Biblioteca Publică Oră enească ”Ion Creangă”șor. Flore tiș

Biobibliografie

2014

Edi ie îngrijităț de Eugenia Gu anu, director BPO ”Ion Creangă”, Flore tiț șAlcătuitor, procesare computerizată: Mariana Antoci

Mihail Gh. Cibotaru : Biobibliografie / Bibl. Publică Orășenească ”Ion Creangă”, Florești.- 2014.- 24 p.

-1-

CUPRINS

Nota asupra ediției……………………………………………………………………………………………….2

Studii introductive…………………………………………………………………………………………..3 Ion Ciocanu. Dimensiunea etică și artistică a publicisticii…………………………………3 Emilian Galaicu-Păun. Mihail Gh. Cibotaru. Crestături pe tulpina unui destin….6 Claudia Partole. A răspunde destinului prin dragoste de viață…………………………7

Mihaul Gh. Cibotaru. Curriculum vitae………………………………………………..8În opinia criticii literare…………………………………………………………………………….10

I. Opera. Activitatea literară Ediții aparte…………………………………………………………………………………………………….11 Publicistică…………………………………………………………………………………………………....12 Opere traduse în alte limbi…………………………………………………………………………….14 Interviuri, dialoguri…………………………………………………………………………………………14

II. Despre creația lui Mihail Gh. Cibotaru Ediții aparte…………………………………………………………………………………………………..15 În ediții periodice………………………………………………………………………………………….16 Referințe, comentarii……………………………………………………………………………….……17

Indexuri auxiliare Index alfabetic de nume…………………………………………………………………………………18 Index alfabetic de titluri…………………………………………………………………………………19 Index de seriale………………………………………………………………………………………………21

File de album………………………………………………………………………………………………….22

-2-

Nota asupra edi ieiț

Prezenta Biobibliografie este dedicată apreciatului nuvelist, romancier, publicist, dramaturg, Mihail Gh. Cibotaru la aniversarea a 80 de ani de la naștere.

Prima parte a lucrării Studii introductivă cuprinde articole despre scriitor, publicist, scrise de către Ion Ciocanu, Emilian Galaicu-Păun, Claudia Partole. În compartimentul intitulat În opinia criticii literare se conține referințele unor personalități despre Mihail Gh. Cibotaru. Biobibliografia cuprinde 2 compartimente esențiale:

I. Opera. Activitatea literară. II. Despre creația lui Mihail Cibotaru. Compartimentul Opera. Activitatea literară conține următoarele

componente: Ediții aparte; Publicații periodice; Opere traduse în alte limbi;

Interviuri, dialoguri.

Compartimentul Despre creația lui Mihail Gh.Cibotaru conține materiale

privitor la viața și creația scriitorului, aceasta având subcompartimentele: Ediții

aparte; În ediții periodice; Referințe, comentarii.

Lucrarea este completată cu indexuri auxiliare: de nume, de titluri, de seriale.

Compartimentul File de album finisează lucrarea.

Lucrarea este structurată în ordinea alfabetică. Materialele au fost selectate în

baza cataloagelor și fișierilor BPO „Ion Creangă”or. Florești, selectarea edițiilor

periodice, Calendar Național (a. 2009, 2014) , catalogul on- line a BNRM și alte

diverse surse electronice.

Selectarea materialului a fost încheiată în iunie 2014.

Descrierile bibliografice sunt prezentate în limba originalului și în limba rusă.

Biobibliografia Mihail Gh. Cibotaru este destinată bibliotecarilor, profesorilor,

studenților și elevilor, tuturor celor interesați de activitatea scriitorul

-3-

Studii introductive

Dimensiunea etică şi artistică a publicisticii

Mihail Gh. Cibotaru face parte dintre scriitorii antrenaţi de la bun începutul activităţii lor în munca la ziar şi la revistă, aflaţi permanent în iureşul evenimentelor zilei, obligaţi – de însăşi funcţia asumată – să pună în pagină cele mai proaspete şi mai actuale informaţii. De aici o puternică undă publicistică a mai tuturor nuvelelor şi îndeosebi a romanelor lor, realitate interpretată în moduri diferite de cercetătorii literari, inerent diferiţi şi ei unul de altul. O parte dintre aceştia au încurajat permanent coborârea îndrăzneaţă în împărăţia faptelor şi fenomenelor vieţii obiective, altă parte – între care şi noi personal -, recunoscând avantajele contactului permanent al scriitorului cu pulsul de neoprit al realităţii cotidiene, au obiectat cu perseverenţă împotriva surplusului de factologie concret-istorică, uneori transformându-se în istorisire reportericească a subiectului povestirii/romanului, şi – mai cu seamă – împotriva expunerii pe alocuri pur găzetăreşti a textului ce se dorea propriu-zis artistic. Orice ar zice azi scriitorul sau/şi măria sa cititorul, am păstrat peste decenii convingerea că, oricât de binevenit ar fi de cele mai multe ori filonul publicistic al povestirii/romanului, opera artistică trebuie să fie anume artistică, să nu degradeze în... publicistică la zi, efemeră, care se consumă odată cu „stingerea” subiectelor abordate de autori. Sau – atunci când elementul publicistic, adică faptele reale, uşor verificabile „la faţa locului”, de importanţă redusă implacabil la dimensiunea pur temporală a momentului, după cum au fost la noi, de exemplu, experimentările interminabile, se părea, în domeniul agriculturii (comasarea colhozurilor, formarea întreprinderilor agroindustriale la sate etc.), dominau în chip tiranic scrierea proaspătă şi – admitem – incitantă a autorului, să i se spună pe nume scriere publicistică, ci nu povestire, nuvelă sau... roman. Ne-a fost absolut necesară această „uvertură” teoretică a referinţei la noua carte a lui Mihail Gh. Cibotaru, pentru ca atât scriitorul, cât şi cititorul să ne înţeleagă uşor şi just consideraţiile care urmează, referitoare – acum – la ogorul publicistic al creaţiei prozatorului. „Ogorul” acesta ocupă în activitatea lui Mihail Gh. Cibotaru un loc destul de întins şi de important. Scriitorul şi publicistul au concurat permanent în firea însăşi a fiinţei lui creatoare. Poate n-ar fi eronat să spunem că scriitorul şi publicistul au convieţuit paşnic, dar noi personal înclinăm să discutăm pe viu, concret, cu argumente plauzibile: când aceştia s-au completat reciproc şi armonios şi, pe de altă parte, când ei şi-au cam pus piedici unul celuilalt.  Debutând editorial în acelaşi an 1965 cu o carte de nuvele („Tăcerea pădurilor”) şi cu una de reportaje găzetăreşti („Cântecul frăţiei”), prozatorul s-a aflat mereu ca şi cum între două focuri ale vocaţiei sale. Încă în cartea „Glasul inimii” (1971) unele schiţe, ca „Înfrăţire cu pământul” şi „Căldura luminii”, se dovedesc nişte lucrări situate între publicistică (de calitate, precizăm) şi literatura propriu-zis artistică. Personajele acestora sunt vii, frământate de probleme sufleteşti şi de conştiinţă reale, ele sunt prezentate în desfăşurarea nestingherită a acţiunii, faptul îndemnându-ne la o urmărire atentă a subiectului abordat de autor şi producându-ne emoţia în afara căreia nu există contactul intim şi eficient cu opera respectivă. Sunt – avem certitudinea – două cazuri fericite în care forma de schiţă reportericească şi destăinuirea lirică a autorului merg mână în

