Cicluri OrogeneIn evolutia teritoriului Romaniei au fost indetificate efectele a 3 din cele 4 cicluri orogenice prealpine. A. Cicluri Orogenice Prealpine In timp geologic ciclurile orogenice prealpine au contribuit la formarea unor catene montane situate la contactul unor placi sau microplaci tectonice, care in evolutia lor au fost peneplenizate si transformate in platf rigide (cratoane). Analiza evolutiilor in ceea ce priveste placile tectonice are la baza principiile tectonice globale. In evolutia Pamantului sunt cunoscute urm cicluri orogenice: Arhaic, Proterozoic, Caledonian, Hercinic. 1. Ciclul Arhaic Este recunoscut prin faza tectogenetica Belomariana, cu referire la formatiunile scutului Canadian si se pare ca ar fi avut o serie de influente asupra unor portiuni din pltf Moldoveneasca (unele granitoide din soclu). 2. Ciclul Proterozoic S-a desfasurat pe parcursul intervalului Proterozoic si are mai multe faze tectogenetice. Dintre acestea pe teritoriul apare faza tectogenetica Sveco-Kareliana, care s-a desfasurat in Proterozoicul inf cu ecouri in Proterozoicul Mediu acum 1.6 mld ani. In urma acestei faze tectonice s-a consolidat platf Est-Europeana care pe teritoriul Romaniei ocupa partea N-E. Tot din pltf Est-Europeana se regasesc pe teritoriul Romaniei soclul Dobrogei de Sud si partea estica a pltf Valahe. Faza Sveco-Kareliana a presupus un amplu proces de coliziune cand s-a constituit primul supercontinent din evolutia Pamantului. Acest supercontinent ocupa aproximativ domeniul actual al O. Pacific cu extindere de la Polul Nord la cel Sudic si care la sfarsitul Proterozoicului se scindeaza datorita unui rift in zona centrala in urma caruia s-au generat doua mase continentale: una in emisfera sudica, din care faceau parte fragmente ce au constituit ulterior Africa, Am de Sud, Siberia si pltf Est-Europeana; cealalta masa se extindea spre partea nordica si contine fragmente ce ulterior s-au regasit in Australia, India, Arabia, China si Antarctica. In geosinclinalul format, in urma proceselor de expansiune se vor gasi formatiunile ulterioarelor faze tectogenetice si anume Assyntica (Cadomiana). Aceasta faza este plasata la sfrsitul proterozoicului si inceputul cambrianului, aprox 570Ma. In aceasta faza tectogenetica aria geosinclinala, deschisa in faza anterioara, se restrange prin compresiunea rezultand un nou supercontinent, tot in zona Pacificului. Placa Est-Europeana, in care erau incluse si zone care se regasesc acum in Baltica si Scandinavia, se presupune ca era plasata la marginea S-E a supercontinentului in apropierea de Polul Sud. Din aceasta placa Est-Europeana se regasesc astazi pe teritoriul Romaniei, sectoare in Dobrogea centrala si tot din aceasta placa se regasesc portiuni in asa numita Placa Apuliana. Portiunile aferente Dobrogei centrale si partial pltf Moesice sunt constituite din sisturi cristaline cu grad scazut de metamorfism- sisturi verzi. Portiuni din soclul Dobrogei cetrale se regasesc regenerate si in structurile Carp Orientali. Varsta absoluta a formatiunilor epimetamorfice sunt de 470-550Ma. Catre sfarsitul ciclului Proterozoic la limita cu ciclul Caledonian in sectoare adiacente L. Baikal au fost indentificate structuri de tip orogenic atribuite unei alte faze orogeniceFaza Baikaliana, faza care dupa unele pareri ar fi sincrona cu cea Assyntica.

