CHIMENERG INVEST SRL - primariagalati.ro · Viaţa economică a oraşului Galaţi s-a dezvoltat în...
Transcript of CHIMENERG INVEST SRL - primariagalati.ro · Viaţa economică a oraşului Galaţi s-a dezvoltat în...
CHIMENERG INVEST SRL pag. 1
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
C U P R I N S
A. Memoriu
Abrevieri ........................................................................................................................ 4
CAPITOLUL 1. SCOPUL ŞI IPOTEZELE DE REALIZARE A PREZENTEI
STRATEGII.............................................................................................................. 5
1.1 Scopul strategiei de alimentare cu energie termică ........................................... 5
1.2 Ipotezele elaborării strategiei de alimentare cu energie termică ....................... 6
CAPITOLUL 2. INFORMAŢII GENERALE .................................................................... 8
2.1 Poziţionarea geografică şi informaţii socio-economice cu privire la
Municipiul Galaţi ...................................................................................................... 8
2.2 Prezentarea generală a SACC al Muncipiului Galaţi ....................................... 11
2.2.1 Sursa de producere a căldurii .............................................................. 11
2.2.2 Sistemul de transport al căldurii ........................................................... 13
2.2.3 Sistemul de distribuţie a căldurii .......................................................... 16
CAPITOLUL 3. CONSUMURILE FINALE DE CĂLDURĂ ........................................... 17
3.1 Caracteristici climatice .................................................................................... 17
3.2 Debranşări ale consumatorilor ........................................................................ 18
3.3 Consumurile anuale de căldură ....................................................................... 19
3.4 Necesarul de căldură la consumator ............................................................... 24
CAPITOLUL 4. CADRUL LEGISLATIV ŞI DE REGLEMENTARE .............................. 33
4.1 Cadrul legislativ în vigoare .............................................................................. 33
4.2 Documente recente aprobate de UE cu efect în viitorul apropiat .................... 42
4.3 Legislaţie instituţională – reglementări ale ANRSC ......................................... 45
CAPITOLUL 5. SOLUŢIILE ALTERNATIVE DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ A
MUNICIPIULUI GALAŢI ........................................................................................ 46
CAPITOLUL 6. EVALUAREA INVESTIŢIILOR NECESARE PENTRU VARIANTELE
ANALIZATE ........................................................................................................... 72
6.1 Ipoteze avute în vedere ................................................................................... 72
6.2 Valorile investiţiilor pentru variantele analizate ................................................ 73
CHIMENERG INVEST SRL pag. 2
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
CAPITOLUL 7. EFICIENŢA TEHNICO-ECONOMICĂ A SOLUŢIILOR ANALIZATE .. 77
7.1 Ipoteze de efectuare a analizei tehnico-economice ........................................ 77
7.2 Criterii utilizate pentru analiza eficienţei tehnico-economică ........................... 82
7.3 Rezultatele calculelor de eficienţă economică ................................................. 83
CAPITOLUL 8. CONCLUZII ŞI PROPUNERI PRIVIND STRATEGIA ALIMENTĂRII
CU CĂLDURĂ A MUNICIPIULUI GALAŢI ............................................................. 85
B. Anexe
Anexele A.1 – date puse la dispoziţie de beneficiar
Date din auditul tehnic şi economic al sistemului centralizat de alimentare cu energie
termică a Municipiului Galaţi
Anexa A.1.1 – Date de exploatare pentru perioada 2010-2012
Anexa A.1.2 – Date privind căldura livrată de SC Electrocentrale Galaţi SA
Anexa A.1.3 – Date economice ale sistemului de distribuţie a căldurii
Anexa A.1.4 – Caracteristicile tehnice ale principalelor echipamente din CET Galaţi
Valori ale investiţiilor din studiile de fezabilitate
Anexa A.1.5 – Reabilitarea RTS – Investiţia de bază - Tabel centralizator
Anexa A.1.6 – Modernizare şi dispecerizare PT – Deviz general
Anexa A.2 – Evoluţia preţurilor
Anexele A.3 – Rezultatele calculului tehnico-economic
Anexele A.3.1. – Varianta semicentralizată cu 3 zone
Anexa A.3.1.1 – Date tehnice zona1, zona 2, zona3
Anexa A.3.1.2 – Date tehnice la nivelul ansamblului zona1+zona 2+zona 3
Anexa A.3.1.3 – Indicatorii economici ai investiţiei în SPC
Anexa A.3.1.4 – Indicatorii economici ai investiţiei în STDC
Anexa A.3.1.5. – Indicatorii economici ai investiţiei în SACC
Anexele A.3.2. – Varianta semicentralizată cu 2 zone
Anexa A.3.2.1 – Date tehnice zona1,zona 2
Anexa A.3.2.2 – Date tehnice la nivelul ansamblului zona1+zona 2
CHIMENERG INVEST SRL pag. 3
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Anexa A.3.2.3 – Indicatorii economici ai investiţiei în SPC
Anexa A.3.2.4 – Indicatorii economici ai investiţiei în STDC
Anexa A.3.2.5 – Indicatorii economici ai investiţiei în SACC
Anexele A.3.3. – Varianta centralizată
Anexa A.3.3.1 – Date tehnice
Anexa A.3.3.2 – Indicatorii economici ai investiţiei în SPC
Anexa A.3.3.3 – Indicatorii economici ai investiţiei în STDC
Anexa A.3.3.4 – Indicatorii economici ai investiţiei în SACC
CHIMENERG INVEST SRL pag. 4
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Abrevieri
acc – apă caldă de consum
ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
ANRSC - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice
BAT – Best Available Technologies (cele mai bune tehnologii disponibile)
CA – Cazan de abur
CET – Centrală Electrică de Termoficare sau centrală de cogenerare
HG. nr.... – Hotărârea de guvern nr......
ICG – Instalaţie de cogenerare
IMA – Instalaţie mare de ardere
înc. – încălzire
MAI – Motor cu ardere intenă
OUG – Ordonanţă guvernamentală de urgenţă
PT – Punct termic
r.e.r. – resurse regenerabile de energie
RTP – Reţea termică primară (sau de transport)
RTS – Reţele termice de distribuţie a căldurii
RTS – Reţele termice secundare
SACC – Sistem de Alimentare cu Centralizată Căldură
SDC – Sistem de distribuţie a căldurii
SEN – Sistemul energetic naţional
SPC – Sursă de producere a căldurii
STDC – Sistemul de transport şi distribuţie a căldurii
TA - Turbină cu abur
TG – Turbină cu gaze
CHIMENERG INVEST SRL pag. 5
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
CAPITOLUL 1. SCOPUL ŞI IPOTEZELE DE REALIZARE A PREZENTEI STRATEGII
1.1 Scopul strategiei de alimentare cu energie termică
Prezenta lucrare reprezintă strategia de alimentare cu energie termică a
locuitorilor Municipiului Galaţi – denumiţi consumatori urbani - şi a agenţilor economici
asimilaţi consumatorilor urbani.
Alimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani şi a celor asimilaţi
acestora, este definită în prezenta lucrare ca fiind alimentarea cu energie termică sub
formă de apă caldă pentru încălzire – în timpul sezonului de iarnă – şi pentru
prepararea apei calde de consum pe toată durata anuală de alimentare cu căldură.
În sensul general, strategia reprezintă un plan de acţiune pentru atingerea
unor obiective pe termen lung. Realizarea unei strategii este condiţionată de
cunoaşterea concretă a două elemente esenţiale:
- situaţia existentă la momentul stabilirii obiectivelor;
- obiectivele urmărite.
Strategia conturează modul de acţiune pentru atingerea obiectivelor, plecând de
la o situaţie prezentă şi ţinând seama de orizontul de timp, resursele disponibile,
resursele necesare şi restricţiile existente.
Pe baza caracteristicilor generale prezentate mai sus, realizarea unei
strategii locale de alimentare cu energie termică presupune parcurgerea
următoarelor etape:
a) Cunoaşterea situaţiei existente a SACC (la momentul elaborării
strategiei):
- cunoşterea performanţelor tehnice, economice şi de mediu ale SACC;
- legislaţia şi reglementărilespecifice alimentării cu căldură;
- reglementările în vigoare d.p.d.v. al protecţiei mediului;
- resursele primare clasice şi r.e.r., disponibile pe plan local.
b) Orizontul de timp pentru strategia de alimentare cu căldură, denumit
perioadă de studiu se consideră egal cu durata de viaţă a echipamentelor
de producere a energiei termice, max. 20 ani.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 6
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
c) Stabilirea soluţiilor alternative de alimentare cu căldură are la bază
rezultatele analizei situaţiei existente, tipurile de resurse disponibile,
reglementările legislative specifice alimentării cu căldură şi obiectivele
strategiei.
Soluţiile alternative au în vedere toate variantele posibile de alimentare cu
căldură din punctul de vedere al:
- modului de producere al căldurii: producerea separată sau în cogenerare,
aceasta determinând şi diferitele tipuri de tehnologii de producere a
căldurii;
- gradul de centralizare al producerii, respectiv transportului şi distribuţiei
căldurii.
d) Analiza tehnico-economică a fiecărei soluţii alternative presupune
următoarele:
- determinarea investiţei necesare;
- determinarea cantităţilor anuale de căldură şi energie electrică (după caz)
şi a consumurilor anuale de combustibil;
- stabilirea cheltuielilor anuale: cu combustibilul, opererare, mentenanţa;
- calculul fluxului net anual şi cumulat de numerar;
- calculul indicatorilor economico-financiari ai soluţiilor alternative pe baza
criteriilor bancabile:
o venitul net actualizat, VNA;
o rata internă de rentabilitate, RIR;
o indicele de profitabilitate, IP;
o termenul de recuperare al investiţiei (valoare actualizată), TRA.
e) Determinarea soluţiei optime pe baza ierarhizării soluţiilor alternative din
punctul de vedere al indicatorilor economico-financiari.
1.2 Ipotezele elaborării strategiei de alimentare cu energie termică
Ipotezele elaborării strategiei de alimentare cu energie termică ţin seama de
reglementările legislative privind serviciul public de alimentare cu energie termică al
localităţilor, care prevăd:
CHIMENERG INVEST SRL pag. 7
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
- un SACC este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional unitar
constând din sursele de producere a căldurii, reţelele termice de transport
şi distribuţie, puncte termice/staţii termice, branşamente (până la punctele
de delimitare/separare a instalaţiilor), sisteme de măsură, control şi
automatizare – v. legea 325/2006, art. 2.
- activitatea de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei
termice în sistem centralizat face parte din portofoliul activităţilor de
utilitate şi interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor,
oraşelor, municipiilor sau judeţelor sub conducerea, coordonarea şi
responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. Ca urmare,
principalele particularităţi ale acesteia sunt – v. legea 51/2006, art. 1 :
o are un caracter economico-social;
o răspunde unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică;
o are un caracter tehnico-edilitar;
o are caracter permanent şi un regim de funcţionare continuu;
o presupune existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;
o aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti,
municipale sau judeţene;
o este un serviciu înfiinţat, organizat şi coordonat de autorităţile
administraţiei publice locale;
o este un serviciu organizat pe principii economice şi de eficienţă.
Ca urmare, prezenta strategie este realizată în ipotezele de mai sus, din
care ipoteza de bază este aceea că sistemul de alimentare centralizată cu căldură
al Municipiului Galaţi, cu toate elementele componente (sursă- reţea de transport-
sistem de distribuţie) aparţine Primăriei Municipiului Galaţi.
Fără această ipoteză, strategia de alimentare cu căldură nu îşi poate
atinge scopul, sau altfel spus, soluţia optimă din punct de vedere tehnico-
economic a acestei strategii nu va putea fi realizată, întrucât administraţia locală
nu va avea dreptul de a interveni asupra tuturor elementelor componente ale
actualului SACC pentru a putea asigura infrastructura alimentării cu energie
termică în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 8
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
CAPITOLUL 2. INFORMAŢII GENERALE
2.1 Poziţionarea geografică şi informaţii socio-economice cu privire la Municipiul Galaţi
Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării, desfăşurându-se între
45o25’şi 46o10’ latitudine nordică, între 27o20’ şi 28o10’ longitudine estică.
Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-
dunărene, fiind situat în partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei ape
curgătoare: Dunărea, Siretul şi Prutul, în sectorul fluvio-maritim al ţării.
În partea de nord se mărgineşte cu judeţul Vaslui, la est, Prutul formează graniţa
naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la
sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila, iar la vest şi nord-vest, în mare
parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu judeţul Vrancea – v. fig. 1.
În judeţul Galaţi se găsesc două mari forme de relief ale ţării: Câmpia Română în
sud şi Podişul Moldovei în nord, cu înălţimi cuprinse între 310 metri la nord şi 5 metri la
sud.
Vaslui
Vrancea
Brăila Tulcea
Bulgaria
Ucraina
Rep.
Moldova
Ucraina
Sebia şi
Muntenegru
Ungaria
Municipiul Galaţi
Fig. 1 – Judeţul Galaţi / Municipiul Galaţi – aşezare geografică
CHIMENERG INVEST SRL pag. 9
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Municipiul Galati este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului
Galaţi.
Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea
sudică a platoului Moldovei, fiind poziţionat la 80 de km de Marea Neagră, la 20 km
de oraşul Brăila şi foarte aproape de frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova-v.
fig.1.
Aspecte socio-economice
Conform ultimului recensământ din 2011, populaţia oraşului era de 231204
locuitori, fiind al 7-lea oraş din ţară după numărul de locuitori.
Din punct de vedere economic, oraşul Galaţi este unul dintre cele mai mari
centre economice din România.
În Galaţi se află cel mai mare combinat siderurgic din România, Arcelor Mittal
S.A., care împreună cu alte unităţi specializate, formează un sector metalurgic şi
siderurgic puternic. Parte a celui mai mare grup mondial din industria de profil,
combinatul asigură cca. jumătate din necesarul de oţel al României.
Viaţa economică a oraşului Galaţi s-a dezvoltat în jurul şantierului Naval, Portului
Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic Arcelor-Mittal şi a Portului Mineralier.
Industria metalurgică din Galaţi realizează 55% din producţia de oţel a României,
55% din cea a producţiei de laminate şi 90% din producţia de tablă şi benzi
laminate la rece. Mai mult de jumătate din producţia metalurgică este exportată.
Industria navală, ramură de mare tradiţie în oraş, furnizează flotei fluviale şi
maritime nave şi platforme de foraj marin. Galaţiul este unul din cele mai mari
noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de
comunicaţie europeană: pe cale fluvială la canalul Rhin-Main-Dunăre care leagă
Marea Nordului de Marea Neagră; prin căile ferate se asigură transferul de la
ecartamentul european către cel folosit în fostele ţări sovietice;
Zona Liberă Galaţi este un punct strategic în zona de est a oraşului, pe teritoriul
căreia se întâlnesc toate căile de comunicaţie enumerate mai sus: rutier, feroviar
mixt ruso-european şi naval. Transportul rutier se realizează printr-o reţea densă
de şosele naţionale şi judeţene. Oraşul Galaţi, amplasat pe malul stâng al
Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi, un port pentru transportul de
CHIMENERG INVEST SRL pag. 10
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Galaţiul este al doilea port al
României, cu posibilitate de conectare la Marea Neagră, de la Galaţi Dunărea
fiind maritimă. Prin porturile sale se realizează cea mai importantă parte a
exportului de cherestea a României.
Solul
Oraşul Galaţi se întinde pe trei terase : Valea oraşului, cu altitudine între 5 - 7 m
şi altele două, trasate aproape în forma de evantai; prima cu o altitudine între 20 - 25 m
(nucleul oraşului medieval, actualmente centrul oraşului) şi a doua cu altitudini care
depăşesc 40 m (oraşul modern).
Solul este alcătuit, până la adâncimea de 15.30 m, din loessuri galbene cu
intercalaţii de praf argilos. Ca urmare a creşterii nivelului apelor subterane, stratul de
loess galben se află în diferite stări de umiditate.
Seismicitatea
Din punct de vedere tectonic, Municipiul Galaţi este situat la linia de fractură
tectonică Focşani-Nămoloasa-Galaţi, zonă în care se fac resimţite seismele produse în
zona Vrancea şi a căror ritmicitate este de aproximativ 30 ani cu o intensitate seismică
ce corespunde gradului 8 pe scara Mercalli.
În zonele cu teren aluvionar şi nivel hidrostatic ridicat, coeficientul dinamic al
construcţiilor se măreşte, iar forţele seismice cu care se încarcă structura cresc până la
nivelul corespunzător gradului 8.5 pe aceeaşi scară seismică.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 11
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
2.2 Prezentarea generală a SACC al Muncipiului Galaţi
2.2.1 Sursa de producere a căldurii
Sursa pentru producerea căldurii din SACC, este CET Galaţi.
Centrala Electrica de Termoficare Galaţi, cu o putere instalată de 375 MWe, a fost
destinată alimentării cu energie termică (sub formă de abur tehnologic şi apă fierbinte) a
consumatorilor urbani şi industriali din municipiul Galaţi şi livrării de energie electrică în
Sistemul Energetic Naţional. CET Galaţi a fost pusă în funcţiune în anul 1969 şi de
atunci s-a dezvoltat în trei etape, până în anul 1988, corespunzător creşterii necesarului
de energie termică (apa fierbinte şi abur tehnologic) al consumatorilor racordaţi.
Conform informaţiilor de pe site-ul CET Galaţi (www.cetgalati.ro), prima etapa a
centralei, denumită Etapa I, a fost pusă în funcţiune în perioada 1969 – 1971, fiind
compusă din cazanele de abur CA1, CA2 şi CA3 şi turbinele cu abur TA1 şi TA2.
Aceasta a avut o putere totală instalată pentru producerea energiei electrice de 160
MWe.
Etapa I (cazanele CA1, CA2, CA3 cu TA1, TA2) a fost scoasă din funcţiune în anul
2006, prin HCA 8/2006.
Pe baza datelor din anexa A.1.4, componenţa actuală a centralei este următoarea:
Etapa II
Etapa II a fost pusă în funcţiune în perioada 1975 - 1976, fiind compusă din
cazanele de abur CA4, CA5 şi turbinele cu abur TA3, TA4. Aceasta etapă are o
putere totală instalată pentru producerea energiei electrice de 165 MWe.
Principalele caracteristici tehnice ale echipamentelor sunt următoarele:
1. Cazanele de abur (C4; C5): - 2 x 420 t/h (140 bar; 540 °C), tip TGM 89 AS
- fabricaţie URSS. Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele
naturale şi/sau păcură, dar pot funcţiona şi cu amestecuri de gaze
naturale şi gaze combustibile reziduale (gaze de furnal) rezultate din
procesul tehnologic al ARCELOR MITTAL. În condiţiile utilizării maxime
(35%) a gazelor combustibile reziduale, debitul de abur produs în cazan
este de 350 t/h.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 12
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
2. Turbinele cu abur (TA3; TA4):
- TA3 este de tipul T-100/120-130-2 (fabricaţie URSS), cu condensaţie
şi priză pentru termoficarea urbană. Puterea instalată este de 105 MWe.
- TA4 este de tipul T-60-130/13 (fabricaţie URSS), cu condensatie şi
prize (industrială şi de termoficare urbană). Puterea instalată este de 60 MWe.
Etapa III
Pusă în funcţiune în perioada 1983 - 1988, fiind compusă din cazanele de abur
CA6, CA7, CA8 şi turbinele cu abur TA5, TA6. Această etapă are o putere totală
instalată pentru producerea energiei electrice de 210 MWe.
Principalele caracteristici tehnice ale echipamentelor sunt următoarele:
1. Cazanele de abur (CA6; CA7; CA8): - 3 x 420 t/h (140 bar; 540 °C), tip
TGM 89 AS - fabricaţie URSS. Cazanele utilizează drept combustibil de bază
gazele naturale şi/sau păcura, dar pot funcţiona şi cu amestecuri de gaze
naturale şi gaze combustibile reziduale (gaze de furnal) rezultate din procesul
tehnologic al ARCELOR MITTAL. In condiţiile utilizării maxime (35%) a
gazelor combustibile reziduale, debitul de abur produs în cazan este de 350
t/h.
2. Turbinele cu abur (TA5; TA6):
- TA5, TA6 sunt de tipul T-110/120-130-4 (fabricaţie URSS), cu
condensaţie şi priză pentru termoficarea urbană. Puterea instalată este de 2x105
MWe.
Principalele utilităţi ale centralei CET Galaţi sunt asigurate după cum urmează:
- Combustibil: Centrala este alimentată cu trei tipuri de combustibil, respectiv:
- Gaze naturale, prin reţeaua de transport care apartine SNTGN
Transgaz SA Mediaş, Sucursala Brăila.
- Păcura, transportată cu vagoane cisternă pe cale ferată.
