PENTRU-ACEST EPIGRAMIST, CE-I LIPSIT DE O CRAVAŞĂ, CHIAR DE-I MARE UMORIST,

POANTA-I MULT PREA NĂRĂVAŞĂ!

ISSN: 1843-0554 6 (2)2008

ACADEMIA LIBERĂ „PĂSTOREL” IAŞI

CONCURS ALO... PĂSTOREL:

- ∠ OMUL ∠ +

RONDELURI de Eugen Deutsch

1 Între plus şi minus OMUL Se cam zbate ca năucul, Şi când îngrijeşte pomul Şi când... caută ciubucul.

Ridicând spre slavă domul Sau sorbindu-i vieţii sucul, Între plus şi minus OMUL Se cam zbate ca năucul. Chiar precis ca metronomul, Atacând precum haiducul, De-ar veni-n concurs

cu tomul Tot îşi va găsi buclucul, Între plus şi minus, OMUL.

2 Să-ncerce AL. O. PĂSTOREL, Concursul lansat de revistă Cu „plus” sau cu „minus”,

cu zel, Probabil tot OMUL insistă. Cu texte de orişice fel, Tot cel ce va prinde o pistă Să-ncerce AL. O. PĂSTOREL, Concursul lansat de revistă. Şi, cred, concurentul model, C-o poantă mai avangardistă, Va şti să convingă-ntr-un fel Pe-o gureşă... telefonistă Să-ncerce... ALO PĂSTOREL!

BookLook pag. 3

CLASICII UMORULUI NOSTRU

POVESTE IEŞEANĂ de Al. O. Teodoreanu (Păstorel)

La Iaşi, unde se coace bine via, Trăia de mult un tânăr cărturar Ce-şi stăpânea învăţul bine, dar Nu-şi prea putuse stăpâni beţia.

Căzuse Iaşul rău de tot. Prostia Şi insolenţa unui veac ignar În târgul vechi şi universitar Îşi disputau atotputernicia.

Deci tânărul s-a pus pe băutură Smintindu-se de tot. Şi-acum înjură Că neprielnic i-ar fi fost veleatul.

C-a fost beţiv, în cor nebunii spun, Cel ce-şi bău şi banii şi ficatul, Iar toţi beţivii spun c-a fost nebun.

Citându-l pe Horaţiu în moto-ul „Nec vivere carmina possunt / Quae scribuntur aquas potoribus”

[Nu pot să trăiască poeziile / Scrise de băutorii de apă], cunoscutul scriitor ieşean îl parodiază pe marele sonetist

Mihai Codreanu într-o creaţie autopersiflantă.

BookLook pag. 4

Apel la AJUTOR UMANITAR de GEORGE PETRONE

Ne-a vizitat la redacţie cetăţeanul Manole Basamac, 57 ani, de

loc din satul Clăpăugii din Deal. Un om simplu, care toată viaţa a trudit din greu cu palmele bătătorite, pentru a face ogorul să rodească. Acum, la anii lui, trece printr-o grea cumpănă existenţială şi numai disperarea i-a purtat paşii către noi, ca o ultimă soluţie. Dar să-l lăsăm chiar pe el, pe acest nefericit om, să-şi depene firul povestirii. Iată ce ne-a relatat:

„Este la noi în sat un moşneag de 78 de ani care are o gospodărie frumoasă, că a fost agent veterinar. Casă mare, cu două atenanse, oi, capre, ograda plină cu gobăi şi două vaci fătătoare. Mai are şi câteva hectare de teren arabil, cum ieşi din sat, pe stânga. Anul trecut i-a murit baba şi acum e singur. M-am gândit că, dacă fac o operaţie de schimbare a sexului, poate mă ia de nevastă, că şi eu sunt văduv. Şi poate-i moştenesc averea că de dus n-o mai duce mult nici el, dar aud că operaţii din astea se fac numai la Viena şi costă 40 de mii de euro. De unde, Doamne iartă-mă, să iau eu atâta bănet, ce, eu am conturi în bancă aşa cum au alţii? Şi m-am gândit că dacă mă ajutaţi d-stră, să scrieţi la revistă despre cazul meu, poate se ivesc donatori...”

Pe noi, sincer, ne-a emoţionat până la lacrimi situaţia disperată în care se găseşte acest om simplu, care nu vrea altceva decât să-şi refacă viaţa şi să-şi găsească perechea potrivită.

- Şi cum ai vrea să te cheme după operaţia de schimbare a sexului? - l-am întrebat cu blândeţe pe Manole Basamac.

- Manuela – a răspuns el timid, îmbujorându-se feciorelnic în obraji şi coborând sfios pleoapele.

Aceasta este, pe scurt, povestea răscolitoare a nefericitului vizitator. Dacă cititorii revistei vor să-i dea o mână de ajutor să-şi vadă visul împlinit, să aducă banii direct la noi, că dânsul, aşa cum rezultă de mai sus, nu are nici cont deschis, nici carduri bancare. Şi, poate, cine ştie, o să-i fim chiar noi naşi la cununie, că multe s-au mai văzut pe lumea asta... Aşteptăm...

BookLook pag. 5

CONSECINŢELE AJUTORULUI UMANITAR de M.B.B.

Să-şi schimbe sexul, bani i-am dat Şi chiar s-a însurat nebunul Numai că soarta l-a fentat;

Bărbat, nu mai era bătrânul...

INSCRIPŢIE PE UN CADOU OFERIT UNUI ACADEMICIAN DE REFERINŢĂ

de ANDA ANDRIEŞ

Doresc să afle lumea toată, Chiar înainte de-a începe, Îi dărui acul de cravată

Să poată-n fine să mă-nţepe!

