Chisinaul de astazi - capitala Republicii Moldova, centrul ei

politic, administrativ, stiintific, cultural si

industrial.

Arcul de Triumf (1840)

Porţile sfinte sau Arcul de Triumf – construcţia în jurul căreia parcă s-ar axa întreg Chişinăul - au fost construite în 1840 şi au o istorie destul de interesantă. În

1836, când a fost dată în folosinţă Catedrala, unul din

clopotele care nu a încăput în clopotniţă (6,5

metri), a fost amplasat în Arcul de Triumf, proiectând-se un

edificiu nu prea mare care ar fi amintit de simbolul construit la

Paris. Cu timpul, aici a fost instalat un ceas, orologiu

important pentru Chişinău.

Primăria (1902)

Construită în 1902 în stil neoclasic, cu elemente gotice după proiectul lui M. Elade cu

participarea directă a lui Alexandru Bernardazzi

(arhitect al oraşului în anii 1850-1878). În 1941, clădirea a fost aruncată în aer de către sovietici. Primul cinematograf

din Chişinău şi prima proiectare a unei pelicule

cinematografice s-a făcut tot în incinta primăriei (1902).

Catedrala Naşterea Domnului (1830)

Catedrala nouă a Chişinăului a fost zămislită în momentul în care oraşul a devenit, la

1812, centru gubernial. Mitropolitul de atunci,

românul Gavriil Bănulescu-Bodoni, a ştiut să

demonstreze că o biserică la marginea imperiului este

nu numai un loc de închinăciune, ci şi un stâlp

al creştinătăţii.

Gara feroviara (1948)

Comunicarea pe calea ferata pe sectorul Tiraspol - Chisinau,

care a pus inceputul existentei cailor ferate in Moldova, a fost deschisa in luna august anul 1871. Prima cladire a garii

ferate a fost distrusa in timpul razboiului al II-ea mondial.

Cladirea prezenta a garii este construita in anul 1948 dupa

proiectul arhitectului L. Ciuprin, fiind consultat de

catre A. Sciusev.

Aeroportul (1974)

Aeroportul nou "Chisinau" este construit si functioneaza din anul

1974. Este situat la 13 kilometri de la oras si la doi kilometri de la gara feroviara din Revaca. Aeroportul

este utilat cu tot echipamentul necesar pentru a primi avioanele din strainatate. Suprafata totala a

aerogarii constituie 7279 metri patrati. In afara de cladirea

principala exista o sala separata pentru delegatii oficiale. In anul 1996 este pus in functiune VIP - sala pentru persoane sus puse.

Orasul este divizat in cinci sectoare administrative:

Central, Botanica, Riscani, Ciocana,

Buiucani. 

Academia de stiinte

La inceputul anilor 50, cind arhitectilor sovietici le era interzis sa

atraga atentia la infrumusetarea fatadelor cladirilor, in partea de sud a

viitoarei pieti (Eliberarii) dupa proiectul lui V. Mednec si A.

Vedenkin se construieste cladirea blocului principal al administratiei Academiei de Stiinta. Strictetea sistemului de stil se combina cu

elementele de arhitectura nationala. O caracteristica comuna pentru toate

cladirile ridicate in acei ani este utilizarea in zidire a pietrei lacustre

locale albe, ce reda orasului un

colorit deschis deosebit.

Portile de sud ale orasului

Prin aceste porti pe bulevardul Dacia ajungeti in

Chisinau de la aeroport. Aceasta idee de creare a

portilor ii apartine arhitectului Iu. Tumanean. Arhitect -

Scvortova Iulia Borisovna. Fie ca zimbetele fericite ale

acestor doi tineri insuratei sa fie simbol orasului nostru insorit care Va spune bun venit si Va daruie senzatii

nemaipomenite.

Sala cu orga

Pe partea impara a bulevardului Stefan cel Mare la colt cu str. Vlaicu Pircalab

se afla una din cele mai frumoase si neatinse de

razboi cladiri ai Chisinaului, construita la inceputul anilor

20 de catre inginerul M. Cereculi - Cus pentru banca oraseneasca. Cladirea este

construita in forma monumentala in stilul

clasicismului cu careva

elemente de romantism. 

Parcurile Chisinaului

Parcul Stefan cel Mare 

Parcul orasenesc Stefan cel Mare,

loc placut  de odihna, plimbari,

intilniri, masiv verde in centrul orasului, cu care

se mindresc chisinauenii.

Parcul Valea Morilor 

Este situat in partea de sud-vest a orasului. Suprafata este de circa 114 hectare. Fondat in 1951. Proiectul parcului a fost elaborat de

catre colectivul de autori sub conducerea arhitectului R.

Curt. Parcul este situat pe un teren de o suprafata cu un

relief interesant si neobisnuit.

Are 4 intrari.

Parcul "Dendrariu"

 Reprezintă suprafeţe terestre şi acvatice în limitele cărora sînt create în mod artificial colecţii de arbori şi

arbuşti şi alte specii vegetale autohtone şi exotice ce prezintă

interes ştiinţific aplicativ, semnificative din punct de vedere naţional prin

valoarea lor ecologică, ştiinţifică şi estetică deosebită, combinate în

diverse modele scenice, care conferă teritoriului respectiv un aspect

deosebit de atractiv, fiind supuse unui regim de administrare special, în

scopul protejării şi conservării

biodiversităţii.

Monumentul domnitorului moldovenesc, Stefan cel Mare

La intrarea principala in  parcul Stefan cel Mare   se afla monumentul domnitorului

moldovenesc. Monumentul turnat din broza dupa proiectul sculptorului chisinauean

Alexandru Plamadeala, a fost deschis in anul 1928. Stefan al III este aratat in

coroana si haine bogate ale domnitorului moldovenesc. El parca se misca cu pasi inceti si solemni spre dusman, ridicind in

sus crucea si stringind in mina spada voiniceasca. De parca ar prevedea

furtuna pe pamintul natal.