- Gaze combustibile reziduale (gaze de furnal) rezultate din procesul
tehnologic al Arcelor Mittal.
- Apa industrială şi potabilă: SC Electrocentrale Galaţi SA este alimentată cu
apă industrială şi potabilă din staţiile de apă care aparţin Arcelor Mittal. Apa
CHIMENERG INVEST SRL pag. 13
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
tratată este asigurată integral de SC Electrocentrale Galaţi SA atat pentru
fluxul tehnologic propriu cât şi pentru Arcelor Mittal.
- Canalizare: Apa uzată rezultată din procesul de producere a energiei termice
şi electrice este evacuată din centrală, prin conductele de canalizare, care
aparţin Arcelor Mittal.
- Energie electrică: SC Electrocentrale Galaţi SA este racordată la Sistemul
Energetic Naţional (SEN) prin intermediul a două staţii de conexiuni de 110
kV, SC1 si SC2, care aparţin Arcelor Mittal şi, respectiv o staţie SC1 - C care
aparţine centralei.
- Consumatorii de energie termică racordaţi la SC Electrocentrale Galaţi SA: In
prezent, SC Electrocentrale Galaţi SA alimentează cu energie termică sub
formă de apă fierbinte şi abur, următoarele tipuri de consumatori:
- consumatori urbani;
- agenţi economici;
- consumatori industriali.
2.2.2 Sistemul de transport al căldurii
Sistemul de transport al căldurii aparţine SC Electrocentrale Galaţi SA.
Sistemul de transport al căldurii sau RTP, asigură transportul căldurii sub formă
de apă fierbinte de la sursa de producere (CET Galaţi) la punctele termice. Acesta este
un sistem bitubular închis, cu câte 2 conducte tur – retur, care iarna asigură punctelor
termice căldura necesară pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum, iar vara
numai prepararea apei calde de consum. Lungimea traseului este aprox. 69 km traseu
(138 km conducte tur+retur). Conform prezentării din anexa A.1.10, RTP este compusă
din:
- o magistrală de ducere Dn 1200 cu trei magistrale de retur din oraş până la
ieşirea din oraş către CET, respectiv până în punctul PS. Din punctul PS până
la centrală sunt numai două magistrale de retur 2xDn900. Din punctul PS
către oraş, cele trei magistrale sunt:
Magistrala I, amplasată suprateran, 2xDn900 şi în continuare
subteran cu diametre descrescătoare care alimentează cu căldură
zona centrală.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 14
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Magistrala II, 2xDn600, amplasată suprateran în zona cartierului
Fileşti şi subteran în zona cartierului Aeroport.
Magistrala III, 2xDn900 amplasată atât subteran cât şi suprateran.
Magistrala Dunărea, 2xDn700, amplasată suprateran pe porţiunea
paralelă cu drumul de centură şi subteran în cartierul Dunărea.
Magistrala Faleză, 2xDn600, amplasată atât subteran cât şi
suprateran.
Ramuri, bretele ce asigură legăturile de la magistralele de termoficare
la punctele termice.
Măsurarea energiei termice se face la intrarea în punctele termice, iar datele
măsurate sunt transmise on-line către CET printr-un sistem de teletransmisie.
Fig. 2 prezintă schema reţelelor de transport a căldurii al SACC al Municipiului
Galaţi.
pg. 15
Fig. 2 – Sistemul de transport al căldurii al SACC din Municipiul Galaţi
CHIMENERG INVEST SRL pag. 16
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
2.2.3 Sistemul de distribuţie a căldurii
Sistemul de distribuţie a căldurii (SDC) cuprinde ansamblul punctelor termice
(PT) şi al reţelelor termice de distribuţie (sau secundare) pentru încălzire şi apă caldă
de consum.
Actualul SACC al Muncipiului Galaţi cuprinde 2 categorii de puncte termice, din
punctul de vedere al operatorului: 122 de PT concesionate de SC Apaterm SA şi un
număr de 18 PT apaţinând agenţilor economici, care au relaţie contractuală pentru
alimentarea cu căldură, direct cu CET Galaţi.
PT concesionate de SC Apaterm SA, sunt de tipul „puncte termice centralizate”,
asigurând simultan alimentarea cu căldură atât a consumatorilor de încălzire cât şi a
celor de apă caldă de consum.
Sistemul de reţele termice secundare (RTS) asigură distribuţia căldurii de la
punctele termice la consumatori – clădirile acestora. El cuprinde sistemul bitubular
închis pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor de încălzire şi prin sistemul
monotubular deschis cu conductă de recirculare, pentru alimentarea consumatorilor de
apă caldă de consum.
Pe lângă sistemul centralizat compus din ansamblul punctelor termice, există un
ansamblu de 6 centrale termice amplasate după cum urmează:
- 4 centrale termice amplasate la fiecare consumator;
- 2 centrale termice care deservesc mai mulţi consumatori (3 blocuri – CT
Cezar, 5 blocuri şi agenţi economici la CT Studenţi).
Acestea sunt puse în funcţiune eşalonat, în perioada 2004-2012. Ele sunt
echipate cu câte 2 cazane de apă caldă, pentru a.c.c. şi încălzire, având o capacitate
totală instalată de 3.576 MWt.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 17
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
CAPITOLUL 3. CONSUMURILE FINALE DE CĂLDURĂ
3.1 Caracteristici climatice
Din punct de vedere climatic parametrii care determină mărimea cererii de
căldură pentru încălzire sunt :
- temperatura exterioară minimă convenţională cet = -150C;
- valoarea de calcul a vitezei vântului smνc /8 ;
- numărul de grade zile ale perioadei de încălzire, Nz = 3190 (pentru o
temperatură de începere/ încheiere a perioadei, ca valoare medie zilnică în
trei zile calendaristice consecutive Ct xe 12 , conf. SR 4839/1997;
- durata perioadei de încălzire i = 190 zile pe an, adică 4560 ore / an (pentru
C°12+=t x
e );
Acestea sunt elementele impuse de SR-1907-1/1997, pentru „condiţiile
convenţionale” care trebuie avute în vedere la dimensionarea capacităţilor instalate în
sursele de producere, transport şi distribuţie, precum şi a aparatelor de încălzire din
incinte, indiferent de tipul tehnologiei utilizate pentru producerea căldurii în vederea
încălzirii (CT sau centrale de cogenerare – CCG). Totodată, prin numărul de grade zile
(Nz), durata efectivă a perioadei de încălzire ( i) şi alura curbei clasate anuale a
temperaturii exterioare în cursul perioadei respective se stabileşte alura curbei clasate a
cererii de căldură pentru încălzire (qi=f( i)), respectiv se stabileşte valoarea anuală a
acestei cereri ( an
iQ ).
Dacă valorile convenţionale de calcul ( cet şi cν ) influenţează mărimea valorii
maxime de calcul c
iq , celelalte mărimi (Nz, i, alura curbei clasate a temperaturii
exterioare pe perioada de iarnă) determină mărimea valorii anuale ( an
iQ şi alura sa în
perioada de funcţionare i), adică regimurile de funcţionare ale tuturor subansamblelor
ce compun SACC. Ambele categorii de mărimi – prezentate mai sus – vor determina, în
final, eficienţa tehnico-economică a SACC.
În cursul funcţionării curente, de la an la an, valorile reale – înregistrate – ale
mărimilor de mai sus diferă de valorile convenţionale prevăzute de SR – 1907.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 18
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
În funcţie de analiza statistică a acestor mărimi înregistrate în ultimii ani, se pot
trage concluzii extrem de importante referitoare la perspectivă.
Tabelul 1 prezintă duratele perioadei de încălzire, înregistrate în anii
2010…..2012. Din tabelul 1 se constată că diferenţele dintre valoarea convenţională a
duratei perioadei de încălzire, de 4560 ore/an şi valorile reale, înregistrate – v. poz. 1
din tabelul 1 - sunt cuprinse între 624 şi 840 ore/an.
Duratele perioadei de încălzire, pentru Municipiul Galaţi, în anii 2010-2012
Tabelul 1
Nr. crt.
Marimi carateristice U.M. În anul
2010 2011 2012 1 2 3 4 5 6
1. Durata perioadei de încălzire ore/an 3936 3768 3720
2. Durata anuală de alimentare cu căldură - a se vedea nota de mai jos
ore/an 8544 8616 8544
Notă pentru tabelul 1: Durata anuală de alimentare cu căldură cuprinde perioada de iarnă, când se livrează căldură pentru apă caldă de consum şi încălzire şi perioada de vară când se livrează căldură numai pentru apa caldă de consum. Aceasta este egală cu diferenţa dintre durata calendaristică a unui an (8760 ore) şi durata reviziilor programate.
3.2 Debranşări ale consumatorilor
Pe baza datelor ANRSC, evoluţia în perioada 2004-2012 a numărului total de
apartamente racordate la SACC al Municipiului Galaţi, este prezentată în fig 2.
Fig. 3 – Evoluţia numărului de apartamente branşate la SACC din Municipiul Galaţi
CHIMENERG INVEST SRL pag. 19
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Din fig. 3 se constată că numărul actual de apartamente branşate la SACC
reprezintă cca. 82% din numărul de apartamente la nivelul anului 2004. Ţinând seama
însă de numărul iniţial de apartamente branşate la SACC, de cca. 110000 apartamente,
numărul actual reprezintă cca. 64% din numărul iniţial de apartamente, adică un grad
de debranşare de cca. 36%.
Având în vedere evoluţia alarmantă a debranşărilor, se impune adoptarea unor
măsuri care să conducă la stoparea/ limitarea debranşărilor.
3.3 Consumurile anuale de căldură
Datele privind consumurile anuale de căldură, aferente perioadei 2010-2012, au
fost puse la dispoziţie de CET Galaţi (pentru căldura livrată la gardul centralei şi
respectiv la intrarea în punctele termice – v. anexa A.1.1. şi A.1.2) şi de către SC
Apaterm SA, pentru căldura intrată, livrată şi respectiv vândută la consumatorii racordaţi
la RTS pentru încălzire şi a.c.c. aparţinând SC Apaterm SA – v. anexa A.1.3. Valorile
respective sunt prezentate în tabelul 2. În tabelul 2, datele de exploatare pentru anul
2012, corespunzătoare pentru CET Galaţi cuprind numai primele 10 luni ale anului. Ca
urmare, se vor considera ca fiind relevante numai datele din anii 2010 şi 2011.
Din tabelul 2, se constată că pentru unele date comune, furnizate de cele două
societăţi, există diferenţe – v. cantitatea anuală de căldură livrată în punctele termice,
poz. 2, anul 2011. În urma discuţiilor cu reprezentanţii SC Apaterm SA, diferenţa
constatată se datorează faptului că unul din punctele termice (PT Gheorghe Asachi) a
fost preluat de către SC CET Galaţi SA.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 20
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Consumurile anuale de căldură Tabelul 2
nr. crt.
Mărimea U.M Anul
Menţiuni 2010 2011 2012
1 2 3 4 5 6 7
1 Cantitatea de căldură intrată în RTP
Gcal/ an 629262 597185 497516 date CET Galaţi
2 Cantitatea de căldură intrată în punctele termice urbane apartinand APATERM
Gcal/ an 527787 488468 449048 date Apaterm
Gcal/ an 527787 487935 459416 date CET Galaţi
3 Cantitatea de căldură vanduta din RTP
Gcal/ an 19284 18758 16206 date CET Galaţi
% 3 3.1 3 % din poz 1
4 Pierderi in RTP Gcal/ an 82192 89959 32262 poz 1-poz 2-poz 3
% 13 15.1 6 % din poz 1
5 Cantitatea de căldură livrată din punctele termice urbane apartinand APATERM
Gcal/ an 501397 464045 426596 date Apaterm
% 95.00 95.00 95.00 % din poz 2
6 Cantitatea de căldură vândută, la consumatori
Gcal/ an 398247 366792 332854 date Apaterm
% 75.46 75.09 74.12 % din poz 2
% 63.29 61.42 66.90 % din poz 1
7 Pierderi in PT Gcal/an 26390 24423 22452 (poz. 2-poz. 5)
% 5 5 5 % din poz 2
8 Pierderi in RTS
Gcal/an 103150 97253 93742 (poz 5-poz. 6)
% 20.57 20.96 21.97 % din poz 5
% 19.54 19.91 20.88 % din poz 2
9 Pierderile totale in SDC Gcal/an 129540 121676 116194 (poz 2-poz 6)
% 24.54 24.91 25.88 % din poz 2
10 Pierderile totale in STDC Gcal/an 211732 211636 148456 poz 1-poz 3-poz 6
% 34 35 30 % din poz 1
Din datele prezentate în tabelul 2 se constată următoarele:
- din căldura livrată la gardul centralei, cca. 84% este livrată în PT aparţinând
SC Apaterm SA, 3% vândută clienţilor racordaţi la RTP şi cca. 13% reprezintă
pierderi de căldură în RTP;
- din căldura intrată în PT aparţinând SC Apaterm SA, cantitatea de căldură
vândută la consumatori pentru înc. şi acc. reprezintă în medie 74%, diferenţa
fiind pierderi de căldură în PT (5%) şi în RTS (20-21%) – v. poz. 7, 8 şi 9 din
tabelul 2;
- la nivelul ansamblului SDC, pierderile de căldură reprezintă cca. 25% din
cantitatea de căldură intrată în PT-uri – v. poz. 9 din tabelul 2;
- la nivelul ansamblului STDC (RTP+PT+RTS) căldura vândută – din RTP şi
RTS - reprezintă între 64.5 şi 70% din căldura intrată în RTP sau livrată la
gardul sursei (CET Galaţi), diferenţa fiind reprezentată de pierderile totale de
CHIMENERG INVEST SRL pag. 21
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
căldură la nivelul ansamblului STDC (între 30 şi 35.5%). –v. poz 10 din tabelul
2;
- în tabelul 2, poz. 1 se constată o valoare mică a cantităţii de căldură intrată în
RTP, comparativ cu anii 2010 şi 2011, ceea ce conduce la o valoare
procentuală foarte mică a pierderilor în RTP. Aceasta se explică prin faptul că
datele transmise de CET Galaţi se referă la primele 10 luni ale anului.
În fig. 4..6 se prezintă diagramele Sankey pentru SACC la nivelul anului 2011,
după cum urmează: fig. 4 – diagrama Sankey pentru sistemul de distribuţie alcătuit din
PT/SC+RTS, pe baza datelor din anexa A.2.1; fig. 5 reprezintă diagrama Sankey pentru
ansamblul celor 6 centrale termice pe baza datelor din anexa A.2.8 şi fig. 6 reprezintă
diagrama Sankey pentru sistemul de transport şi distribuţie a căldurii
(RTP+PT/SC+RTS) pe baza datelor din anexele A.1.1 ÷ A.1.3.
Din fig. 4 se constată că pierderile în SDC (dQ.PT+dQ.RTS) reprezintă cca. 25%
(2%+23%) din cantitatea de căldură intrată în punctele termice (Qi.PT).
Fig. 4 – Diagrama Sankey pentru SDC al SACC, la nivelul anului 2011
CHIMENERG INVEST SRL pag. 22
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Din fig. 5 se constată că la nivelul ansamblului celor 6 centrale termice,
randamentul producerii căldurii este 72%. Pierderile în reţelele de distribuţie reprezintă
cca. 7%.
Fig. 5 – Diagrama Sankey pentru ansamblul centralelor termice, la nivelul anului 2011
Fig. 6 – Diagrama Sankey pentru STDC al SACC, la nivelul anului 2011
CHIMENERG INVEST SRL pag. 23
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Din fig. 6 se constată că randamentul STDC, este de cca.65%, diferenţa fiind
pierderi (pierderi în RTP+pierderi în PT+pierderi în RTS).
Pe baza datelor din anexa A.2.2, s-a determinat structura consumului de căldură
din SACC, în perioada 2010-2012. Fig. 7..9 prezintă structura consumului de căldură
după cum urmează:
- fig. 7 – structura consumului de căldură din sistemul de distribuţie a căldurii
(SDC) funcţie de tipul consumatorilor (populaţie / agenţi economici);
- fig 8 şi 9 – structura consumului de căldură pentru populaţie şi agenţi
economici.
Din fig 7 se constată că populaţia reprezintă clientul principal al SACC – cca. 92%
din consumul de căldură din SACC, diferenţa de 8% fiind reprezentată de agenţii
economici.
Structura consumului total de căldură al populaţiei este reprezentată de consumul
de căldură pentru încălzire – cca. 77% şi cel pentru acc – cca. 23% - v. fig. 8.
2010
populatie
91,88%
agenti
economci
8,12%
2011agenti
economci
8,72%
populatie
91,28%
2012
populatie
91,40%
agenti
economci
8,60%
agenti
econ
agenti
econ
agenti
econ
2010
incalzire
76,18%
acc
23,82%
2011acc
23,26%
incalzire
76,74%
2012
acc
23,13%
incalzire
76,87%
Fig. 7 – Structura consumului de căldură din SDC, funcţie de tipul consumatorilor
Fig. 8 – Structura consumului de căldură la populaţie
CHIMENERG INVEST SRL pag. 24
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Structura consumului de căldură pentru agenţii economici este compusă din 95%-
consumul de căldură pentru înc şi 5% - consumul de căldură pentru acc – v. fig 9.
3.4 Necesarul de căldură la consumator
Necesarul de căldură la consumator, cu cele două componente ale sale – căldura
pentru înc şi acc – s-a determinat pe baza cantităţilor facturate la consumator astfel:
-necesarul de căldură pentru încălzire s-a determinat ţinând seama de
cantităţile de căldură facturate pentru fiecare punct termic în parte în anul 2012 şi
caracteristicile climatice ale Municipiului Galaţi, plecând de la premisa conform căreia
cantităţile de căldură facturate au asigurat confortul termic al consumatorilor. Pe baza
acestui principiu s-a determinat valoarea medie a consumului de căldură pentru
încălzire – v. rel (3.1). Valoarea maximă sau de calcul s-a determinat prin corectarea
valorii medii a consumului de căldură pentru încălzire cu valoarea temperaturii
exterioare de calcul pentru Municipiul Galaţi – v. rel (3.2).
inc
fmdinc
D
Qq (3.1)
mde
ci
ce
cimd
incMinc
tt
ttqq
(3.2)
unde:
mdincq - consumul mediu de căldură pentru încălzire [MW]
fQ - cantitatea anuală facturată pentru încălzire [MWh]
2010 acc
5,11%
incalzire
94,89%
2011
incalzire
95,94%
acc
4,06%
2012
incalzire
95,36%
acc
4,65%
Fig. 9 – Structura consumului de căldură la agenţii economici
CHIMENERG INVEST SRL pag. 25
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
incD - durata sezonului de încălzire în anul 2012 [ore/an]
cit - temperatura interioară de calcul, conf. SR 1907-1/1997 [0C]
cet - temperatura exterioară de calcul, conf. SR 1907-2/1997 [0C]
mdet - temperatura exterioară medie pe durata sezonului de încălzire [0C]
- pentru apa caldă de consum, debitul de căldură mediu de calcul s-a calculat ca
medie între cantitatea medie anuală rezultată din consumul anual facturat la
consumator şi debitul de căldură calculat după SR ţinând seama de un consum mediu
zilnic de 60 litri/apa caldă cu temperatura de 600 C/persoana/zi.
Acest mod de calcul a fost convenit cu reprezentanţii SC Apaterm SA, deoarece
în urma calculului de dimensionare conf. standardelor în vigoare s-au constatat
diferenţe foarte mari între valorile medii rezultate din cantităţile facturate şi valorile medii
de calcul rezultate din dimensionarea conf. standardelor. Aceste diferenţe foarte mari se
explică prin introducerea contorizării la consumator, ceea ce a condus la o scădere a
consumului cu cca. 40%.
Ca urmare, dimensionarea strict după standardele în vigoare ar fi condus la
supradimensionarea reţelelor de transport şi distribuţie şi în final a sursei de
producere a căldurii.
Cele două valori – necesarul de căldură maxim pentru încălzire – şi necesarul
mediu de căldură pentru apa caldă - vor fi luate în calcul la dimensionarea surselor de
producere a căldurii pentru variantele ce vor fi analizate in cadrul prezentei strategii.
Necesarul maxim de căldură pentru încălzire, Miq , la nivelul ansamblului
consumatorilor branşaţi în prezent este )h/Gcal.(MW.qMi 444147477171 .
Necesarul mediu de căldură pentru încălzire, mdiq , la nivelul ansamblului
consumatorilor branşaţi în prezent este )h/Gcal.(MW.qmdi 5197234084 .
Necesarul mediu de apă caldă la nivelul consumatorilor racordaţi în prezent,
)h/Gcal.(MW.qmdacc 5371506918 .
