsin' r l MM  b 

    , de unde    sinsinsin  

    bl

    r  şi în fine 

      grd    sinarcsin     (1.18)

    b) Viteza unghiulară a bieleiViteza unghiulară a bielei se obţine prin derivarea spaţiului unghiular în r a-

     port cu timpul :

     

      

     

     

        

    dt 

    dt 

    t d b    

    de unde

    s

    rad b

     

        22 sin1

    cos  (1.19)

    c) Acceleraţia unghiulară a bielei 

    Acceleraţia se determină prin derivarea, în raport cu timpul, a expresiei (1.19)

     

      

     

     

        

    dt 

    dt 

    t d  bbbb     adică : 

     

    222

    22

    23

    sin1

    sin1

    s

    rad b

     

          (1.20)

    Alura de variaţie a celor trei mărimi corespunzătoare cinematicii bielei se

     prezintă în fig.1.11. 

    Fig.1.11 Spaţiul, viteza şi acceleraţia unghiulară ale bielei