CHIMIA VERDE ÎN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ

Introducere:

De-a lungul secolului XX, chimia a adus schimbări majore în modul de viaţă al omenirii. Cele mai mari beneficii aduse de chimie şi percepute de populaţie sunt cele din industria farmaceutică (cum ar fi de exemplu: obţinerea calmantelor, antibioticelor şi cel mai recent obţinerea Viagrei). Este dificil de găsit un aspect al vieţii moderne asupra căruia industria chimică să nu-şi fi pus amprenta, plecând de la:

-transporturi (obţinerea benzinei şi motorinei din ţiţei, cu obţinerea aditivilor care se adaugă combustibililor pentru a creşte eficienţa şi a reduce emisiile de gaze toxice, a convertorilor catalitici, a materialelor plastice ce reduc greutatea autovehiculelor şi îmbunătăţesc eficienţa energetică),

-industria textilă(obţinerea coloranţilor, a fibrelor sintetice, a fibrelor rezistente la apă),

-sportul (obţinerea materialelor compozite utilizate la fabricarea rachetelor de tenis şi nu numai),

-industria alimentară (obţinerea agenţilor frigorifici, a materialelor utilizate la ambalat, a containerelor, aditivilor alimentari),

-medicină (anestezice, medicamente anticanceroase, vaccinuri, a dezinfectanţilor, a contraceptivelor, lentilelor de contact, materialelor dentare),

-agricultură (obţinerea îngrăşămintelor, pesticidelor),-birouri (serviciu) – toner pentru fotocopiat, cerneluri, displayuri cu

cristale lichide, obiecte din mase plastice, hârtie,-acasă (detergenţi, vopseluri, casete video şi audio, CD-uri, materiale

plastice pentru TV-uri şi telefoane mobile, materiale şi coloranţi pentru covoare, perdele)exemplele putând continua.

Cu toate acestea, în multe ţări, industria chimică este percepută ca având mai multe efecte negative decât pozitive. Provocarea secolului XXI este obţinerea unor produse chimice, produse care să fie benefice pentru populaţie, limitând în acela şi timp efectele negative asupra mediului înconjurător şi nu în ultimul rând asupra sănătăţii populaţiei .

În contextul actual, termenii “dezvoltare durabil㔺i “chimie verde” au fost introduşi de aproximativ 20 de ani. Discuţii referitoare la “durabilitate” au început, in principiu, în anul 1987, când Comisia Mondială pentru Mediu şi

1

Dezvoltare, înfiinţată de Naţiunile Unite (Comisia Brundtland) a subliniat existenţa a două probleme majore:

-dezvoltarea nu înseamnă doar profituri mai mari şi standarde mai înalte de trai pentru un mic procent de populaţie, ci creşterea nivelului de trai al tuturor;

-dezvoltarea nu ar trebui să implice distrugerea sau folosirea nesăbuită a resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului înconjurător.

Aceste probleme au condus la enunţarea următoarei definiţii pentru “dezvoltare durabilă”, acceptată la nivel mondial, şi anume: “dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”. Dezvoltarea durabilă are o relevanţă particulară pentru industria chimică, dacă ne gândim la problemele referitoare la evitarea poluării şi a utilizării nechibzuite a resurselor naturale.

Chimia verde si ingineria verde au influentat in ultimii ani cele mai importante ramurii ale industriei și inevitabil industria farmaceutică este in linie pentru schimbari majore cu inclinații spre “mai verde” în ceea ce privește materiile prime, solventi mai siguri, procese alternative si ideile inovative. Toate aceste schimbari vor cresteavantajele de mediu ale industriei farmaceutice și in acelasi timp costurile operatiilor.

Industia farmaceutica imbratiseaza din ce in ce mai mult procesele si manipularile tehnologice “verzi”. Departamentul de cercetare a marilor producatori de medicamente in tarile dezvoltate promoveaza noi metodologii, reactii cu o mai buna cataliza, folosirea a mai putini solventi si reducerea deseurilor de productie. In acelasi timp industia farmaceutica introduce noi reglementari de siguranta si sanatate cu scopul de a proteja mucitorii si criteriile de mediu pentru produsele lor. Siguranta, eficienta, fiabilitatea si economia sunt cei patru stalpi de sustinere a schimbarii si promovarea lor este considerata ca un avantaj competitiv, privilegii pentru mediu si beneficii economice.