-4-

mână, se îmbină armonios în lucrările care se cer plasate obiectiv în compartimentul publicistic al cărţii.Dar exemplul cel mai concludent – din întreaga creaţie a lui Mihail Gh. Cibotaru – de conlucrare activă, benefică la modul serios, a elementelor publicistic şi propriu-zis artistic l-a constituit cartea „Sârjoaca” (1984). Aceasta, ca şi o altă culegere de schiţe publicistice a autorului („Izvoare”, 1983), a constituit un moment de vârf al evoluţiei publicisticii artistice a timpului la est de Prut.  Şi tocmai afirmarea plenară a scriitorului în publicistica artistică autentică a ultimului pătrar al secolului trecut ne determină să salutăm fără vreo rezervă revenirea de azi a autorului la cartea sa din 1984, revizuirea pur stilistică pe alocuri şi completarea ei cu schiţe concepute şi realizate, în temei, în aceeaşi cheie. Mihail Gh. Cibotaru a dat – prin ediţia a II-a a acestei publicaţii (Editura Lumina, 2008);– o şansă de reafirmare, în conştiinţa unui nou contingent de cititori, a unei cărţi care s-a învrednicit în 1986 de Premiul de Stat al republicii, fiind considerată „exemplu elocvent de investigaţie jurnalistică de tip nou” (Dumitru Coval, Jurnalism de investigaţie, Chişinău, 1998, pag. 7) şi „un florilegiu a tot ce a acumulat mai bun şi mai preţios publicistica noastră pe parcursul mai multor decenii de evoluţie” (Mihai Lescu, Publicişti & publicaţii, Chişinău, Editura Prut International, 2003, pag. 91). Lectura cărţii „Sârjoaca” în forma în care o avem în prezent este de-a dreptul reconfortantă. Autorul ei îşi confirmă pe de-a-ntregul vocaţia unui cercetător migălos şi subtil al faptelor oarecum mărunte, altfel zis – ordinare, ale vieţii, a unui descoperitor al feţelor şi faţetelor de obicei mai greu detectabile ale acestora, cu preponderenţă a aspectului moral, psihologic al personajelor recrutate din realitatea obiectivă (crudă) a satului basarabean de ieri şi, parţial, de azi. Şi nu ne referim numai la schiţele reproduse aici din ediţia din 1984 a cărţii („Destăinuirile unui tată”, „Fecior străin”, „Nunta” şi  „Casa”), dar neapărat şi la majoritatea celor rămase în afara copertelor aceleia. Scrutător atent, îndrăzneţ şi – principalul – adânc al psihologiei omeneşti, al proceselor de conştiinţă care se produc în universul intim al personajelor, Mihail Gh. Cibotaru rămâne fidel manierei sale de creaţie în schiţele noi, incluse în ediţia de faţă a cărţii: „Dureri de inimă”, „Fraţii”, „Nisipul negru”, „Friguri sau neagră boală de Sibir”, „Moş Anton”, „Andriuţă, gospodarul...”, „Artistul satului”, „Cel mai bun chitaci”.Portretele personajelor acestor lucrări, mai ales portretele lor morale, sunt impresionante şi memorabile, evoluţia lor se desfăşoară în albia unor mişcări fine ale psihologiei şi mentalităţii înnăscute ori/şi acumulate în circumstanţele concrete ale realităţii. Este greu, poate chiar imposibil să uităm destăinuirile lui Mihail Rudeanu din Sevirova, protagonistul schiţei „Dureri de inimă”, rămas ca şi distrus în urma fărădelegilor săvârşite pe pământul nostru de staliniştii imediat postbelici şi de slugoii lor recrutaţi dintre conaţionalii noştri, ori de toate cele povestite de Nicolai, Fiodor şi Ion Ceapă din schiţa „Fraţii”. La încheierea lecturii ne pomenim în starea încercată de autorul însuşi – „le aud glasurile, le văd gesturile, destăinuindu-se ba molcom, pe rând, ba furtunos, toţi odată, luându-mă şi pe mine cu ei, în acele străfunduri de lume, de dureri...”. Tocmai particularitatea aceasta a personajelor de a ni se întipări adânc în memorie, de a ne răvăşi sufletele, de a ne pune pe gânduri şi până la urmă de a ne ajuta să înţelegem corect crimele aduse pe capul nostru de sovietici la 28 iunie 1940 ori cel puţin generate de ocupaţia teritoriului românesc est-prutean la acea dată nefastă a istoriei este elementul cel mai preţios al cărţii „Sârjoaca” în ediţia ei revăzută şi completată. Autorul se manifestă şi în acestea în ipostaza cercetătorului scrupulos şi subtil al faptelor şi evenimentelor vieţii, dar şi mai insistent ne urmăresc personajele şi durerile prezentate de autor în „Cuvântul care învie, cuvântul care omoară”, „Omul bun” sau – de ce nu? – în „Mureş”. Orice subiect, din orice domeniu al realităţii obiective ar aborda, publicistul ne cucereşte prin acea pătrundere a esenţei lucrurilor, care îi justifică pe