CHIMENERG INVEST SRL pag. 26
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Necesarul total, de calcul la nivelul consumatorilor racordaţi în prezent,
)h/Gcal.(MW.qMiarna 981162546189 .
In ceea ce priveşte nivelul pierderilor de căldură, pentru sistemul de transport şi
distribuţie se va considera 20%.
Tabelul 3 prezintă valorile de calcul rezultate pentru fiecare punct termic, în
parte, şi la nivelul ansamblului punctelor termice.
pag.27
Necesarul de căldură pentru consumatorii alimentaţi cu căldură din SACC al Municipiului Galaţi Tabelul 3
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. ATELIERUL MECANIC
0.028 0.058 0.002 0.060 0.031 0.002 0.060 0.051
2. P.T. AVANTUL 0.153 0.310 0.019 0.329 0.172 0.019 0.329 0.283
3. P.T. C 0.195 0.396 0.037 0.434 0.232 0.037 0.434 0.373
4. P.T. H 0.234 0.475 0.043 0.518 0.277 0.043 0.518 0.446
5. P.T. L 0.466 0.948 0.099 1.048 0.566 0.099 1.048 0.901
6. P.T. MODERN 0.024 0.049 0.000 0.049 0.024 0.000 0.049 0.042
7. P.T. P3 0.612 1.244 0.136 1.380 0.748 0.136 1.380 1.187
8. P.T. A 0.423 0.860 0.067 0.926 0.489 0.067 0.926 0.797
9. P.T. CRISTAL 0.308 0.627 0.038 0.664 0.346 0.038 0.664 0.571
10. P.T. LICEUL DE MUZICA
0.060 0.123 0.007 0.130 0.068 0.007 0.130 0.112
11. P.T. MIHAI BRAVU
0.202 0.410 0.026 0.436 0.228 0.026 0.436 0.375
12. P.T. POLICLINICA 0.329 0.669 0.031 0.700 0.360 0.031 0.700 0.602
13. P.T. CFR 1 0.194 0.394 0.023 0.417 0.217 0.023 0.417 0.358
14. P.T. CFR 2 0.373 0.759 0.033 0.791 0.406 0.033 0.791 0.680
15. P.T. PLOMBA 0.467 0.949 0.077 1.026 0.544 0.077 1.026 0.882
16. P.T. VULTUR 0.144 0.292 0.031 0.324 0.175 0.031 0.324 0.278
17. P.T. W 3 0.254 0.516 0.093 0.609 0.347 0.093 0.609 0.524
18. S.C. 14 0.650 1.322 0.153 1.475 0.803 0.153 1.475 1.269
19. S.C. 14 BIS (NOU) 0.066 0.134 0.012 0.145 0.077 0.012 0.145 0.125
20. S.C. 15 1.055 2.145 0.246 2.390 1.301 0.246 2.390 2.055
21. S.C. 16 0.664 1.351 0.130 1.481 0.795 0.130 1.481 1.273
22. S.C. 1 MAZEPA 0.682 1.386 0.177 1.563 0.859 0.177 1.563 1.344
23. S.C. 2 MAZEPA 1.008 2.049 0.243 2.292 1.251 0.243 2.292 1.971
pag.28
Necesarul de căldură pentru consumatorii alimentaţi cu căldură din SACC al Municipiului Galaţi Tabelul 3
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
24. S.C. 81 0.673 1.367 0.162 1.529 0.835 0.162 1.529 1.315
25. S.C. 82 0.910 1.850 0.220 2.071 1.130 0.220 2.071 1.780
26. P.T. 6 MARTIE 0.356 0.723 0.065 0.788 0.421 0.065 0.788 0.678
27. P.T. ALBATROS 0.392 0.798 0.078 0.876 0.471 0.078 0.876 0.754
28. P.T. RAZBOIENI 0.075 0.152 0.009 0.161 0.084 0.009 0.161 0.138
29. S.C. 111 0.359 0.729 0.126 0.855 0.485 0.126 0.855 0.735
30. S.C. 112 0.297 0.603 0.034 0.637 0.330 0.034 0.637 0.548
31. S.C. 113 0.533 1.084 0.109 1.192 0.642 0.109 1.192 1.025
32. S.C. 114 0.491 0.998 0.090 1.088 0.581 0.090 1.088 0.936
33. P.T. M 0.417 0.848 0.082 0.930 0.499 0.082 0.930 0.799
34. P.T. P1 0.565 1.149 0.099 1.248 0.664 0.099 1.248 1.073
35. P.T. P2 0.720 1.465 0.126 1.591 0.847 0.126 1.591 1.368
36. P.T. R3 0.596 1.211 0.152 1.363 0.748 0.152 1.363 1.172
37. P.T. 3 0.482 0.980 0.088 1.068 0.570 0.088 1.068 0.918
38. P.T. 5 0.542 1.102 0.144 1.246 0.686 0.144 1.246 1.071
39. P.T. 6 0.795 1.616 0.163 1.779 0.958 0.163 1.779 1.529
40. P.T. 7 1.057 2.148 0.223 2.371 1.279 0.223 2.371 2.039
41. P.T. 8 0.461 0.938 0.125 1.063 0.586 0.125 1.063 0.914
42. P.T. 9 0.295 0.599 0.144 0.743 0.439 0.144 0.743 0.639
43. P.T. G1 0.239 0.485 0.054 0.540 0.293 0.054 0.540 0.464
44. P.T. 0-SATURN 0.571 1.162 0.114 1.276 0.685 0.114 1.276 1.097
45. P.T. 1-SATURN 0.508 1.032 0.126 1.158 0.634 0.126 1.158 0.996
46. P.T. 2-SATURN 0.383 0.779 0.109 0.888 0.492 0.109 0.888 0.764
47. P.T. 4-SATURN 0.481 0.979 0.092 1.071 0.573 0.092 1.071 0.921
48. S.C. 61-SATURN 0.742 1.509 0.169 1.679 0.912 0.169 1.679 1.443
pag.29
Necesarul de căldură pentru consumatorii alimentaţi cu căldură din SACC al Municipiului Galaţi Tabelul 3
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
49. P.T. CRIZANTEMELOR
0.093 0.189 0.015 0.203 0.107 0.015 0.203 0.175
50. S.C. 3 0.344 0.700 0.069 0.770 0.414 0.069 0.770 0.662
51. S.C. 5 0.296 0.601 0.059 0.660 0.354 0.059 0.660 0.567
52. S.C. 7 0.384 0.781 0.097 0.879 0.482 0.097 0.879 0.755
53. S.C. 8 0.292 0.594 0.079 0.673 0.371 0.079 0.673 0.579
54. S.C. 9-TIGLINA 2A 0.599 1.217 0.124 1.342 0.723 0.124 1.342 1.154
55. P.T. DOINA 0.926 1.883 0.162 2.045 1.088 0.162 2.045 1.759
56. S.C. 17 ANEXA 1.684 3.423 0.404 3.827 2.087 0.404 3.827 3.290
57. S.C. 18 0.975 1.982 0.207 2.190 1.182 0.207 2.190 1.883
58. S.C. 19 0.594 1.207 0.138 1.345 0.731 0.138 1.345 1.157
59. S.C. 20 1.158 2.355 0.220 2.575 1.378 0.220 2.575 2.214
60. S.C. 57 0.911 1.852 0.180 2.032 1.091 0.180 2.032 1.747
61. S.C. 21 0.816 1.658 0.185 1.844 1.001 0.185 1.844 1.585
62. S.C. 22 1.221 2.482 0.253 2.735 1.474 0.253 2.735 2.352
63. S.C. 23 0.967 1.966 0.253 2.219 1.220 0.253 2.219 1.908
64. S.C. 24 0.648 1.318 0.094 1.412 0.743 0.094 1.412 1.214
65. S.C. 54 0.490 0.997 0.113 1.110 0.603 0.113 1.110 0.955
66. S.C. 55 0.267 0.542 0.055 0.597 0.322 0.055 0.597 0.513
67. P.T. L 10 0.166 0.337 0.040 0.376 0.205 0.040 0.376 0.324
68. P.T. L 12 0.212 0.430 0.058 0.488 0.270 0.058 0.488 0.420
69. S.C. 25 0.572 1.162 0.122 1.284 0.694 0.122 1.284 1.104
70. S.C. 26 0.726 1.476 0.143 1.618 0.869 0.143 1.618 1.392
71. S.C. 51 0.949 1.929 0.232 2.161 1.181 0.232 2.161 1.858
72. S.C. 52 0.765 1.556 0.197 1.753 0.962 0.197 1.753 1.507
pag.30
Necesarul de căldură pentru consumatorii alimentaţi cu căldură din SACC al Municipiului Galaţi Tabelul 3
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
73. S.C. 53 0.797 1.621 0.205 1.826 1.002 0.205 1.826 1.570
74. S.C. 31 1.166 2.371 0.274 2.645 1.440 0.274 2.645 2.274
75. S.C. 32 1.580 3.213 0.322 3.535 1.902 0.322 3.535 3.040
76. S.C. 33 1.181 2.401 0.312 2.713 1.493 0.312 2.713 2.333
77. S.C. 34 1.298 2.639 0.315 2.954 1.613 0.315 2.954 2.540
78. S.C. 50 0.632 1.285 0.142 1.427 0.774 0.142 1.427 1.227
79. S.C. 35 1.207 2.455 0.281 2.736 1.489 0.281 2.736 2.353
80. S.C. 36 1.077 2.190 0.221 2.411 1.298 0.221 2.411 2.073
81. S.C. 37 0.994 2.021 0.236 2.257 1.230 0.236 2.257 1.940
82. S.C. 38 0.904 1.838 0.219 2.058 1.123 0.219 2.058 1.769
83. S.C. 40 0.910 1.850 0.218 2.068 1.128 0.218 2.068 1.778
84. S.C. 43 1.543 3.137 0.395 3.532 1.938 0.395 3.532 3.037
85. S.C. 44 0.881 1.792 0.211 2.002 1.092 0.211 2.002 1.722
86. S.C. 45 1.589 3.232 0.264 3.496 1.854 0.264 3.496 3.006
87. S.C. 47 0.410 0.834 0.074 0.907 0.484 0.074 0.907 0.780
88. S.C. 49 0.006 0.013 0.000 0.013 0.006 0.000 0.013 0.011
89. P.T. LICEUL MET (Lic3)
0.849 1.726 0.170 1.896 1.019 0.170 1.896 1.630
90. S.C. 11 0.530 1.078 0.116 1.194 0.646 0.116 1.194 1.027
91. S.C. 70 0.980 1.992 0.259 2.251 1.239 0.259 2.251 1.935
92. S.C. 73 1.014 2.062 0.226 2.288 1.240 0.226 2.288 1.967
93. S.C. 74 0.978 1.989 0.231 2.221 1.210 0.231 2.221 1.909
94. S.C. 75 0.475 0.966 0.083 1.049 0.558 0.083 1.049 0.902
95. P.T. I.C.M.R.S.G.(50 sau Lic 9)
0.836 1.699 0.130 1.829 0.966 0.130 1.829 1.573
pag.31
Necesarul de căldură pentru consumatorii alimentaţi cu căldură din SACC al Municipiului Galaţi Tabelul 3
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
96. P.T. N4 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
97. S.C. 67 1.266 2.574 0.256 2.830 1.522 0.256 2.830 2.433
98. S.C. 69 0.926 1.883 0.196 2.079 1.122 0.196 2.079 1.787
99. S.C. 71 1.149 2.336 0.180 2.516 1.329 0.180 2.516 2.164
100. S.C. 72 1.102 2.240 0.233 2.474 1.335 0.233 2.474 2.127
101. S.C. 90 0.145 0.294 0.027 0.321 0.171 0.027 0.321 0.276
102. S.C. 10 0.702 1.427 0.144 1.571 0.846 0.144 1.571 1.351
103. S.C. 4 1.646 3.346 0.437 3.783 2.082 0.437 3.783 3.253
104. S.C. 5 MICRO 38 1.226 2.493 0.271 2.765 1.498 0.271 2.765 2.377
105. S.C. 9 MICRO 38 1.166 2.370 0.309 2.679 1.475 0.309 2.679 2.304
106. S.C. 104 1.051 2.138 0.192 2.329 1.243 0.192 2.329 2.003
107. S.C. 6 1.711 3.479 0.304 3.782 2.015 0.304 3.782 3.252
108. S.C. 7-MICRO 39 1.237 2.515 0.248 2.763 1.485 0.248 2.763 2.376
109. P.T. C.S.G. 0.620 1.261 0.132 1.392 0.752 0.132 1.392 1.197
110. S.C. 1 MICRO 40 1.210 2.461 0.153 2.614 1.363 0.153 2.614 2.248
111. S.C. 2 MICRO 40 1.131 2.300 0.190 2.489 1.321 0.190 2.489 2.140
112. S.C. 3 MICRO 40 1.074 2.185 0.215 2.399 1.289 0.215 2.399 2.063
113. S.C. 58 1.486 3.021 0.310 3.331 1.796 0.310 3.331 2.864
114. S.C. 62 0.346 0.704 0.102 0.806 0.448 0.102 0.806 0.693
115. S.C. 63 1.392 2.830 0.244 3.075 1.637 0.244 3.075 2.644
116. S.C. 65 1.325 2.695 0.248 2.942 1.573 0.248 2.942 2.530
117. P.T. I1 0.000 0.000 0.010 0.010 0.010 0.010 0.010 0.009
118. P.T. I2 0.000 0.000 0.012 0.012 0.012 0.012 0.012 0.011
119. S.C. 12 1.039 2.113 0.214 2.327 1.253 0.214 2.327 2.001
120. S.C. 59 0.684 1.390 0.152 1.542 0.836 0.152 1.542 1.326
pag.32
Necesarul de căldură pentru consumatorii alimentaţi cu căldură din SACC al Municipiului Galaţi Tabelul 3
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
121. S.C. 64 1.282 2.607 0.258 2.865 1.540 0.258 2.865 2.463
TOTAL GENERAL 84.340 171.477 18.069 189.546 102.409 18.069 189.546 162.981
CHIMENERG INVEST SRL pag. 33
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
CAPITOLUL 4. CADRUL LEGISLATIV ŞI DE REGLEMENTARE
4.1 Cadrul legislativ în vigoare
Principalele legi şi reglementări în domeniul energiei şi protecţiei mediului
Reglementări în domeniul energiei
A.1 Reglementări cu caracter internaţional
Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind
promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a
energiei
Scopul Directivei este de a creşte randamentul energetic și de a îmbunătăți
securitatea de aprovizionare, prin crearea unui cadru pentru promovarea și dezvoltarea
cogenerării cu randament ridicat a energiei electrice și termice, pe baza cererii de
energie termică utilă și a economiilor de energie primară pe piața internă de energie,
ţinând seama de împrejurările naționale specifice, în special cele privind condițiile
economice și climatice.
Directiva defineşte indicatorii de bază şi valorile minime admise pentru promovarea
soluţiei de cogenerare ţinându-se seama de tipul combustibilului utilizat şi al tehnologiei
de cogenerare adoptată şi stabileşte măsurile necesare utilizării cât mai eficiente a
potenţialului cogenerării în contextul pieţei de energie.
A.2 Reglementări cu caracter naţional
Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, modificată şi
completată cu OUG 13/2008.
Stabileşte un cadru juridic şi instituţional unitar precum şi obiectivele specifice,
competentele, rolul şi instrumentelepentru înfiinţarea, organizarea, gestionarea,
finanţarea, monitorizarea şi controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice, inclusiv
serviciile publice de alimentare cu energie termică.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 34
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes
general şi au următoarele particularităţi:
• au caracter economico-social;
• răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică;
• au caracter tehnico-edilitar;
• au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu;
• regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol;
• presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;
• aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti, municipale sau
judeţene;
• sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administratiei publice
locale;
• sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă;
• pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi funcţionează
fie în baza reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de drept
privat;
• sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte";
• recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţii se face prin preţuri, tarife
sau taxe speciale.
Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa exclusivă, în condiţiile
legii, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi
controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice.
Guvernul asigură realizarea politicii generale a statului în domeniul serviciilor de
utilităţi publice, în concordanţă cu Programul de guvernare şi cu obiectivele Planului
naţional de dezvoltare economico-socială a ţării.
Legea nr. 325/2006 – Legea serviciului public de alimentare cu energie
termică (publicată în Monitorul Oficial nr. 651/ 27 iulie 2006)
Legea nr. 325/2006 reglementează desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor
publice de alimentare cu energie termică utilizată pentru încălzire şi prepararea apei
calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei
termice în sistem centralizat, în condiţii de eficienţă şi la standarde de calitate, în
CHIMENERG INVEST SRL pag. 35
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie
a mediului.
Obiectivele principale ale acestei legi sunt:
asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică;
b) asigurarea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică;
c) accesibilitatea preţurilor la consumatori;
d) asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie
termică, pe termen lung;
e) asigurarea siguranţei în funcţionare a serviciului public de alimentare cu energie
termică;
f) evidenţierea transparentă a costurilor în stabilirea preţului energiei termice.
Prevederile legii se aplică serviciului public de alimentare cu energie termică în
sistem centralizat înfiinţat şi organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau
judeţelor, indiferent de mărimea acestora.
Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera
serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea activităţilor privind
producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, desfăşurate la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea
autorităţilor administraţiei publice locale sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după
caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de
consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori
economici.
În sensul acestei legi, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este
alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional unitar constând din construcţii,
instalaţii, echipamente, dotări specifice şi mijloace de măsurare destinat producerii,
transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice pe teritoriul localităţilor, care
cuprinde:
a) centrale termice sau centrale electrice de termoficare;
b) reţele de transport;
c) puncte termice/staţii termice;
d) reţele de distribuţie;
e) construcţii şi instalaţii auxiliare;
CHIMENERG INVEST SRL pag. 36
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
f) branşamente, până la punctele de delimitare/separare a instalaţiilor;
g) sisteme de măsură, control şi automatizare.
HG nr. 381/2008 pentru aprobarea Programului Termoficare 2006-2015
Caldura şi Confort (publicată în M.Of. nr. 345/5 mai. 2008)
Programul Termoficare 2006 – 2015, Căldură şi Confort are următoarele obiective
de bază:
revigorarea soluţiilor de cogenerare, în condiţiile socio-economice noi şi de
perspectivă ale României;
promovarea soluţiilor de cogenerare de cea mai înaltă performanţă tehnică;
promovarea soluţiilor de cogenerare în condiţiile reale de eficienţă energetică şi
economică;
încercarea, pe baze tehnice, de eficienţă economică bazată pe criteriul final al
facturii energetice minime (căldură + energie + apă + combustibil) la nivelul
consumatorului, de a demonstra şi stabili domeniile de eficienţă ale sistemelor de
alimentare cu căldură bazate pe cogenerare, faţă de producerea separată a
căldurii şi a energiei electrice.
Legea Energiei Electrice şi a gazelor naturale nr. 123/ 2012
Stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul
energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării
optime a resurselor primare de energie în condiţiile de accesibilitate, disponibilitate şi
suportabilitate şi cu respectarea normelor de siguranţă, calitate şi protecţie a mediului.
Ţinând seama de art. 78 din constituţia României, legea a intrat în vigoare la 3
zile de la publicarea în Monitorul Oficial (M.Of. nr. 485 din 16 iulie 2012), cu excepţia
articolelor 32 şi 127 pentru care sunt prevăzute termene explicite, respectiv 3 martie
2013.
Hotărârea de guvern nr. 219/ 2007 privind privind promovarea cogenerării
bazate pe cererea de energie termică utilă
Stabileşte cadrul legal necesar promovării şi dezvoltării cogenerării de înaltă
eficienţă a energiei termice şi a energiei electrice, bazată pe cererea de energie termică
CHIMENERG INVEST SRL pag. 37
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
utilăşi pe economisirea energiei primare pe piaţa de energie, în scopul creşterii
eficienţei energetice şi al îmbunătăţirii securităţii alimentării cu energie, ţinând seama de
condiţiile climatice şi economice specifice României.
Transpune Directiva UE nr. 8/2004 în legislaţia naţională.
Criteriile de eficienţă pentru cogenerare prevăzute în HG 219/2007 privind
promovarea cogenerării bazate pe energia termică utilă. Conform prevederilor HG,
criteriile de eficienţă pentru cogenerare sunt:
1. pentru unităţi cu Pi<1MWe: realizarea unei economii de energie primară faţă
de valorile de referinţă ale producerii separate a energiei electrice şi căldurii;
2. pentru unităţi cu 1 MWe < Pi < 25 MWe: realizarea unei economii de energie
primară de cel puţin 10% faţă de valorile de referinţă ale producerii separate a
energiei electrice şi căldurii ;
3. pentru unităţi cu Pi > 25 MWe: realizarea unei economii de energie primară de
cel puţin 10% faţă de valorile de referinţă ale producerii separate a energiei
electrice şi căldurii şi unui randament global de cel puţin 70%.