In industria farmaceutica este vorba despre speranta la viata si presupune o mare investire in cercetare si dezvoltare pentru a obtine produse care ne fac viata mai usoara sau mai frumoasa.

2

Definiţii  Noţiunea de “ chimie verde “, a fost introdusă la începutul anilor ’90.

Cunoscută şi sub numele de “chimie durabilă”, “chimia verde” este un concept cu o dezvoltare substanţială de la apariţia sa completă şi reprezintă “proiectarea, dezvoltarea şi implementarea de produse şi procese chimice pentru reducerea sau eliminarea utilizării şi generării de substanţe periculoase pentru sănătatea umană şi pentru mediu.

În ultimii ani, chimia verde a devenit cunoscută ca fiind o metodă de atingere a durabilităţii . Având în vedere că, din moment ce consecinţele generării şi utilizării energiei sunt strâns corelate cu materialele utilizate în procesele de obţinere a acesteia, depozitarea şi transportul ei, problemele energetice se adresează definiţiei anterioare. Aşadar, metodele şi tehnicile utilizate în chimia verde au în vedere, în primul rând etapa de proiectare, precum şi nivelul fundamental, (ca de exemplu nivelul molecular) . Termenul de “substanţe periculoase” include, dar nu se limitează, toxicitatea, riscurile fizice (ca de exemplu: exploziile, incendiile), încălzirea globală şi nu în ultimul rând epuizarea resurselor. Îmbunătăţirea continuă a legislaţiei de mediu a avut rezultate benefice asupra mediului. După cum este bine cunoscut, “chimia verde” este un instrument de reducere a deşeurilor şi emisiilor încă de la sursă. De asemenea, a fost recunoscută ca fiind o unealtă deosebit de importantă în obţinerea unor tehnologii durabile şi dezvoltării unei industrii ecologice.

Chimia verde diferă foarte mult de abordările anterioare în ceea ce priveşte protecţia mediului, şi anume:

se adresează cu precădere riscului decât expunerii; are în vederea beneficiile economice în detrimentul

pierderilor economice; este neobişnuită; previne apariţia problemelor, înainte de a se produce, prin

evitarea modurilor de abordare; ia în considerare impactul ciclului de viaţă al unui produs,

proces încă din faza de proiectare.În contextul chimiei verzi, s-au introdus noţiunile: proces de producţie

ideal, produs ideal, utilizator ideal. Un proces ideal trebuie să fie un proces simplu, să necesite doar o

singură etapă, să prezinte siguranţă, să utilizeze resurse regenerabile, să nu pună

3

probleme de poluare, şa se realizeze cu consum total de reactanţi, să nu conducă la producerea de deşeuri, să fie eficient din punct de vedere al atomilor, iar etapa de separare a produsului/produşilor finali să fie una simplă.

 Un produs ideal este produsul pentru a cărui obţinere se consumă minimum de energie, se folosesc resurse minime pentru împachetarea(stocarea) acestuia, este sigur şi 100% biodegradabil şi se poate recicla uşor.

În general, se acordă o atenţie deosebită proceselor ideale şi produselor ideale, dar nu “utilizatorilor ideali”. În acest context un utilizator ideal este utilizatorul care are grijă de mediu, care utilizează cantităţi minime dintr-un anumit produs, care reciclează materialele, le reutilizează pe cele care pot fi reutilizate şi care înţelege impactul produselor asupra mediului. În plus, un utilizator ideal încurajează iniţiativele “verzi” .

1. Industria farmaceutică verde

Industia farmaceutică este bine cunoscută pentru folosirea intensă a multor materii prime de origine petrochimică, metode și tehnologii de sinteză convenționale, procese industriale care necesită mare consum de energie, procese de separare și purificare care cer o utilizare intensă a solvenților organici, și producerea unor volume mari de deșeuri.

Industria farmaceutică este una dintre cele mai profitabile industrii chimice cu o creștere anuala de 5-6% pe scara globală, această industrie a produs medicamente în 2008 cu o valoare de aproximativ 740 miliarde de dolari. Jumătate din aceste droguri (piața vânzarilor) sunt produse în USA(53,5%), 28% în țări ale Uniunii Europene și 18.5% din vânzarile de medicamente în Asia-Pacific ( Japonia, Austria). Cele mai multe industrii farmaceutice se găsesc în USA, Germania, UK, Japonia și Franța.