-5-

deplin activitatea, imprimând operelor publicistice valoare etică şi chiar – să vedeţi! – artistică.  Aici ne pomenim ca şi obligaţi să zăbovim, oricât de succint, la schiţele în care Mihail Gh. Cibotaru reia în dezbatere publicistică diverse aspecte ale războiului şi, în ordine cronologică, ale deportărilor staliniste. Cititorul, cu precădere cel din generaţia tânără, poate rămâne oarecum nedumerit: chipurile, mai are oare rost să răvăşim trecutul? Este suficient să citim schiţa „Vagonul verde”, dominată magistral de imaginea concentrată la maximum şi multisemnificativă sub aspect etic a cuvintelor din titlu, aşa cum se constituie această imagine în contextul concret al schiţei. Ele, cuvintele în cauză, ne sună în urechi ca o expresie sinistră a trecutului îndoliat, îndurat de părinţii şi bunicii noştri: „Apariţia vagonului parcă turna leşie clocotită peste sat: oamenii nu mai erau cei de totdeauna – vorbăreţi, glumeţi, isteţi. Umblau tăcuţi şi speriaţi, de parcă la fiece pas i-ar fi pândit o primejdie mută. Seara, pe uliţi nu mai răsunau nici cântece, nici chiote, nici şuier vesel, ca şi cum o mână nevăzută le-ar fi pus ştreangul la gât flăcăilor din Vărvăreuca. Această atmosferă apăsătoare ţinea atâta timp, cât zăbovea la Floreşti acel vagon verde. În dimineaţa când nu se mai vedea (de fiece dată dispărea anume noaptea, după cum şi apărea!), satul răsufla uşurat, revenind cu bucurie la obişnuita-i viaţă de mai înainte. Vagonul verde, până la începutul războiului, a înghiţit numai (aş putea să zic – tocmai) doi vărvăreni: pe Spiridon Vizitiu şi pe Pintilie Verejanu. Zic, i-a înghiţit, fiindcă era, acel vagon verde, ca o bulboană prăpăstioasă: îl înhăţa pe om şi mai mult nu se auzea nimic-nimicuţă despre el – se topea, se evapora de cum îi trecea pragul.    Câte suflete o fi înghiţit de-a lungul zilelor? Câte familii o fi nenorocit? Nimeni nu ştie. Căci nimeni barem nu s-a încumetat să le numere – nici atunci, nici mai târziu. De parcă nici n-ar fi fost vorba de oamenii noştri, adică de noi înşine. Ba chiar nici astăzi, când suntem cu mâinile dezlegate, nu ne prea repezim s-o facem. Şi una din cauzele acestei triste realităţi, cred eu, e însuşi vagonul cela verde. E spaima pe care a băgat-o el atunci, demult, în oameni. Căci acea straşnică spaimă, pătrunzând adânc în măduva oaselor, s-a transmis din tată în fiu, ca o răpciugă, ca un blestem, torturându-ne şi depersonalizându-ne încontinuu, până azi”. Evident, vagonul verde este o metaforă, un simbol al regimului inuman, distrugător de fiinţe omeneşti. O metaforă, un simbol care îşi dezvăluie adânca şi sinistra semnificaţie la lectura schiţei în cauză şi a câtorva altele axate pe fapte din anii dominaţi de regimul stalinist înghiţitor de oameni. Operele despre acest trecut, propriu-zis artistice ori publicistice, nu pot fi considerate depăşite de timp ori lipsite de importanţă: ele pun în lumină semnificaţia netrecătoare a unui timp a cărui uitare echivalează cu o crimă. Lectura şi înţelegerea profundă a acestor lucrări ne ajută să conştientizăm teama, nehotărârea, suspiciunea în faţa multor aspecte ale vieţii de azi, de care suferă nu numai trăitorii acelor vremi, dar şi urmaşii lor, cărora teama respectivă li se transmite prin ereditate.  Iar venind vorba despre semnificaţia profundă a titlului schiţei la care ne-am referit aici, este nevoie să spunem că şi titlul întregii cărţi a lui Mihail Gh. Cibotaru – Sârjoaca – este o metaforă îndrăzneaţă şi cuprinzătoare de sens etic nici măcar bănuit înainte de lectura atentă şi pătrunzătoare a schiţei omonime, apoi şi a celorlalte în care cunoaştem oameni şi conştiinţe atât de diferite unii/unele de alţii/altele, asemeni plantelor care împânzesc lanurile semănate cu grâu ales, dar – ce să-i faci? – se pomenesc peste vară concurate de spice semeţe de secară, spice care parcă strică faţa lanului, dar care până la urmă îi sunt acestuia şi de un real folos. Ca şi în viaţa oamenilor în multe privinţe... 

Ion Ciocanu

-6-

Mihail Gh. CIBOTARU. Crestături pe tulpina unui destin

 

            „Să nu scrii de rău despre nimeni, dragul mamei” – aceasta pare să fie deviza

gravată pe scutul lui Mihail Gh. Cibotaru, prozator basarabean aparţinând generaţiei ’60,

ajuns acum la ora bilanţurilor. Mai mult decât o carte de memorii, Crestături pe tulpina

unui destin. Retrospective subiective, Universul, 2013, constituie o frescă, pe cât de

vastă, pe atât de amănunţită, a satului basarabean din perioada postbelică, cel care a şi dat

„prima generaţie încălţată”, al cărei purtător de cuvânt este autorul nostru (între paranteză

fie spus, demersul său vine în continuarea celui al lui Arhip Cibotaru, marele său prieten,

autor al unui volum de memorii, Pe timpul lui Teleucă).