Hotărârea de guvern nr. 1215/ 2009 privind privind stabilirea criteriilor şi a
condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea
cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă
Stabileşte cadrul legal necesar implementării schemei de sprijin de tip bonus pentru
promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă,
instituită prin HG 219/2007. Bonusul pentru cogenerare se acordă pentru energia
electrică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, pentru compensarea
diferenţei între costurile activităţii de producere şi a veniturilor rezultate din vânzarea
energiei electrice şi termice.
Schema de sprijin se aplică pe o perioadă de 11 ani consecutivi, în perioada
2010-2023.
A.3 Reglementări cu caracter instituţional
Ordinul ANRE nr. 3/2010, cu modificările din ord. 37/2010, 17/2011, 43/2012,
1/2013, privind Metodologia de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia
electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază
CHIMENERG INVEST SRL pag. 38
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă
eficienţă
Stabileşte modul de determinare şi ajustare pe perioada de aplicare a schemei de
sprijin conform prevederilor HG 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor
necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă
eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă.
Ordinul ANRE nr. 23/2010 privind Regulamentul de calificare a producţiei
de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi
monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi
energie termică utilă în cogenerare de înaltă eficienţă
Stabileşte procedura de determinare a cantităţilor de energie electrică ce
beneficiază lunar de Schema de sprijin, în cazul Configuraţiilor de producţie în
cogenerare amplasate în centrale având o capacitate electrică instalată totală mai mare
sau egală cu 1 MWe precum şi în cazul celor care nu intră sub incidenţa prevederilor
art. 27 din HG 1215/2009, respectiv cei care nu beneficiază de bonus.
Ordinul ANRE nr. 45/2012 privind Aprobarea valorilor bonusurilor de
referinţă pentru energia electrică şi a preţurilor de referinţă pentru energia
termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare de înaltă eficienţă
Ord. 45 din 2012 prevede valorile bonusurilor de referinţă pentru energia
electrică produsă şi livrată din centrale de cogenerare de înaltă eficienţă acordate
producătorilor de energie electrică şi termică ce beneficiză de schema de sprijin în
funcţie de tipul combustibilului utilizat. Acestea reprezintă valorile maxime ale bonusului
şi respectiv al preţului energiei termice livrată la gardul centralei, funcţie de tipul
combustibilului utilizat.
Ordinul 45/2012 a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2013. Până la data de 1
ianuarie 2013 s-au aplicat valorile de referinţă prevătzute în ord. ANRE nr. 18/2011.
Ordinul ANRE nr. 33/2012 privind instituirea unor reguli pe piaţa de echilibrare
aplicabile producţiei de energie electrică ce beneficiază de sisteme de promovare
CHIMENERG INVEST SRL pag. 39
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Prevede valori minime şi maxime ale enerigie electrice pe piaţa de echilibrare. Conf.
art. 1, alin. 4, preţul minim al energiei electrice este 10 lei/MWh.
Conf. art. 3, alin a, diferenţa dintre cel mai mare preţ ofertat şi cel mai mic este de
max. 150 lei/MWh, iar conf. alin. B, preţul maxim ofertat este 450 lei/MWh.
Ordinul ANRE nr. 38/2012 pentru aprobarea Valorilor de referinţǎ armonizate
aplicabile la nivel naţional ale eficienţei pentru producerea separatǎ de energie
electricǎ, respectiv de energie termicǎ şi pentru aprobarea factorilor de corecţie
aplicabili la nivel naţional
Prevede valorile de referinţǎ armonizate, aplicabile la nivel naţional ale eficienţei
pentru producerea separatǎ de energie electricǎ, respectiv de energie termicǎ şi cele
ale factorilor de corecţie aplicabili la nivel naţional, în conformitate cu prevederile HG
219/2007.
Aceste valori se utilizează la verificarea criteriilor de eficienţă a cogenerării, conform
Metodologiei prevăzute în anexa 3 la HG nr. 219/2007.
Ordinul 38/2012 a intrat în vigoare în luna noiembrie 2012, înlocuind ord. ANRE nr.
13/2007.
Reglementări în domeniul protecţiei mediului
B.1 Reglementări cu caracter internaţional
Decizia UE nr. 358/2002 privind aprobarea Protocolului de la Kyoto
Cota de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2012, la nivel
european este de 8% faţă de nivelul anului 1990.
Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23
aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi
extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu
efect de seră
Conform acestei directive, începând cu anul 2013, se va aplica o nouă schemă
de comercializare a emisiilor de CO2 bazată pe principiul “poluatorul plăteşte“. Directiva
prevede ca începând cu anul 2013, toate emisiile de CO2 pentru producerea energiei
electrice se vor licita.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 40
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Se va stabili un plafon la nivel UE. Plafonul UE va suporta o reducere liniara de 1,74%
pe an.
Numărul total de certificate licitate de fiecare stat membru va fi compus din:
- 88% din numărul total de certificate care vor fi licitate se vor împărţi între
statele membre în funcţie de emisiile la nivelul anului 2005. Pentru România
se va lua în considerare anul 2007, primul an cu emisii verificate.
- 10 % din numărul total de certificate licitate se vor împărţi între statele membre
pentru reducerea emisiilor si adaptarea la schimbările climatice – (pentru
România 53% din 10%);
- 2% din numărul total de certificate licitate se vor împărţi între statele membre
care au avut emisii în 2005 mai mici cu cel puţin 20% fată de anul de bază
stabilit de protocolul de la Kyoto (pentru România 29% din 2 %).
Se acordă alocare gratuită doar pentru instalaţii pentru încălzire centralizată şi
răcire şi pentru instalaţii pentru încălzire şi răcire, cu producere de energie termică în
cogenerare de înaltă eficienţă destinată populaţiei, şi pentru toate celelalte instalaţii
industriale, dar şi această alocare gratuită este redusă treptat astfel încât să devină
30% în anul 2020 şi 0% în anul 2027.
Conf. art. 2, referitor la transpunere, statele membre trebuie să asigure intrarea
în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se
conforma directivei până la 31 decembrie 2012.
Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind
privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la
instalații mari de ardere
Stabileşte valorile limtă ale emisiilor instalaţiilor de ardere, a căror putere termică
instalată este mai mare sau egală cu 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat
(solid, lichid sau gazos).
Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul
integrat al poluării)
Directiva 75 din 2010 prevede norme referitoare la prevenirea și controlul
integrat al poluării care rezultă din activităţile industriale.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 41
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Directiva stabileşte, de asemenea, norme destinate prevenirii sau, în cazul în
care aceasta nu este posibilă, reducerii emisiilor în aer, apă și sol, precum și norme
destinate prevenirii generării de deșeuri, pentru a se atinge un nivel înalt de protecţie a
mediului în ansamblul său.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2016, directiva 75/2010 abrogă Directiva
2001/80.
B.2 Reglementări cu caracter naţional
Hotărârea de guvern nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru
limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de
ardere
Scopul HG 440/2010 este stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale
anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere, valorile limită ale emisiilor şi
termene de conformare.
Transpune în legislaţia naţională Directiva 2001/80/CE.
Înlocuieşte HG nr. 543/2003, cu toate modificările ulterioare.
Programe naţionale pentru cofinanţarea investiţiilor în reabilitarea sistemelor
de alimentare centralizată cu căldură
Programul Termoficare 2006-2015, căldură şi confort finanţează investiţiile
realizate în:
a) reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică:
1. unitatea/unităţile de producere a căldurii;
2. reţeaua termică de transport a căldurii;
3. punctele termice sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde
se justifică economic;
b) reabilitarea termică a clădirilor (reţeaua interioară a imobilului, contorizarea
individuală şi robinetele termostatice, reabilitarea termică a anvelopei clădirii).
CHIMENERG INVEST SRL pag. 42
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
4.2 Documente recente aprobate de UE cu efect în viitorul apropiat
Directiva 2012/27/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind
eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de
abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE
Anterior adoptării noii Directive UE nr. 27/2012, politica UE cu privire la eficienţa
energetică şi cogenerarea de înaltă eficienţă avea la bază o serie de reglementări,
adoptate în timp, respectiv:
- Directiva nr. 8/2004 privind promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza
cererii de energie termică utilă;
- Directiva nr. 32/2006 privind privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi
serviciile energetice.
Analizând rezultatele din ultimii ani, privind consumul de energie primară, Comisia
Europeană a constatat intensificarea importurilor de energie ale Uniunii, la preţuri din ce
în ce mai mari, iar estimările efectuate pe baza rezultatelor, au arătat că până în anul
2020 UE va realiza doar jumătate din obiectivul de 20% stabilit pentru anul 2020, ca
ţintă de reducere a consumului de energie primară. Aceasta a condus la concluzia că
cele două directive nu au reuşit să valorifice pe deplin potenţialul de economisire a
energiei. Ca urmare, Consiliul European şi Parlamentul European au solicitat Comisiei
să adopte o nouă strategie în materie de eficienţă energetică pentru a valorifica
potenţialul considerabil existent.
În anul 2011, Comisia Europeană a prezentat un plan de eficienţă energetică
(PEE) care stabileşte măsurile de obţinere a viitoarelor economii în ceea ce priveşte
aprovizionarea şi consumul de energie, cuprinzând o serie de politici şi măsuri
referitoare la:
- eficienţa energetică, reglementând întregul lanţ de producere, transport şi
distribuţie a energiei;
- rolul principal al sectorului public în ceea ce priveşte eficienţa energetică;
- clădirile şi instalaţiile interioare de încălzire;
- industria şi necesitatea de a autoriza consumatorii finali să-şi gestioneze
propriul consum de energie.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 43
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Toate acestea au condus la două premize principale pentru o nouă directivă:
- necesitatea adoptării unei abordări integrate a măsurilor pentru valorificarea
întregului potenţial existent de economisire a energiei, care să includă economiile din
sectorul aprovizionării cu energie dar şi din sectorul utilizatorilor finali;
- consolidarea dispoziţiilor Directivei nr. 8/2004 privind promovarea cogenerării
pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei şi ale Directivei nr.
32/2006 .
Noua Directivă privind eficienţa energetică, nr. 27/2012 transformă anumite
elemente cuprinse in PEE în măsuri obligatorii (v. art. 3 şi 7 ale directivei), include într-
un singur document dispoziţiile directivelor nr. 8/2004 şi 32/2006 şi modifică
următoarale directive: directiva nr. 30/2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii
standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu
impact energetic, directiva nr. 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor şi
directiva nr. 125/2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de
proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic.
Directiva 27/ 2012 a fost aprobată în data de 25 octombrie 2012 şi publicată în
Jurnalul Oficial al UE în data de 14 noiembrie 2012. Ea va trebui transpusă în legislaţia
naţională a fiecărui stat membru până la data de 5 iunie 2014, dată de la care
directivele menţionate mai sus se vor abroga.
Conform art. 1 al Directivei, aceasta prevede un cadru comun de măsuri pentru
promovarea eficienţei energetice pe teritoriul Uniunii cu scopul de a se asigura
atingerea obiectivului principal al Uniunii de 20 % în materie de eficienţă energetică
până în 2020 şi de a deschide calea pentru viitoarea creştere a eficienţei energetice
după această dată.
Directiva 27/2012 prevede norme menite să elimine barierele existente pe piaţa
energiei şi să depăşească deficienţele pieţei care împiedică eficienţa în ceea ce
priveşte aprovizionarea şi utilizarea energiei, stabilind obiectivele naţionale indicative în
materie de eficienţă energetică pentru 2020.
Conform definiţiilor din noua directivă (art. 2), „sistem eficient de termoficare şi
răcire centralizată” înseamnă un sistem de termoficare sau răcire centralizat care
utilizează cel puţin 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 75%
CHIMENERG INVEST SRL pag. 44
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
energie termică cogenerată sau 50% dintr-o combinaţie de energie şi căldură de tipul
celor sus-menţionate.
Conf. art. 3, fiecare stat membru trebuie să stabilească un obiectiv naţional în
materie de eficienţă energetică bazat fie pe consumul de energie primară, fie pe
consumului final de energie, fie pe economiile de energie primară sau finală fie pe
intensitatea energetică ţinând seama de obiectivele UE.
Conf. art. 7, obiectivul naţional trebuie să se concretizeze într-o schemă de
obligaţii. fiecare stat membru trebuie să stabilească o schemă de obligaţii în ceea ce
priveşte eficienţa energetică. Statele membre trebuie să publice anual economiile
realizate de fiecare parte obligată şi economiile totale la nivelul schemei şi să
stabilească norme privind sancţiunile aplicabile în caz de nerespectare a dispoziţiilor
naţionale adoptate.
În ceea ce priveşte promovarea eficienţei energetice în serviciile de încălzire şi
răcire, statele membre trebuie să realizeze şi să notifice CE până la 31 decembrie 2015
o evaluare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a
sistemelor de alimentare centralizată cu căldură şi frig. Evaluarea trebuie să includă:
a. determinarea cererii de căldură şi frig;
b. prognoza cererii pe următorii 10 ani;
c. harta teritoriului naţional în care trebuie prezentate:
o identificarea zonelor de consum de căldură şi/sau frig, inclusiv:
municipalităţi şi conurbaţii cu un raport al suprafeţelor de cel
puţin 0.3 (conurbaţie= oraş cu rol de centru, spre care gravitează, din punct
de vedere economic, administrativ şi cultural, o serie de oraşe învecinate mai
mici);
zone industriale cu un consum anual total de căldură şi frig mai
mare de 20 GWh;
o infrastructura existentă şi cea planificată;
o sursele de producere a căldurii şi frigului.
d. identificarea cererii de căldură şi fig care poate fi asigurată din instalaţii de
cogenerare de înaltă eficienţă, inclusiv prin microcogenerare rezidenţială şi
prin sistemele centralizate de alimentare cu căldură şi frig;
CHIMENERG INVEST SRL pag. 45
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
e. identificarea potenţialului de cogenerare suplimentar, inclusiv în urma
reabilitării instalaţiilor industriale şi de producere existente şi a construirii
unora noi;
f. identificarea potenţialului de eficienţă energetică;
g. strategii, politici şi măsuri care ar putea fi adoptate pentru realizarea
potenţialului de la punctul e) corespunzător cererii de la punctul d).
h. potenţialului de la punctul e) corespunzător cererii de la punctul d.
Principalul impact al noii Directive asupra unui SACC
În cazul unui SACC, măsurile de eficienţă energetică se adresează atât
producătorului de căldură (în cazul instalaţiilor de cogenerare, prin realizarea
criteriilor de înaltă eficienţă) cât şi transportatorului şi distribuitorului de căldură -
prin măsuri de reducere a pierderilor din sistemele de transport şi distribuţie a
căldurii.
4.3 Legislaţie instituţională – reglementări ale ANRSC
Legislaţia instituţională este reprezentată de ansamblul reglementărilor ANRSC
în domeniul energiei termice.
Aceste reglementări sunt publicate, pe site-ul ANRSC (www.anrsc.ro), secţiunea
Legislaţie / Culegeri legislative:
- Sistemul de reglementări pentru serviciul public de alimentare cu energie
termică produsă centralizat – vol. I, 2009 (culegere).
- Legislaţie primară, secundară, terţiară pentru serviciile publice de alimentare
cu energie termică produsă centralizat – vol. II, 2009 (culegere).
- Ord. ANRSC nr. 343/2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind
repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele
de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor
pentru încălzire şi apă caldă de consum.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 46
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
CAPITOLUL 5. SOLUŢIILE ALTERNATIVE DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ A
MUNICIPIULUI GALAŢI
Soluţiile alternative pornesc de la ipoteza de bază conform căreia
actualul SACC al Municipiului Galaţi aparţine în întregime Primăriei Municipiului
Galaţi (sursa-CET Galaţi, sistemul de transport al energiei termice şi sistemul de
distribuţie).
Pentru analiza soluţiilor alternative, s-a ţinut seama de următoarele
aspecte:
1. investiţiile realizate până în prezent
până în prezent (respectiv în ultimii 5-6 ani) s-a realizat modernizarea
RTS aferente 17 puncte termice şi se află în curs de realizare sau de
proiect modernizarea celorlalte RTS. Punctele termice au fost
modernizate în proporţie de 50%, iar restul se află în curs de modernizare.
De asemenea, din numărul total de puncte termice 50% sunt
automatizate;
zonele deservite de RTS şi PT care au fost modernizate au fost declarate
zone unitare de încălzire. Conform prevederilor legii 325 din 2006, zona
unitară de încălzire reprezintă arealul geografic aparţinând unei unităţi
administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură
soluţie tehnică de încălzire. Conform informaţiilor publicate pe site-ul
distribuitorului local de căldură, SC APATERM SA
(hppt://www.apatermgl.ro), prin Hotărârea Consiliului Local nr.167/ 2008 s-
a aprobat Regulamentul serviciului public de alimentare cu energie
termică al Municipiului Galaţi care stipulează la art. 238 că se pot efectua
debranşări individuale numai în imobilele de locuit tip bloc-condominiu
care nu sunt situate în zonele unitare. În prezent există un număr de 14
zone unitare de încălzire după cum urmează: Port, Mazepa II, str.
Domnească, Micro 16, str. Siderurgiştilor, Micro 17, Micro 20, Micro 38,
Port, Micro 39, Micro 19, Ţiglina 1 (str. Regiment 11 Siret), Siderurgiştilor
Vest, Micro 14.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 47
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
2. configuraţia terenului şi existenţa utilităţilor
configuraţia terenului: diferenţele de altitudine ale diferitelor zone ale
oraşului – v. cap 2.1. Din acest punct de vedere, pentru diferitele grade de
centralizare, s-au ales zone cu aceeaşi altitudine pentru a nu afecta
regimul hidraulic;
distanţe mici ale reţelelor termice de transport pentru a minimiza
investiţiile în reţele şi consumurile pentru pompare;
utilizarea clădirilor actualelor PT pentru amplasarea echipamentelor
aferente noilor surse de producere a căldurii, ţinând seama de spaţiul
disponibil pentru amplasarea echipamentelor;
existenţa utilităţilor în zonă pentru a minimiza investiţiile necesare
racordării la reţeaua de gaz natural, reţeaua electrică, reţeaua de apă şi
canalizare.
3. evoluţia cererii de căldură
pe durata de studiu avută în vedere se va considera că cererea de căldură
la consumator va rămâne constantă ţinând seama de faptul că eliminarea
subvenţiilor la gazul natural va conduce la creşterea preţului acestuia, iar
debranşarea consumatorilor pentru montarea centralelor de apartament
nu va mai fi o soluţie fezabilă, atât timp cât preţul căldurii din SACC va fi
mai mic decât cel al căldurii produse în centrala de apartament;
cantitatea de căldură livrată din sursa/sursele de producere a căldurii va
scădea pe măsura reabilitării reţelelor de transport şi distribuţie de la
nivelul actual de 25% în reţelele de distribuţie şi 15% în reţelele de
transport la 10% în reţelele de distribuţie şi 10% în reţelele de transport.
4. alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani în
condiţii de siguranţă
Sursa actuală de producere a căldurii, CET Galaţi, alimentează cu energie
termică două tipuri de consumatori:
- un consumator industrial, alimentat cu căldură sub formă de abur;
CHIMENERG INVEST SRL pag. 48
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
- consumatorii branşaţi la sistemul centralizat, alimentaţi cu căldură sub formă
de apă fierbinte.
În prezent există o interdependenţă între consumatorul industrial şi consumatorii
din sistemul centralizat.
Datorită acestei interdependenţe, atât din considerente tehnice cât şi economice,
eventuala dispariţie sau reducere a consumului industrial de abur ar pune sub semnul
întrebării posibilitatea funcţionării în viitor a actualei CET numai pentru SACC.
Ca urmare, soluţiile alternative ce vor fi analizate vor fi dedicate strict pentru
actualul SACC pentru a proteja consumatorii urbani branşaţi, de efectele negative ale
eventualei dispariţii a cererii de abur din diverse motive (fie consumatorul industrial îşi
reduce sau închide activitatea, fie îşi construieşte propria sursă).
5. tipul sursei de producere a căldurii
Din acest punct de vedere se vor analiza sursele de tip centrală de cogenerare
cu ICG ca instalaţii de bază şi CAF ca instalaţii de vârf.
Soluţiile de realizare a instalaţiilor de cogenerare sunt influenţate de tipul ciclului
de conversie a energiei primare, respectiv a combustibilului în energie electrică. Din
acest punct de vedere, o soluţie de cogenerare se poate realiza pe baza ciclurilor cu
turbine cu abur - ICG cu TA, turbine cu gaze - ICG cu TG, motoare termice - ICG cu
MAI.
