Chestionarul STAI Amp Cotarea

7/29/2019 Chestionarul STAI Amp Cotarea

http://slidepdf.com/reader/full/chestionarul-stai-amp-cotarea 1/6

INVENTARUL DE ANXIETATE STARE – TR S TURĂ Ă Ă

STAI

STAI este alc tuit din 2 scale de autoevaluarepentru m surarea a dou concepteă ă ă distincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-stare) şi anxietatea ca tr s tură ă ă (A-tr s tur ). Deşi ini ial a fost creat ca un instrument de cercetare pentruă ă ă ţ

investigarea anxiet ii la adul ii “normali”(f r probleme psihiatrice), STAI s-aăţ ţ ă ă dovedit a fi util în m surarea anxiet ii la studen i, precum şi la pacien i dină ăţ ţ ţ domeniul neuropsihiatric, cei din clinicile medicale sau din serviciul de chirurgie.

Scala (A-tr s tur ) const din 20 de descrieri pe baza c rora oamenii exprimă ă ă ă ă ă modul în care se simt ei în general. Scala (A-stare) const de asemenea, din 20 deă descrieri dar instruc iunile cer subiec ilor s indice modul în care ei se simt la unţ ţ ă moment dat.

Cercet torii pot utiliza (A-stare) pentru a determina nivelurile actuale aleă st rilor de anxietate, induse prin proceduri experimentale stresante sau ca un iniceă al nivelului de autocontrol(doive level), aşa cum a fost numit acest concept de Hull(1943) şi Spense (1958).

S-a demonstrat c scorurile la scala (A-stare) cresc în urma variatelor tipuriă de stres şi descresc în urma antrenamentului de relaxare (relaxation training).

Scala (A-tr s tur ) ofer posibilitatea depist rii la studen ii din înv mântulă ă ă ă ă ţ ăţă superior sau de colegiu a înclina iilor anxiogene precum şi a evalu rii extinderii cuţ ă care studen ii care apeleaz la serviciile de consiliere şi orientare se confrunt cuţ ă ă probleme de tip nevrotic sau anxiogen.

Scala (A-stare) este un indicator bun al nivelului de anxietate tranzitorieresim it de clien i şi pacien i în consiliere, psihoterapie, terapie comportamentalţ ă ţ ţ ă sau în domeniul psihiatric. Ea poate fi de asemenea, utilizat pentru m suraă ă schimb rile de intensitate ale st rii anxiogene care apar în aceste situa ii.ă ă ţ

Conceptele: stare anxiogen şi anxietatea ca tr s tur (State Trait ă ă ă ă

Anxiety)

Starea anxiogen A-stare reprezint o stare emo ional tranzitorie sauă ă ţ ă condi ii ale organismului uman, caracterizat prin sentimente subiective, conştientţ ă percepute de tensiune şi team şi activitate sporit a SNV.ă ă

A-stare poate varia în intensitate şi fluctua în timp. Anxietatea ca tr s tur seă ă ă refer la diferen ele individuale relativ stabile în înclina ia spre anxietate, ceă ţ ţ diferen iaz oamenii în ceea ce priveşte tendin a de a r spunde la situa iileţ ă ţ ă ţ percepute ca amenin toare cu creşteri ale intensit ii st rii de anxietate. Ca şiţă ăţ ă concept psihologic –tr s tura- anxietate are caracteristicile unei clase de constructeă ă pe care Atkinson le numeşte “motive” şi la care Campbell se refer ca şi “dispozi iiă ţ comportamentale”.

În general, aceia care ob in scoruri mari la A-tr s tur vor manifesta creşteriţ ă ă ă

ale A-stare mai frecvent decât indivizii care ob in scoruri mici la A-tr s tur ,ţ ă ă ă deoarece ei tind s reac ioneze la un mare num r de situa ii, considerându-leă ţ ă ţ periculoase sau amenin toare.ţă



Persoanele care ob in scoruri mari la A-tr s tur r spund de asemenea cu A-ţ ă ă ă ăstare crescut şi în situa iile care implic rela ii interpersonale ce amenin stima deă ţ ă ţ ţă sine. S-a ar tat, de exemplu, c acele condi ii în care este tr it insuccesul, sau înă ă ţ ă care este evaluat nivelul individual (ex. aplicarea unui test de inteligen ) suntţă amenin toare în special pentru persoanele care ob in scoruri mari la A-tr s tur .ţă ţ ă ă ă

Dar dac , într-adev r, oamenii care difer în scorurile la A-tr s tur voră ă ă ă ă ă prezenta diferen e în A-stare depinde de modul în care o situa ie specific esteţ ţ ă perceput de un individ ca periculoas sau amenin toare, iar în acest lucru esteă ă ţă puternic influen at de experien a trecut a individului.ţ ţ ă

ADMINISTRARE:

STAI a fost de aşa natur construit încât s poat fi autoadministrat, fiindă ă ă aplicabil atât individual cât şi în grup. Aplicarea inventarului nu necesit limit deă ă timp.