Candidatul,

mândru tare, îşi ia capul la purtare căci i s-a urcat,

la trap, urna –veselă- la cap!

BookLook pag. 6

EUGEN DEUTSCH... 75 ANI

PROIECTE

Privind atent spre viitor Azi din prezent îmi fac un scut Spre-a nu ajunge prea uşor

...trecut!

DESPRE EUGEN DEUTSCH...

TURNĂTORII BINE INTENŢIONATE. Neamţul, tiz, după numele său, cu alde SAVOIA, cam prin vara secolului trecut, sictirit foarte de îndeplinirea cincinalului în patru ani şi chinuit de fantezii cu nişte pocnitori pe numele lor EUTHERPE şi ERATO, dă cu basca de pământ, urcă pe un cal virtual şi bagă nişte PAR... RODII de ţi se făcea par-ul, scuze, părul, măciucă, apoi recidivează cu unele vorbe acide, însă intenţionat bine ri(t)mate, în aşa-zisele CRONICI (ce nu) PAR... ANORMALE!

Hopaaa! Deja nu se mai poate! Păi, unde ne aflăm noi aici! În acest moment, oportun încă, organizaţia secretă „Condeiele moi şi perfide” intră brusc în alertă şi, deşi E.D. încearcă o eschivă, cu un fel de MAGIE A NUMERELOR, care dă F(I)LORI DE STIL...OU vigililor şi apoi o dă cotită încă o dată, abătându-ne atenţia cu TELEVIZIUNEA... MY LOVE, primeşte o binemeritată avertizare:

BookLook pag. 7

„Mai stai cavalere, opreşte! / Răcniră-ntr-un glas condeierii; / Un veac, două, te odihneşte, / Ori da-vom PEGASUL tăierii!”

Zadarnic! Urcă, purtat de bidiviu, PE ARIPILE

NORILOR, apoi se piteşte prin nişte UNI... VERSURI PARALELE şi, crezându-se la adăpost, pune de o coaliţie cu alt nesupus poreclit NICOMAH ca să se ia LA TRÂNTĂ CU HERCULE, un trimis de-al nostru. Îl fac praf, că ăla sărmanul era el mare şi tare, dar nu la stihuiri chisnovatice. Bucuria izbândei o consumă jonglând, incredibil, cu nişte GLUME LA MASA TĂCERII, împreună cu un proclet oltean, M.D.(îl avem în arhivă, periculos!!). Pentru a nu fi interceptat face un OMAGIU FRANCOFONIEI, într-o limbă neînţeleasă de noi şi-l pune la pândă pe VÂNĂTORUL DE RÂS, elaborând, simultan, dar şi foarte viclean, nişte EPIGRAME CU PROGRAME, în care atacă dezlănţuit, folosind sarea şi acrostihul, unele SILUETE LITERARE. Victimele pun HALEBARDELE-n cui şi, în semn de împăcare, îi dau o diplomă de merit, deşi omul nu ne explică de ce le mai face şi un otrăvit ABECE(n)DAR EPIGRAMATIC. Rău, rău, peste măsură! În prezent, deşi este mituit cu o funcţie, extrem de bine plătită, cea de redactor-şef la o revistă de tot râsul, preferă să hoină-rească de capul lui pe necuprinsele mări ale PROZODIEI şi să lupte, fără nici un scrupul, după un cod propriu, denumit de altfel, CODUL LUI EUGEN, împotriva sfin-telor noastre păcate tradiţionale. Recomandăm vigilenţă! Este declarat incurabil!

Turnătorul bine intenţionat

MiG-uel

BookLook pag. 8

Jocuri eugenice DUPĂ-AMIAZA TÂRZIE A UNUI FAUR

Zoreşte-un vis vrând a zvâcni prin zarea Ce-aproape se confundă cu amurgul Spre care galopează-n forţă murgul Pe curcubeul ce sfidează marea… Tivind cu aur transparent foburgul Crepusculul îşi pune-n joc splendoarea Ce cată a contra hain culoarea Pe care o visează demiurgul…

E orizontul tot mai purpuriu Sunt stropi de întuneric în clepsidră Iar timpul cel cu capete de hidră Pictează ceru-n roşu sângeriu… Dar nu se-ntunecă-n neştire norii Ştiind că după orizont sunt zorii !

Eugen Deutsch

BookLook pag. 9

LARCO-MATUL cu BUL(Ă)ine

TIMPUL LIBER LA NOI ŞI-N EUROPA

Plictiseala este nulă, Vremea trece-n pas vioi, Noi cu bancuri despre Bulă, Ei cu bancuri despre noi.

SUNTEM ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

S-a depăşit o grea etapă, Schimbată e a noastră viaţă: Eram la margine de groapă Şi am făcut un pas în faţă.

BULĂ DUPĂ ADERARE, DORNIC DE PRIVATIZARE

Cum Bulă e un tip decis, Şi nu-i în rând cu toţi necopţii, Întâi o BANCĂ a deschis C-o rangă în puterea nopţii.

AUTOPREZENTARE CA-N BASME

O piatră-n patru o despic, Mă lupt cu orişicare taur Căci eu sunt LARCO cel voinic Sperând la „Mărul cel de Aur”.

Vasile Larco – premiul 1 la Mărul de Aur -Bistriţa 2007

TATAIA faţă-n faţă cu IAŞI 600

Se prevăd investiţii fără sursă de finanţare

Prevăd în subteran parcare, Pasaje de nivel perene, Dar ca proiecte, finanţare, Sunt, e vădit, aeriene.