Este cunoscut faptul că industria farmaceutică produce cele mai multe deșeuri pe kg de produs obținut decât alte industrii chimice (petrochimice, produse chimice vrac sau fine, polimeri, etc). Această industrie produce pentru 6-8 etape în sinteza compușilor organici, 25-100 kg de deșeuri pentru fiecare kg de produs.

Industria farmaceutică depinde de procesele de sinteză organice pentru a produce medicamente și folosește o gama largă de solvenți organici pentru separarea și purificarea produselor ei. De asemenea, compușii organici sunt cunoscuți pentru proprietățile lor toxice și costul deșeurilor produse. A fost estimat ca marea companie farmaceutică GlaxoSmithKline folosește pentru

4

manufactură cantități imense de solvenți și deșeurile sale care sunt lichide, altele decât apa, conțin 85-90 % solvenți organici.

În ultimul deceniu fabricanții de produse farmanceutice au îmbrățisat ideile chimiei verzi ca să iși promoveze avantajele de mediu și să își îmbunătățească eficiența proceselor de fabricație. Departamentul de cercetare și dezvoltare a multor companii farmaceutice folosește un mare procent din capitalul lor în căutarea unor noi medicamente și noi inovative moduri de sinteză “verde”.

Este estimată o valoare în jur de 70 de milioane de dolari alocată pentru descoperirea, cercetarea testelor clinice și distribuției de noi medicamete. Este inevitabil, astfel, ca o companie farmaceutică să iși dorească să investească, de asemenea, în o mai bună eficiență, reactanții și solvenți mai puțin toxici și în protecția mediului.

O problema adițională cu companiile farmaceutice sunt noile reglementări pentru poluarea mediului înconjurator și a surselor de apă, nu numai pe timpul producție, dar și urmele de medicamente și produși medicamentoși rezultați. Au fost găsite mici concentrații de medicamente și metaboliți prezenți în râuri, lacuri și în regiuni de coastă, afectând organismele acvatice (pești, organisme bentonice-organisme care trăiesc pe fundul apei). Este o mare nevoie ca producătorii de produse farmaceutice să implementeze metode “mai verzi”, să folosească mai puțini reactanți și solventi toxici și să minimalizeze efectele lor precum și reducerea deșeurile solide.Fig.1. Reprezentarea schematică a activităților industriei farmaceutice spre principiile chimiei verzi și mai bune aplicații ale metodologiei ingineriei verzi.

5

2. Industria farmaceutică, chimia verde și utilizarea solvenților

O soluție este un amestec omogen format din doi sau mai mulți componenți. Soluțiile pot fi saturate sau nesaturate (după cantitatea de substanță dizolvată). Orice soluție conține un solvent(substanța care dizolvă) și un solvat(substanța care se dizolvă). În cele mai multe cazuri, solventul este apa.

USA are cele mai multe companii producătoare de medicamente în lume și produce peste 50% din drogurile și produsele medicale. Studiile au arătat că procedeele farmaceutice utilizate în Statele Unite folosesc cantități mari de solvenți organici și deșeurile lor lichide conțin 85% faza apoasă. Reducerea solvenților organici este o mare problemă a industriei farmaceutice. Noi metode de sinteză organică cu minimum de utilizare ”0” a solvenților este încă la nivelul de cercetare.

Solvenții care sunt în ultimul timp mai acceptabili pentru sintezele organice și care au toxicitate redusă sunt: acetone, etanol, metanol, 2- propanol,

6

acetat de etil, izopropil acetat, metil etil cetone, 1 -butanol și tert- butanol.Solvenții utilizați pentru calitățile lor de a dizolva alte substanțe

chimice, în ciuda toxicității lor, sunt: ciclohexane, n-heptan, toluen, metilhexan, metil t-butil eter, izooctan, actonitril, tetrahidrofuran(THF) 2- metilTHF, dimetil sulfoxid(DMSO), acidul acetic și etilen glicol.

Solvenții care au fost înlocuiți în sintezele organice datorită toxicității lor sunt: pentan, bis- izopropil eter, dietil eter, diclorometan, cloroform, dimetil formamida (DMF), N- metil-2- pirolidon, piridine, dimetil acetat, 1,4-dioxan, benzen, cloridetetracarbon, tricloroetilen(TCE).