Soluţiile de cogenerare cu turbine cu abur- ICG cuTA
Principalele avantaje ale utilizării ICG cu TA:
o sunt realizate într-o gamă largă de puteri (de la sute kW la sute MW);
o cazanele de abur pot utiliza orice tip de combustibil, cu menţiunea că în
cazul cărbunelui sau deşeurilor menajere este necesară tratarea gazelor
de ardere pentru a evita poluarea mediului.
Principalele dezavantaje ale utilizării ICG cu TA:
o instalaţiile sunt complexe, au gabarite mari, necesitând spaţii mari
pentru amplasare;
o investiţiile specifice au valori ridicate în domeniul puterilor mici şi medii;
o performanţele energetice au valori reduse în domeniul puterilor mici şi
medii.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 49
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Soluţiile de cogenerare cu turbine cu gaze- ICG cu TG
Principalele avantaje ale utilizării ICG cu TG:
o sunt realizate într-o gamă largă de puteri unitare (de la sute kW la sute
MW);
o performanţele energetice au valori ridicate şi nu sunt influenţate de
nivelul termic la care se livrează căldura la consumator;
o investiţiile necesare sunt reduse;
o au gabarite reduse;
o au grad ridicat de premontaj, astfel că duratele de punere în funcţiune
sunt reduse (1...1.5 ani).
Principalele dezavantaje ale utilizării ICG cu TG:
o necesită drept combustibil gaze naturale cu presiune ridicată sau
combustibil lichid uşor. În cazul utilizării gazului natural se impune
utilizarea unor compresoare de gaze naturale, ceea ce majorează
investiţia cu 10….20% funcţie de raportul de compresie (investiţia este
direct proporţională cu valoarea raportului de compresie, respectiv
raportul dintre presiunea necesară şi presiunea disponibilă în reţeaua
locală);
o randamentul este sensibil la sarcini parţiale.
Soluţiile de cogenerare cu motoare cu ardere internă- ICG cu MAI
Principalele avantaje ale utilizării ICG cu MAI:
o sunt realizate într-o gamă largă de puteri unitare (de la zeci kW la zeci
MW);
o performanţele energetice au valori ridicate şi nu sunt influenţate de
nivelul termic la care se livrează căldura la consumator;
o investiţiile necesare sunt reduse;
o au gabarite reduse;
o au grad ridicat de premontaj, astfel că duratele de punere în funcţiune
sunt reduse (sub 1 an);
Principalele dezavantaje ale utilizării ICG cu MAI:
o necesită drept combustibil gaze naturale sau combustibil lichid uşor;
CHIMENERG INVEST SRL pag. 50
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
o randamentul este sensibil la sarcini parţiale dar mai puţin decât
randamentul ICG cu TG;
Din ansamblul tehnologiilor de cogenerare de mică şi medie putere, recunoscute
în prezent ca BAT, tehnologiile cu eficienţa cea mai ridicată sunt cele bazate pe MAI şi
TG.
Tabelul 4 prezintă principalele caracteristici tehnnice nominale ale ICG de
cogenerare de mică şi medie putere cu MAI şi TG, conform cataloagelor producătorilor
de echipamente.
Principalele caracteristici tehnnice nominale ale ICG de cogenerare de mică şi medie putere cu MAI şi TG
Tabelul 4
Nr. crt.
Denumirea
Puterea electrică
Pn
[kWe]
Indicele de cogenerare
(1,
n
ncg Q
Py
[kWe/kWt]
Randametul
electric
eη
[%]
Randamentul global în
cogenerare
glη
[%]
Comportarea la sarcini parţiale
1 2 3 4 6 5 7
1 MAI
50 ÷ 150 0.73÷0.78 32 ÷ 35 80 ÷ 89 La 50%,
e scade cu
10 ÷ 18 %.
150-500 0.78÷0.90 33 ÷ 38 80 ÷ 89
500-2500 0.70÷0.90 36 ÷ 44 80 ÷ 86
2500-10000 0.80÷0.95 36 ÷ 46 85 ÷ 90
10000-18000 0.95 ÷ 1.02 46 ÷ 48.6 88 ÷ 90
2 TG
1000 ÷ 5000 0.60÷0.70 14 ÷ 27 60 ÷ 70 La 50%,
e scade cu
20 ÷ 30%.
5000 ÷ 10000 0.68÷0.70 27 ÷ 32 70 ÷ 80
10000÷15000 0.70÷0.75 32 ÷ 35 70 ÷ 80
15000÷20000 0.70÷0.75 35 ÷ 37 70 ÷ 80
20000÷30000 0.75÷0.80 37 ÷ 40 80 ÷ 89
Notă pentru tabelul 4: (1
– valorile nominale ale indicelui de cogenerare, cgy , corespund cantităţii de
căldură recuperată din gazele de ardere până la temperatura de evacuare a acestora în atmosferă de 120
0C. În cazul în care recuperarea de căldură din gazele de ardere se face până la un nivel de
temperatură sub 1200C (de ex. 90-95
0C) valorile indicelui de cogenerare se modifică.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 51
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Pe baza elementelor prezentate mai sus, soluţiile alternative propuse a se
analiza în lucrare sunt:
după gradul de centralizare a producerii căldurii
Ţinând seama de investiţiile realizate până în prezent şi prevederile legale cu
privire la zonele unitare de încălzire, gradul de descentralizare a producerii energiei
termice este limitat. Soluţia de descentralizare care să ţină seama de transformarea
punctelor termice în surse de producere a căldurii nu se poate lua în considerare din
următoarele motive:
− punctele termice au fost modernizate sau se află în curs de
modernizare astfel că o nouă investiţie care să înlocuiască
investiţiile realizate şi neamortizate nu se justifică;
− spaţiul limitat disponibil în punctele termice;
− distanţa faţă de reţelele de utilităţi.
Din acest punct de vedere soluţiile propuse acoperă trei grade de centralizare:
a. o soluţie cu grad maxim de centralizare a producerii căldurii,
respectiv cel corespunzător situaţiei actuale, cu o singură sursă de
producere a căldurii la nivelul ansamblului oraşului;
b. două soluţii semicentralizate:
o două SACC fiecare având sursa, RTP, PT, RTS,
denumită varianta semicentralizată cu două zone;
o trei SACC fiecare având sursa, RTP, PT, RTS, denumită
varianta semicentralizată cu trei zone.
Comparativ cu soluţia centralizată (o singură sursă de producere a căldurii pe
amplasamentul actualei CET Galaţi) cele două soluţii semicentralizate au avantajul unor
lungimi mai mici ale reţelelor de transport, ceea ce conduce la investiţii mai mici în
reţele şi consumuri mai mici de energie pentru pompare.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 52
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
din punctul de vedere al tipului sursei de producere a căldurii
Pentru cazul de faţă tehnologia de cogenerare recomandată de executantul
strategiei este cea bazată pe ICG cu MAI din următoarele considerente tehnice şi
economice:
- considerente tehnice:
o durată de montaj relativ scurtă, cca. 1 an;
o comportare mai bună la sarcini parţiale;
o randament electric mai mare decât ICG cu TG;
o presiunea necesară a gazului natural este mai mică decât cea necesară
în cazul TG.
- considerente economice:
o pentru acelaşi debit de căldură, puterea electrică produsă este mai mare
decât în cazul ICG cu TG (valorile indicelui de cogenerare n
ncg Q
Py
sunt mai mari decât cele ale ICG cu TG – a se vedea coloana 4 din
tabelul 4) – deci cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare
de înaltă eficienţă ce poate fi vândută în reţeaua publică este mai mare
şi ca urmare veniturile din vânzarea energiei electrice sunt mai mari;
o presiunea necesară a gazului natural este mult mai mică decât în cazul
ICG cu TG. În general pentru gama de puteri până la 4 MWe,
alimentarea cu gaz natural se poate face direct din reţeaua publică fără
a fi necesar un compresor de gaz, iar pentru puteri mai mari de 4 MW,
este necesar un compresor de gaz însă în acest caz, raportul de
compresie este mult mai mic şi ca urmare investiţia pentru compresorul
de gaz este mult mai mică decât în cazul ICG cu TG.
tipul combustibilului de bază: gaz natural
Necesarul de căldură la consumator, pentru consumatorii aferenţi fiecărui PT,
este cel calculat în cap. 3.4.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 53
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Fig. 10 prezintă varianta semicentralizată cu două zone, iar fig. 11 prezintă
varianta semicentralizată cu trei zone. Varianta centralizată corespunde configuraţiei
actualului SACC – v. fig. 2.
Tabelele 5 şi 6 prezintă necesarul de căldură la consumator, pentru cele două
variante semicentralizate. Pentru varianta centralizată, necesarul de căldură la
consumator este cel calculat în cap. 3.4, tabelul 3.
Pentru necesarul de căldură, la nivelul sursei se va ţine seama de pierderile
actuale de căldură ale SACC, de 25% în RTS şi 15% în RTP, care vor scădea treptat
pe parcursul a 8 ani, perioadă în care se va face reabilitarea reţelelor termice de
transport şi a celor de distribuţie. Racordarea PT la noile surse de producere a căldurii
se va face iniţial, utilizând reţeaua termică de transport existentă.
Pentru reabilitarea reţelelor termice de distribuţie se vor lua în considerare cele
care nu au fost reabilitate până în prezent.
Tabelul 7 prezintă valorile de calcul ale debitelor de căldură pentru dimensionarea
surselor de producere în cele trei variante analizate.
Tabelul 8 prezintă echiparea surselor de producere a căldurii pentru cele trei
variante analizate. Echiparea surselor de producere a căldurii s-a făcut cu instalaţii de
cogenerare cu MAI ca instalaţii de bază şi CAF ca instalaţii de vârf. Dimensionarea
instalaţiilor de cogenerare s-a făcut în ipoteza ca acestea să acopere necesarul
minim de căldură de iarnă (necesarul minim pentru încălzire şi necesarul mediu
de apă caldă de consum).
pg. 54
Fig. 10 – Varianta semicentralizată cu 3 zone
pg. 55
Fig. 11 – Varianta semicentralizată cu 2 zone
pg. 56
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 3 zone Tabelul 5
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
ZONA 1
1. P.T. A 0.423 0.860 0.067 0.926 0.489 0.067 0.926 0.797
2. P.T. CRISTAL 0.308 0.627 0.038 0.664 0.346 0.038 0.664 0.571
3. P.T. LICEUL DE MUZICA 0.060 0.123 0.007 0.130 0.068 0.007 0.130 0.112
4. P.T. MIHAI BRAVU 0.202 0.410 0.026 0.436 0.228 0.026 0.436 0.375
5. P.T. CFR 1 0.194 0.394 0.023 0.417 0.217 0.023 0.417 0.358
6. P.T. CFR 2 0.373 0.759 0.033 0.791 0.406 0.033 0.791 0.680
7. P.T. PLOMBA 0.467 0.949 0.077 1.026 0.544 0.077 1.026 0.882
8. P.T. VULTUR 0.144 0.292 0.031 0.324 0.175 0.031 0.324 0.278
9. P.T. 6 MARTIE 0.356 0.723 0.065 0.788 0.421 0.065 0.788 0.678
10. P.T. RAZBOIENI 0.075 0.152 0.009 0.161 0.084 0.009 0.161 0.138
11. S.C. 111 0.359 0.729 0.126 0.855 0.485 0.126 0.855 0.735
12. S.C. 112 0.297 0.603 0.034 0.637 0.330 0.034 0.637 0.548
13. S.C. 113 0.533 1.084 0.109 1.192 0.642 0.109 1.192 1.025
14. P.T. CRIZANTEMELOR 0.093 0.189 0.015 0.203 0.107 0.015 0.203 0.175
15. P.T. DOINA 0.926 1.883 0.162 2.045 1.088 0.162 2.045 1.759
16. S.C. 17 ANEXA 1.684 3.423 0.404 3.827 2.087 0.404 3.827 3.290
17. S.C. 18 0.975 1.982 0.207 2.190 1.182 0.207 2.190 1.883
18. S.C. 57 0.911 1.852 0.180 2.032 1.091 0.180 2.032 1.747
19. P.T. LICEUL MET (Lic3) 0.849 1.726 0.170 1.896 1.019 0.170 1.896 1.630
20. S.C. 11 0.530 1.078 0.116 1.194 0.646 0.116 1.194 1.027
21. S.C. 70 0.980 1.992 0.259 2.251 1.239 0.259 2.251 1.935
22. S.C. 73 1.014 2.062 0.226 2.288 1.240 0.226 2.288 1.967
pg. 57
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 3 zone Tabelul 5
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
23. S.C. 74 0.978 1.989 0.231 2.221 1.210 0.231 2.221 1.909
24. S.C. 75 0.475 0.966 0.083 1.049 0.558 0.083 1.049 0.902
25. P.T. GHEORGHE ASACHI 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
26.
P.T. I.C.M.R.S.G.(50 sau Lic 9) 0.836 1.699 0.130 1.829 0.966 0.130 1.829 1.573
27. P.T. N4 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
28. S.C. 67 1.266 2.574 0.256 2.830 1.522 0.256 2.830 2.433
29. S.C. 69 0.926 1.883 0.196 2.079 1.122 0.196 2.079 1.787
30. S.C. 71 1.149 2.336 0.180 2.516 1.329 0.180 2.516 2.164
31. S.C. 72 1.102 2.240 0.233 2.474 1.335 0.233 2.474 2.127
32. S.C. 90 0.145 0.294 0.027 0.321 0.171 0.027 0.321 0.276
33. S.C. 10 0.702 1.427 0.144 1.571 0.846 0.144 1.571 1.351
34. S.C. 4 1.646 3.346 0.437 3.783 2.082 0.437 3.783 3.253
35. S.C. 5 MICRO 38 1.226 2.493 0.271 2.765 1.498 0.271 2.765 2.377
36. S.C. 9 MICRO 38 1.166 2.370 0.309 2.679 1.475 0.309 2.679 2.304
37. S.C. 104 1.051 2.138 0.192 2.329 1.243 0.192 2.329 2.003
38. S.C. 6 1.711 3.479 0.304 3.782 2.015 0.304 3.782 3.252
39. S.C. 7-MICRO 39 1.237 2.515 0.248 2.763 1.485 0.248 2.763 2.376
40. P.T. C.S.G. 0.620 1.261 0.132 1.392 0.752 0.132 1.392 1.197
41. S.C. 1 MICRO 40 1.210 2.461 0.153 2.614 1.363 0.153 2.614 2.248
42. S.C. 2 MICRO 40 1.131 2.300 0.190 2.489 1.321 0.190 2.489 2.140
43. S.C. 3 MICRO 40 1.074 2.185 0.215 2.399 1.289 0.215 2.399 2.063
44. S.C. 58 1.486 3.021 0.310 3.331 1.796 0.310 3.331 2.864
45. S.C. 65 1.325 2.695 0.248 2.942 1.573 0.248 2.942 2.530
46. P.T. I2 0.000 0.000 0.012 0.012 0.012 0.012 0.012 0.011
pg. 58
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 3 zone Tabelul 5
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
47. S.C. 59 0.684 1.390 0.152 1.542 0.836 0.152 1.542 1.326
48. S.C. 64 1.282 2.607 0.258 2.865 1.540 0.258 2.865 2.463
TOTAL ZONA 1 36.180 73.560 7.292 80.852 43.472 7.292 80.852 69.520
ZONA 2
49. ATELIERUL MECANIC 0.028 0.058 0.002 0.060 0.031 0.002 0.060 0.051
50. P.T. AVANTUL 0.153 0.310 0.019 0.329 0.172 0.019 0.329 0.283
51. P.T. C 0.195 0.396 0.037 0.434 0.232 0.037 0.434 0.373
52. P.T. H 0.234 0.475 0.043 0.518 0.277 0.043 0.518 0.446
53. P.T. L 0.466 0.948 0.099 1.048 0.566 0.099 1.048 0.901
54. P.T. MODERN 0.024 0.049 0.000 0.049 0.024 0.000 0.049 0.042
55. P.T. P3 0.612 1.244 0.136 1.380 0.748 0.136 1.380 1.187
56. P.T. W 3 0.254 0.516 0.093 0.609 0.347 0.093 0.609 0.524
57. S.C. 14 0.650 1.322 0.153 1.475 0.803 0.153 1.475 1.269
58. S.C. 14 BIS (NOU) 0.066 0.134 0.012 0.145 0.077 0.012 0.145 0.125
59. S.C. 16 0.664 1.351 0.130 1.481 0.795 0.130 1.481 1.273
60. S.C. 1 MAZEPA 0.682 1.386 0.177 1.563 0.859 0.177 1.563 1.344
61. S.C. 2 MAZEPA 1.008 2.049 0.243 2.292 1.251 0.243 2.292 1.971
62. S.C. 81 0.673 1.367 0.162 1.529 0.835 0.162 1.529 1.315
63. S.C. 82 0.910 1.850 0.220 2.071 1.130 0.220 2.071 1.780
64. P.T. ALBATROS 0.392 0.798 0.078 0.876 0.471 0.078 0.876 0.754
65. S.C. 114 0.491 0.998 0.090 1.088 0.581 0.090 1.088 0.936
66. P.T. M 0.417 0.848 0.082 0.930 0.499 0.082 0.930 0.799
67. P.T. P1 0.565 1.149 0.099 1.248 0.664 0.099 1.248 1.073
68. P.T. P2 0.720 1.465 0.126 1.591 0.847 0.126 1.591 1.368
69. P.T. R 3 0.596 1.211 0.152 1.363 0.748 0.152 1.363 1.172
pg. 59
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 3 zone Tabelul 5
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
70. P.T. 3 0.482 0.980 0.088 1.068 0.570 0.088 1.068 0.918
71. P.T. 5 0.542 1.102 0.144 1.246 0.686 0.144 1.246 1.071
72. P.T. 6 0.795 1.616 0.163 1.779 0.958 0.163 1.779 1.529
73. P.T. 7 1.057 2.148 0.223 2.371 1.279 0.223 2.371 2.039
74. P.T. 8 0.461 0.938 0.125 1.063 0.586 0.125 1.063 0.914
75. P.T. 9 0.295 0.599 0.144 0.743 0.439 0.144 0.743 0.639
76. P.T. G1 0.239 0.485 0.054 0.540 0.293 0.054 0.540 0.464
77. P.T. 0-SATURN 0.571 1.162 0.114 1.276 0.685 0.114 1.276 1.097
78. P.T. 1-SATURN 0.508 1.032 0.126 1.158 0.634 0.126 1.158 0.996
79. P.T. 2-SATURN 0.383 0.779 0.109 0.888 0.492 0.109 0.888 0.764
80. P.T. 4-SATURN 0.481 0.979 0.092 1.071 0.573 0.092 1.071 0.921
81. S.C. 3 0.344 0.700 0.069 0.770 0.414 0.069 0.770 0.662
82. S.C. 5 0.296 0.601 0.059 0.660 0.354 0.059 0.660 0.567
83. S.C. 7 0.384 0.781 0.097 0.879 0.482 0.097 0.879 0.755