Spitalele n-au fonduri pentru masa pacienţilor

Problema nefiind prea roză Să-ncerce, cred că-i indicat, Şi tratamente prin hipnoză

Să li se pară c-au mâncat.

Programe preelectorale stufoase Borduri, parcări adună-n cumul Electoralul îndreptar, Menit să asfalteze drumul Direct, spre-un scaun de primar.

Constantin Iuraşcu

BookLook pag. 10

LANSATE DE PE COSMA...DROM

UNUI CONFRATE... FĂRĂ VOLUME PUBLICATE Nu le-a publicat în carte Spre a fi de toţi cetite Căci, ţinute mai deoparte, Ele-s veşnic... inedite!

LUI LIVIU CĂLCÂI care a publicat 2 volume:

„CU MATERIALUL CLIENTULUI” Cronica eventului: Mă întreb aşa, hai-hui, Tot de-i al clientului Cât material e-al lui?!

MULT INVOCATA SCHIMBARE DUPĂ ALEGERI

Românul nu mai vrea schimbare: Cu-atâţia binevoitori Au fost schimbări de-atâtea ori Că azi nici schimburi nu mai are.

PROSTITUŢIE

Dragostea din interes Nu-i deloc amor; Tu plăteşti, nu ai de-ales Şi-ţi rămâi dator!

Mihai Cosma

ILUZIONISM... cu VASILE VAJOGA

Se confundă Bucureştiul cu Budapesta

Eu nu mă iau cu ei la sfadă Fiindcă nu au nici o vină: C-avem şi Buda (în ogradă) Şi-avem şi Pesta

(cea porcină…).

Viitura

E-ngrijorat întreg poporul C-aşa a rânduit natura, Să nu aducă viitorul Ce poate-aduce viitura.

BookLook pag. 11

GARGARA MAGICĂ de Vasile Vajoga

Dintr-un joben

săltat dintre gambete, Ca scamator,

uimindu-mi spectatorii, Am scos un raft de

poante iluzorii Prin mijlocirea magicei baghete. Poeme, ode lungi, declamatorii, Sau fade madrigaluri desuete, Rondeluri, epigrame ori sonete (Râvnind pe-ascuns

la oarecare glorii). Iar din această lume ireală Reţin,

gândind cu multă socoteală, Un fapt descris mai jos

cu amănunte: Că folosind a vorbelor magie Pot scoate chiar...

umor din pălărie Dar numai când

aceasta-mi stă pe frunte!

Fotografie cu vişine amorondel

de Daniel BratuÎn iarbă, o fotografie, cu vişine pe cer senin, oglindă pare să le fie petalelor căzute din trecutul veac. O vijelie a fost atunci şi mă închin: în iarbă, o fotografie cu vişine pe cer senin- la fel o văd, cu zimţii prin pământ şi luciu de hârtie... Mai ştii? În noaptea sinilie, Un fulger ne-a pozat puţin. Şi-n iarbă, azi, fotografie...

COMENTARIU la GARGARA MAGICĂ de Cyrano Eu mă întreb, cu spirit ştiinţific, Cum poţi să scoţi din cel joben prolific Umorul (cel ce-i înc-a ta ispită chiar şi când eşti cu pletele cărunte). Atuncea când îl porţi lipit de frunte ?? Probabil pălăria-i găurită!!

BookLook pag. 12

EPIGRAME... „ACADEMICE”

Vasile Darie

CUM SE RECUNOAŞTE UN CANDIDAT

Priviţi un aisberg, bunăoară, Şi veţi ghici, gândind puţin, Văzându-i partea de afară Ce dedesubturi îl menţin.

PASTORALĂ Departe-i raza luminiţei Şi mult va sta românu-n ploaie Fiindcă-n ţara Mioriţei Destui „păstori“ o fac de oaie.

Ioan Târziman

REFORMA ARMATEI

De-acuma vom avea, se pare, Un număr mic de militari; Dar va rămâne-n compensare Armata de pensionari.

Corneliu Văleanu

CRITICĂ... ŞI EFECT Pe-acel ce are-n schemă rang Să nu îl critici prea direct, Căci altfel poate-avea efect

De bumerang...

Paula Georgeta Dimitriu

UNUI EPIGRAMIST Oricât ai fi de insistent, Nu cred că intri în Olimp Căci până ieri

n-aveai talent... De-acuma nu mai ai nici timp.

GÂND DE BARON E plicul criticat frecvent Că-i mic, deci insuficient; O mită cu ceva substanţă Ar fi... o casă de vacanţă.

Ioan Frenţescu

UNUI FOTBALIST CARE PROMITE

E foarte bun, pe fază, E tânăr şi în nerv e; Pe scurt, un om de bază Pe banca de rezerve. CURĂŢENIA DE SĂRBĂTORI Cartieru-a răsunat Toată săptămâna mare, Semn c-atunci când fac curat La români e sărbătoare.

BookLook pag. 13

Introspecţie de George Petrone

Conform unei lucrări pe care-a scos-o Acum un secol şi ceva Lombroso, Coroborat cu studii mai recente Ale lui Brown, Giulio Vicente, Savanţii ruşi Markov, Kasparian Şi chiar românul Romulus Baban, Copiii, prin ce spun ei –nota bene- Vădesc preocupări cotidiene Ce pot semnifica un cert izvor De aptitudini pentru viitor.

Dar, hai să dăm exemple : vasăzică, Băiatul dumitale, Pompilică, De când îl scoli în zori, ca la cazarmă Şi până noaptea, când îl baţi

s-adoarmă Îţi turuie întruna de muschete, De săbii, flinte, tunuri, baionete, Şrapnele, tancuri, gloanţe,

de trasoare… Te-ntrebi ce carieră, prin urmare Va-mbrăţişa ? În asta recunoşti Că va ajunge comandant de oşti !