Studen ii de colegiu în general au nevoie de 6-8 minute pentru a completa fieţ

A-stare fie A-tr s tur şi mai pu in de 15 minute pentru a le completa pe ambele.ă ă ă ţ

Validitatea STAI se bazeaz pe presupunerea c subiectul a în elesă ă ţ instruc iunile pentru A-stare care îi cer s relateze cum se simte în acel moment şiţ ă cele pentru A-tr s tur care îl solicit s indice cum se simte în general.ă ă ă ă ă

Subiectul va fi aten ionat asupra faptului c instruc iunile sunt diferite pentruţ ă ţ cele dou p r i ale inventarului şi I se va spune c ambele seturi de instruc iuniă ă ţ ă ţ trebuie citite atent. Este bine ca subiectul s citeasc instruc iunile în gând, iar apoiă ă ţ examinatorul s le citeasc cu voce tare şi s ofere subiectului posibilitatea s pună ă ă ă ă

întreb ri. Dac subiectul pune întreb ri în cursul test rii, examinatorul va r spundeă ă ă ă ă în mod evaziv. R spunsuri de genul “Indica i cum v sim i i în general” sau “Indica iă ţ ă ţ ţ ţ cum v sim i i acum” sunt de obicei suficiente.ă ţ ţ

În standardizarea STAI, scala A-stare forma X1 - se aplic itemii, urmat apoiă ă de scala A-tr s tur , forma X2, aceast ordine fiind recomandat când ambele scaleă ă ă ă ă sunt aplicate împreun .ă

Întrucât scala A-stare este sensibil la condi iile în care testul esteă ţ administrat, scorurile la aceat scal pot fi influen ate de atmosfera emo ional careă ă ţ ţ ă poate fi creat dac scala A-tr s tur este aplicat prima. În contrast, s-aă ă ă ă ă ă

determinat c scala A-tr s tur este relativ neinfluen at de condi iile în care esteă ă ă ă ţ ă ţ aplicat (Johnson, 1968; Johnson, Spielberger, 1968).ă

Instruc iunile pentru STAI scala A-tr s stur vor fi întotdeauna cele tip rite peţ ă ă ă ă formular. Pentru STAI A-stare, instruc iunile pot fi modificate pentru a evalua nivelulţ intenst ii st rii de anxietate pentru o situa ie sau un interval de timp ceăţ ă ţ intereseaz experimentatorul sau clinicianul. Când sarcina este de durat , estreă ă util instruirea subiectului s r spund cum se simte la începutul sarcinii şi apoi cumă ă ă ă se simte în timpul lucrului la por iunea final a sarcinii. Pentru a m sura schimb rileţ ă ă ă

în intensitatea st rii de anxietate în timp, este recomandat ca scala A-stare s fieă ă aplicat de fiecare dat când este necesar o m sur a st rii de anxietateă ă ă ă ă ă

În cazurile în care de exemplu, m sur tori repetate ale st rii de anxietate suntă ă ă dorite în timpul realiz rii unei sarcini experimentale, scale foarte scurte constând înă



4-5 itemi ai scalei A-stare pot fi utilizate pentru a ob ine m suri valide ale st rii deţ ă ă anxietate(O Neil, Spielberger şi Hansen, 1969 ). În plus, completarea acestor scalescurte pare s nu interfereze cu performan a la sarcina experimental .ă ţ ă

COTARE:

Scorurile posibile pentru forma X a STAI variaz de la un scor minim de 20 de puncteă

la un scor maxim de 80, în ambele subscale A-stare şi A-tr s tur .ă ă ă

Subiec ii r spund la fiecare item a STAI, evaluând ei înşişipe o scal cu 4 puncte.ţ ă ă Cele patru categorii pentru scala A-stare sunt: 1) deloc, 2) pu in, 3) destul, 4) foarteţ mult. Categoriile pentru scala A-tr s tur sunt: 1) aproape niciodat 2) câteodat 3)ă ă ă ă ă adeseori 4) aproape totdeauna.

Unii dintre itemii STAI de exemplu, “sunt încordat( )”, sunt organiza i de aşa natură ţ ă încât o cot de 4 indic un nivel înalt de anxietate în timp ce al i itemi de exemplu,ă ă ţ “sunt bine-dispus( )” sunt organiza i astfel încât o cot mare indic anxietateă ţ ă ă sc zut .ă ă

Ponderile scorurilor pentru itemii ale c ror cote ridicate indic o anxietate crescută ă ă sunt aceleaşi ac şi num rul încercuit. Pentru itemii ale c ror scoruri ridicate indic oă ă ă anxietate redus , ponderile scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate aleă r spunsurilor marcate 1,2, 3, 4 pentru itemii inverşi sunt 4,3,2,1.ă

Pentru a reduce influen a poten ial a unui set pentru r spunsurile la STAI, este deţ ţ ă ă dorit ca în cadrul scalelor A-stare şi A-tr s tur s se realizeze balansarea cu ună ă ă ă num r egal de itemi pentru care scorurile înalte indic niveluri crescute, respectivă ă sc zute de anxietate.ă

Scala A-stare este balansat cu 10 itemi cota i direct şi cu 10 cota i invers.ă ţ ţ

Totuşi, nu a fost posibil s se dezvolte o scal balansat A-tr s tur pornind de laă ă ă ă ă ă itemii originali amesteca i.ţ

Scala A-tr s tur are 7 itemi inversa i şi 13 itemi cota i direct.ă ă ă ţ ţ

Itemii cota i invesr în subscalele STAI sunt: scala A-stare 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16,ţ 19, 20.