            Circa 200 de pagini de-o sinceritate copleşitoare, în care firul biografic se împleteşte

cu destinele strămoşilor & contemporanilor săi, pentru a ţese o pânză epică acoperind

peste şapte decenii, din ziua venirii sale pe luni, pe 21 iunie 1934, când mama l-a

„răsturnat”, şi încheindu-se „azi, 7 aprilie 2010, ziua Bunei Vestiri, la un an de la

evenimentele din Piaţa Marii Adunări Naţionale…”

            Din noianul de evenimente, aş alege două, oarecum simetrice în dramatismul lor,

pentru a ilustra – acesta-i cuvântul! – conţinutul cărţii: 1) la doar câteva săptămâni de la

anexarea Basarabiei la URSS, din 28 iunie ’40, copilul de şase ani se întreabă: „…de ce

ostaşii ar trebui să tăbărască cu asemenea strigăte asupra celor ce ţes la război? Şi de ce

ostaşii ţes, dacă la noi în sat numai femeile ţes la război? În acea zi am aflat de la tata de al

doilea sens al acestui cuvânt”; 2) în primăvara lui 1990, deja cunoscutul jurnalist & scriitor

află despre soarta fetei de care a fost cândva îndrăgostit şi care fusese deportată în Siberia,

în vara lui ’49, detaliul cel mai elocvent fiind chiar acesta: la căsătoria Linei, în Siberia, tot

cu un floreştean, mama „i-a făcut cadou acest covor”, pe care îl ţesuse cândva cu flăcăul ce

avea să-i devină soţ, respectiv – tatăl fetei. Or, la întoarcerea familiei pe meleagurile natale,

ea se vede nevoită să-l taie în jumătate, fiica preferând să rămână locului, unde a prins

între timp rădăcini. „Şi iată, acum îl ţin pe perete, amintiri despre tinereţe, despre dragostea

cu Vasile, dar şi despre tragedia familiei lor, ruptă în două, ca şi acest covor: o parte aici,

alta – în Siberia…”

            Conştient că „multe dintre cele scrise cu peniţa, se pot tăia cu bărdiţa. Dar nu şi

tulpina însăşi...”, Mihail Gh. Cibotaru se poate considera un om împlinit – aşa crestat cum

este, Pomul Vieţii sale stă în picioare!

                                                                                     Emilian Galaicu-Păun

-7-

A răspunde destinului prin dragoste de viaţă...  

    

Sunt oameni care parcă ar lua cu ei satul în care s-au născut. Cu tot cu oameni, cu toate grijile, bucuriile şi durerile lor. Şi toată viaţa, departe fiind, vieţuiesc în acelaşi sat, cu aceeaşi lume. De parcă nu le-ar ajunge propria povară!  E şi Mihail Gheorghe Cibotaru un împovărat de baştina dumnealui! Cândva, demult, citindu-i cartea Semănătorii, m-am gândit cu admiraţie că mi-aş dori şi eu să scriu o asemena carte, astfel să mă revanşez faţă de locul unde am copilărit şi la care mă întorc să-mi alin sufletul (cel mai des în vise). Poate, dacă-mi doresc mult acest lucru, se va întâmpla! Or, fiecare scriitor rămâne dator locului unde s-a născut. Prin Sârjoaca domnul Cibotaru îşi achită sau, mai bine zis, răspunde (cu acelaşi sentiment!) dragostei  pe care a primit-o de-acasă...   Acum un an am citit o altă carte a scriitorului Mihail Gn. Cibotaru şi de astă dată am avut aceeaşi senzaţie ciudată, deşi firească, dar poate mai curând dorinţă de a scrie şi eu cândva o carte prin care să-mi îngenunchez conştiinţa şi să-mi ascult spovedania cugetului. Bineînţeles, nu ca ex-ministru, cum o face Mihail Gh. Cibotaru, ci ca martor al unor timpuri cruciale. E vorba de cartea  dumnealui Ministru poţi să şi nu fii, apărută în 2007. Este o „cu adevărat – cartea de memorii a unei generaţii... Generaţia lui Mihail Gh. Cibotaru fiind cea care a pregătit ziua de mâine...” – constatarea aparţinându-i scriitorului Iurie Colesnic, care a prefaţat lucrarea. Prin această carte scriitorul ne permite într-un mod discret să pătrundem în culisele unui timp vitregit de schimbări incredibile. O face dezinvolt, ca un martor care n-a fost în stare să treacă pe lângă multe cu pas şi ochi impasibil, totodată nefiind în stare decât să le adune pe toate (pe multe!) în memorie şi în inimă... „E o carte a trăirilor şi simţirilor mele...” – mi-a mărturisit autorul. Prezenţa dumnealui pe arena social-cultural-politică a acestui spaţiu a coincis cu perioada când se scoteau la mezat multe din valorile neamului. Şi pentru că o altă armă şi o altă forţă nu ar fi avut (oricât de mult şi-ar fi dorit, a ales forţa, aparent inofensivă, a Cuvântului, oferindu-şi rolul de ilegalist în memorie, apoi de martor onest, incoruptibil, care, cu durere în suflet, se întreabă, voind a-i face şi pe alţii să-şi vegheze conştiinţa (pentru că doar astfel poate fi auzit răspunsul Adevărului): De ce avem acest destin?... Nu ştim să fim uniţi în faţa duşmanului, a pericolului, istoria (crunta istorie!) nu ne-a învăţat minte – să uităm orice moft sau chiar durere personală, atunci când trebuie să fim uniţi într-o forţă unică... Atunci când trebuie să ne apărăm dreptul, demnitatea... Când, oare, vom înţelege simplul, dar marele adevăr – că poeţi, miniştri, deputaţi, guvernanţi nu e neapărat să fim, în timp ce cetăţeni, pur şi simplu, suntem obligaţi să fim?! Când?     Sinceritatea debordantă de cronicar al Timpului său şi cumsecădenia de om-scriitor ale domnului Mihail Gh. Cibotaru (calitate atât de rară azi şi întotdeauna!), dar şi consacrarea cu onestitate cuvântului scris (ca celui mai fidel confesor) sunt calificative care mă fac să-l admir pe colegul de condei, de la care am învăţat lecţia de neuitare şi respect, şi să-i doresc ani de rezistenţă fizică şi inspiraţie sufletească. De sfatul şi experienţa Dumnealui – aşternut prin Cuvânt are nevoie viitorul...