84. S.C. 8 0.292 0.594 0.079 0.673 0.371 0.079 0.673 0.579
85. S.C. 9-TIGLINA 2A 0.599 1.217 0.124 1.342 0.723 0.124 1.342 1.154
86. S.C. 12 1.039 2.113 0.214 2.327 1.253 0.214 2.327 2.001
TOTAL ZONA 2 18.568 37.752 4.181 41.934 22.750 4.181 41.934 36.056
ZONA 3
87. P.T. POLICLINICA 0.329 0.669 0.031 0.700 0.360 0.031 0.700 0.602
88. S.C. 15 1.055 2.145 0.246 2.390 1.301 0.246 2.390 2.055
89. S.C. 61-SATURN 0.742 1.509 0.169 1.679 0.912 0.169 1.679 1.443
90. S.C. 19 0.594 1.207 0.138 1.345 0.731 0.138 1.345 1.157
91. S.C. 20 1.158 2.355 0.220 2.575 1.378 0.220 2.575 2.214
92. S.C. 21 0.816 1.658 0.185 1.844 1.001 0.185 1.844 1.585
pg. 60
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 3 zone Tabelul 5
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
93. S.C. 22 1.221 2.482 0.253 2.735 1.474 0.253 2.735 2.352
94. S.C. 23 0.967 1.966 0.253 2.219 1.220 0.253 2.219 1.908
95. S.C. 24 0.648 1.318 0.094 1.412 0.743 0.094 1.412 1.214
96. S.C. 54 0.490 0.997 0.113 1.110 0.603 0.113 1.110 0.955
97. S.C. 55 0.267 0.542 0.055 0.597 0.322 0.055 0.597 0.513
98. P.T. L 10 0.166 0.337 0.040 0.376 0.205 0.040 0.376 0.324
99. P.T. L 12 0.212 0.430 0.058 0.488 0.270 0.058 0.488 0.420
100. S.C. 25 0.572 1.162 0.122 1.284 0.694 0.122 1.284 1.104
101. S.C. 26 0.726 1.476 0.143 1.618 0.869 0.143 1.618 1.392
102. S.C. 51 0.949 1.929 0.232 2.161 1.181 0.232 2.161 1.858
103. S.C. 52 0.765 1.556 0.197 1.753 0.962 0.197 1.753 1.507
104. S.C. 53 0.797 1.621 0.205 1.826 1.002 0.205 1.826 1.570
105. S.C. 31 1.166 2.371 0.274 2.645 1.440 0.274 2.645 2.274
106. S.C. 32 1.580 3.213 0.322 3.535 1.902 0.322 3.535 3.040
107. S.C. 33 1.181 2.401 0.312 2.713 1.493 0.312 2.713 2.333
108. S.C. 34 1.298 2.639 0.315 2.954 1.613 0.315 2.954 2.540
109. S.C. 50 0.632 1.285 0.142 1.427 0.774 0.142 1.427 1.227
110. S.C. 35 1.207 2.455 0.281 2.736 1.489 0.281 2.736 2.353
111. S.C. 36 1.077 2.190 0.221 2.411 1.298 0.221 2.411 2.073
112. S.C. 37 0.994 2.021 0.236 2.257 1.230 0.236 2.257 1.940
113. S.C. 38 0.904 1.838 0.219 2.058 1.123 0.219 2.058 1.769
114. S.C. 40 0.910 1.850 0.218 2.068 1.128 0.218 2.068 1.778
115. S.C. 43 1.543 3.137 0.395 3.532 1.938 0.395 3.532 3.037
116. S.C. 44 0.881 1.792 0.211 2.002 1.092 0.211 2.002 1.722
117. S.C. 45 1.589 3.232 0.264 3.496 1.854 0.264 3.496 3.006
118. S.C. 47 0.410 0.834 0.074 0.907 0.484 0.074 0.907 0.780
pg. 61
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 3 zone Tabelul 5
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
119. S.C. 49 0.006 0.013 0.000 0.013 0.006 0.000 0.013 0.011
120. S.C. 62 0.346 0.704 0.102 0.806 0.448 0.102 0.806 0.693
121. S.C. 63 1.392 2.830 0.244 3.075 1.637 0.244 3.075 2.644
122. P.T. I1 0.000 0.000 0.010 0.010 0.010 0.010 0.010 0.009
TOTAL ZONA 3 29.592 60.165 6.596 66.761 36.188 6.596 66.761 57.404
TOTAL GENERAL 84.340 171.477 18.069 189.546 102.409 18.069 189.546 162.981
pg. 62
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 2 zone Tabelul 6
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
ZONA 1
1. P.T. A 0.423 0.860 0.067 0.926 0.489 0.067 0.926 0.797
2. P.T. CRISTAL 0.308 0.627 0.038 0.664 0.346 0.038 0.664 0.571
3. P.T. LICEUL DE MUZICA 0.060 0.123 0.007 0.130 0.068 0.007 0.130 0.112
4. P.T. MIHAI BRAVU 0.202 0.410 0.026 0.436 0.228 0.026 0.436 0.375
5. P.T. CFR 1 0.194 0.394 0.023 0.417 0.217 0.023 0.417 0.358
6. P.T. CFR 2 0.373 0.759 0.033 0.791 0.406 0.033 0.791 0.680
7. P.T. PLOMBA 0.467 0.949 0.077 1.026 0.544 0.077 1.026 0.882
8. P.T. VULTUR 0.144 0.292 0.031 0.324 0.175 0.031 0.324 0.278
9. P.T. 6 MARTIE 0.356 0.723 0.065 0.788 0.421 0.065 0.788 0.678
10. P.T. RAZBOIENI 0.075 0.152 0.009 0.161 0.084 0.009 0.161 0.138
11. S.C. 111 0.359 0.729 0.126 0.855 0.485 0.126 0.855 0.735
12. S.C. 112 0.297 0.603 0.034 0.637 0.330 0.034 0.637 0.548
13. S.C. 113 0.533 1.084 0.109 1.192 0.642 0.109 1.192 1.025
14. P.T. CRIZANTEMELOR 0.093 0.189 0.015 0.203 0.107 0.015 0.203 0.175
15. P.T. DOINA 0.926 1.883 0.162 2.045 1.088 0.162 2.045 1.759
16. S.C. 17 ANEXA 1.684 3.423 0.404 3.827 2.087 0.404 3.827 3.290
17. S.C. 18 0.975 1.982 0.207 2.190 1.182 0.207 2.190 1.883
18. S.C. 57 0.911 1.852 0.180 2.032 1.091 0.180 2.032 1.747
19. P.T. LICEUL MET (Lic3) 0.849 1.726 0.170 1.896 1.019 0.170 1.896 1.630
20. S.C. 11 0.530 1.078 0.116 1.194 0.646 0.116 1.194 1.027
21. S.C. 70 0.980 1.992 0.259 2.251 1.239 0.259 2.251 1.935
22. S.C. 73 1.014 2.062 0.226 2.288 1.240 0.226 2.288 1.967
pg. 63
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 2 zone Tabelul 6
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
23. S.C. 74 0.978 1.989 0.231 2.221 1.210 0.231 2.221 1.909
24. S.C. 75 0.475 0.966 0.083 1.049 0.558 0.083 1.049 0.902
25. P.T. GHEORGHE ASACHI 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
26. P.T. I.C.M.R.S.G. (50 sau Lic 9) 0.836 1.699 0.130 1.829 0.966 0.130 1.829 1.573
27. P.T. N4 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
28. S.C. 67 1.266 2.574 0.256 2.830 1.522 0.256 2.830 2.433
29. S.C. 69 0.926 1.883 0.196 2.079 1.122 0.196 2.079 1.787
30. S.C. 71 1.149 2.336 0.180 2.516 1.329 0.180 2.516 2.164
31. S.C. 72 1.102 2.240 0.233 2.474 1.335 0.233 2.474 2.127
32. S.C. 90 0.145 0.294 0.027 0.321 0.171 0.027 0.321 0.276
33. S.C. 10 0.702 1.427 0.144 1.571 0.846 0.144 1.571 1.351
34. S.C. 4 1.646 3.346 0.437 3.783 2.082 0.437 3.783 3.253
35. S.C. 5 MICRO 38 1.226 2.493 0.271 2.765 1.498 0.271 2.765 2.377
36. S.C. 9 MICRO 38 1.166 2.370 0.309 2.679 1.475 0.309 2.679 2.304
37. S.C. 104 1.051 2.138 0.192 2.329 1.243 0.192 2.329 2.003
38. S.C. 6 1.711 3.479 0.304 3.782 2.015 0.304 3.782 3.252
39. S.C. 7-MICRO 39 1.237 2.515 0.248 2.763 1.485 0.248 2.763 2.376
40. P.T. C.S.G. 0.620 1.261 0.132 1.392 0.752 0.132 1.392 1.197
41. S.C. 1 MICRO 40 1.210 2.461 0.153 2.614 1.363 0.153 2.614 2.248
42. S.C. 2 MICRO 40 1.131 2.300 0.190 2.489 1.321 0.190 2.489 2.140
43. S.C. 3 MICRO 40 1.074 2.185 0.215 2.399 1.289 0.215 2.399 2.063
44. S.C. 58 1.486 3.021 0.310 3.331 1.796 0.310 3.331 2.864
45. S.C. 65 1.325 2.695 0.248 2.942 1.573 0.248 2.942 2.530
46. P.T. I2 0.000 0.000 0.012 0.012 0.012 0.012 0.012 0.011
47. S.C. 59 0.684 1.390 0.152 1.542 0.836 0.152 1.542 1.326
pg. 64
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 2 zone Tabelul 6
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
48. S.C. 64 1.282 2.607 0.258 2.865 1.540 0.258 2.865 2.463
TOTAL ZONA 1 36.180 73.560 7.292 80.852 43.472 7.292 80.852 69.520
ZONA 2
49. ATELIERUL MECANIC 0.028 0.058 0.002 0.060 0.031 0.002 0.060 0.051
50. P.T. AVANTUL 0.153 0.310 0.019 0.329 0.172 0.019 0.329 0.283
51. P.T. C 0.195 0.396 0.037 0.434 0.232 0.037 0.434 0.373
52. P.T. H 0.234 0.475 0.043 0.518 0.277 0.043 0.518 0.446
53. P.T. L 0.466 0.948 0.099 1.048 0.566 0.099 1.048 0.901
54. P.T. MODERN 0.024 0.049 0.000 0.049 0.024 0.000 0.049 0.042
55. P.T. P3 0.612 1.244 0.136 1.380 0.748 0.136 1.380 1.187
56. P.T. W 3 0.254 0.516 0.093 0.609 0.347 0.093 0.609 0.524
57. S.C. 14 0.650 1.322 0.153 1.475 0.803 0.153 1.475 1.269
58. S.C. 14 BIS (NOU) 0.066 0.134 0.012 0.145 0.077 0.012 0.145 0.125
59. S.C. 16 0.664 1.351 0.130 1.481 0.795 0.130 1.481 1.273
60. S.C. 1 MAZEPA 0.682 1.386 0.177 1.563 0.859 0.177 1.563 1.344
61. S.C. 2 MAZEPA 1.008 2.049 0.243 2.292 1.251 0.243 2.292 1.971
62. S.C. 81 0.673 1.367 0.162 1.529 0.835 0.162 1.529 1.315
63. S.C. 82 0.910 1.850 0.220 2.071 1.130 0.220 2.071 1.780
64. P.T. ALBATROS 0.392 0.798 0.078 0.876 0.471 0.078 0.876 0.754
65. S.C. 114 0.491 0.998 0.090 1.088 0.581 0.090 1.088 0.936
66. P.T. M 0.417 0.848 0.082 0.930 0.499 0.082 0.930 0.799
67. P.T. P1 0.565 1.149 0.099 1.248 0.664 0.099 1.248 1.073
68. P.T. P2 0.720 1.465 0.126 1.591 0.847 0.126 1.591 1.368
69. P.T. R 3 0.596 1.211 0.152 1.363 0.748 0.152 1.363 1.172
70. P.T. 3 0.482 0.980 0.088 1.068 0.570 0.088 1.068 0.918
pg. 65
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 2 zone Tabelul 6
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
71. P.T. 5 0.542 1.102 0.144 1.246 0.686 0.144 1.246 1.071
72. P.T. 6 0.795 1.616 0.163 1.779 0.958 0.163 1.779 1.529
73. P.T. 7 1.057 2.148 0.223 2.371 1.279 0.223 2.371 2.039
74. P.T. 8 0.461 0.938 0.125 1.063 0.586 0.125 1.063 0.914
75. P.T. 9 0.295 0.599 0.144 0.743 0.439 0.144 0.743 0.639
76. P.T. G1 0.239 0.485 0.054 0.540 0.293 0.054 0.540 0.464
77. P.T. 0-SATURN 0.571 1.162 0.114 1.276 0.685 0.114 1.276 1.097
78. P.T. 1-SATURN 0.508 1.032 0.126 1.158 0.634 0.126 1.158 0.996
79. P.T. 2-SATURN 0.383 0.779 0.109 0.888 0.492 0.109 0.888 0.764
80. P.T. 4-SATURN 0.481 0.979 0.092 1.071 0.573 0.092 1.071 0.921
81. S.C. 3 0.344 0.700 0.069 0.770 0.414 0.069 0.770 0.662
82. S.C. 5 0.296 0.601 0.059 0.660 0.354 0.059 0.660 0.567
83. S.C. 7 0.384 0.781 0.097 0.879 0.482 0.097 0.879 0.755
84. S.C. 8 0.292 0.594 0.079 0.673 0.371 0.079 0.673 0.579
85. S.C. 9-TIGLINA 2A 0.599 1.217 0.124 1.342 0.723 0.124 1.342 1.154
86. S.C. 12 1.039 2.113 0.214 2.327 1.253 0.214 2.327 2.001
87. P.T. POLICLINICA 0.329 0.669 0.031 0.700 0.360 0.031 0.700 0.602
88. S.C. 15 1.055 2.145 0.246 2.390 1.301 0.246 2.390 2.055
89. S.C. 61-SATURN 0.742 1.509 0.169 1.679 0.912 0.169 1.679 1.443
90. S.C. 19 0.594 1.207 0.138 1.345 0.731 0.138 1.345 1.157
91. S.C. 20 1.158 2.355 0.220 2.575 1.378 0.220 2.575 2.214
92. S.C. 21 0.816 1.658 0.185 1.844 1.001 0.185 1.844 1.585
93. S.C. 22 1.221 2.482 0.253 2.735 1.474 0.253 2.735 2.352
94. S.C. 23 0.967 1.966 0.253 2.219 1.220 0.253 2.219 1.908
95. S.C. 24 0.648 1.318 0.094 1.412 0.743 0.094 1.412 1.214
96. S.C. 54 0.490 0.997 0.113 1.110 0.603 0.113 1.110 0.955
pg. 66
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 2 zone Tabelul 6
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
97. S.C. 55 0.267 0.542 0.055 0.597 0.322 0.055 0.597 0.513
98. P.T. L 10 0.166 0.337 0.040 0.376 0.205 0.040 0.376 0.324
99. P.T. L 12 0.212 0.430 0.058 0.488 0.270 0.058 0.488 0.420
100. S.C. 25 0.572 1.162 0.122 1.284 0.694 0.122 1.284 1.104
101. S.C. 26 0.726 1.476 0.143 1.618 0.869 0.143 1.618 1.392
102. S.C. 51 0.949 1.929 0.232 2.161 1.181 0.232 2.161 1.858
103. S.C. 52 0.765 1.556 0.197 1.753 0.962 0.197 1.753 1.507
104. S.C. 53 0.797 1.621 0.205 1.826 1.002 0.205 1.826 1.570
105. S.C. 31 1.166 2.371 0.274 2.645 1.440 0.274 2.645 2.274
106. S.C. 32 1.580 3.213 0.322 3.535 1.902 0.322 3.535 3.040
107. S.C. 33 1.181 2.401 0.312 2.713 1.493 0.312 2.713 2.333
108. S.C. 34 1.298 2.639 0.315 2.954 1.613 0.315 2.954 2.540
109. S.C. 50 0.632 1.285 0.142 1.427 0.774 0.142 1.427 1.227
110. S.C. 35 1.207 2.455 0.281 2.736 1.489 0.281 2.736 2.353
111. S.C. 36 1.077 2.190 0.221 2.411 1.298 0.221 2.411 2.073
112. S.C. 37 0.994 2.021 0.236 2.257 1.230 0.236 2.257 1.940
113. S.C. 38 0.904 1.838 0.219 2.058 1.123 0.219 2.058 1.769
114. S.C. 40 0.910 1.850 0.218 2.068 1.128 0.218 2.068 1.778
115. S.C. 43 1.543 3.137 0.395 3.532 1.938 0.395 3.532 3.037
116. S.C. 44 0.881 1.792 0.211 2.002 1.092 0.211 2.002 1.722
117. S.C. 45 1.589 3.232 0.264 3.496 1.854 0.264 3.496 3.006
118. S.C. 47 0.410 0.834 0.074 0.907 0.484 0.074 0.907 0.780
119. S.C. 49 0.006 0.013 0.000 0.013 0.006 0.000 0.013 0.011
120. S.C. 62 0.346 0.704 0.102 0.806 0.448 0.102 0.806 0.693
121. S.C. 63 1.392 2.830 0.244 3.075 1.637 0.244 3.075 2.644
122. P.T. I1 0.000 0.000 0.010 0.010 0.010 0.010 0.010 0.009
pg. 67
Necesarul de căldură la consumator pentru varianta semicentralizată cu 2 zone Tabelul 6
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Necesarul de căldură pentru
încălzire
Apă caldă de
consum Necesarul total de căldură
Necesarul maxim de calcul,
Miarnaq
mediu maxim mediu maxim iarna
mediu iarna
mediu vara
mdiq
Miq
mdaccq
Miarnaq
mdiarnaq
mdaqvar
[MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [MW] [Gcal]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
TOTAL ZONA 2 48.16 97.92 10.78 108.69 58.94 10.78 108.69 93.46
TOTAL GENERAL 84.340 171.477 18.069 189.546 102.409 18.069 189.546 162.981
CHIMENERG INVEST SRL pag. 68
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Valorile de calcul pentru dimensionarea surselor de producere a căldurii
Tabelul 7
Nr. crt.
Varianta /Zona
Valorile de calcul
Maxim iarna
Miarnaq
Minim iarna
miniarnaq
Mediu vara
mdaqvar
1 2 3 4 5
1 Semicentralizată
cu 3 zone v. fig. 12 –a,b,c
Zona 1 116.224 32.744 10.482
Zona 2 60.280 17.436 6.011
Zona 3 95.969 27.690 9.482
2 Semicentralizată
cu 2 zone v. fig. 13 –a, b
Zona 1 116.224 32.744 10.482
Zona 2 156.249 45.125 15.493
3 Centralizată – v. fig 14 272.473 77.869 25.975
=32.743
=10.482
=116.225
MWt
Fig. 12.a – Varianta semicentralizată cu 3
zone - Zona 1
iarna 4000 ore/an
vara 4500 ore/an
Miarnaq
miniarnaq
mdaqvar
CHIMENERG INVEST SRL pag. 69
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
=27.690
=9.482
=95.969
MWt
Fig. 12.c – Varianta semicentralizată cu 3
zone - Zona 3
iarna 4000 ore/an
vara 4500 ore/an
Miarnaq
miniarnaq
mdaqvar
=17.436
=6.011
=60.280
MWt
Fig. 12.b – Varianta semicentralizată cu 3
zone - Zona 2
iarna 4000 ore/an
vara 4500 ore/an
Miarnaq
miniarnaq
mdaqvar
CHIMENERG INVEST SRL pag. 70
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
=45.125
=15.492
=156.249
MWt
Fig. 13.b – Varianta semicentralizată cu 2
zone - Zona 2
iarna 4000 ore/an
vara 4500 ore/an
Miarnaq
miniarnaq
mdaqvar
=32.744
=10.482
=116.224
MWt
Fig. 13.a – Varianta semicentralizată cu 2
zone - Zona 1
iarna 4000 ore/an
vara 4500 ore/an
Miarnaq
miniarnaq
mdaqvar
CHIMENERG INVEST SRL pag. 71
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Echiparea surselor de producere a căldurii
Tabelul 8
nr. crt.
Varianta / Zona
Capacităţi instalate în sursele de producere a căldurii
Instalaţii de cogenerare MAI
Instalaţii de vârf CAF
nr. buc
Pi
[MWe] Qi.MAI [MWt]
P [MWe]
QMAI [MWt]
nr. buc
Qi.CAF [MWt]
QCAF [MWt]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Semi- centralizată cu 3 zone
Zona 1
3 9.38 9.21 28.13 27.63 2 58.15 116.30
Zona 2
1 9.38 9.21 16.87 16.28 2 23.26 46.52
1 7.49 7.07
Zona 3
3 9.38 9.21 28.13 27.63 2 34.89 69.78
2 Semi- centralizată cu 2 zone
Zona 1
3 9.38 9.21 28.13 27.63 2 58.15 116.30
Zona 2
4 9.38 9.21 52.48 50.98 2 58.15 116.30
2 7.49 7.07
3 Centralizată 9 9.38 9.21 84.38 82.89 2 116.30 232.60 Notă pentru tabelul 8: Pi – puterea electrică instalată a unui MAI; P – puterea electrică totală instalată; Qi.MAI – puterea termică a unui MAI (căldura totală ce poate fi recuperată din răcirile motorului şi gazele de ardere); QMAI – puterea termică totală instalată în MAI; Qi.CAF- puterea termică instalată a unui CAF; QCAF-puterea termică totală instalată în CAF.
=77.869
=25.975
=272.473
MWt
Fig. 14 – Varianta centralizată
iarna 4000 ore/an
vara 4500 ore/an
Miarnaq
miniarnaq
mdaqvar
CHIMENERG INVEST SRL pag. 72
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
CAPITOLUL 6. EVALUAREA INVESTIŢIILOR NECESARE PENTRU
VARIANTELE ANALIZATE
6.1 Ipoteze avute în vedere
Calculul investiţiilor în reţelele termice primare şi secundare, s-a făcut pentru
fiecare din soluţiile alternative prezentate în capitolul 5.
Investiţiile în reţelele termice de transport (RTP) s-au calculat pe baza investiţiilor
specifice, funcţie de diametrul conductei.