BookLook pag. 14

Ori fiică-ta, Mioara, care nu-şi Ascunde râvna ei pentru păpuşi Şi toată ziulica nu vorbeşte Decât de rochiţéle şi, fireşte, Măsoară, taie, coase, le probează, Le mai lungeşte sau le mai scurtează, Ea ce va fi ?

Mergând pe-aceeaşi pistă Va fi prezentatoare ori stilistă.

Copilul ce-ţi vorbeşte de semnale, De gări, tampoane, trenuri personale, Ce crezi că va ajunge ? Cheferist! Sau –şi mai sigur- medic navetist!

Cu trei exemple edificatoare, Luate absolut la întâmplare V-am sugerat, pentru cei mici, un drum Ce se-ntrevede încă de pe-acum, De-a le ghici chemarea, aprioric, Introspectând bagajul lor retoric…

A! vă-ntrebaţi ce va ajunge-al meu? Bazându-mă pe-acelaşi procedeu Ce stabileşte-o certă legătură Cu vorbele ce-i pot ieşi din gură, Am argumente care stau zălog Că fiul meu va fi ginecolog!

BookLook pag. 15

PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ! de Mihai Batog-Bujeniţă

Vântul iernii ridica fuioare de praf îngheţat şi gunoaie de pe străzi, scoţând sunete lugubre din coastele ieşite la vedere ale unui mileniu anemic. Cântecul de jale al ineditei orgi eoliene era susţinut ferm de un cor de câini răpciugoşi a căror motivaţie, foamea năpraznică, se dove-dea suficientă pentru entuziasmul lor aproape contagios. Desigur, nu-i băga nimeni în seamă. Într-o garsonieră de la etajul opt al unui bloc, fost muncitoresc, acum sediu de birouri, stătea calm, indiferent la poezia exterioară, rozându-şi pătimaş unghiile, COSTEL. Pe birou licărea ecranul computerului care juca singur table. Era un calculator vechi, cu pedale, ce scârţâia din toate încheieturile, însă de când COSTEL îi băgase jocul acesta în memorie juca de nebun, fără încetare. Pe COSTEL îl bătea fără nici un efort, aşa că acesta, dând dovada unei suspecte inteli-genţe, renunţase rapid şi se mărginea să privească şi să-l înjure din când în când de mamă. Dar, calculatorul, insensibil la acest concept, nu se sinchisea. Ne aflăm aşadar în sediul central al complexului agro-industrial KRAKL WORLD INTERNATIONAL, un concern ale cărui succese îl plasau la burse cam pe acelaşi plan cu ceva mai puţin cunoscutul GAZPROM. Domnul COSTEL este directorul general al acestuia, chiar dacă poartă bască trasă meseriaş pe frunte. O sonerie se agită isteric şi COSTEL tresări muş-cându-se de deget. Avea şi de ce! Pe peretele din faţa sa se lumină marele ecran privat prin care patronul dădea ordine. Într-adevăr, pe ecran, în decorul mirific al unei

BookLook pag. 16

insule din PACIFIC, apăru figura boss-ului cu mustăcioară şi zâmbet jmecher. - COSTELIII, scoate băi, deştu’ dăn gură şi fă-i cu mâna lu’ tanti-ta, că-i veni o idee nemaipomenită dă la un turc pă care-l trage ea dă limbă dă fo doo zâle-ncoa’! Obiectivul telefonului G3 al şefului aduse în prim plan, o balenă neagră, eşuată pe nisipul de un auriu stră-lucitor al plajei. Balena, cu turban roşu, îşi flutura aripa dreaptă încărcată de inele şi brăţări către COSTEL. - Săru-mâna, tanti, şi să ştii că am dat de mâncare la raţe, iar la noi, la FÂL- FANI, totu-i bine, rosti directorul general formula consacrată pentru comunicarea cu teribila lui mătuşă dinspre mamă. Mulţumită de rezultat, balena se rostogoli pe partea cealaltă, invadând ecranul cu bogăţia spatelui său ce se răsfăţa, nestingherit de vreo textilă, sub razele soarelui tropical. - Bagă, bă, limba-n gură şi notează ce-ţ’ spui io acuma! COSTEL se execută! Peste câteva minute, un alt plan genial începea să prindă viaţă, undeva, într-un loc din EUROPA, unde nimeni nu crede că se poate întâmpla ceva... Precum bine se ştie, mijlocul lunii ianuarie este de departe cea mai benefică perioadă pentru depresii adânci. Amintirea tot mai îndepărtată a chiolhanelor de la sărbă-tori, gândurile sâcâitoare că mai ai cam o veşnicie până la concediu şi eşti nevoit în această perioadă să te faci că munceşti, băutura şi banii care s-au terminat, precum şi gagicile care umblă înfofolite în palton şi încălţate cu galoşi, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbu-şească.