Claudia Partole   

-8-

Mihail Gh. Cibotaru

Curriculum vitae

Nuvelist, romancier, publicist, dramaturg. S-a născut la 24 iun. 1934, in com. Vărvărăuca, Floreşti, intr-o familie de ţărani gospodari. Licenţiat al Facultăţii de Filologie de la Universitatea de Stat din Moldova(1957), mai tarziu urmează cursuri de jurnalism in cadrul Şcolii de inalte studii politice de la Moscova (1967). A activat mult timp şi foarte rodnic, in mass-media:redactor la ziarul ”Tinerimea Moldovei” (1957-1959), redactor - şef adjunct al oficiosului ”Moldova socialistă” (1959-1975), şef de secţie la Agenţia Naţională de ştiri Moldpres (1997-1998). Două decenii (1975-1995) a fost redactor-şef al revistei  Moldova, una dintre publicaţiile cele mai solicitate şi mai appreciate în epocă, la noi- un titlu de glorie al publicisticii, literaturii, culturii şi ştiinţei moldave. La fel, a condus redacţia săptămanalului Luceafărul (1999-2002). A deţinut funcţia de ministru al Culturii (1994-1997), făcand mult pentru menţinerea şi dezvolatrea patrimoniului naţional, pentru promovarea şi susţinerea talentelor. A debutat in presă cu poezii satirice (ziarul Ţăranul sovietic, 1955),) şi cu mai multe proze scurte în rev. Nistru – la răscrucea anilor ’50-’60. Debut editorial cu culegerea de povestiri Tăcerea pădurilor (1965). Urmează culegerile de proze scurte Durerea liniştii(1969),Glasul inimii(1971), Semaforul (1974), Sârjoaca(1984), precum şi cateva romane: Semănătorii(1974), Drumuri(1979), Indrăzneala (1983), Rădăcini de acasă, Eclipsa (1990). În 2005 tipăreşte, intr-o ediţie nouă, romanul Eclipsa, în care abordează subiectul tragic al deportărilor în Basarabia, după cel de al Doilea Război Mondial. În 2007 îi apar două cărţi inedite ca subiect, stil şi gen literar: Ispite teatrale, care includ patru piese dramatice, şi Ministru poţi să şinu fii...: notiţe sporadice, pur subiective, dintr-o activitate obiectivă, cuprinzand file de jurnal, amintiri şi reflecţii asupra stării de lucruri de la noi în anii ’90 ai secolului trecut, dar şi din ziua de astăzi. În 2008 vede lumina tiparului volumul de proză Sârjoaca, ed. a 2-a, în care autorul a putut include unele bucăţi anterior cenzurate. În aceeaşi perioadă publică articole şi eseuri în ziare şi reviste, acordă interviuri pentru presa scrisă şi pentru Postul Naţional de Radio, Radio Vocea Basarabiei etc. M. Gh. Cibotaru a scris şi scenarii de film (Intălnirea, Corespondentul special , Hora satului, Triptic autumunal ). Pe baza povestirii sale Durerea liniştii a fost turnat primul film de lung metraj(studioul Telefilm-Chişinău, regizor Ion Mija); la TVM a fost inscenată piesa Cutremurul . Proze scurte de M.Gh. Cibotaru au fost traduse în mai multe limbi: rusă,ucraineană,

-9-

bielorusă, bulgară, letonă, armeană, slovacă, maghiară, franceză,engleză, germană, spaniolă etc. Afilieri: membru al Uniunii Scriitorilor, membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova.Menţiuni, distincţii: Premiul Uniunii Scriitorilor – pentru cartea  Izvoare (1983) şi pentru volumul de piese Ispite teatrale (2008), Premiul Uniunii Jurnaliştilor pentru publicistică (în două rânduri), Premiul de Stat pentru culegerea Sârjoaca 1986), Diploma de menţiune a Ministerului Culturii pentru piesa dramatică Intoarcere in trecut nu există sau Trădarea poate fi uitată, dar nu şi iertată (2007) și Premiul ”Opera Omnia” (2013). Jurnalist Emerit din R. Moldova (1984), a fost decorat cu ordinal Gloria Muncii (1996).

-10-

În opinia criticii literare

Tematica lui Mihail Gh. Cibotaru este în foarte mare măsură legată de universal rural,- o probează mai toate romanele și povestirile lui (…). Evocând satul ca pe o realitate familială, cunoscută, privată din interior, scriitorul se lasă furat nu numai de pitorescul acestei lumi, ci și de problemele ei.

Eliza Botezatu

Mihail Gheorghe Cibotaru este un autor de proză ce se naște la intersecția reportajului literar cu ficțiunea, de unde preeminența toposului drumului și a eroului aruncat în vâltoarea vieții și în mrejele diabolic înnodate ale cotidianului "gol".”

Mihai Cimpoi

Chiar dacă atașamentul scriitorilor noștri pentru baștină este unul aproape că general, și cumva istoric, implatant foarte adânc în conștiința lor estetică, dragostea lui M. Gh. Cibotaru față de patria-i mică s-a manifestat mai amplu, în numeroase ipostaze, dar și în mai multe genuri sau specii-și literare, și general-umane.

Mihai Cimpoi

…Chiar dacă atașamentul scriitorilor noștri pentru baștină este unul aproape că general, și cumva istoric, implantat foarte adânc în conștiința lor estetică, dragostea lui M. Gh. Cibotaru față de patria-i mică s-a manifestat mai amplu, în numeroase ipostaze, dar și în mai multe

Mihail Gh. Cibotaru atinge coardele sensibilității personajelor, prezintă psihologia lor, felul lor de a fi, de a se manifesta, de a exista[…]

Ion Ciocanu

-11-

I. Opera. Activitatea literară

Ediţii aparte

1. Alte ispite teatrale: Piese dramatice / Mihail Gh. Cibotaru.- Chișinău: Ed. Adriga-Vis, 2013.- 288 p.

2. Bătăușul. Un rătăcit printre străini: microromane / Mihail Gh. Cibotaru; cop. și concepția grafică: M. Bacinschi.- Chișinău: ARC, 2013.- 112 p.