Industria farmaceutică a inițiat multe studii pentru înlocuirea solvenților toxici cu solvenți care sunt benigni sănătății umane ( în special studii de neurotoxicitate și afecțiuni ale pielii) și mediului înconjurător.

Factoru E este o valoare simplă a chimiei verzi, care poate măsura eficiența unei industrii în ceea ce privește solvenții utilizați și deșeurile produse (a fost introdus și definit de catre Roger. A.Sheldon) valoarea factorului E este definită ca fiind raportul dintre masa de deșuri pe unitatea de produs:

E factor= masa deșeurilor(kg)/ masa de produs obținută (kg)

Fig. 2. Factorul E este un simplu parametru al chimiei verzi care poate estima cantitatea de deșeu produsă pe kg de produs obținut și promovează minimalizarea deșeurilor și a solvenților utilizați.

Calculul Factorul E este foate simplu de înteles și utilizat. El subliniază

7

cantitativ deșeurile produse pe parcursul procesului de obținere în comparație cu cantitatea de produs rezultată. Este unul dintre cele 12 principii ale chimiei verzi care măsoară producerea de deșeuri. Factorul E ignoră în calcul factori reciclabili, cum ar fi: solvenții reciclați și reutilizarea catalizei, care evident crește acuratețea dar ignoră energia utilizată pentru recuperare. Este bine cunoscut din datele obținute din industrie că industria farmaceutică produce între 25-200 kg de deșeuri pe kg de produs, în comparație cu 0.1 kg produse în industria uleiurilor rafinate, 1-5 kg în industria de produse chimice vrac și 5-50 kg în industria de produse chimice fine.

Fig.3. Importanța solvenților Industriile farmaceutice sunt fruntașele firmelor industriale care încearcă să-și modernizeze operațiile de fabricație și să-și reducă producerea de deșeuri. Noi tehnici inovative sunt dezvoltate pentru sinteza de chimicale la temperatura camerei, cu lichide ionice, cu ajutorul undelor de microunde, gaze supercritice CO2 și biocatalizatori. De asemenea, industria farmaceutică promovează descoperirea “solveților verzi” de mai bine de un deceniu.

3. Biocataliza și aplicațiile ei în industria farmaceutică

Biocataliza reprezintă utilizarea catalizatorilor naturali precum enzime, pentru a face posibile transformăriale diferiților compuși organici. În cadrul procesului de biocataliză pot participa atât enzime sintetizate artificial cât și

8

enzime rezidente în celulele vii care au fost izolate. De multe decenii enzimele sunt folosite în industria alimentară și în sinteza compușilor organici. Noi metode catalitice de sinteză în chimia organică care să satisfacă constrangerile de mediu din ce în ce mai stricte sunt la mare căutare de către industriile farmaceutică și chimică. În adiție, noile proceduri de cataliză trebuie să producă clasele de compuși organici în dezvoltare care devin ținte ale cercetării biomedicale și moleculare. Transformările chimice cu cataliza enzimatică sunt recunoscute acum la scara largă ca alternative practice care să înlocuiască metodele de sinteză organică tradiționale, și ca soluții convenabile pentru anumite probleme care apar numai în sintezele organice. După mulți ani de cercetare, folosirea enzimelor ca materiale biologice în fabricarea medicamentelor a devenit posibilă și răspândită în multe metode de sinteză organică.

Biocataliza a devenit o problema centrală a chimiei verzi și aplicațiile ei în fabricare produselor chimice poate deveni promițătoare. Enzimele(proteinele) pot accelera o reacție, diminua consumul de energie, folosi materiale alternative de pornire, reduce folosirea solvenților și producerea deșeurilor. Enzimele sunt biomateriale care pot fi degradabile în condiții de mediu înconjuător. Acestea sunt considerate alternative și chimicale care pot fi reînnoite și costul lor pentru aplicare în industria farmaceutică este foarte redus. Enzimele au avantajul de a reduce numărul pașilor într-o reacție organică și poate produce un produs mai pur fără a necesita purificare.

Binecunoscuta companie farmaceutică PFIZER face experimente de ani de zile asupra reacțiilor biocatalitice în fabricarea de medicamente. Pfizer a schimbat procesul intern de fabricare a unei substante active, numita pregabalin Aceasta este compusul activ al unui medicament numit LYRICA. Pregabalin (2003) este un anticonvulsiv utilizat pentru durerile neuropatice și este un adjuvant în terapia unor stari de convulsie parțiale.