Investiţiile în reţelele termice secundare (RTS) au la bază valorile din studiul de
fezabilitate realizat pentru reabilitarea RTS, ţinând seama de investiţiile realizate de la
finalizarea studiului de fezabilitate până la data elaborării prezentei strategii – date puse
la dispoziţie de beneficiar, anexa A.1.5. Până în prezent, s-au reabilitat RTS aferente a
18 PT/ SC: SC 37, SC 40, PT Plomba, PT P1, SC 4, SC 9-Micro 38, SC 1-Mazepa, SC
17, SC 63, SC 21, SC 22, SC 7-Micro 39, SC 58, SC 69, PT 4, SC 32, PT P2; PT
Crizantemelor – v. tabelul 9, notaţiile (1.
Investiţiile în punctele termice PT cuprind investiţiile necesare modernizării şi
automatizării PT care nu au fost modernizate până în prezent şi cele necesare realizării
sistemului de dispecerizare conform recomandărilor de la auditul SACC realizat anterior
prezentei strategii. Investiţiile necesare modernizării şi automatizării PT au la bază
valorile din studiul de fezabilitate realizat pentru modernizarea PT în care au fost
prevăzute: înlocuirea echipamentelor din PT (pompe, schimbătoare de căldură,
armături, contoare de energie termică, etc), automatizarea PT şi realizarea sistemului
de dispecerizare– date puse la dispoziţie de beneficiar, anexa A.1.6.
Investiţiile în sursele de producere a căldurii (SPC) cuprind valorile investiţiilor în
echipamente (MAI, compresor gaz natural aferent fiecărui MAI, CAF) şi pentru lucrări
auxiliare (instalaţii electrice, lucrări termomecanice, lucrări de construcţii, alte costuri
aferente investiţiei).
Valorile investiţiilor în echipamente s-au determinat pe baza valorilor investiţiilor
din cataloagele producătorilor de echipamente, iar pentru lucrările auxiliare (electrice,
termomecanice, construcţii, alte costuri aferente investiţiei) s-au folosit coeficienţi medii
utilizaţi la devizele aferente studiilor de prefezabilitate sau fezabilitate.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 73
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
6.2 Valorile investiţiilor pentru variantele analizate
Valorile investiţiilor în RTS pentru încălzire, acc, recirculare şi dispecerizare sunt
prezentate în tabelul 9.
Valorile investiţiilor în RTS şi PT Tabelul 9
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Investiţia în RTS
încălzire
Investiţia în RTS
acc
Investiţia în RTS
recirculare
Investiţia totală în
RTS (col.3+col.4+
col.5)
Investiţia în PT
Investiţia totală în
SDC (col.6+col.7)
[euro] [euro] [euro] [euro] [euro] [euro]
1 2 3 4 5 6 7 8
1 PT C 132682 84306 77805 294794 188190 482984
2 PT H 147490 93637 82317 323443 192040 515483
3 PT L 193653 120680 101745 416078 265117 681196
4 PT P3 196850 133918 117384 448151 253228 701380
5 PT Modern 189209 99083 87984 376276 222197 598474
6 PT Avantului 186184 134172 121142 441498 232252 673750
7 PT M 188280 110354 98499 397133 273887 671020
8 PT R3 232779 130274 115516 478568 335122 813690
9 PT P1 (1
0 0 0 0 9035 9035
10 PT P2 (1
0 0 0 0 9035 9035
11 PT A 188054 127335 113436 428825 254100 682925
12 PT Policlinica 511144 316313 264947 1092404 218065 1310469
13 PT Cristal 255752 147324 123048 526124 213162 739285
14 PT Mihai Bravu 228307 112770 100927 442004 184823 626827
15 PT Liceu Muzica 154494 74788 68843 298125 157149 455274
16 PT Vultur 166213 132614 119880 418707 201855 620563
17 PT CFR1 87410 51418 45982 184810 170544 355354
18 PT CFR2 222395 128399 115903 466697 244864 711561
19 PT Plomba (1
0 0 0 0 9035 9035
20 PT Atelier mecanic
(2
0 0 0 0 9032 9032
21 SC 111 352466 203759 196104 752330 317672 1070002
22 SC 112 83257 45855 37144 166256 282344 448599
23 SC 113 413808 263110 220675 897593 9035 906628
24 SC 114 90854 52056 44628 187538 305598 493136
25 PT Albatros 872400 442519 401227 1716147 9035 1725181
26 PT 6 Martie 284871 160259 141951 587081 243657 830738
27 PT Razboieni 59455 41966 37000 138421 232455 370876
28 SC 14 194436 102442 90113 386991 291737 678728
29 SC 14 bis 40430 33347 29263 103040 225948 328988
30 SC 15 450261 230328 177527 858117 9035 867152
31 SC 16 291002 186297 161785 639083 9035 648118
32 PT W3 108710 69079 60419 238207 9032 247239
33 SC 1-Mazepa2 (1
0 0 0 0 9035 9035
34 SC 2-Mazepa2 287321 192846 153073 633240 9035 642275
CHIMENERG INVEST SRL pag. 74
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Valorile investiţiilor în RTS şi PT Tabelul 9
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Investiţia în RTS
încălzire
Investiţia în RTS
acc
Investiţia în RTS
recirculare
Investiţia totală în
RTS (col.3+col.4+
col.5)
Investiţia în PT
Investiţia totală în
SDC (col.6+col.7)
[euro] [euro] [euro] [euro] [euro] [euro]
1 2 3 4 5 6 7 8
35 SC 81 342546 197137 176562 716245 9035 725279
36 SC 82 650679 448809 352433 1451922 9035 1460956
37 PT 3 205294 130822 110137 446253 170236 616489
38 PT 5 183730 112283 96288 392301 9035 401336
39 PT 6 167063 103385 82150 352598 9035 361633
40 PT 7 243765 123777 97521 465063 9035 474098
41 PT 8 238856 119821 104459 463137 9035 472171
42 PT 9 144576 92423 75612 312611 9035 321646
43 PT G1 (3
161144 0 0 161144 9035 170179
44 PT 0 252095 163863 141164 557121 299797 856918
45 PT 1 204152 133622 116366 454140 9035 463174
46 PT 2 284876 161254 143015 589145 9035 598179
47 PT 4 (1
0 0 0 0 9035 9035
48 SC 61 352141 246250 211906 810297 9035 819331
49 SC 3 - Tiglina2 193911 102240 90116 386267 9035 395301
50 SC 5 - Tiglina1 179651 124449 102945 407045 9035 416079
51 SC 7 - Tiglina1 226546 131183 109921 467650 9035 476684
52 SC 8 207541 124062 99558 431161 9035 440195
53 SC 9 - Tiglina2 407249 251689 203510 862448 9035 871482
54 SC 17 (1
0 0 0 0 9035 9035
55 SC 18 421442 222144 191611 835196 9035 844231
56 SC 19 246749 134895 110613 492258 266840 759098
57 SC 20 400175 180325 149162 729662 262491 992153
58 SC 57 435379 226794 202122 864295 9035 873330
59 PT Doina 283153 133952 102278 519383 292459 811842
60 SC 21 (1
0 0 0 0 9035 9035
61 SC 22 (1
0 0 0 0 9035 9035
62 SC 23 327153 154812 127873 609839 9035 618873
63 SC 24 286071 176089 152176 614336 9035 623371
64 SC 54 192370 95333 85956 373658 9035 382693
65 SC 55 166795 98439 79404 344638 247599 592237
66 SC 25 198896 77642 64822 341361 264432 605793
67 SC 26 149561 62775 56028 268364 245852 514216
68 SC 51 127675 64212 54063 245950 351958 597908
69 SC 52 196044 102336 98868 397248 9035 406283
70 SC 53 228433 90458 69903 388793 9035 397828
71 PT L10 24609 12635 11203 48447 149796 198243
72 PT L12 95513 44973 39632 180118 149796 329914
73 SC 31 400660 220919 213702 835281 9035 844315
74 SC 32 (1
0 0 0 0 9035 9035
75 SC 33 303577 290651 209422 803650 9035 812685
76 SC 34 436692 264540 213906 915139 9035 924173
CHIMENERG INVEST SRL pag. 75
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Valorile investiţiilor în RTS şi PT Tabelul 9
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Investiţia în RTS
încălzire
Investiţia în RTS
acc
Investiţia în RTS
recirculare
Investiţia totală în
RTS (col.3+col.4+
col.5)
Investiţia în PT
Investiţia totală în
SDC (col.6+col.7)
[euro] [euro] [euro] [euro] [euro] [euro]
1 2 3 4 5 6 7 8
77 SC 50 438074 280815 223651 942540 404055 1346594
78 SC 35 699049 414769 374965 1488783 9035 1497818
79 SC 36 502428 346828 265822 1115078 9035 1124113
80 SC 37 (1
0 0 0 0 9035 9035
81 SC 38 508975 281704 281378 1072057 9035 1081092
82 SC 40 (1
0 0 0 0 9035 9035
83 SC 43 523208 329182 274761 1127151 390335 1517486
84 SC 44 441982 261553 229937 933472 331583 1265054
85 SC 45 390741 249909 211250 851900 398583 1250482
86 SC 47 263043 159418 119552 542013 259817 801831
87 SC 49 140380 61461 55224 257065 230176 487241
88 SC 12 429369 222254 190037 841661 9035 850695
89 SC 59 240804 120045 102737 463586 9035 472621
90 PT I1 0 31172 28463 59635 149969 209604
91 PT I2 0 31188 28479 59667 198360 258027
92 SC 64 701083 402159 331528 1434770 9035 1443805
93 SC 62 244733 112138 101121 457991 291090 749081
94 SC 58 (1
0 0 0 0 9035 9035
95 SC 63 (1
0 0 0 0 9035 9035
96 SC 65 746990 366867 311673 1425529 9035 1434564
97 SC 67 491328 338251 267469 1097048 9035 1106083
98 SC 69 (1
0 0 0 0 9035 9035
99 SC 71 314500 195255 170442 680197 312231 992428
100 SC 72 416082 218588 194309 828979 316097 1145076
101 PT N 4-1 27886 18929 17211 64026 154105 218131
102 SC 90 135764 66796 60266 262826 9032 271859
103 PT 50 166293 211747 165567 543607 311282 854888
104 SC 11 290319 192698 169663 652680 300950 953630
105 SC 70 506376 323561 278188 1108124 9035 1117159
106 SC 73 518959 303595 271132 1093686 9035 1102720
107 SC 74 470032 265585 225347 960964 9035 969999
108 SC 75 470132 300859 262811 1033802 307036 1340838
109 PT Liceul Metalurgic
198131 168534 148631 515295 307464 822759
110 SC 4 (1
0 0 0 0 9035 9035
111 SC 5 - Micro38 1000208 584510 512361 2097079 366242 2463321
112 SC 9 - Micro38 (1
0 0 0 0 9035 9035
113 SC 10 565648 381642 343904 1291193 286697 1577891
114 SC 6 486216 420611 347197 1254025 360723 1614748
115 SC 7 - Micro39 (1
0 0 0 0 9035 9035
116 SC 104 461433 377025 335561 1174019 9035 1183053
117 SC 1 - Micro40 1044034 920132 725470 2689636 294399 2984035
CHIMENERG INVEST SRL pag. 76
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Valorile investiţiilor în RTS şi PT Tabelul 9
nr. crt.
Denumirea PT/SC
Investiţia în RTS
încălzire
Investiţia în RTS
acc
Investiţia în RTS
recirculare
Investiţia totală în
RTS (col.3+col.4+
col.5)
Investiţia în PT
Investiţia totală în
SDC (col.6+col.7)
[euro] [euro] [euro] [euro] [euro] [euro]
1 2 3 4 5 6 7 8
118 SC 2 - Micro40 1276633 788512 648385 2713530 329068 3042598
119 SC 3 - Micro40 945293 971372 874320 2790986 9033 2800019
120 PT CSG 499603 347936 258325 1105864 9033 1114897
121 PT Crizantemelor
(1
0 0 0 0 9032 9032
TOTAL 32932654 20509841 17459814 70902309 15103792 86006101
Notaţii pentru tabelul 9 : (1
– RTS reabilitate; (2
- nu are reţele de distribuţie; (3
- livrează numai căldură pentru încălzire
Valorile investiţiilor necesare pentru cele trei variante analizate, determinate pe
baza ipotezelor din subcap. 6.1, sunt prezentate în tabelul 10.
Valorile investiţiilor pentru variantele analizate
Tabelul 10
nr. crt.
Denumirea
Investiţii [euro]
SPC
STDC
Total SACC (col.4+col.8) RTP PT RTS
TOTAL STDC
(col.5+col.6 +col.7)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
Varianta semi-
centralizată 3 zone
Zona 1 34545777 11110550 6838491 34866966 52816007 87361784
Zona 2 20145748 4820079 3481209 16838099 25139387 45285135
Zona 3 30861393 5920651 4784092 19197244 29901987 60763380
TOTAL 85552918 21851280 15103792 70902309 107857381 193410299
2
Varianta semi-
centralizată 2 zone
Zona 1 34545777 11110550 6838491 34866966 52816007 87361784
Zona 2 52026079 10740730 8265301 36035343 55041374 107067453
TOTAL 87571856 21851280 15103792 70902309 107857381 194429237
3 Varianta centralizată 84355535 30585280 15103792 70902309 116591381 200946916
CHIMENERG INVEST SRL pag. 77
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
CAPITOLUL 7. EFICIENŢA TEHNICO-ECONOMICĂ A SOLUŢIILOR
ANALIZATE
7.1 Ipoteze de efectuare a analizei tehnico-economice
Pentru efectuarea unor analize economice corecte şi obţinerea unor rezultate
concludente s-au respectat următoarele ipoteze:
Pentru eliminarea efectelor asupra calculelor economice determinate de
inflaţie şi de dificultatea estimării variaţiei sale în timp, calculele economice
s-au efectuat într-o monedă relativ puţin supusă inflaţiei – euro (€).
În condiţiile folosirii monedei constante şi a unui grad de risc relativ ridicat,
specific economiei româneşti, rata “a” de actualizare considerată în calcule
este de 10 %.
Durata de realizare a investiţiei:
o 2 ani pentru sursele noi de producere a căldurii – 2013, 2014;
o 8 ani pentru reabilitare reţele şi dispecerizare, începând din anul
2015.
Anul PIF: 2015 pentru sursele noi de producere a căldurii.
Pentru eliminarea dificultăţilor legate de estimarea valorilor reziduale
(neamortizate) ale echipamentelor, perioada de studiu (de calcul a
fluxurilor de venituri şi cheltuieli) a fost considerată egală cu durata normată
de viaţă a echipamentelor. Ca urmare, durata de studiu a variantelor
comparate a fost considerată aceeaşi şi egală cu 20 de ani, începând cu
anul PIF.
Cunoaşterea capacităţii nominale de producţie, a caracteristicilor tehnice
ale echipamentelor ce compun obiectivul analizat şi a producţiilor dorite, nu
permite stabilirea simplă a cheltuielilor de exploatare, deoarece se folosesc
echipamente având caracteristici tehnice diferite (echipamente de
cogenerare, cazane recuperatoare, cazane speciale de vârf). În această
situaţie a fost necesară stabilirea, chiar aproximativă, a repartiţiei optime a
producţiei totale pe diversele echipamente, respectiv optimizarea
funcţionării echipamentelor.
Durata anuală de funcţionare a ICG: 8500 ore/an.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 78
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Căldura vândută: 92% pentru populaţie şi 8% pentru agenţii economici.
Preţul de referinţă al căldurii sub formă de apă fierbinte, vândute la
gardul centralei – conf. ord. ANRE nr. 45/2012 – a se vedea tabelul 11.
Valorile din tabelul 11 sunt calculate pentru cursul euro BNR – valoarea medie pe
luna decembrie 2012: 4.4895 lei/euro.
Preţul de referinţă al căldurii (1
Tabelul 11
Preţul de referinţă al căldurii pentru populaţie [euro/MWh]
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 combustibil solid
19.22 19.60 19.94 20.26 20.55 20.86 21.17 21.49 21.81 22.15 22.49
gaz natural din reţeaua de transport
25.45 26.05 26.59 27.09 27.56 28.05 28.54 29.05 29.56 30.09 30.63
gaz natural din reţeaua de distribuţie
29.80 30.55 31.23 31.85 32.43 33.03 33.65 34.27 34.91 35.57 36.24
Preţul de referinţă al căldurii pentru agenţii economici [euro/MWh]
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 combustibil solid
19.22 19.60 19.94 20.26 20.55 20.86 21.17 21.49 21.81 22.15 22.49
gaz natural din reţeaua de transport
34.50 35.40 36.20 36.94 37.64 38.36 39.09 39.83 40.60 41.38 42.18
gaz natural din reţeaua de distribuţie
37.52 38.52 39.42 40.24 41.02 41.82 42.63 43.47 44.32 45.19 46.09
(1 – Valorile din tabelul 1 nu includ costul CO2.
Valorile de referinţă ale bonusului pentru cogenerare sunt sunt valorile
prevăzute în ord. ANRE nr. 45/2012 – a se vedea tabelul 12.
Valorile din tabelul 12 sunt calculate pentru cursul euro BNR – valoarea medie pe
luna decembrie 2012: 4.4895 lei/euro. În calculul tehnico-economic, valoarea bonusului
se va calcula conform metodologiei din ord. ANRE nr. 3/2010, iar în fluxul de venituri şi
cheltuieli se va considera valoarea minimă dintre valoarea calculată şi cea de referinţă.
Valorile de referinţă ale bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă Tabelul 12
Valorile de referinţă ale bonusului pentru cogenerare [euro/MWh]
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 combustibil solid
47.26 44.79 42.40 40.09 37.81 35.52 33.21 30.89 28.54 26.18 23.80
gaz natural din reţeaua de transport
42.63 41.44 40.25 39.07 37.90 36.72 35.54 34.36 33.18 31.99 30.81
gaz natural din reţeaua de distribuţie
46.03 45.13 44.21 43.29 42.36 41.43 40.50 39.57 38.65 37.73 36.82
CHIMENERG INVEST SRL pag. 79
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Preţul iniţial al energiei electrice: 40 euro/MWh.
Valorile de indexare a preţurilor sunt cele prevăzute în ordinul ANRE nr.
3 din 2010 pentru perioada de acordare a bonusului pentru cogenerare, iar
după anul 2023 se vor considera valorile de indexare de 2%/an - valoarea
medie a inflaţiei în zona euro, conform statisticilor Eurostat.
Preţul de achiziţie al gazului natural: 21.8 euro/MWh- la nivelul anului 2013.
Evoluţia preţurilor este prezentată în anexa: A.2.
Structura cheltuielilor anuale ale surselor de producere a căldurii:
o Cheltuielile anuale cu combustibilul se vor determina pe baza
preţurilor gazului natural în fiecare an al perioadei de studiu şi
cantitatea anuală de combustibil.
o Alte cheltuieli variabile, decât cele cu combustibilul, se vor
determina considerând costul specific egal cu 1 euro/MWh
combustibil, conf. ord. ANRE nr. 3 din 2010.
o Cheltuielile fixe cuprind cheltuielile cu mentenanţa şi salariile.
o Cheltuielile anuale de mentenanţa sunt corespund valorilor
mentenanţei de lungă durată- v. tabelul 13.
Cheltuielile de mentenanţă
Tabelul 13
Cheltuieli de mentenanţă
1 2
MAI – 7.49 MWe 50 euro/ ora de funcţionare
MAI – 9.38 MWe 80 euro/ ora de funcţionare
Cazanele de apă fierbinte
1% din valoarea investiţiei
o Cheltuielile anuale cu salariile s-au determinat pe baza salariului
mediu brut pe economie şi a personalului de operare necesar.
Tabelul 14 prezintă valorile cheltuielilor cu personalul. Numărul de
operatori din tabelul 14 este aproximativ. Schema finală de
personal pentru operare se va definitiva ţinând seama de
instrucţiunile de operare transmise de producătorii echipamentelor,
de programul de lucru adoptat şi numărul de ture.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 80
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Cheltuielile anuale cu personalul
Tabelul 14
Varianta
Numărul de
operatori/ schimb
Numărul total de
operatori (5 ture)
Salariul mediu brut [euro/an/persoana]
Menţiuni
1 2 3 4 5
Semicentralizată cu 3 zone
6 30 7800 2 operatori/schimb pt. fiecare sursă
Semicentralizată cu 2 zone
4 20 7800 2 operatori/schimb pt. fiecare sursă
Centralizată 3 15 7800 3 operatori/schimb
Structura cheltuielilor anuale ale sistemului de transport şi distribuţie
(STDC)
o Cheltuielile anuale cu căldura intrată în RTP.
o Cheltuielile cu energia de pompare în RTS.
o Alte cheltuieli anuale ale STDC s-au determinat pe baza
costurilor specifice medii rezultate din lucrarea de audit a
sistemului, după cum urmează:
Cheltuielile anuale cu apa: 4 lei/Gcal (0.90 euro/Gcal; 0.77
euro/MWh)
Cheltuielile anuale cu personalul: 54 lei/Gcal (12.12
euro/Gcal; 10.42 euro/MWh)
Cheltuielile anuale diverse: 40 lei/Gcal (8.98 euro/Gcal; 7.72
euro/MWh)
Structura cheltuielilor anuale ale sistemului de producere, transport şi
distribuţie (SACC)
o Cheltuielile anuale ale surselor de producere a căldurii.
o Cheltuieli cu energia de pompare în RTS.
o Alte cheltuieli anuale ale STDC – enumerate mai sus.