3. Crestături pe tulpina unui destin / Mihail Gh. Cibotaru; lector: Olga Zgardan.- Ch.: Universul, 2013.- 208 p.

4. Cu legea spre lege călcand: [schiţe doc.] / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Ed. Basarabia, 1991. – 160 p.

5. Drumuri: roman / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Lit. Artistică, 1979. – 383

6. Durerea liniştii: povestiri / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1969. – 145 p.

7. Eclipsa: roman / Mihail Gh. Cibotaru. – [ed. a 2-a]. –Timişoara: Augusta, 2005. – 267 p.

8. Glasul inimii: povestiri / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1971. – 178 p.

9. Ispite teatrale: piese / Mihail Gh. Cibotaru; pref. Vlad Pohilă. – Chişinău: [Ed. Dragiştea], 2007. – 237 p.

10 . Izvoare: schiţe / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1983. – 115 p.

11. In preajma iubirii: [pagini de proză] / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Lit. Artistică, 1988. – 385 p.

12. Indrăzneala: roman / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Lit. Artistică, 1983. – 395

13. Ministru poţi să şi nu fii...: notiţe sporadice, pur subiective, dintr-o activitate obiectivă / Mihail Gh. Cibotaru; pref. Iurie Colesnic. – Chişinău: Universul, 2007. – 264 p.: il.

-12-

14. Nuvele / Mihail Gh. Cibotaru.- Iași: Ed. Tipo-Moldova, 2013.- 623 p.

15. Oameni de omenie: [publicistică] / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1981. – 263 p.

16. Păsări călătoare: povestiri. – Ed. revăz. şi compl. / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Hyperion, 1990. – 79 p.: il.

17. Sârjoaca: [roman] / Mihail Gh. Cibotaru; postf.: Ion Ciocanu; cop. Natalia Tighineanu. – Ed. a 2-a, revăz. şi compl. – Chişinău: Ed. Lumina, 2008. – 323 p.

18. Semănătorii: roman. / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Lit. Artistică, 1987. – 332 p.

19. Tăcerea pădurilor: [povestiri] / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1965. – 194 p.

20. Troiene: scrieri alese in proză / Mihail Gh. Cibotaru. – Chişinău: Lit. Artistică, 1989. – 512 p.

Publicistică

21. Anatol Ciocanu, elegant cavaler al liricii noastre / Mihail Gh. Cibotaru // Luceafărul .- 2002, 19 apr.- P. 10.

22. Ar fi împlinit 65 de ani de la naştere : [despre scriitorul Pavel Boţu (1933-1987)] / Mihail Gh. Cibotaru // Moldova Suverană.- 1998.- 14 iul.- P. 3.

23. Carul limbii române / Mihail. Gh. Cibotaru // Limba română.- 2009 .-Nr. 7-8.- P. 45-49.

24. Clonarea în serie a lui Iuda sau De ce tac scriitorii / Mihail Gh. Cibotaru // Literatura şi arta.- 2005. - 16 iun. - P. 4

25. Colosul : [despre maestrul Eugeniu Ureche, 85 de ani de la naştere] / Mihail Gh. Cibotaru // Luceafărul.- 2002.- 15 mart, P. 11 . 26. Duminica Mare : Sărbătoare creştină/ Mihail. Gh. Cibotaru // Săptămîna. 1999, 28 mai, P. 10.

-13-

27. Dumitru Târa: "M-am născut ca să mă razbun..." / Mihail Gh. Cibotaru // Moldova Suverană.- 2003.- 25 iul.- P. 4.

28. Fotoacuarelă : [marginalii la o expoz. a maestrului fotorgaf Mihai Potârniche] / Mihail Gh. Cibotaru // Luceafărul.- 2002.- 14 iun.- P. 10 .

29. Era ca un slodun : [despre scriitorul Nicolai Costenco, 85 de ani de la naştere] / Mihail Gh. Cibotaru // Moldova Suverană. – 1998.- 22 dec.- P. 4.

30. "Eu nu mai sunt. Am fost? N-am fost..." : [in memoriam : Victor Teleucă (1933-2002)] / Mihail Gh. Cibotaru // Luceafărul.- 2002.- 23 aug.- P. 14 .

31. Impulsiv, dar generos (strict subiectiv) : [despre Andrei Strâmbeanu, 75 de ani de la naştere] / Mihail Gh. Cibotaru // Limba română. – 2010. – Nr. 7/8. – P. 193-195.

32. Învăţătorul fără har este duşman al copiilor şi al viitorului ţării: [Meditaţii subiective pe marginea unor probleme obiective] / Mihail. Gh. Cibotaru // Flux .- 1998.- 2 oct.- P. 5

33. Lumină din lumina sufletului : [rev. "Limba română", 20 de ani de la fondare] / Mihail Gh. Cibotaru // Limba română . – 2011. – Nr. 7/8. – P. 54-56 .

34. "Omul incomod" Ion Paulencu la cei 60 de ani ai săi : meditaţii pe marginea unui dialog / Mihail Gh. Cibotaru // Luceafărul.- 2000.- 15 dec.- P. 11.

 35. Pârjolul din '46 - '47 : [Foametea din s. Vărvăreuca, Floreşti] / Mihail Gh. Cibotaru // Jurnal de Chişinău.- 2007.- 2 mart.- P. 8.

36. Poetul, ca o carte de memorii... : [despre Anatol Gugel, 80 de ani de la naştere] / Mihail Gh. Cibotaru // Luceafărul. – 2002.- 5 apr.- P. 11 .

37. Sabia lui Damocles deasupra culturii noastre : [Scrisoare deschisă preşedintelui Rep. Moldova Vladimir Voronin] / Mihail Gh. Cibotaru // Timpul de dimineaţă.- 2005. - 29 iul. - P. 9.

