Cicluri naturale

Circuitul Apei In Natura

‘’Apa! N- ai nici gust, nici miros, nici culoare,nici aroma, nu poti fi definita, te gustam fara

sa te cunoastem. Tu nu numai ca esti necesara vietii: tu esti insasi viata. Esti cea mai valoroasa

bogatie din lume si esti cea mai gingasa,tu, atat de pura in adancul pamantului.’’

(A.de Sain-Exupery)

Globul terestru contine cantitati enorme de apa in invelisurile lui externe. Atmosfera constituie unul dintre invelisurile planetei noastre, in care apa se gaseste in cantitati apreciabile. In rocile de pe glob apa se gasesete pana la acea adancime la care, din cauza temperaturii, trece sub forma de vapori. In litosfera apa se poate gasi sub forma lichida sau gazoasa, atat libera cat si legata de anumite structuri cristaline.

• stare gazoasa, sub forma de vapori, conditionand umiditatea aerului si fiind prezenta, chiar si in aerul foarte uscat;

• stare lichida, sub forma de picaturi foarte fine ( in cazul cetei si al norilor) sau mai mari ( in cazul burnitei si ploilor );

• stare solida, sub forma de ace fine de gheata si fulgi de zapada, in norii de la marile inaltimi sau in straturile reci de aer , ca si sub forma de grindina, de diferite dimensiuni

• Circuitul apei in natura este influentat de o serie de factori care conditioneaza anumite procese fizice si chimice din atmosfera, determinand umiditatea atmosferica si chiar climatul regiunii respective. Acesti factori care alcatuiesc baza circuitului apei in natura ar fi evaporatia, condensarea si precipitatiile.

• Evaporatia este procesul natural prin care apa din hidrosfera, litosfera si biosfera, in contact direct cu aerul atmosferic, se transforma in vapori, trecand in invelisul gazos al Pamantului. Se restituie , astfel, atmosferei, un insemnat procentaj al apelor pe care aceasta le-a pierdut pe calea precipitatiilor. Cand fenomenul se produce:

• direct de la suprafata apei = evaporabilitate sau evaporatie potentiala,

• de la suprafata solului si a invelisului vegetal, sub forma de evaporatie totala = evapo-transpiratie,

• de la suprafata stratului de zapada sau gheata = sublimare,

• prin transpiratia plantelor si animalelor = evaporatie fiziologica.

Prin analiza mai profunda a procesului circulatiei apei in natura, se observa ca in complexitatea lui, acesta este alcatuit din mai multe circuite, fiecare succedate intr-o ordine bine determinata. Astfel, se pot distinge foarte usor,doua circuite: unul local, sau mic si unul universal sau mare.

• Circuitele locale sau mici se petrec fie deasupra oceanului planetar, fie deasupra maselor de apa continentale si se caracterizeaza prin succesiunea a trei procese: evaporatie, condensare si precipitatie atmosferica. Se formeaza , astfel, un circuit local oceanic si un circuit local continental.

• Circuitul universal sau mare. Din imensa cantitate de apa care se ridica sub forma de vapori de pe suprafata oceanului planetar, o insemnata parte este dusa deasupra continentelor, unde condenseaza si cade sub forma de ploi, zapezi, grindina. Dar, dupa ce ajunge la suprafata uscatului, apa din precipitatii, urmeaza diferite cai:

• -o parte se scurge fie in oceanul planetar, fie in locuri mai joase fara iesire la mare, constituind procesul scurgerii de suprafata sau scurgerea superficiala;

• -o alta parte se infiltreaza in scoarta terestra, unde , daca intalneste un strat impermeabil inclinat, se scurge prin porii rocilor de deasupra,in directia pantei acestuia, constituind scurgerea subterana, ce poate ajunge uneori pana in oceane si mari.

• Stiati ca…desi populatia lumii a crescut (si creste in continuare) exponential in ultimele secole, resursele de apa au ramas aceleasi? Astfel, noi avem acum la dispozitie aceeasi cantitate de apa pe care o aveau si primii homo sapiens sapiens.: 1.460 petatone (1 petatona = 1015 tone).

• apa imbuteliata reprezinta una din cele mai mari afaceri existente in domeniul alimentar? Piata apelor imbuteliate insumeaza, in prezent, peste 20 miliarde de dolari si este impartita intre cateva mii de societati in intreaga lume. Cele mai mari sunt Perrier (30% din piata), detinut de Nestle si Danone cu 15% din piata.