3. Ciclul Caledonian Acest ciclu s-a manifestat in Peleozoicul inferior (Cambrian sup-Silurian sup). In cadrul acestuia s-a realizat structurarea si consolidarea unui teritoriu amplasat la V si la S de pltf Est-Europeana respectiv la N de OND. Acest teritoriu se prelungea mult spre E pe la N de actuala M. Neagra. Acest spatiu a fost denumit pltf Scytica si este echivalent cu multe structuri Caledoniene din Vestul Europei si Scotia. Pe teritoriul Romaniei acest sector este cunoscut in depresiunea Barladului si Deltei Dunarii. Ciclul Caledonic cuprinde fazele tectogenetice: -Salaira (Sarda), amplasata la limita Camb-Ord -Tacomica, ce s-a desfasurat intre Ord si Sil -Ardenica, ce s-a desfasurat intre Sil si Dev. In acest ciclu supercontinentul conturat in faza Assyntica s-a scindat, acum aparand O. Yapetus si care ulterior prin concretiune a generat cordiliera Caledonica. Aceasta cordiliera a fost generata in urma unui proces colizional intre placa Est-Europeana si mai multe placi mici din Europa occidentala (microplacile Avalonia, Armorica), care se gasesc actualment in structuri din partea N-V a Europei dar si in scutul Americii de Nord (P. Laurentia). In urma evolutiei fazei tectogenetice din ciclul Caledonian se deschide o noua arie bazinala cu crct oceanic O. Rheic si care va constitui baza de evolutie a urm ciclu orogenic. 4. Ciclul Hercinic S-a desfasurat in intervalul Sil sup pana in Permian sup. Cuprinde mai multe faze tectogenetice dintre care efecte pe teritoriul Romaniei sunt mai putine. Aceste faze sunt: -Bretona (limita Dev-Carb) -Sudeta (Carb sup) -Asturica (Carb sup) -Saalica (Permian inf) -Thuringiana (Permian sup) -Palatina, care face trecerea spre ciclul Alpin (Permian-Tr). Paleogeografic coliziunea sistemului complex de placi existent atunci a determinat ridicarea unui lant orogenic de anvergura, numit si Cordiliera Hercinica, care a avut o dezvoltare globala cuprinzand Muntii Apalai, apoi Masivul Central Francez, Muntii Vosgi, Muntii Padurea Neagra si Masivul Boemiei. Tot in cadrul aceastei faze bazinul gesinclinal, deschis la estul placii europene, din care s-a desprins pltf Moesica, a fost generat lantul orogenic a Dobrogei de Nord. La trecerea din Paelozoic in Triasic in intervalul Permo-Triasic s-a constituit ultimul supercontinent Pangaea, prin comasarea Laurentia si Gondwana. La inceputul Triasicului sa deschis si riftul Tethysian care a evoluat spre zona de bazin sedimentar numita Ocean Tethys, rift care a avut numeroase ramificatii. Se considera ca ecuatorul strabatea aproximativ axial oceanul Tethys, ocean care a avut o evolutie estimata pana la nivelul Jurasicului dupa care a inceput faza de compresiune, proces determinat de deschiderea oceanului Atlantic.

B. Ciclul Alpin Debutul Orogenezei Alpine este marcat de spargerea supercontinentului Pangaea care a generat de o parte si de alta a riftului Tethys o serie de placi tectonice, cele mai multe cu caracter de pltf rigida, craton, a caror coliziune a determinat ridicarea lantului alpinocarpato-himalayan. Marginea nordica a oceanului Tehys era constituita din Euroasia care avea in prelungire o larga zona de self in care s-a realizat un lung proces de sedimentare de la sfarsitul Paleozoicului si pana in Jurasic superior. Pe o astfel de zona s-au acumulat depozite sedimentare specifice dacidelor mediane. Marginea sudica a oceanului Tethys era constituita din asa zisa pltf Africana, care in partea nordica avea un sistem de microplaci foarte mobile: microplaca Italica, microplaca Adriatica si microplaca Apuliana. Aceste microplaci in fazele lor de compresiune au avut rol in edificarea lanturilor muntoase din partea de S si E a Europei. Prin avansarea catre nord a placilor sudice si chiar a celor din extremitatea vestica s-au constituit catenele orogence din europa vestica. La contactul dintre blocul Panonic cu placa Est Europeana au aparut Carpatii Nordici, apoi Carpatii Orientalii si Muntii Apuseni. Carpatii Meridionali sunt rezultatul avansarii catre nord a pltf Moesice. Mai la sud de Romania prin avansarea placii Apuliene catre placa Moesica s-au conturat muntii Rodopi si