38. Un suflet îndoldorat de bunătate : [despre Anatol Gugel, 90 de ani de la naştere] / Mihail Gh. Cibotaru // Literatura şi Arta . – 2012. – 5 apr. – P. 5.

39. Un vânător pribeag de vise: [poetul Anatol Gugel] / Mihail Gh. Cibotaru // Moldova.- 2007. - Nr. 3-4. - P.52-55.

-14-

40. Universitatea mea de suflet: [Ziarul "Moldova Suverană" la jubileul de 75 de ani : File de istorie] / Mihail. Gh. Cibotaru // Moldova suverană.- 1998.- 12 sept., 19 sept., 22 sept., 29 sept., 3 oct.

41. Veniţi acasă, dragi părinţi! : [despre scriitorul Spiridon Vangheli în emisiunea "Universul Guguţă" la TVM] / Mihail Gh. Cibotaru // Luceafărul.- 2002.- 18 oct.- P. 11 .

42. Veşnicia n-are măsurariu : [un an fără (dar şi cu) Andrei Băleanu, actorul şi regizorul (1935-2000)] / Mihail Gh. Cibotaru // Luceafărul. – 2001.- 27 iul.- P. 7 .

Opere traduse în alte limbi

43. Klusuma kliedziens: [Durerea liniştii: povestire] / Mihail Gh. Cibotaru; trad. de L. Lauce // Akas tiecas dziluma: moldavu noveles: [Fantanile cresc in adanc: antologia prozei scurte moldoveneşti]. – Riga: Liesma, 1986. – P. 87-96 p. – (In lb. letonă).

44. Пути-дороги / Михаил Чиботару.- Кишинев: Lit. artistică, 1984.- 461 с.

45. Сеятели / Михаил Чиботару: роман.- Москва: Сов. писатель, 1977.- 348 с.

46. Трава любви: Михаил Чиботару: рассказы.- Кишинев: Cartea Moldovenească , 1970.- 83 с.

47. Цена риска: роман / Михаил Чиботару.- Москва: Сов. писатель, 1989.- 392 с.

Interviuri, dialoguri

48. „Cred în destinul de mâine al Basarabiei...” : [dialog : Alexandru Bantoş - Mihail Gh. Cibotaru. În obiectiv : Mihail Gh. Cibotaru-70] // Limba română.- 2004.- nr.4-6.- p. 165-177.

-15-

II. Despre creaţia lui Mihail Gh. Cibotaru

Ediţii aparte

49. Bileţchi, Nicolae. Cibotaru, Mihail Gh. / Nicolae Bileţchi // Dicţionarul general al literaturii romane. [vol.] A-C. – Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Romane, 2004. – P. 219.

50. Cibotaru, Mihail Gh. // Dicţionarul general al literaturii romane. [vol.] A-C. – Bucureşti: Univers Emcicl. – 2003. – P.

51. Cimpoi. Mihai. Cibotaru, Mihail Gheorghe // Mihai Cimpoi // O istorie deschisă a literaturii romane din Basarabia. – Chişinău: ARC, 1997. – P. 215.

52. Ciocanu, Ion. Dimensiunea etică şi estetică a publicisticii: [M. Gh. Cibotaru prozator şi publicist] // Mihail Gh. Cibotaru. Sarjoaca. – Chişinău: Lumina, 2008. – P. 316-321.

53. Colesnic, Iurie. Cartea unei generaţii: (prefaţă): [despre activitatea literară şi pe tăram obştesc a lui M. Gh. Cibotaru] // Mihail Cibotaru. Ministru poţi să şi nu fii...– Chişinău: Universul, 2007. – P. 3-6.

54. Mihail Gheorghe Cibotaru / Comitetul pentru libertatea presei // Republica Moldova: 50+1 jurnalişti: mass-media in top – anul 2000. – Chişinău: [S. n.], 2000.– P. 16.

55. Mihail Gheorghe Cibotaru / Comitetul pentru libertatea presei // Mass-media din Republica Moldova: who’s who: ghid 2003. – Chişinău: [S. n.], 2003. – P. 36.

56. Pohilă, Vlad. Cum am descoperit un dramaturg...: (In loc de prefaţă): [activitatea lui M. Gh. Cibotaru, in special despre scrierile sale dramatice] / Vlad Pohilă //Mihail Gh. Cibotaru. Ispite teatrale: piese. – Chişinău, 2007. – P. 3-11.

57. Pohilă, Vlad. [Mihail Gheorghe Cibotaru] / Vlad Pohilă // Cibotaru Mihail Gh. Ispite teatrale.- Ch., 2007.- (Pe p. a 4-a a cop.).

58. Pohilă, Vlad. Mihail Gh. Cibotaru (n. 1934) / Vlad Pohilă // Akas tiecas dziluma: moldavu noveles. – Riga, 1986. – P. 452-453. – (In lb. letonă).

-16-

59. Ţopa, Tudor. Semănătorul de lumină: [M. Gh. Cibotaru] / Tudor Ţopa // Voievozii inspiraţiei: [portrete de creaţie]. – Chişinău: Ed. Draghiştea, 2007. – 305-309.

60. Zbârciog, Vlad. Mihail Gh. Cibotaru / Vlad Zbarciog // Dicţionarul scriitorilor romani din Basarabia. 1812-2006. – Chişinău: Prut Internaţional, 2007. – P. 99-100. – (Semnat: V. Z.).

În ediţii periodice

61. Bileţchi, Nicolae. Mihail Gheorghe Cibotaru / Nicolae Bileţchi // Viaţa Basarabiei. – 2004. - Nr. 2 (10). – P. 305-309.

Rec. : Cibotaru, Mihail Gh. Coautorii rămînînd în umbră //Lit. și arta.- 2006.- 25 mai.- P.4.

62. Partole, Claudia. Omul care vede cu sufletul: [scriitorul M. Gh. Cibotaru] / Claudia Partole // Timpul.- 2013.- 22 noiemb.- P. 24.