• corpul unei meduze este format in proportie de 98% din apa? Corpul uman, in schimb, contine un procent de 60-70% apa.

Ciclul Solului• Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o

continuă evoluţie sub influenţa factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului conţine nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess.

Humusul si importanta lui • Ţesuturile plantelor verzi conţin o

cantitate de apă cuprinsă între 60 şi 90% din greutatea totală. Analizele efectuate în cazul resturilor vegetale, au demonstrat că un procent de 90-95% din greutatea materiei organice este constituită din carbon, oxigen şi hidrogen.

• În timpul fotosintezei plantele obţin aceste elemente din dioxidul de carbon şi apă, iar cenuşa şi fumul rezultate în timpul arderii sunt de 5-10 % din materialul uscat. În “cenuşa” rezultată pot fi găsite multe elemente nutritive luate de plante din sol cu toate că acestea sunt în cantităţi mici, joacă un rol vital în nutriţia plantelor şi animalelor

• Resturile organice constituite din ţesuturi vegetale şi animale, microorganisme sunt atacate de numeroşi agenţi fizici, chimici şi biologici suferind diferite procese de descompunere. Viteza de descompunere a resturilor vegetale şi animale este foarte mult influenţată de condiţiile climatice. Astfel în zona de stepă caracterizată prin temperaturi ridicate şi precipitaţii scăzute descompunerea resturilor vegetale se desfăşoară mult mai rapid în comparaţie cu zona de pădure şi montană unde datorită precipitaţiilor ridicate şi temperaturilor scăzute descompunerea este mai lentă, anual rămânând o cantitate însemnată de resturi vegetale nedescompuse sau parţial descompuse.

• Descompunerea resturilor vegetale se

desfăşoară sub acţiunea organismelor şi microorganismelor care utilizează materia organică pentru hrană şi sursă de energie.

• Mineralizarea reprezintă procesul prin care resturile organice depuse la suprafaţa solurilor aerate sunt supuse următoarelor faze de descompunere: hidroliza, oxido-reducerea şi mineralizarea totală .

• Humificarea este un proces complex de formare a unor substanţe organice specifice solului cu un grad înalt de polimerizare. Substanţele organice nou formate prezintă unităţi structurale care sunt alcătuite dintr-un nucleu aromatic (fenolic sau chinonic) şi catene laterale (lanţuri alifatice) de diferite naturi.

• S-a constatat ştiinţific că în stratul de sol cu grosimea de un metru pe o suprafaţă de un hectar se conţin în medie 290 tone humus, 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone potasiu, precum şi o cantitate importantă de microelemente: cupru, zinc, mangan, molibden, etc.

Fertilitatea :• Fertilitatea este şi ea de două tipuri: fertilitate naturală

şi fertilitate economică:▫ Fertilitatea naturală (potenţială), a solului este un

rezultat al fenomenelor naturale (fizice, chimice, biologice), neinfluienţate de om.

▫ Fertilitatea economică (antropogenă) a solurilor apare ca urmare a unor activităţi modificatoare a omului

Eroziunea • Solul este este expus permanent procesului natural de eroziune ca rezultat al acţiunii factorilor de mediu ( apă, aer, temperatură ). Activitatea omului a condus la intensificarea pronunţată a eroziunii naturale datorită despăduririlor masive, păşunatului excesiv monocultuilor, etc. Cantitativ, intensitatea de eroziune se reflectă în volumul de detritus (material rezultat din fărâmițarea rocilor) transportat de ape, ca rezultat al spălării stratului de sol de pe terenurile naturale. La producerea eroziunilor participă mai mulţi factori:vîntul, apele, lipsa vegetaţiei

Stiati ca…• Un pom fructifer rar, avand originea in California,

a fost cultivat in sera gradinii botanice londoneze. Prin altoire s-au obtinut simultan lamai, mandarina si 2 specii de portocale.

• Copacii produc oxigen. Un copac cu frunze, ajuns la maturitate, produce intr-un sezon necesarul de oxigen inhalat de 10 oameni intr-un an.

• Anual, pe glob, covorul vegetal (păduri, culturi agricole, ierburi) produce peste 23 de miliarde de tone oxigen, peste 60% din acesta fiind produs de PĂDURI?

Baobabul poate trai pana la 5000 de ani! Urmeaza maslinul – 2000, stejarul – 1600, teiul – 1150, cedrul – 800, parul – 400, chiparosul – 350, ulmul – 335.