BookLook pag. 17

Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboşi, cârnaţi, kile de tobă, ţuică, bere, vin şi zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregăţile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaţ şi ultimul fum din ţigară, se declară pregătit să se arunce în golul tranziţiei de la o societate la alta. Numai că, aici intervine inteligenţa de necontestat a guvernelor, cele care, pe baza unor studii aprofundate, au de fiecare dată soluţia pentru a ieşi din criză. Anul acesta, inteligenţa guvernului are moaca unuia care a primit o cărămidă în cap şi i-a bufnit soba în faţă, dar care anunţă cu un glas tragic pe micul ecran al televizorului: - TRASH INSTITUTE RESEARCH ne avertizează că, în scurt timp, cel târziu până la toamnă, civilizaţia umană, inclusiv cea din KARAKAL, va dispărea din cauza acoperirii pământului cu un strat gros de pungi din plastic, al căror timp de reciclare, pe baza unor experimente indubitabile, este de mii de ani. Vă dorim noapte bună, dragi telespectatori, şi nu uitaţi! Până la toamnă! Nu mai

mult! Imediat după acest

anunţ, cam încifrat de fapt, apare pe micile ecrane un grup de savanţi de la prestigioasa Academie Locală de Astrofizică şi Menaj. Aceştia seamănă toţi

cu EINSTEIN în zilele lui cele mai proaste şi se apucă să explice

poporului, folosind tot felul de probe materiale, ce a vrut să zică speakerul. Aşadar,

se ia o pungă de plastic şi se ţine în vânt. Punga rezistă! Se ţine în ploaie. Punga rezistă! Se loveşte cu un corp dur.

BookLook pag. 18

Punga rezistă! Poporul se uită uimit la năstruşnicie şi aşteaptă ca unul dintre savanţi să o facă panglici colorate cum mai văzuse el în iarmaroc astă-vară. Ei bine, nu se întâmplă una ca asta! Demonstraţia are ca scop să arate cât de rezistentă la eroziuni de orice fel este punga de plastic. Se aduc în studiou pungi din vremea fenicienilor, a romanilor şi chiar din vremea EGIPTULUI antic, desco-perite recent într-un sit arheologic din vestul KARAKA-LULUI. Ba, la un moment dat, bine subliniat de muzica funebră, este prezentată într-o cutie de plastic transparent o pungă din cretacicul superior. Animatoarele din jurul savanţilor leşină, având însă mare grijă să li se vadă chiloţeii pe ecran. Cele care au! Care nu, nu! Cu sufletul la gură, poporul priveşte punga de culoare galbenă pe care se mai văd nişte litere mari roşii; BILL... restul este şters... Un fior de groază trece ca acceleratul prin sufragerii. Mămulicăăă... Savanţii trec la concluzii. Deci! Având în vedere faptul că aceste obiecte sunt aproape indestructibile şi zilnic folosim cam trei catralioane (concept fără nici o acoperire, provocator de spaime în copilărie, când este folosit, în locul noţiunii de infinit, care nu are nici un sens pentru pici), în maxi-mum patru luni, planeta va fi acoperită de pungi, soarele va dispărea, se vor topi gheţarii, valuri de un kilometru înălţime vor mătura totul în cale, scoarţa terestră se crapă, erup toţi vulcanii, iar mai spre seară, vine şi un asteroid uriaş care pune cireaşa pe tort. La sfârşitul prezentării, pe muzică de CHOPIN, imaginea unui pământ pustiu, peste care se rostogolesc pungi de plastic de diferite culori şi mărimi.Groaznic! Poporul se scarpină ne-dumerit...

BookLook pag. 19

Savanţii însă, că de aia-s savanţi, vin cu o pro-punere de evitare a catastrofei! Se recomandă trecerea din nou la mai vechea şi prietenoasa pungă din hârtie, la tradiţionala ţoşcă din sfoară sau chiar la batista înnodată la capete. De spaimă, poporul muţeşte! Bine, unii muţiseră în scop de protecţie încă de la prânz, dar erau totuşi mai puţini decât acei care cască gura neîntrerupt la cel mai bun prieten al omului, televizorul! Totuşi, un popor care a trecut prin atâtea în milenara sa existenţă are resurse suficiente pentru a dormi liniştit cu deviza: las’ că doar şi mâne-i o zi, ş-om vedea noi atunci! Într-adevăr, a doua zi, poporul era deja pregătit pentru supravieţuire şi a reacţionat firesc; s-a dus să-şi cumpere pungi de plastic, cât mai multe cu putinţă, ca să aibă atunci când vor lipsi, mai ales că apărea şi posibilitatea unui câştig pe bază de speculă. Zis şi făcut! Numai că, dacă până ieri erau pungi de plastic peste tot, astăzi ele dispăruseră complet. Vânzătorii ridicau din umeri şi nimeni nu avea nici o idee despre ce s-ar fi putut

petrece. Pe la colţurile străzilor, apăruseră însă etnici de toate vârstele care ofereau, la preţuri enorme, pungi de plastic, dar şi cornete făcute din ziare vechi, la preţuri acceptabile. Cum de era posibil aşa ceva?! se întreba nedumerit

poporul... - COSTELIIII, băi, COSTELIII, scoală, bă, că vrea tuşă-ta să vorbească cu tine! Bietul om, surprins şi de această dată, îşi muşcă din nou buricul degetului. Pe ecran apăru balena, tot neagră, tot cu basma roşie şi mustăcioară, însă de data asta la schi în ALPI. Bine, nu pe pârtie, ci la restaurant, dar în ALPI, nu la MAGLAVIT, unde nu sunt nici măcar dealuri.

BookLook pag. 20

- Săru-mâna, dadă-mare, spuse rapid COSTEL, dar nu mai apucă să dea întreg raportul. Mătuşa rupea furioa-să un copan şi n-avea timp de conversaţie. - Ia zî, bă, muşcă dovleacu’ dă-n planu’ mio!? Cum ieşi? Ieşi bine, păi, cum să iasă altfel, că doar io-l gândii! Cumpăraşi toate ziarili? S-apucară ţâganii dă făcut cor-nete? Hai, bă, că am încă una în cap! Una bună, cu bidoanili dă plastec, că ieri mă-ntâlnii cu-n bozgor dă-n CHINA şi ce-are ăla-n izmene, n-are neam dă neamu’ vostru-n căpăţână! Klik! Ecranul se stinse cu un uşor ţiuit...

