chiftelute

8
Gulas de post Ingrediente: 1 kg ciuperci proaspete 4 cartofi 2 cepe 100 ml ulei 1 lingura boia dulce 1 lingurita coriandru 1 lingurita faina sare piper. Instructiuni: Pentru inceput taiem ciupercile in patru dupa care le punem la calit alaturi de ceapa taiata marunt si uleiul. Dupa ce aceastea si-au lasat suc propriu, adaugam faina si 2 cani cu apa. Intre timp taiem cartofii cubulete si ii adaugam peste continut. Adaugam corinadrul si boiaua. Este lasat la fiert pana cand se inmoaie cartofii si continutul se mai ingroasa. Adaugam sare si piper, dupa gust. Se poate servi cu mamaliguta. Pofta buna. Chiftele de dovlecei și ciuperci Ingrediente: – 300 g de ciuperci – 3-4 cartofi de marime medie – 2 cepe mari – 1 morcov – 1 dovlecel – 1 legatura de marar – 1 legatura de patrunjel – 2 catei de usturoi – 2 linguri pline de faina de secara (poti folosi orice tip de faina, insa cea de secara este mult mai lipicioasa si va lega bine compozitia care altfel se poate destrama in lipsa oului)

description

RETETE

Transcript of chiftelute

Gulas de post

Ingrediente:

1 kg ciuperci proaspete

4 cartofi

2 cepe

100 ml ulei

1 lingura boia dulce

1 lingurita coriandru

1 lingurita faina

sare

piper.

Instructiuni:

Pentru inceput taiem ciupercile in patru dupa care le punem la calit alaturi de ceapa taiata marunt si uleiul. Dupa ce aceastea si-au lasat suc propriu, adaugam faina si 2 cani cu apa. Intre timp taiem cartofii cubulete si ii adaugam peste continut. Adaugam corinadrul si boiaua. Este lasat la fiert pana cand se inmoaie cartofii si continutul se mai ingroasa. Adaugam sare si piper, dupa gust. Se poate servi cu mamaliguta.

Pofta buna.

Chiftele de dovlecei i ciuperci

Ingrediente:

300 g de ciuperci

3-4 cartofi de marime medie

2 cepe mari

1 morcov

1 dovlecel

1 legatura de marar

1 legatura de patrunjel

2 catei de usturoi

2 linguri pline de faina de secara (poti folosi orice tip de faina, insa cea de secara este mult mai lipicioasa si va lega bine compozitia care altfel se poate destrama in lipsa oului)

Sare si condimente dupa gust iti sugerez un pic de cimbru, piper si boia.

Mod de preparare:

Taie ciupercutele in bucatele mici si caleste-le intr-o tigaie cu putin ulei de masline pentru cateva minute, pana isi lasa zeama. Apoi scurge-le si pune-le intr-un bol.

Cartofii, morcovii si dovleceii da-i prin razatoare si apoi caleste toate legumele (impreuna cu ceapa taiata fin) intr-o tigaie pentru cateva minute, pana se moaie.

Amesteca legumele calite cu ciupercile, cu usturoiul pisat, cu mararul si patrunjelul taiate fin si condimentele. Adauga treptat faina amestecand in continuu.

Formeaza chiftelutele si pune-le intr-o tava tapetata cu hartie de copt. La jumatatea timpului de coacere, intoarce fiecare chifteluta pentru a fi sigura ca vor iesi rumenite pe ambele parti (vor fi gata in aproximativ 20-30 de minute, la o temperatura medie).

Pofta buna!

CHIFTELE CU CIUPERCI SI CARTOFI

Ingrediente Chiftele cu ciuperci si cartofi

4 cartofi (mari) fierti, 2 buc ceapa, 280 gr ciuperci conserva, 1 legatura patrunjel, 3 linguri faina, 3 linguri pesmet, sare si piper dupa gust, ulei si faina pentru prajit.

Mod de preparare Chiftele cu ciuperci si cartofi

Intr-un vas adaugam cartofii fierti zdrobiti, ciupercile taiate marunt, patrunjelul taiat marunt , ceapa razuita, pesmetul, faina, sarea si piperul.Compozitia se amesteca pana obtinem o compozitie omogena.Formam chiftelele cu ajutorul fainei si se prajesc bine in ulei incins, pe ambele parti.Chiftelele se scot pe hartie absorbanta , apoi se aseaza pe platou.Se pot servi cu sos de legume, garnituri, salate, mujdei de usturoi, etc.

Pofta Buna!

----------

Gulas de ciuperci.

