GENUL CHLAMYDIA CARACTERE GENERALEChlamydiile sunt bacterii, deci celule eucariote cu habitat obligatoriu intracelular ce prezintă un ciclu de multiplicare unic printre bacterii. Ele sunt paraziţi energetici deoarece le lipsesc liniile metabolice de energogeneză.TAXONOMIEORDINUL ChlamydialesFAMILIA ChlamydiaceaeGENUL ChlamydiaSPECII Chlamydia trachomatis

Chlamydia psittaciChlamydia pneumoniae

MORFOLOGIE ŞI FIZIOLOGIECorpusculul elementar (CE) este o particulă sferică cu ( de 200-300 nm cu o arie o centrală mai densă, inactivă metabolic, rezistentă în mediu extracelular. Are un perete celular rigid asemănător bacteriilor gram-negative şi o afinitate pentru coloranţii baziciCorpusculul reticulat (CR) sau "corpusculul iniţial" a lui Lindner este o particulă sferică cu ( de 1000 nm, cu structură internă reticulată, mai puţin densă decât a CE, activă metabolic, cu o evoluţie strict intracelulară. Are un perete celular trilaminat cu o rigiditate redusă şi o afinitate şi mai mare pentru pentru coloranţii bazici.Incluziile sunt formaţiuni ovale sau rotunde paranucleare cu ( de 3-10 care se pot evidenţia prin următoarele coloraţii: Giemsa, Castaneda, cu iod, Albastru de Victoria, Gimenez, sau prin utilizare de anticorpi monoclonali fluorescenţi antichlamydia.CICLU DE DEZVOLTARE comportă următoarele etape: 1. ataşarea CE de membrana celulei gazdă şi fagocitarea CE într-o veziculă endozomală sau fagozom2. reorganizarea CE într-un CR neinfecţios dar activ metabolic3. multiplicarea CR în interiorul incluziei pe cheltuiala energetică a celulei gazdă4. transformarea: CR se în CI şi apoi în CE5. creşterea în volum a incluziei cu ruperea membranei fagozomale şi eliberarea extracelulară a CE prin liza celulei gazdă. CE vor infecta alte celule şi ciclul reîncepe

STRUCTURA ANTIGENICÃ A CHLAMYDIEI TRACHOMATIS evidenţiază: 1.Antigenul specific de gen – asemănător cu LPZ (respectiv endotoxina) bacteriilor gram negative.

2. Antigenele specifice de specie - proteina membranei externe (MOMP) a CT care împarte genul în cele 3 specii.3. Antigenele specifice de tip. Specia CT a fost împărţită din punct de vedere antigenic în 15 serotipuri umane notate A, B, Ba, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L1, L2, L3. Biotipul Trachoma cuprinde tipurile : A, B, Ba, C, D, E, F, G, H, I, J, K, iar biotipul LGV tipurile: L1, L2, L3.

PATOGENIEInfecţii produse de genul Chlamydia

SEROTIP INFECŢIAL1,L2,L3 Limfogranulomatoza venerianăA,B,Ba,C TrachomulD,E,F,G,H,I,J,K Conjunctivita cu incluzii a nou născutuluiPneumonia nou

născutuluiConjuntiviteUretrita negonococicăEpididimiteProstatiteProctite, Sindrom Gay BowelSindrom ReiterCervicite, salpingite, endometritePerihepatită, periapendicită, peritonită

Chlamydia psittaci infectează un număr mare de păsări (peste 100 specii) şi mamifere. La păsări este agent al ornitozei şi psitacozei. Omul se contaminează prin intemediul aerosolilor contaminanţi proveniţi de la păsări (porumbei, papagali), putând face forme de pneumonie interstiţială, precum şi forme inaparente de boală. La mamifere (ovine, bovine, pisici), poate cauza avorturi. Chlamydia pneumoniae este agent al unor infecţii ale tractului respirator la om de tipul: faringite, bronşite, pneumonii interstiţiale, otite, frecvente la adolescenţi, adulţii tineri, dar şi la vârstnici. Este suspicionată în cazul unor infecţii cronice la cardiaci, sau al unor bronşite astmatiforme. Transmiterea este exclusiv umană. Chlamydia trachomatis are o singură gazdă naturală, omul. Transmiterea se face cel mai ades pe cale sexuală şi mult mai rar prin intermediul mâinilor, lenjeriei, sau apei contaminate din bazine. Este agent etiologic al următoarelor infecţii:1.Infecţii cu transmitere sexuală, care prin evoluţie şi complicaţii ridică probleme medico-sociale deosebite în ţările industrializate. Reprezintă o cauză importantă de sterilitate a cuplului, precum şi cauză a sarcinilor extrauterine.Infecţiile genitale masculine sunt de regulă complicaţii ale unei uretrite iniţiale clinic manifeste sau asimptomatice. După o perioadă de incubaţie de 8 -15 zile, evoluţia uretritelor poate fi: -subacută ( 50%), cu secreţie uretrală transparentă, vâscoasă, mai abundentă dimineaţa, însoţită de semne subiective intrauretrale, cum sunt furnicăturile şi senzaţia prezenţei unui corp străin. Frecvent, uretrita chlamydiană este însoţită de dureri testiculare difuze, senzaţie de apăsare perianală, dureri la nivelul canalelor deferente şi, foarte rar, de parestezii pe faţa internă a coapselor. -picătura matinală ( 20%), când simptomatologia se rezumă la prezenţa unei secreţii reduse, însoţită de senzaţii subiective minore. -uretrita acută (25-30%) este imposibil de diferenţiat de cea gonococică. Aceasta se poate complica cu o balanită caracteristică în "hartă geografică", în cocardă perimeatică aftoidă, cel mai des eritematoasă şi cu tendinţă hemoragică.-portajul asimptomatic