O frescă -oarecum rupestră-

Cu amintiri din viitor: Un „mic” fotoliu de orchestră

Chiar pentru cel ce cântă-n cor!

BookLook pag. 21

ELECTOR(i)... AL(L)E(Z)... HOP!

ÎNAINTE... Azi vin cu promisiuni: De-s ales, voi câştigaţi... Mai ales omisiuni... ELECTORI... ALLEZ... VOTAŢI!

E. Deutsch

CANDIDAT PALAVRAGIU

Din geneză, Ygrec dragă, E lăsat de providenţă Şi măgar şi leu să ragă... Da, dar câtă diferenţă!

Gh. Suciu / Braşov

OPŢIUNE (NE)ELECTORALĂ

Prefer să ţin o lună post Cu apă, că mai mult rămâne, Decât, la capul unui prost Să cânt: „Deşteaptă-te române!”

Ionel Iacob-Bencei / Timişoara

OPŢIUNE ELECTORALĂ

Eu voi vota, orice ne-aşteptă Şi-oricum ar fi ai ţării capi, Că, zice-o vorbă înţeleaptă: „De ce ţi-e frică, tot nu scapi!”

M. Teognoste / Cluj-Napoca

...DUPĂ

La masă demn s-a aşezat, Gândind la viaţa asta dură: De nu mânca atunci rahat Azi n-ar mai fi mâncat friptură.

N. Zărnescu / Slatina

DEMNITARII

De dimineaţa până seara Atâta au în minte:ŢARA! Deci, pentru ţară îşi dau viaţa... (De seara până dimineaţa!).

V. Darie

OPŢIUNE POST ELECTORALĂ

Pe la Sinaia –nu la mare- Sunt paşii mei mereu mai deşi: Mă ţine muntele-n spinare Ca Parlamentul pe aleşi...

Dan Căpruciu / Galaţi

SENATORII... În discursuri se întrec Să atingă toţi înaltul Şi, ca valul, vezi că trecDe la un partid la altul.

Gh. Constantinescu / Braşov

BookLook pag. 22

CONSTATĂRI P(R)OST-ELECTORALE (amintiri despre viitor!)

CONEXIUNE

E de-a dreptul inuman Ca-ntr-o viaţă grea, de câine, Să depinzi de un ciolan Ca să poţi mânca o pâine!

Eugen Pop / Cluj-Napoca

UMORIŞTII... ŞI GUVERNANŢII

Azi, prea multele lacune Dau poporului contraste: Umoriştii – glume bune, Guvernanţii – glume proaste!

V. Groza / Tg. Jiu

UNUI ALES L-aş ridica şi eu în slavă (Deşi adesea m-a scârbit) Ciocnind o cupă de otravă... Dar şi otrava s-a scumpit!

Eugen Albu / Cluj-Napoca

RĂSTURNAREA VALORILOR Ce vă pare curios? E ceva normal în viaţă: Când întorci ceva pe dos, Ce e dos devine faţă!

Nic. Petrescu / Piteşti

FEMEI ÎN PARLAMENT Plimbându-şi nurii afroditici Se-ntreabă ele şi socot: Să meargă cu bărbaţi politici Sau cu bărbaţi ce chiar... mai pot?!

I. Diviza / Chişinău

RECENSĂMÂNTUL PENSIONARILOR

Sculaţi, voi oropsiţi ai vieţii, Flămânzi şi goi şi duşi de nas, Că vin, în pragul dimineţii, ...Să vadă câţi aţi mai rămas! Marian Popescu / Cluj-Napoca

CONSTATARE

În aste timpuri tranzitorii, Când nu mai suntem sub escortă, Mă uit cum unii fac istorii Şi văd cum alţii le suportă.

Nicolae-Nicolae/‚ Caransebeş

LEGEA FOLOSIRII LIMBILOR MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

Legea ce abia s-a dat Mai nimic în fond nu schimbă: Toţi aleşii din Senat Cască în aceeaşi limbă!

I. Frenţescu

BookLook pag. 23

RONDELUL PAPAGALULUI

Acel ce are papagal, Într-un context zodiacal, E, cert, un tip piramidal Cu un noroc fenomenal.

E amorezul ideal Cu pofte de Sardanapal Acel ce are papagal, Într-un context zodiacal.

Încălecând pe Bucefal, L-ar încurca şi pe Dedal Şi-n orice meci electoral Căştigă prin K. O. tonal

Acel ce are papagal.

Eugen

RONDEL POST ELECTORAL

Tu ne-ai trimis, o, legendar Ministru – candidat primar, Mesajul tău, dorit un far, Spre-un viitor demn de un star. Sloganul tău cel lapidar, Menit să pară plin de har Tu ne-ai trimis, o, legendar Ministru – candidat primar.

Deşi păreai un tip gregar Ai fost ales şi-acum, barbar, Visezi noi taxe de coşmar Şi deci - ca şi un vechi corsar!- Tu ne-ai trimis, o lege-n dar! Deutsch

BookLook pag. 24

PLECAT-A... IOAN TODIRAŞCU DIN VASLUI (şi ajuns-a la... ACADEMIA ieşeană)

Dosar de mari corupţi

Cum scandalul, prin ziare, A făcut deja furori Li s-au întocmit dosare Ca să plece-ambasadori!

Generalul...Cu soţia în iatac Sunt ceva nelămuriri: Ea-l îndeamnă la atac El aşteaptă... întăriri!

Astăzi în comuna noastrăTot mai mulţi ţărani, fireşte,

Sunt convinşi, în mare parte, Că pământul se-nvârteşte,

Ca şi cel care-l împarte!