muntii Balcani. Mercand inspre SE Europei coliziunea placii Arabe cu placa Turca s-au ridicat Tauridele, si tot in aceasta zona la contactul dintre placa Turca si Moesica s-au conturat Pontidele. Tot in apropiere de zona noastra, placa Adriatica s-a miscat catre N N-E si a generat muntii Dinarici. In cadrul acestui ciclu s-a realizat ridicarea lantului Carpatic, proces care s-a produs in mai multe etape de tectogeneza. Sunt acceptate doua etape de tectogeneza si anume: -etapa Cretacica, cand au fost edificate structurile interne (Dacide); -etapa Neozoica, care s-a manifestat incepand cu Miocenul si cand au fost structurate unitatile externe (Moldavide). 1994 Balintoni a criticat sistemul de clasificare a lui M Sandulescu, propunand pentru unitatile tectonice alpine de pe teritoriul Romaniei: Euxinide - unitatile tectonice de soclu care au provenit din marginea cratonului Euxinic; Perimoldavide - unitatile tectonice de cuvertura care au provenit din marginea estica a bazinului fisului Carpatic (panzele Audia, Tarcau, Pericarpatica); Severinide - unitatile provenite din evolutia celui de-al doilea rift deschis in zona carpatica (Riftul Dacidelor Externe); Getide - unitatile tectonice provenite din marginea forfecata a cratonului Getic; Transilvanide - unitatile care isi au originea in bazinul Vestic in zona riftului Transilvan; Apusenide - unitatile tectonice provenite din forfecarea blocului Panonic. In aceasta viziune doar perimoldavidele au fost amplasate si puse in loc in Neozoic, Tertiar, celelalte unitati tectonice sunt de varsta Cretacica. Fazele tectogenetice specifice: Faza Paleochimmerica s-a manifestat la limita dintre Triasica si Jurasic, si a afectat structuri din OND si mai putin din lantul Carpatic. Au fost identificate discordante la limita Jr-Tr in loc Tulcea. Faza Neochimmerica (nevadina) s-a produs la limita dintre Jr si Cr, manifestandu-se la nivel global si cu multe prelungiri in timpul Cr. Se refera la anumite structuri de tip plicativ din cadrul bazinelor de sedimentare ale flisului Carpatic. Faza Austric s-a desfasurat la limita dintre Cr inf si Cr sup, si este responsabila de primele structuri de amploare cu crct tectonic din Carpati.

Faza Subhercinica s-a desfasurat in Cr sup, aprox in Senonian, efectele sunt indentificate intr-o serie de formatiuni din cadrul zonei cristalino-mezozoice a Carpatilor Orinetali dar si din Meridionali si Apuseni. Faza Laramica s-a manifestat la limita dintre Cr si Pg, efectele s-au resimtit la scara planetara, prin manifestari magmatice (pod Dekan, Banatitele) si tectonic s-au realizat o serie de sariaje de amploare cand panza Getica a fost impinsa mult peste autohtonul Danubian. Faza Pireneana este de mai mica amploare care s-a manifestat la limita dintre Eocen med si Eocen sup. Efectele sunt la nivelul strcuturilor bazinale, si au mers pana la schimbarea mediului geochimic. Faza Savica s-a manifestat la sf Oligocenului si inceputul Miocenului, iar miscarile tectonice au dus la fragmentarea oceanului Tethys si aparitia Paratethysului. Faza Stirica este o faza tectogenetica f imp, cu o evolutie destul de lunga, din Miocen inf pana in Miocen med. In aceasta faza s-au inreg doua momente paroxistice. Primul in Burdigalian, cand au fost puse in loc panzele din flisul extern carpatic (Audia, Tarcau si Vrancea) iar al doilea s-a petrecut in Badenian, cand s-au inreg o serie de miscari geodinamice care au conturat lantul Carpatilor Romanesti, context care a presupus scufundarea bazinului Transilvaniei. Faza Moldava s-a desfasurat in Miocen la trecerea dintre Badenian si Sarmatian. A produs numeroase efecte structogenetice, fiind raspunzatoare de sariajul panzei Pericarpatice a Carpatilor Orientali peste pltf Moldoveneasca. Dupa aceasta faza a urmat o succesiunea de faze mai mici: faza Attica (MeotianPontian), faza Rhodaniana (sf Miocen- Pliocen), faza Caucaziana (Dacian-Romaninan) care au avut foarte mici efecte asupra structurilor din Carpati. Ultima faza a ciclului Alpin, faza Valaha, s-a desfasurat la inceputul Cuaternarului, provocand mici cutari ale depozitelor cuaternare din zonele subcarpatice.