Medicamentul are vanzari anuale de aproximativ 1.8 miliarde de dolari (2007). Modul traditional de sinteza era conventinal și folosea solvenți organici. Dupa mulți ani de cercetare, în 2007 PFIZER a utilizat enzime drept biocatalizatori chimici în pașii de bază ai sintezei și a redus astfel cu 90% utilizarea solvenților și cu 50% materiile prime. Factorul E al sintezei a fost redus de la 86 la 9. Este estimat ca întreprinderea va reduce cantitatea de deșeuri industriale cu o valoare de 200.000 tone, în comparatie cu utilizarea metodei vechi, în perioada 2007-2020.

Sunt multe exemple care reprezinta un succes în industria de fabricație a 9

medicamentelor care folosesc biocatalizatori. PFIZER a sintetizat medicamentul antipareza Doramectin (denumire comerciala, Dectomax).

Schimband metoda în biocataliza a îmbunatațit eficiența reacției și a redus cu pâna la 40% subprodușii.

Alt exemplu de introducere cu succes a biocatalizatorilor în aceeași companie a fost sinteza medicamentului atorvasratin, și sinteza acidului artemisinic care este utilizat în producerea medicamentului împotriva malariei, artemisinin. Pfizer a facut și o cercetare amănunțită pentru îmbunătățirea mecanismului de biocataliza a drojdie Saccharomyces cerevisiae . Biocataliza a îmbunatatit operatiile de sinteză industriale și pentru medicamentele Oselravimit și Pelitrexol .

Alta companie farmaceutica care a introdus principiile chimiei verzi și metodele de biocataliza în fabricarea medicamentelor este MERCK. Aceste schimbari a adus scaderi substanțiale în modul de utilizare a solvenților organici și a crescut eficiența. Un real succes reprezintă fabricare prin biocataliză a antibioticului Gemifloxacin. Succese similare au fost atinse în reacția de hidrogenare asimetrică pentru sinteza medicamentului Taranabant. O a doua generație de sinteză a medicamentuli pregabalin în apă a fost publicat recent de catre cercetatorii Pfizer.

Alte companii cunoscute pentru producția de produse farmaceutice sunt: BASF si DSM Pharmaceuticals(New Jersey) și-au avansat cercetările cu privire la biocatalizatori și au aplicat metoda utilizarii lor în sinteza medicamentelor proprii. În cadrul companiei BASF au fost utilizați biocatalizatori la început pentru producția de produsi chirali intermediari necesari în fabricarea medicamentelor. În oganismele vii, enzimele prefera cu precadere una dintre formele chirale ale compusilor in procesul de conversie biocatalitic. BASF beneficiază de acest principiu în fabricarea de substanțe prin biocataliza în instalațiile tehnice. Industria de chimicale Johnson Matthey au cumparat de curand campania germana de cercetare X-Zyme ( Dusseldorf) pentru noile metode de biocataliza inovative. Dupa ani de cercetare, compania a stabilit transformări biocatalitice ale cetonelor și ceto-esterilor în aminele chirale. Acestea sunt materii prime în productia chimica de medicamente.

Un succes interesant al industriei farmaceutice este cataliza enzimatică a unei substanțe active în vestitul medicament LIPITOR ( reductor de colesterol). Metoda de sinteza este considerata ca fiind “verde” datorita sintezei unui intermediar ( component cheie) pentru compusul activ atorvastatin.

10

Fig 4 compania Codexis a câstigat “Presidential Green ChemistryChallenge Award “(2006) pentru sinteza biocatalitica verde a unei

substante active din LIPIDOR.

Codexis este o companie internationala care vinde enzime și alți produși intermediari producătorilor de medicamente la nivel mondial. Soluțiile bio ale companiei Codexis au îmbunătățit puritatea produsului și randamentele, reducând etapele procesului de producție, eliminand substanțele toxice din procesul de fabricație. Enzime adaptate au permis procese chimice specifice pentru fabricarea de produse farmaceutice cu specific de fabricare eficiente, costuri mai mici și o mai mare profitabilitate. Merck și Codexis au dezvoltat în comun un nou proces de fabricație pentru sitagliptin, ingredientul activ din Januvia (diabet de tip 2). Merck și Codexis a raportat o creștere de 10-13% în randamentul global, o creștere de 53% a productivității. Codexis este furnizorul de produse farmaceutice intermediare pentru producerea de medicamente cu scop in reducerea colesterolului precum Lipitor de la Pfizer. Codexis a câștigat US EPA Presidential Green Chemistry Challenge Award in 2006.