Surprins la vecina de la 3...Cum cel înşelat eraÎnarmat cu un topor

S-a decis pe loc să ia...Prima lecţie de zbor!

Notă: Plecat-a singur din Vaslui // Dorind să prindă-un zece, Dar cititorul... iată-l... nu-i; // Cert, a rămas cam rece!

MERELE EVEI EVOLUŢIE

de Elis RÂPEANU Muşcând din mărul rumeior, Slăvita Eva cea străbună S-a rumenit ca un bujor Şi-ajunse azi o poamă bună! ADAM ŞI EVA

de Efim TARLAPAN Săraci şi goi, ca adevărul, Ar fi trăit în Rai o viaţă De-ar fi costat şi-acolo mărul Cât costă azi, la noi, în piaţă!

SURPRINDEREA de Eugen POP

Încerc adesea mari mâhniri Şi sunt surprins

când bag de seamă Că fructul unei mari iubiri Se dovedeşte-a fi... o poamă!

BIBLICĂ de Gh. ZARAFU

Pe Adam, într-adevăr, Eva l-a sedus c-un măr; Evele din vremea nouă Abia ne conving cu două!

BookLook pag. 25

ITINERAR EPIGRAMISTIC

Prin Iaşi

Urare doamnelor de Sanda Toma

Urmaşe ale Evei - vă trăiţi iubirea; Atingeţi astfel idealul, împlinirea; Dar, focul dragostei,

o spun făr’ de sfială, Ar duce, poate,

la-ncălzire, chiar globală.

Totul se plăteştede Şt. Boboc-Pungeşteanu

Totul are-un preţ precis Şi aici şi peste zări: Chiar şi-un loc în PARADIS Îl plăteşti cu renunţări.

Unii clerici şi banii

de Şt. Boboc-Pungeşteanu Sunt unii clerici cu paftale Ce nu se tem de vreo osândă: Când simt mirosul de parale Şi Paradisul vor să-ţi vândă.

În zi de vineri de Amalia Costinescu-Crusos

Motanul nostru pişicher A prins un şoricel cam prost, Şi-apoi l-a pus la frigider Căci vineri este zi de post.

Printre prietenii Iaşului

Năravul bolşevic de Ion Cuzuioc - Chişinău

Vestiţii bolşevici, călăi, Nici azi năravul nu şi-l schimbă:

Ei ne zvântară în bătăi De am rămas stâlciţi... la limbă!

Dosar de mare corupt

de C. Costăchescu – Bucureşti Clară-i vina şi e certă,Lămuriţi sunt poliţiştii;

Toţi sunt însă în alertăSă nu afle... ziariştii.

Unui cârciumar

de Nicolae Nicolae - Caransebeş

La nea Gogu, cârciumarul, Nu ştiu vinul de se-adapă;

Dar când guşti, setos paharul,Simţi că-ţi lasă gura apă.

Oltenii şi restul lumiide Emil Ianuş - Horodnic

Un chimist din occident,În al treilea mileniu,Va găsi un element

Ce-l va denumi... olteniu!

BookLook pag. 26

COPIII SUGEREAZĂ EPIGRAME... TRĂZNIT(e!)OARE?

UNUI MAMOŞ Mi-a cerut –aşa i-e stilul- Cinci sutare... şi i-am dat; Dar acum mă-ntreb: copilul E născut sau cumpărat?!

Gh. Zarafu / Bucureşti

TREPTE O fată are-amicul meu, În trepta-a doua de liceu; Mai are-o treaptă şi vă spui C-o să se urce-n capul lui!

Al Misiuga / Bistriţa Năsăud

FECUNDITATE I-admir pe cei ce guvernează, Au seva trasă din popor, Ei sunt virili şi procreează... Copiii străzii sunt ai lor!

Gh. Constantinescu / Braşov

UNUI TĂTIC „CONŞTIINCIOS” Ca tată, timpul ţi-l dedici Şi celor mici, de bună seamă; Deci e normal să le mai zici, Din când în când,

ceva de mamă! M. Moleşag / Tulcea

BUNICUL Copiii –zise cu blândeţe- Îmi trec adesea pragul, Dar sprijinul la bătrâneţe Rămâne tot toiagul.

V. Macarevici / Bucureşti

DISCREŢIE Nevasta i-a născut o fată Ce seamănă c-un bun amic; Dar n-o să ştie cine-i tată Căci barza are ciocul mic.

M. Frunză / Brăila

BASTARDUL Se umflă-n pene când discută La un pahar pe undeva, Că are-o mamă cunoscută Iar tatăl este cineva !

Nelu Ionescu-Quintus / Ploieşti

NEPOTUL Cum se vede se prea poate Să ajungă mare-n viaţă, C-are viitoru-n faţă Şi pe unchiu-său în spate!

Fl. Ştefănescu / München-RFG

BookLook pag. 27

„BUCLUCURI” publicate de prietenii noştri

Vasile Langa

Restituiri EPIGRAME

culese şi selectate de V. Vişinescu şi I.

Bindea

CASA CĂRŢII DE ŞTIINŢĂ

Comentariu de E. Deutsch

Un epigramist de rang a Revenit: la unison Valentin şi cu Ion Se arată demni de Langa.

DIN VOLUM

Epigrama Catren subtil, în joc de ape, Capabil simplu să surprindă Înţelepciune, cum încape Pădurea de stejari în ghindă...

Epigrama Catren sprinţar, străin mâniei, O-mpunsătură de tăun, Ascunsă şarj-a ironiei Sub coada-i mândră de păun.

* * * DAN CĂPRUCIU

Sărutul Afroditei Editura PAX AURA MUNDI

COMENTARIU de E. D.