Veniturile anuale
Veniturile anuale sunt realizate din vânzarea căldurii şi a energiei electrice şi
veniturile din bonusul acordat pentru cogenerarea de înaltă eficienţă.
Tariful serviciului de distribuţie s-a daterminat pe baza tarifului mediu calculat pe
baza valorilor tarifelor aprobate de ANRSC la nivelul anului 2012, din lucrarea de audit
a sistemului.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 81
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Rezultă tariful aferent serviciului de distribuţie, t.dist:
t.dist= 108 lei/Gcal (24.24 euro/Gcal; 20.84
euro/MWh
Preţul de vânzare a căldurii la consumator, pvQ:
pvQ = p.ref+t.dist (7.1)
unde p.ref – preţul de referinţă- v. tabelul 10
Sursa de finanţare
Sursa de finanţare a investiţiilor influenţează eficienţa economică a acestora.
Literatura de specialitate indică faptul că, în condiţii normale (rata dobânzii la
credite este inferioară profitului sperat, exprimat prin rata de actualizare), utilizarea
fondurilor proprii pentru finanţare conduce la situaţia cea mai defavorabilă din punct de
vedere economic. Având în vedere acest aspect, calculele de eficienţă economică au
fost făcute pentru cele mai dezavantajoase situaţii, respectiv în care investiţiile se fac
din fonduri proprii. Este evident că, o soluţie eficientă economic în această situaţie,
rămâne eficientă economic şi în situaţiile mai favorabile, respectiv în care investiţiile se
realizează din credite.
De asemenea, pe lângă sursele de finanţare precizate mai sus, se pot utiliza şi
alte mecanisme de finanţare bazate pe fonduri nerambursabile ale UE sau parteneriat
public-privat.
Calculele de eficienţă economică s-au realizat pe trei nivele:
- la nivelul surselor de producere a căldurii (SPC) pentru a evidenţia
eficienţa economică a investiţiilor în echipamentele din SPC, în
condiţiile legislaţiei actuale cu privire la cogenerarea de înaltă
eficienţă;
- la nivelul sistemului de transport şi distribuţie a căldurii (STDC);
- la nivelul sistemului, SACC (SPC+STDC).
Pentru variantele semicentralizate (cu 2 şi respectiv 3 zone), calculele de eficienţă
s-au efectuat la nivelul ansamblului oraşului.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 82
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
7.2 Criterii utilizate pentru analiza eficienţei tehnico-economică
Conform metodologiei utilizate în calculele de acest gen în România sau în cele
agreate de băncile ori firmele străine, pentru comparaţia tehnico-economică s-au
utilizat următoarele criterii:
Venitul net actualizat (VNA) se calculează pe baza fluxului financiar anual (At),
care ia în considerare cheltuielile de investiţii, cheltuielile de funcţionare şi veniturile.
Fluxurile anuale viitoare, generate de investiţie, sunt actualizate la momentul de punere
în funcţiune (PIF) a noilor instalaţii.
Viabilitatea proiectului este stabilită în cazul în care VNA, calculat pe întreaga
perioadă de analiză (t), este pozitiv (VNA>0) pentru o rată de actualizare (a)
considerată. Relaţia pentru estimarea VNA este:
n
it
t
a
AVNA
1 1 (7.2)
Prin raportarea VNA realizat în cadrul proiectului la investiţia actualizată se
obţine „Indicele de profitabilitate (IP)”, exprimată în Euro VNA/ Euro investiţie. Acest
indicator permite atât aprecierea proiectului cât şi compararea mai multor variante
tehnice şi economice ce presupun cheltuieli de investiţie sensibil diferite.
PIF
tt
t
a
I
VNAIP
1 1
(7.3)
Criteriul de acceptare a proiectului este ca IP>1.
Rata internă de rentabilitate (RIR) se bazează, de asemenea, pe fluxul de
numerar actualizat (Ai) şi reprezintă valoarea ratei de actualizare (a) pentru care
venitul net cumulat neactualizat devine zero. Acesta este un indicator asupra ratei
maxime a dobânzii la care se pot efectua împrumuturi pentru a finanţa proiectul.
n
ii
i
RIR
A
1
01 (7.4)
Condiţia de rentabilitate este RIR>a.
Durata de recuperare actualizată (TRA) reprezintă perioada de recuperare a
capitalului investit. Această perioadă corespunde momentului în care venitul net
actualizat cumulat (VNA) devine zero.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 83
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
TRA
ii
i
a
A
1
01 (7.5)
Criteriul de acceptabilitate este ca perioada de recuperare să fie inferioară
duratei normate de utilizare, respectiv a duratei de viaţă (TRA< durata de viaţă a
echipamentelor).
7.3 Rezultatele calculelor de eficienţă economică
Rezultatele calculelor de eficienţă economică pentru cele trei variante analizate
sunt prezentate în tabelul 15.
Calculele tehnico-economice detaliate, pentru cele trei variante analizate sunt
prezentate în anexele A.3.1 ÷ A.3.3.
Indicatorii economici pentru variantele analizate Tabelul 15
nr. crt.
Varianta Elemente
componente
Indicatori economici la nivelul ansamblului oraşului
Investiţia [euro]
VNA [euro]
RIR [%]
IP [-]
TRA [ani]
1 2 3 4 5 6 7 8
1
Varianta semicentralizată
cu 3 zone v. anexele
A.3.1.1÷A.3.1.5
ansamblul SPC 85552918 27596556 17.1 1.3 8.0
ansamblul STDC 107857381 -145185233 - - >20
ansamblul SACC 193410299 -112905959 - - >20
2
Varianta semicentralizată
cu 2 zone v. anexele
A.3.2.1÷A.3.2.5
ansamblul SPC 86571856 19669246 15.5 1.2 8.0
ansamblul STDC 107857381 -145185233 - - >20
ansamblul SACC 194429237 -117443625 - - >20
3
Varianta centralizată v. anexele
A.3.3.1÷A.3.3.4
SPC 84355535 14335133 14.7 1.2 9.0
STDC 116591381 -153373251 - - >20
SACC 200946916 -134821137 - - >20
Din tabelul 15 se constată că valorile indicatorilor economici la nivelul surselor
de producere a căldurii (SPC) au valori pozitive ale VNA şi respectiv durate de
recuperare a investiţiei de cca. 8-9 ani ceea ce arată că investiţia în sursele de
producere a căldurii este rentabilă.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 84
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
În acelaşi timp, valorile indicatorilor economici la nivelul sistemului de transport şi
distribuţie (STDC) şi respectiv la nivelul sistemului (SACC), în toate cele trei variante au
valori negative ale VNA şi respectiv durate de recuperare a investiţiei mai mari decât
durata de viaţă a echipamentelor.
Rentabilitatea investiţiei în sursele de producere a căldurii (SPC) este generată
de veniturile realizate din vânzarea energiei electrice şi căldurii la gardul centralei, dar şi
din veniturile obţinute din bonusul pentru cogenerarea de înaltă eficienţă.
Veniturile la nivelul sistemului de transport şi distribuţie (STDC) sunt realizate
numai din vânzarea căldurii, fiind deci mult mai mici decât cele realizate de sursele de
producere a căldurii, în timp ce investiţiile în STDC au valori relativ apropiate de cele
ale investiţiilor în sursele de producere a căldurii. Aceasta explică valorile negative ale
indicatorilor economici.
La nivelul sistemului (SACC, unde SACC este compus din SPC+STDC) valorile
VNA sunt negative, iar duratele de recuperare a investiţiei mai mari decât durata de
viaţă a echipamentelor, cu menţiunea că sunt superioare celor aferente STDC datorită
contribuţiei veniturilor din vânzarea energiei electrice şi a bonusului de cogenerare.
Trebuie menţionat totuşi că fără STDC nu se poate face alimentare centralizată iar
aceasta reprezintă un serviciu public şi social. Din acest motiv pentru etapele următoare
prezentei strategii se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate în care să se
ţină seama de acest aspect şi ca urmare, în analiza cost-beneficiu să se considere o
rată de actualizare de cca 5% şi diferite scheme de finanţare în cadrul programelor de
susţinere şi promovare a sistemelor de alimentare centralizată cu căldură, cum ar fi
Programul Termoficare 2006-2015, căldură şi confort, fonduri UE nerambursabile (POS
Mediu) şi programe de finanţare pentru eficienţă energetică (ex. BERD).
CHIMENERG INVEST SRL pag. 85
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
CAPITOLUL 8. CONCLUZII ŞI PROPUNERI PRIVIND STRATEGIA
ALIMENTĂRII CU CĂLDURĂ A MUNICIPIULUI GALAŢI
Principala ipoteză care a stat la baza realizării strategiei de alimentare cu
energie termică a Municipiului Galaţi este: întregul sistem de alimentare
centralizată cu căldură, cu toate elementele componente (sursă - reţea de
transport - sistem de distribuţie) aparţine Primăriei Municipiului Galaţi.
Pentru aplicarea strategiei într-o perioadă de timp cât mai scurtă trebuie
realizate foarte repede toate formele legale de transfer a sursei, respectiv a
reţelelor termice primare în proprietatea municipalităţii.
Fără acest transfer, strategia de alimentare cu căldură nu îşi poate atinge
scopul, sau altfel spus, soluţia optimă din punct de vedere tehnico-economic a
acestei strategii nu va putea fi realizată, întrucât administraţia locală nu va avea
dreptul de a interveni asupra tuturor elementelor componente ale actualului
sistem de alimentare centralizată cu căldură (SACC) pentru a putea asigura
infrastructura alimentării cu energie termică în condiţiile prevăzute de legislaţia în
vigoare.
În lucrare s-au analizat trei variante de retehnologizare a actualului
sistem de producere, transport şi distribuţie a căldurii ţinând seama de
condiţiile specifice Municipiului Galaţi, după cum urmează:
B. configuraţia terenului şi existenţa utilităţilor :
configuraţia terenului: diferenţele de altitudine ale diferitelor zone ale
oraşului – v. cap 2.1. Din acest punct de vedere, pentru diferitele grade de
centralizare, s-au ales zone cu aceeaşi altitudine pentru a nu afecta
regimul hidraulic;
CHIMENERG INVEST SRL pag. 86
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
distanţe mici ale reţelelor termice de transport pentru a minimiza
investiţiile în reţele şi consumurile pentru pompare;
utilizarea clădirilor sau a terenului de lângă actualele puncte termice (PT)
pentru amplasarea echipamentelor aferente noilor surse de producere a
căldurii, ţinând seama de spaţiul disponibil pentru amplasarea
echipamentelor;
existenţa utilităţilor în zonă pentru a minimiza investiţiile necesare
racordării la reţeaua de gaz natural, reţeaua electrică, reţeaua de apă şi
canalizare.
C. evoluţia cererii de căldură:
pe durata de studiu avută în vedere s-a considerat că cererea de căldură
la consumator va rămâne constantă ţinând seama de faptul că eliminarea
subvenţiilor la gazul natural va conduce la creşterea preţului acestuia, iar
debranşarea consumatorilor pentru montarea centralelor de apartament
nu va mai fi o soluţie fezabilă, atât timp cât preţul căldurii din sistemul de
alimentare centralizată cu căldură (SACC) va fi mai mic decât cel al
căldurii produse în centrala de apartament. Din acest punct de vedere
măsurile de eficientizare tehnică şi economică a sistemului de alimentare
centralizată cu căldură este condiţia de bază ``a supravieţuirii acestuia``.
cantitatea de căldură livrată din sursa/sursele de producere a căldurii va
scădea pe măsura reabilitării reţelelor de transport şi distribuţie de la
nivelul actual de 25% în reţelele de distribuţie şi 15% în reţelele de
transport, la 10% în reţelele de distribuţie şi 10% în reţelele de transport.
Pe baza acestor criterii s-au analizat următoarele variante:
după gradul de centralizare a producerii căldurii: din acest punct de
vedere soluţiile propuse acoperă trei grade de centralizare:
c. o soluţie cu grad maxim de centralizare a producerii căldurii,
respectiv cel corespunzător situaţiei actuale, cu o singură sursă de
producere a căldurii la nivelul ansamblului oraşului;
d. două soluţii semicentralizate:
CHIMENERG INVEST SRL pag. 87
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
o două sisteme centralizate (SACC) fiecare având sursa,
reţea termică primară (RTP), puncte termice (PT), reţele
termice secundare (RTS), denumită varianta
semicentralizată cu două zone;
o trei sisteme centralizate (SACC) fiecare având sursa,
reţea termică primară (RTP), puncte termice (PT), reţele
termice secundare (RTS), denumită varianta
semicentralizată cu trei zone;
din punctul de vedere al tipului sursei de producere a căldurii: centrale de
cogenerare compuse din instalaţii de cogenerare (ICG) cu motoare cu
ardere internă (MAI) şi cazane de apă fierbinte (CAF).
tipul combustibilului de bază: gaz natural
În urma analizei celor trei variante alternative la sistemul actual de
producere, transport şi distribuţie a căldurii din Municipiul Galaţi, au rezultat
următoarele:
- ţinând seama de rezultatele analizei tehnico-economice la nivelul
surselor de producere a căldurii, varianta optimă este soluţia
semicentralizată cu 3 zone, respectiv cu trei surse de producere a
căldurii, fiecare cu sistemul propriu de transport şi distribuţie a
căldurii – v. poz. 1 din tabelul 15.
Fiecare sursă de căldură este echipată cu instalaţii de cogenerare cu
motoare cu ardere internă (MAI) ca instalaţii de bază şi cazane de apă
fierbinte (CAF) ca instalaţii de vârf.
Echiparea surselor de producere a căldurii pentru varianta optimă
este prezentată în tabelul 16.
CHIMENERG INVEST SRL pag. 88
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
Echiparea sursei de producere a căldurii pentru varianta optimă
Tabelul 16
nr. crt.
Varianta / Zona
Capacităţi instalate în sursele de producere a căldurii
Instalaţii de cogenerare MAI
Instalaţii de vârf CAF
nr. buc
Pi
[MWe] Qi.MAI [MWt]
P [MWe]
QMAI [MWt]
nr. buc
Qi.CAF [MWt]
QCAF [MWt]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Semi- centralizată cu 3 zone
Zona 1
3 9.38 9.21 28.13 27.63 2 58.15 116.30
Zona 2
1 9.38 9.21 16.87 16.28 2 23.26 46.52
1 7.49 7.07
Zona 3
3 9.38 9.21 28.13 27.63 2 34.89 69.78
Notă pentru tabelul 16: Pi – puterea electrică instalată a unui MAI; P – puterea electrică totală instalată; Qi.MAI – puterea termică a unui MAI (căldura totală ce poate fi recuperată din răcirile motorului şi gazele de ardere); QMAI – puterea termică totală instalată în MAI; Qi.CAF- puterea termică instalată a unui CAF; QCAF-puterea termică totală instalată în CAF.
Investiţiile necesare pentru varianta optimă este prezentată în tabelul
17.
Valorile investiţiilor pentru varianta optimă
Tabelul 17
nr. crt.
Denumirea
Investiţii [euro]
Sursele de
producere a căldurii
(SPC)
Sistemul de transport şi distribuţie a căldurii (STDC) Total la nivelul
sistemului, SACC
(col.4+col.8)
Reţeaua termică primară (RTP)
Puncte termice
(PT)
Reţele termice
secundare (RTS)
TOTAL STDC
(col.5+col.6 +col.7)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
Vari
anta
sem
i-
centr
aliz
ată
3 z
on
e
Zona 1 34545777 11110550 6838491 34866966 52816007 87361784
Zona 2 20145748 4820079 3481209 16838099 25139387 45285135
Zona 3 30861393 5920651 4784092 19197244 29901987 60763380
TOTAL 85552918 21851280 15103792 70902309 107857381 193410299
În ceea ce priveşte valorile indicatorilor economici la nivelul sistemului de
transport şi distribuţie şi respectiv la nivelul sistemului, toate cele trei variante
au valori negative ale venitului net actualizat (VNA), cu menţiunea că varianta
semicentralizată cu 3 zone are valori ale VNA mai mari decât celelalte două
CHIMENERG INVEST SRL pag. 89
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
variante, datorită lungimilor de trasee ale reţelelor de transport mult mai mici –
investiţii mai mici în reţelele de transport - şi în consecinţă consumuri mai mici
pentru pompare.
Trebuie menţionat totuşi că fără sistemul de transport şi distribuţie a
căldurii (STDC) nu se poate face alimentare centralizată iar aceasta reprezintă
un serviciu public şi social.
Valorile indicatorilor economici pentru varianta optimă este prezentată în
tabelul 18.
Indicatorii economici pentru varianta optimă Tabelul 18
nr. crt.
Varianta Elemente
componente
Indicatori economici la nivelul ansamblului oraşului
Investiţia [euro]
VNA [euro]
RIR [%]
IP [-]
TRA [ani]
1 2 3 4 5 6 7 8
1
Varianta semicentralizată
cu 3 zone v. anexele
A.3.1.1÷A.3.1.5
ansamblul surselor de producere a
căldurii (SPC)
85552918 27596556 17.1 1.3 8.0
ansamblul sistemului de transport şi distribuţie a
căldurii (STDC)
107857381 -145185233 - - >20
ansamblul sistemului de
alimentare centralizată cu
căldură (SACC)
193410299 -112905959 - - >20
Retehnologizarea sistemului actual de producere, transport şi distribuţie
a energiei termice din Municipiul Galaţi, în varianta optimă necesită:
- realizarea a 3 surse noi de caldură cu instalaţii de cogenerare şi
cazane de apă fierbinte;
- retehnologizarea şi modernizarea reţelelor pentru transportul căldurii
corelat cu consumurile actuale şi previzionate de căldură şi cu sursele de
producerea căldurii;
- retehnologizarea şi modernizarea reţelelor secundare corelat cu
consumurile actuale şi previzionate de căldură;
- retehnologizarea şi modernizarea punctelor termice: înlocuirea
CHIMENERG INVEST SRL pag. 90
Strategia locală de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi
echipamentelor din punctele termice (pompe, schimbătoare de căldură,
armături, contoare de energie termică,etc) şi automatizarea punctelor termice;
- realizarea sistemului de dispecerizare.
Soluţia optimă este aplicabilă numai în condiţiile în care, cel puţin
reţeaua termică primară se află în proprietatea municipalităţii.
Ca urmare, în cel mai scurt timp posibil, trebuie realizate toate
formele legale pentru transferul reţelei termice primare în proprietatea
municipalităţii.
Având în vedere faptul că reabilitarea sistemului de transport şi
distribuţie a căldurii (STDC) necesită investiţii mari, de cele mai multe ori
acestea depăşind valoarea investiţiilor în sursele de producere a căldurii, se
recomandă ca în prima etapă să se utilizeze reţeaua existentă de transport
pentru racordarea noilor surse de producere a căldurii, urmând ca în perioada
ulterioară punerii în funcţiune a surselor, să se găsească resurse financiare (ex.
fonduri nerambursabile) pentru reabilitarea reţelei termice primare (RTP); în
paralel se va continua modernizarea punctelor termice, a reţelelor termice
secundare şi realizarea sistemului de dispecerizare în concordanţă cu
consumurile de căldură actuale, respectiv previzionate.
În acest sens, în perioada următoare prezentei strategii, se recomandă elaborarea
unui studiu de fezabilitate pentru reabilitarea sistemului de transport şi distribuţie a
căldurii (STDC), dimensionat după consumurile actuale şi cele previzionate de căldură
şi corelat cu sursele de producere a căldurii, în care să se ţină seama de caracterul
public şi social al serviciului alimentării cu căldură. Ca urmare, pe baza acestei
caracteristici, în analiza cost-beneficiu se va considera o rată de actualizare de cca 5%
şi diferite scheme de finanţare în cadrul programelor de susţinere şi promovare a
sistemelor de alimentare centralizată cu căldură, cum ar fi Programul Termoficare 2006-
2015, căldură şi confort, fonduri UE nerambursabile (POS Mediu) şi programe de
finanţare pentru eficienţă energetică (ex. BERD).