Ingrediente pentru Gulas de ciuperci

600 gr mix de ciuperci (am folosit 200 gr ciuperci champignon; 200 gr hribi congelate; 200 hr ghebe congelate)1 catel usturoi1 fir mic rozmarin1 fir mic cimbru5 fire patrunjel1 lingura uleisare, piper negru

Sos gulas

1 ardei rosu (gras sau kapia; aprox 150 gr)1/2 ceapa mica (cca 15 gr)1 catel usturoi1 lingurita cu varf boia de ardei dulce1 lingurita cu varf pasta de rosii1 lingurita de otet balsamic1 priza zahar1 lingura uleisare

Portii: 2

Gulas de ciuperci - PreparareDaca folositi ciuperci congelate incepeti cu ele: le puneti intr-o tigaie larga, la foc mediu si le lasati pana sunt decongelate complet. Strecurati sucul lasat de ciuperci, presand bine pe ciuperci; retineti separat ciupercile si sucul lasat. Masurati sucul lasat de ciuperci si completati cu apa daca e cazul astfel incat sa aveti 300 ml lichid.Restul ciupercilor se sterg cu un servetel, se curata de picioruse si se taie bucati potrivite.Sosul: intr-o oala incingeti uleiul si adaugati ceapa tocata, usturoiul felii groase si ardeiul curatat taiat bucati nu foarte mari. Se soteaza impreuna 5 minute, pana ceapa se inmoaie un pic. Se adauga pasta de rosii si otetul balsamic si se soteaza impreuna inca 1 minut. Se trage oala de pe foc, se adauga boiaua (daca doriti puneti si putina boia iute si afumata) si zaharul si se amesteca bine. Se stinge cu lichidul de pe ciuperci si se condimenteaza cu putina sare. Daca nu ati folosit ciuperci congelate folositi 300 ml apa. Se fierbe la foc mic, timp de 25 de minute.Se mixeza sosul in blender si apoi se trece printr-o sita fina.Intr-o cratita mai larga incingeti uleiul si adaugati ciupercile crude (in cazul meu cele champignon). Se soteaza la foc mare pana incep sa se rumeneasca. Se adauga si ciupercile care au fost congelate si se soteaza impreuna inca 2-3 minute.Se adauga usturoiul taiat felii, firele de verdeata, putina sare si piper negru si se soteaza inca 1 minut.Se adauga sosul gulas si se fierbe cu capac timp de 10 minute.Se scot verdeturile din oala. Se drege gulasul de sare. Se adauga patrunjel tocat. E bun cu mamaliguta sau piure de cartofi.

----------

Cine i reine i i nfrneaz limba, acela i nfrneaz i trupul. Cine i stpnete limba, va scpa de orice ru ce provine de la limb. Limba este un ru nenfrnat.

Muli au czut de ascuiul sbiei, dar mai muli din cauza limbilor, pentru c limba este sabie cu dou tiuri, care pe nesimite njunghie trupul i sufletul vorbreilor n deert din adunrile dearte.

O, limb, dumanul evlaviei mele. O, limb, pierztorul meu i duh satanic. Cu mare greutate furete omul lcaul duhovnicesc (mntuirea) iar tu, limb, cu un singur cuvnt ntr-un ceas l drmi i-l nimiceti. Omul nelept urmeaz tcerea.

Din Sfntul Cuvios Paisie Velicikovski de la Neam, Crinii arinei sau Flori preafrumoase adunate pe scurt din Dumnezeiasca Scriptur, Editura Bisericii Ortodoxe din Moldova, Orhei, 1995, p. 16

-------------

Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe o mare nenorocire n viaa lor, dar ei nu tiu c Dumnezeu ngduie cele rele ca s ne chinuim aici pe pmnt, s trecem prin acest pat al durerilor pentru a ne cura de bolile sufleteti. Un printe spunea c fiecare boal a trupului cur una sufleteasc.

Moartea e plata pcatului

Hristos Domnul, marele nostru Pedagog, spune pricinile bolilor noastre sunt de fapt pcatele noastre. Orice boal sau accident aprut n viaa ta a fost provocat de tine. Boala este mijlocul prin care Dumnezeu ne arat c n aceast lume suntem trectori i cltori. Azi suntem n via, fericii, ne veselim alturi de cei dragi, mine nu mai suntem pe pmnt. Moartea este adus de instalarea bolii asupra trupului omenesc, iar tradiia ortodox spune c orice boal trupeasc este cauzat de una sufleteasc.