Aceste exemple sunt doar cateva dintre aplicatiile metodelor biocatalitice in industria farmaceutica care sa suporte in aceelasi timp principiile chimiei verzi cât și munca pentru un viitor durabil al industriei chimice. Enzimele afișa frecvent selectivitate rafinat, în special chimio-,enantio-și regioselectivitate, făcându-le mai atractive pentru catalizarea unei game largi de transformări chimice. De asemenea, enzimele actionează în condiții blande de pH și temperatura conducand la formarea de produși de înalta puritate. Instrumente moderne de descoperire a proteinelor și a tehnicilor ingineresti sunt un ajutor pentru dezvoltare biocatalizatorilor noi, adaptarea- proiectarea și punerea lor în aplicare în procesele industriale. În consecință, ei găsesc aplicare

11

pe scară largă în producția de produse farmaceutice intermediare, produse chimice fine, produse agrochimice, materiale noi, diagnosticare, biocombustibili și de performanțe chimice.Un articol in Chemistry World (revista lunară a societății roiale a chimiei, Royal Society of Chemistry , iunie, 2008) descrie combinația atractivă a pricipiilor chimiei verzi și beneficiile economice ale industriei farmaceutice într-o perioada în care brevetele de invenție a celor mai bine vândute medicamente expira în viitorul apropiat și companiile trebuie să se confrunte cu tăierea costurilor.

..”.... unitatea industriilor farmaceutice actuale de a reduce cheltuielile este de mare ajutor pentru a accelera adoptarea de chimie verde, spun experții din industrie.

Confruntându-se cu profilarea expirării brevetlor de invenție ale celor mai de succes medicamente, și o lipsă de candidați prevăzutți să le înlocuiască, multe companii din industrie sunt în căutarea de a-și reduce dramatic costurile. Dar departe de a fi înlocuită în activitățile de bază, chimia verde crește în multe companii.” sunt in mod clar mai multe presiuni în privința prețurilor în industriile farmaceutice în aceste zile, în mod special din cauza costurilor de descoperire și dezvolatare care sunt în continuă creștere.” Peter Dunn, lider al chimiei verzi în cadrul companiei PFIZER a citat revista. „ dar chimia verde ofera costuri avantajoase semnificative și prin urmare este o parte dintre soluțiile la problemă.

„ economisirea vine din procesele de sinteza eficiente care evita reactivii extravaganti, minimalizeaza consumul de energie si inlocuieste solventii organici cu apa, fiind inevitabil mult mai ieftine de folosit. Chiar si la nivel de laborator, economisirea costurilor poate fi realizată, si fabricarea la scala larga a proceselor poate duce la economisirea a milioane de dolari. Spune James Long, care este de asemenea in echipa chimiei verzi in PFIZER.

12

CONCLUZII

Toate aceste noi dezvoltări în industria farmaceutică și alte schimbări care nu au fost descrise, au arătat cum că chimia verde și pricipiile ingineriei verzi se răspandesc la cele mai eficiente industrii chimice.

Noile metode ale chimiei verzi prezintă rezultate pozitive în industriile farmaceutice din cauza investițiilor robuste în cercetare și dezvolatare, acoperind cheltuielile de cercetare și suport pentru ideile inovative. Aplicând metodele chimiei verzi industriile farmaceutice au o mai bună eficiență și astfel scad costurile operationale, scade consumul de solvenți, reduce cantitatea de deșeuri și îmbunătațeste avantajele de mediu ale industriei.

Economisirea vine din procesele de sinteza eficiente care evita reactivii extravaganti, minimalizeaza consumul de energie și înlocuieste solventii organici cu apa, fiind inevitabil mult mai ieftine de folosit.

Oamenii de stiință cred că chimia verde va trasforma industria farmaceutică și fabricarea de medicamente în viitor. Chimia verde poate livra beneficii atât pentru mediul înconjurator cât și economice și industria farmaceutică înclină să adopte cele mai multe dintre principiile sale. Cu toate că filosofia chimică verde a fost în mare acceptată de comunitatea științifică, evoluția tehnologică a chimiei verzi prin educație, investiție și exemplificari trebuie inca sa atinga o atentie bine meritata și efort.

13