Chetan Maria An 1 , Psihologie , zi

Proiect Psihologie Cognitiva

Memorii false.Depozitiile martorilorMemoria umana este uimitoare in faptul ca ne permite sa pastram si apoi sa ne amintim (reproducem) informatii legate de evenimente (si persoane) petrecute cu momente , zile , ani si decenii in urma.O cantitate absolut colosala de informatii este depozitata , si , tocmai acest depozit impreuna cu un acces rapid si precis la el , ne permite sa functionam.Totusi, memoria nu este un simplu depozit de fapte si evenimente sau o inregistrare video a experientelor unui individ.Mai degraba , este o colectie de mai multe procese complexe.Amintirile nu sunt reprezentari fixe ale trecutului (Bartlett, 1932).Desi memoria este in general acurata,cateva iluzii sau distorsiuni in amintiri sunt inevitabile.Oamenii s-ar putea sa accepte memoriile iluzorii ca fiind adevarate fara nicio indoiala, pana la proba contrarie.Memoriile false apar atunci cand consideram ca recunoastem un eveniment sau un item nou;memoriile false sunt distorsiuni mnezice ce pot avea grade diferite de complexitate.Cercetarea fenomenului de memorie falsa a fost discontinua in tot cursul istoriei psihologiei , insa cativa psihologi de importanta istorica, au contribuit cu o munca sistematica la aceasta tema.Alfred Binet, Jean Piaget si Frederic Bartlett sunt exemple remarcabile.De asemenea , cercetarile lui Elizabeth F. Loftus despre distorsiunile memoriei dateaza din anii `70 , cand a inceput sa studieze efectele dezinformarii.Aceste studii aratau ca atunci cand oamenii care au fost martorii unui eveniment , sunt expusi la informatii noi si distorsionate despre acesta,amintirile lor devin adesea distorsionate.Depozitia martorilor oculari este una dintre cele mai controversate si in acelasi timp larg utilizate procedure de identificare a suspectilor intr-un caz penal.Aceasta se bazeaza pe amintirile martorilor care au fost direct implicati in calitate de participant , de victime sau de observatori ai crimei.Subiectul memoriei in sine a fost un subiect larg dezbatut printre psihologi, avocati, judecatori sau chiar si a publicului.Potrivit cercetarii lui Loftus si altor psihologi ,memoria nu functioneaza ca un reportofon prin care sa avem capacitatea de a ne reda memoriile in cap exact asa cum s-au intamplat(A. Schwarzmueller, eyewitness testimony lecture, April 9, 2010).Asadar , memoria sau amintirea pe care o avem despre un eveniment, s-ar putea sau nu reflecta ceea ce s-a intamplat in realitate.Exista mai multe efecte destabilizatoare in utilizarea depozitiilor martorilor oculari in instanta.Asa cum am mentionat anterior,aceste depozitii se bazeaza pe amintirile unui sau mai multor indivizi.Teoria memoriei general acceptata printre psihologi este aceea ca memoria este complexa in modul in care indivizii dobandesc , stocheaza si refac amintirile (Loftus & Ketcham, 1991).Potrivit lui Fulero si Wrightsman (2009), amintirile martorilor oculari , amintirile tuturor de fapt ,sunt influentate de mai multe lucruri decat doar de procesele de memorie.Din cand in cand, detaliile descrise de catre martorii oculari sunt contrare dovezilor fizice existente.Un martor poate parea increzator in amintirea detaliilor unui eveniment sau in identificarea unui criminal, insa amintirea poate sa nu fie acurata.Problema depozitiei martorului ocular O.A. plina de incredere si totusi,eronata, este ilustrata de cazul lui R.S , care a fost condamnat pentru rapire si omor.In ianuarie , 2015, in jurul orei 20:00 adolescenta B.I. a fost atacata si omorata la cateva strazi de locuinta ei .O.A, o adolescenta de 17 ani , a vazut totul si ea a fost cea care a sunat la 112.O.A.spunea ca atacatorul era imbracat intr-un trening negru si conducea o masina rosie , care avea in spate , o placuta cu numere de inmatriculare temporare. Politistul care se ocupa de investigarea cazului , a observat o masina similara in parcarea unei cafenele, in jurul orei 3 dimineata .Cand R.S. impreuna cu un prieten au iesit si s-au urcat in masina , politistul i-a urmarit si i-a oprit.Curand dupa aceea, R.S.a fost arestat si condamnat pentru atac si crima.Masina lui se potrivea descrierii facute de O.A.si avea si placute de inmatriculare temporare. R.S. stia ca este nevinovat.El si-a sunat doi prieteni din