Omul moare din cauza bolilor sufleteti: plata pcatului este moartea (Sfntul Apostol Pavel). Dup ce Dumnezeu l-a creat pe om n Rai, sufletul i trupul posedau o sntate deplin, Sfntul Vasile cel Mare spune c omul era ferit de boal i durere datorit darurilor primite la creaie de la Dumnezeu. Din cauza neascultrii, cei doi, Adam i Eva, primii locuitori ai Raiului, au pierdut haina de lumin protectoare de la Dumnezeu, au mbrcat hainele durerii i suferinei i au trecut n aceast lume trectoare i pieritoare. O via bine organizat spiritual, adic inta noastr principal fiind raportarea la suflet, este cauza sntii sufleteti i trupeti, iar dezordinea spiritual produce boala. Cnd sufletul este curat i sntos el comunic i trupului aceste virtui ale sale.

Sntatea sufleteasc, cea mai important

Fericit este omul care i poart suferina sa n aceast via cu rbdare i ndejde n Dumnezeu, fericit este omul care caut cauza suferinei sale n el nsui. Omul ortodox ntotdeauna caut la pcatele sale ce le-a fcut nc din copilrie, iar omul care este suprat pe suferin ntotdeauna gsete i nvinuiete pe altul, pe om sau pe Dumnezeu. Tmduirea noastr din suferin vine atunci cnd omul i d seama de pcatele sale, i le recunoate i ncearc s se elibereze de povara lor. Este absolut normal ca ficare om s-i doreasc s fie sntos dar cu condiia ca ea, sntatea s fie trita n normele i canoanele nvate prin Sfnta Biserica de la Dumnezeu. Dac omul i dorete sau dobndete sntatea doar trupeasc iar sufletul rmne bolnav, nu-i folosete la nimic. Este mai important sntatea sufleteasc deoarece sfletul este cel care ajunge la Dumnezeu dup desprirea de trup.

Suferina e medicamentul sufletului

De ce a ngduit Dumnezeu boala i suferia? Sfntul Nicolae Velimirovici spune Din mil ngduie Dumnezeu suferina asupra oamenilor pentru pcatele lor: din mil nu din dreptate. Dac ar fi dup dreptate, orice pcat ar atrage imediat moartea, aa spune apostolul Iacov: Pcatul, odat svrit, aduce moarte (1.15). Din mil Dumnezeu trimite suferina care vinde sufletul de sub povara pcatului. Singura cale care ne poate mntui este calea suferinei i a Crucii lui Hristos asumat de fiecare cretin n parte. Cu alte cuvinte, suferina este dat oamenilor spre a fi medicament pentru bolile noastre cele sufleteti. Ce aduce moartea? Boala sau medicamentul? Deci nu suferia aduce sufletul la moarte, ci pcatul e cel care aduce moartea.

Redobndirea sntii

Alexis Carel laureat al premiului Nobel a urmrit ndeaproape efectele benefice ale rugciunii asupra celui ce se roag. El a constatat c nevoia naturii umane este dezvoltarea simului rugciunii. De cele mai multe ori, rugciunea este un strigt de ajutor, un efort de a comunica cu Dumnezeu, Creatorul nostru. Rugciunea adevrat nu trebuie s devind recitare mecanic, ea fiind transfuzie de via adevrat din Dumnezeu. Cnd te rogi efortul tu trebuie s fie mai mult afectiv, dect intelectual, toate sunt cu putin celui ce crede i cere. Atunci cnd rugciunea devine mod de vieuire, ea influeneaz sufletul i viaa noastr, efectele ei se observ n mod discret. Rugciunea d echilibru ntre om i lumea ce-l nconjoar, cretinul rugtor are o capacitate mai mare de a suporta bolile i suferinele.

Rugciunile Bisericii

Dumnezeu nsui a dat oamenilor tiina vindecrii n Sfnta Biseric. Izvorul vindecrilor noastre de boal, pcat i patimi, este persoana lui Iisus Hristos, Cel rstignit i nviat. Tainele Sfintei Biserici (a Mrturisirii Pcatelor i Taina Sfntului Maslu), sunt rugciune i mpreun lucrare a omului cu Dumnezeu. Sfntul Apostol Iacov spune: Este cineva bolnav ntre voi? S cheme preoii Bisericii i s se roage pentru el, ungndu-l cu untdelemn, n numele Domnului. i rugciunea credinei va mntui pe cel bolnav i Domnul l va ridica, i de va fi fcut pcate se vor ierta lui. n Biseric se afl doctorul sufletelor i al trupurilor noastre, care ne vindec toate bolile i neputinele pentru c tmduirea vine numai prin Dumnezeu la rugciunile noastre. Oamenii nu au dobndit nc vindecarea sufleteasc pentru c nu-L iubesc i nu-L ascult pe Dumnezeu din toat inima i nici nu cred cu adevrat n El.

--------------