63. Pohilă, Vlad. Continua revenire la baștină a scriitorului M. Gh. Cibotaru / Vlad Pohilă // BiblioPolis.- 2009.- Vol. 30, nr. 2.- P. 106-108.- (Semnat: V. Ionescu)

64. Pohilă, Vlad. Mihail Gheorghe Cibotaru : 1934 : [75 de ani de la nașterea nuvelistului, romancierului, publicistului, dramaturgului] / Vlad Pohilă // Calendar Național 2009.- Ch., 2008.- P. 162-164.

65. Pohilă, Vlad. Un explorator al sufletelor: [romancierul și publicistul Mihail Gh. Cibotaru-la aniversară] // Capitala.- 2009.- 1 iul.- P.8.

66. Rusu, Tudor. Un destin de om ce înglobează ființa noastră națională / Tudor Rusu // Făclia.- 2013.- 24 aug.- P.15.

67. Vlaicu, Tudorița. M. Gh. Cibotaru: aerul epocii și culoarea timpului / Tudorița Vlaicu // Actualități floreștene.- 2013.- 20 dec.- P. 3.

68. Zbârciog, Vlad. Omul cu suflet de lumină: [M. Gh. Cibotaru] // Lit. şi arta. – 2007. – 28 iun. – P. 5.

-17-

Referințe,comentarii

69. Ciocanu, Anatol. Smulşi din vatra strămoşească : [rec. la cartea Eclipsa] // Lit. şi arta. – 2005. – 10 noiemb. – P. 4.

70. Ciocanu, Ion. Ispite teatrale [rec. la cartea Ispite teatrale] // Lit. şi arta. – 2007. – 26 aug. – P. 6.

71. Ciocanu, Ion. Un roman al prezentului : [rec. la cartea Eclipsa] // Limba Romană. - 2006. - Nr. 4-6. - P. 332-334.

72. Dabija, Nicolae. Manual de neuitare [rec. la cartea Eclipsa] // Lit. şi arta. – 2005. –

73. Rusu, Nicolae. Măsura universală a lucrurilor [rec. la cartea Ministru poţi să şi nu fii...] / Nicolae Rusu // Lit. şi arta. – 2008. – 13 mart. – P. 6.

-18-

Indexuri auxiliare

Index alfabetic de nume

Bacinschi, Mihai 2Bantoș, Alexandru 48Băleanu, Andrei 42Bilețchi, Nicolae 49, 61Boțu, Pavel 22Cimpoi, Mihai 51Ciocanu, Anatol 69Ciocanu, Ion 17, 52,70 ,71Colesnic, Iurie 14, 53Costenco, Nicolae 29Dabija, Nicolae 72Gujel, Anatol 36, 38,39Lauce, L. 43Partole, Claudia 62Paulencu, Ion 34Pohilă, Vlad 11, 56,57,58,63,64,65Potârniche, Mihai 28Rusu, Nicolae 73Rusu, Tudorița 67Strâmbeanu, Andrei 31Teleucă, Victor 30Țopa, Tudor 59Ureche, Eugeniu 25Vangheli, Spiridon 41Vlaicu, Tudorița 67Voronin, Vladimir 37Zbârciog, Vlad 60, 68 Zgardan, Olga 3

-19-

Index alfabetic de titluri

Aerul epocii și culoarea timpului 67Alte ispite teatrale 1 Anatol Ciocanu, elegant cavaler al liricii noastre 21Ar fi împlinit 65 de ani de la naştere 22Bătăușul 2 Cartea unei generaţi 53Carul limbii române 23Clonarea în serie a lui Iuda sau De ce tac scriitorii 24Colosul 25Continua revenire la baștină a scriitorului M. Gh. Cibotaru 63 „Cred în destinul de mâine al Basarabiei...” 48Crestături pe tulpina 3Cu legea spre lege 4Cum am descoperit un dramaturg… 56Dimensiunea etică şi estetică a publicisticii 52Duminica Mare 26"M-am născut ca să mă razbun..." 27Drumuri 5Durerea liniştii 6Fotoacuarelă 28Eclipsa 7.Era ca un slodun 29"Eu nu mai sunt. Am fost? N-am fost..." 30Glasul inimii 8Impulsiv, dar generos 31Ispite teatrale 9,70Izvoare 10 În preajma iubirii 11Indrăzneala 12Învăţătorul fără har este duşman al copiilor şi al viitorului ţării 32Lumină din lumina sufletului 33Manual de neuitare 72Măsura universală a lucrurilor 73Ministru poţi să şi nu fii... 13Nuvele 14Oameni de omenie 15Omul care vede cu sufletul 62Omul cu suflet de lumină 68"Omul incomod" 34

Păsări călătoare 16 -20-

Pârjolul din '46 - '47 35Poetul, ca o carte de memorii... 36Sabia lui Damocles deasupra culturii noastre 37Semănătorul de lumină 59Sârjoaca 17Semănătorii 18Smulşi din vatra strămoşească 69Tăcerea pădurilor 19Troiene 20Un explorator al sufletelor 65Un destin de om ce înglobează ființa noastră națională 66Un roman al prezentului 71Un suflet îndoldorat de bunătate 38Un vânător pribeag de vise 39.Universitatea mea de suflet 40Veniţi acasă, dragi părinţi! 41Veşnicia n-are măsurariu 42

************************

Klusuma kliedziens 43Пути-дороги 44Сеятели 45Трава любви 46Цена риска 47

-21-

Index alfabetic de seriale

Actualități floreștene 67BiblioPolis 63Calendar Național 64Capitala 65Făclia 66Flux 32Jurnal de Chișinău 35Limba romănă 23, 31, 33, 48, 71Literatura și arta 24, 38, 61, 68, 69, 70, 72, 73Luceafărul 21, 25, 28, 30, 34, 36, 41, 42Moldova 39Moldova Suverană 22, 27, 29, 40Săptămâna 26Timpul 62Timpul de dimineață 37Viața Basarabiei 61

-22-

File de album

-23-

Mihail Gheorghe Cibotaru – premiul „Opera Omnia”

Întâlnirea cu scriitorul M. Gh. Cibotaru în or. Florești în a. 2013, la lansarea cărții ”Crestături pe tulpina unui destin”

-24-