Să-l sărute Afrodita DAN CĂPRUCIU a râvnit Însă (vai de el!) vestita Din Olimp l-a ocolit.

Cum de-a rezistat ispitei? Ştim: zeiţa are-o scuză:

Cert, SĂRUTUL AFRODITEI N-are calităţi de muză!

BookLook pag. 28

Cugetul

REVISTĂ A CENACLULUI EPIGRAMIŞTILOR OLTENI

Director: Red. Şef:

Vintilă Nicu Const. Păun Secretar de redacţie:

Mircea Ursei

Comentariu de E.D.

Epigramiştii, bravi olteni, Prin textele ce-s, cert, picante, Vor fi (fiind şi buni oşteni) Uniţi în CUGET şi în poante.

În primul număr (Ian. – Mar. 2008) sunt incluşi şi următorii epigamişti ieşeni:

ION BERGHIA, EUGEN DEUTSCH, IOAN FRENŢESCU, HORTENSIU ALDEA,

VASILE VAJOGA.

CÂŢIVA OLTENI... CUGETĂTORI Chip de înger

de Marius COGE Aură i-a dat natura: Zâmbet, farmec şi scânteie; Dacă n-ar deschide gura Nici n-ai zice că-i femeie!

Unei colegede Mircea URSEI

Drăgălaşa noastră fată, Sprintenă ca o sfârlează, Tare-ar fi apreciată De-ar lucra pe cât fumează/

Clipe de graţie de Constantin PĂUN

Domnul a luat o coastă Şi-a făcut din ea nevastă;

N-a ştiut, în clipa-aceea, C-a scăpat din mâini femeia!

Unei „doamne”de Petre GIGEA GORUN

Doamna-aceea, cu mult har Şi profilul de etruscă,

A primit un spray în dar C-au aflat că-i rea... de muscă!

BookLook pag. 29

CONCURSUL NAŢIONAL DE EPIGRAMĂ

„MIRCEA TRIFU” Ed. a III-a Bucureşti,

Feb. 2008

GÂNDURI ÎN 4 RÂNDURI Culegere alcătuită de

Elis Râpeanu

Ed. PRINTEURO, Ploieşti

COMENTARII de Cyrano

Catrene multe-a publicat Dar, poate în mai multe rânduri, Şi fără a cădea pe gânduri, Destul de multe a schimbat;

Deci, dacă asta şi-a permis, Cert, ar fi fost mai adecvat Pe-acestea să le fi semnat

...ELIS!

Paradox

de Elis Râpeanu (din volum)

Soţie, mamă sau fiică, Femei în lume-s o grămadă, Dar dintre ele se ridică Doar cele care ştiu să cadă.

Îndoială

E o-ndoială, nu chiar mică, Dar parcă

(poate că am temei!) Silabele-n cuvântul fiică Sunt numai două

şi nu trei!

BookLook pag. 30

POŞTA CU BOOKLOOK BOOKLOOK: Am început să primim, şi ne bucură asta, materiale pentru concursul ALO... PASTOREL. Nu vă sfiiţi! Premiile vă aşteaptă! NIKI URSEI: Am prins ŢÂNŢARUL! Înţeapă, înţeapăăăă! LUCIAN MĂNĂILESCU: Sosirea revistei FEREASTRA ne-a încântat pe toţi! Tot frumoasă, tot tânără şi bogată deşi la 36-37. Minunat! DAN CĂPRUCIU: SĂRUTUL (pasional al) AFRODITEI m-a făcut să râd în hohote. Doar atât! La vârsta mea este singura atitudine rezonabilă şi protectivă totodată. Mai ales pentru minte, inimă şi literatură. V. VIŞINESCU şi I. BINDEA: Sunt cât se poate de necesare RESTITUIRI(LE) într-un context în care se practică, mai ales, uitările. VINTILĂ NICU: Adânc mai CUGET(ară) oltenii şi tare bine făcură! IOAN MARINESCU-PUIU: Recidivistul, (în umor) recidivist rămâne! Să vedeţi ce le spune celor din Academia liberă! Pe calitate pun accent: / Primindu-l în Academie Pe unul ce ştia să scrie / Drept membrul ei corespondent! Şi mai sunt şi altele! NICOLAE TOPOR: Referitor la catrenele trimise o citez pe regretata Rodica Tott: Deocamdată nu! Vă aşteptăm cu producţii demne de renumele domniei voastre. ROMULUS FILIP: Plăcut mai înţepatu-ne-a SPINUL şi de data asta! ALEXANDRU OLTEAN: Bine mai prinde şi BOBÂRNACUL, pe la casa omului, chiar dacă este aşa de rar. Sau, poate din cauza asta? Cine ştie...

În anul, pentru mine fast Eu vă ofer, cum v-am promis,

Cu griul vieţii în contrast, Un ámor-tango la Paris.

BOOKLOOK – PUBLICAŢIE TRIMESTRIALĂ A GRUPULUI DE UMOR ACADEMIA LIBERĂ “PĂSTOREL” IAŞI

ASOCIAT CU UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA FILIALA IAŞI

DIRECTOR: Mihail Batog-Bujeniţă

COLEGIUL REDACŢIONAL: George Petrone, Vasile Larco, Mihai Cosma, Constantin Iuraşcu-Tataia, Ioan Frenţescu

REDACTOR-ŞEF: Eugen Deutsch ADRESA REDACŢIEI: Str. GEORGE COŞBUC nr. 19 IAŞI c.p. 700469

COPERTA UNU, DESEN DE : ELENA MERTICARIU

Editor: Ars Longa www.arslonga.ro