Criteriul general acceptat de diagnostic al uretritei este:

• prezenţa a cel puţin 15 PMN pe 5 câmpuri microscopice examinate cu obiectivul x40 pe frotiul uretral colorat gram, sau• prezenţa a cel puţin 4 PMN pe 5 câmpuri microscopice pe frotiul uretral colorat gram, examinat cu obiectivul x100.Complicaţiile uretritei chlamydiene:-stricturi uretrale 2-4% (0,1% la cei cu uretrite gonococice) -epididimita-prostatita-artrita reactivă sau sindromul Reiter, la indivizii cu predispoziţie genetică pentru această complicaţie. Presupune prezenţa simultană a unei: infecţii oculare (uveită, conjunctiviă), mono sau oligoartrite şi a unei uretrite negonococice.Infecţii genitale feminine: cervicita cu evoluţie subacută, care se poate complica adeseori cu salpingite, cauze frecvente ale sterilităţii şi sarcinilor extrauterine. Nou-născutul se poate contamina în timpul trecerii sale prin filiera pelvi-genitală maternă, prezentând la câteva zile după naştere o conjunctivită, în general benignă, lipsită de complicaţii. 2. Trachomul, este o cherato-conjunctivită, principala cauză a orbirii în lumea a III-a.3. Limfogranulomatoza veneriană (LGV), sau maladia lui Nicolas Favre, este extrem de rară în Europa, în care contaminarea se realizează pe cale sexuală. Se caracterizează prin apariţia unui şancru la nivelul organelor genitale, însoţit de o poliadenopatie inghinală. Proctita din LGV, care este mai agresivă, manifestându-se prin durere anală puternică, secreţie sanguinolentă şi purulentă, tenesme şi adenopatie satelită. Sigmoidoscopia arată o mucoasă nodulară, friabilă, ulceraţii difuze, superficiale, iar examenul anatomopatologic: granuloame, abcese criptice şi celule uriaşe.Diagnosticul de laboratorPosibilităţi de diagnostic în infecţiile chlamydiene sunt următoarele:

METODĂ APLICABILITATE DURATĂ OBSERVAŢII

Cultură toate infecţiile chlamydiene

48-72 h metodă de referinţă greu accesibilă

Citologie TrachomConjunctivită

1 h sensibilitate mică în infecţiile genitale

Serologie infecţii sistemice pneumonii la copil

3-4 h sensibilitate mică îninfecţiile genitale

Evidenţiere antigenică1. IF

2. EIA

Conjunctivite trachom infecţii genitaleproctitepneumoniiinfecţii genitale aceeaşi ca pentru IF

1/2 h probele sunt stabile7zile; specificitateaeste bună

sensibilitate bună specificitate relativă

Hibridizări de acizi nucleici

2 ore greu accesibilă

SENSIBILITATEA LA ANTIBIOTICETestarea activităţii antichlamydiene a antibioticelor întâmpină o serie de dificultăţi :

-testarea sensibilităţii faţă de antibiotice se efectuează pe culturi de celule, în care infecţia chlamydiană este stabilită înainte de adaosul de antibiotic;

-după efectuarea pasajelor multiple, se obţin pentru unele antibiotice ca ampicilina, amoxicilina şi cefalosporine discrepanţe evidente între CMI şi CMB, lipsa unei metode standardizateTetraciclinele reprezintă antibiotice de elecţie în tratamentul infecţiilor chlamydiene. Tratamentul lor cu tetracicline dă rezultate satisfăcătoare în infecţii acute, recăderile fiind mai rare. În infecţiile genitale persistente şi cele cronice, tratamentul nu reuşeste eliminarea chlamydiilor din organism. Tratamentul trebuie să fie de durată, administrarea în doză unică nefiind eficace.Macrolidele au o activitate antichlamydiană asemănătoare tetraciclinelor. Eritromicina se administrează mai ales la gravide, nou născuţi şi copii. Eficienţa terapeutică a eritromicinei este sub nivelul celei obţinute în tratamentul cu tetraciclinăAzitromicina inhibă dezvoltarea chlamydiilor la începutul ciclului de dezvoltare. Nu este toxică pentru corpusculii elementari, dar inhibă neselectiv sinteza proteinelor chlamydiene la 5 minute după expunerea culturii celulare la acest antibiotic. Acţiunea antichlamydiană depăşeşte în timp mult acţiunea eritromicinei. Are proprietatea de a se acumula în macrofage şi PMN concentraţia în ţesuturi depăşind de 400 de ori concentraţia serică, după o singură doză. Timpul de înjumătăţire este de 68 de ore, ceea ce explică eficienţa terapeutică a unei singure doze. Se administrează în doză unică de 1,0 g.Principiile general acceptate în tratamentul infecţiilor produse de C.trachomatis sunt:-rezistenţa dobândită a chlamydiilor la antibiotice nu atinge nivele clinice semnificative;-eficacitatea in vivo a antibioticelor active este în general similar-eficacitatea in vivo a antibioticelor active este în general similară celei in vitro;-durata tratamentului trebuie să fie de cel puţin 7 zile.