casa in care locuia la orele 19:00 si 20:30 iar B.I a fost omorata la ora 20:00.Avocatul apararii are toate dovezile necesare in favoarea nevinovatiei inculpatului , cu toate acestea, insa, O.A. insista si era convinsa de faptul ca R.S. a fost cel care a omorat-o pe B.I. Asadar, avocatul apararii solicita expertizarea psihologica a martorului ,argumentand ca avem de-a face cu o memorie falsa.Un psiholog cognitivist cu expertiza in investigarea memoriei , la solicitarea avocatului aprobata de catre judecator, a evaluat adolescenta de 17 ani care a fost martorul ocular cheie in acest caz . Doua dintre erorile din cazul lui R.S stau in calea depozitiei martorului.In timp ce depunea marturia , O.A. a fost intrebata explicit daca il recunoaste pe R.S dintr-o serie de fotografii;apoi , ea a fost intrebata daca persoana este in sala de judecata;in cele din urma , ea a aratat inspre R.S.Psihologul sustine ca , in primul rand , adolescentei i-au fost prezentate o serie de fotografii in care era si R.S dar si altii barbati care aratau similar cu acesta.Cu toate acestea , poza lui era de marime diferita si mai avea alte caracteristici care nu se regaseau la celelalte fotografii.Potrivit psihologului, investigatorul a facut o cerere sugestiva adolescentei spunandu-i ca vrea sa aleaga din acele fotografii criminalul(Brown, Deffenbacher, & Sturgill, 1977-photo bias-recunoasterea falsa).Investigatorul i-a sugerat O.A. ca persoana care a comis crima este in acele fotografii;in schimb, el trebuia sa o intrebe daca printre acele fotografii se afla posibilul criminal.Studiul realizat de Loftus si Zanni , din 1975 a aratat ca modul de formulare al intrebarii influenteaza raspunsul ( a broken glass , the broken glass).Interogatoriul sugestiv a condus-o pe O.A sa il identifice pe R.S ca fiind cel care parea ca se apropie cel mai mult de profilul faptuitorului.In al doilea rand , psihologul arata ca pe langa problema prezentarii fotografiilor, problema intrebarilor sugestive (leading questions) a avut un rol important in acest caz.Cel mai probabil,faptul ca este doar o adolescenta de 17 ani , a facut-o pe O.A sa cedeze in fata caracteristicilor cerute ( demand characteristics) si sa se simta presata sa multumeasca autoritatile care credeau ca R.S este cu adevarat vinovat.De asemenea , prin faptul ca i-au fost prezentate fotografii si faptul ca a fost supusa la intrebari suggestive, investigatorii i-au sugerat ca R.S este de fapt, criminalul.In al treilea rand, psihologul scoate in evidenta faptul ca , atunci cand O.A. i-a fost prezentat sirul de posibili suspecti pentru identificare,aceasta a fost si mai increzatoare in marturie atunci cand R.S chiar era in acel sir.Intr-un studiu realizat de Brown , Deffenbacher si Sturgill (1977) ,cercetatorii erau interesati in a determina daca acest efect al falsei recunoasteri (biasing effect;photo bias) are loc daca prezentarea de poze pentru identificarea criminalului are loc inaintea prezentarii sirului de suspecti.Rezultatele cercetatorilor au aratat ca participantii identifica pe cineva dintr-un sir daca le-au fost prezentate anterior poze reale ale acestora.Ceea ce se poate observa , este ca nivelul de incredere nu coreleaza cu acuratetea memoriei, a specificat psihologul.Psihologul arata ca ,atunci cand a venit vremea sa depuna marturie in timpul procesului, memoria O.A. a fost influentata in asa fel incat ea credea cu adevarat ca R.S a fost cel care a omorat-o pe B.I.In concluzie , variabilele sistemului influenteaza martorul pentru ca acesta poate fi manipulat inainte sau in timpul procesului.De exemplu, sistemul de justitie si aplicare a legii are control asupra modului in care, cel din urma conduce prezentarea sirului de suspecti , intrebarile pe care le adreseaza procurori sau avocatii apararii martorilor. Exista si alte variabile sau alti factori, cum ar fi rasa din care face parte martorul(Behrman si Davey ,2001), impactul evenimentelor cu arousal emotional ridicat (Loftus si Burns 1982) ,diferente date de nivelul actual de stres.Sunt necesare schimbari in sistem ,pentru a preveni ca memoria martorului sa fie alterata de informatii exterioare sau de erori metodologice.Bibliografie: The Science of False Memory- C.J Brainerd ,V.F. Reyna

Eyewitness Testimony- Elizabeth F. Loftus