Scala A-tr s tur : 1, 6, 7, 10, 13, 16, 19.ă ă ă

Şabloanele sunt utile pentru a cota scalele A-tr s tur şi A-stare de mâna.ă ă ă

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE: S.T.A.I. – forma X1

Instruc iuni: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor st ri sufleteşti. Citi i fiecareţ ă ţ descriere în parte şi încercui i acea cifr din dreapta descrierii care corespunde cuţ ă modul în care v sim i i acum în acest moment. Nu exist r spunsuri bune sau rele.ă ţ ţ ă ă Nu pierde i prea mult timp cu vreo deosebire şi da i acel r spuns care pare sţ ţ ă ă

înf işeze cel mai bine felul cum v sim i i în prezent.ăţ ă ţ ţ

Deloc Pu in Destulţ Foarte mult



1. M simt calm( ).ă ă 1 2 34

2. M simt liniştit( )ă ă 1 2 34

3. Sunt încordat( ).ă 1 2

3 4

4. Îmi pare r u de ceva. 1ă 2 34

5. M simt în apele mele. 1ă 2 34

6. Sunt trist. 1 2 34

7. M îngrijoreaz nişte nepl ceri posibile. 1ă ă ă 2 34

8. M simt odihnit( ). 1ă ă 2 34

9. M simt neliniştit( ). 1ă ă 2 34

10. M simt bine. 1ă 2 34

11. Am încredere în puterile mele. 1 2 34

12. M simt nervos(nervoas ). 1ă ă 2 34

13. Sunt speriat( ). 1ă 2 34

14. M simt irirtat( ). 1ă ă 2 34

15. M simt relaxat( ). 1ă ă 2 34

16. M simt mul umit( ). 1ă ţ ă 2 34

17. Sunt îngrijorat( ). 1ă 2 34

18. M simt agitat şi “scos din fire”. 1ă 2

3 4

19. M simt vesel( ). 1ă ă 23 4



20. M simt bine dispus( ). 1ă ă 23 4

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE S.T.A.I – forma X2

Instruc iuni:ţ

Mai jos sunt date mai multe descrieri ale unor st ri sufleteşti. Citi i fiecare descriereă ţ în parte şi încercui i acea cifr din dreapta descrierii care corespunde cu felul în careţ ă v sim i i în general. Nu exist r spunsuri bune sau rele. Nu pierde i prea mul timpă ţ ţ ă ă ţ cu vreo deosebire şi da i acel r spuns care pare s descrie felul în care v sim i i înţ ă ă ă ţ ţ general.

21. Sunt bine dispus( ).ă

22. Obosesc repede.

23. Îmi vine s plâng.ă

24. Aş dori s fii fericit( ) cum par al ii s fie.ă ă ţ ă

25. De multe ori îmi scap unele lucruri pentru c nu m pot decide destul deă ă ă repede.

26. M simt odihnit( ).ă ă

27. Sunt calm( ), “cu sânge rece” şi concentrat( ).ă ă

28. Simt c mi e adun greut ile şi nu le mai pot face fa .ă ă ăţ ţă29. M fr mânt prea mult anumite lucruri care în realitate nu au importan .ă ă ă ţă

30. Sunt fericit( ).ă

31. Sunt înclinat( ) s iau lucrurile prea în serios.ă ă

32. Îmi lipseşte încrederea în puterile mele.

33. M simt în siguran .ă ţă

34. Încerc s evit un moment critic sau o dificultate.ă35. M simt ab tut( ).ă ă ă

36. M simt mul umit( ).ă ţ ă

37. Îmi trece prin minte câte un gând lipsit de importan şi m sâcâie.ţă ă

38. Aşa de mult pun dezam girile la suflet încâtă

nu mai pot sc pa de ele.ă

39. Sunt un om echilibrat.40. Când m gândesc la necazurile mele prezente devin nervos(nervoas ) şiă ă prost dipus( ).ă



Este un chestionar de autoevaluare, fiind desemnat pentru autoadminstrare. Aten iaţ examinatorului trebuie îndreptat asupra faptului c instruc iunile sunt diferiteă ă ţ pentru cele dou p r i ale inventarului. Anxietatea stare este conceptualizat ca oă ă ţ ă stare emo ional tranzitorie sau o condi ie a organismului uman care esteţ ă ţ caracterizat prin tr iri conştient percepute, subiective ale tensiunii precum şi oă ă activitate crescut a sistemului nervos autonom. Aceste st ri pot varia în intensitateă ă şi fluctua în timp. Anxietatea tr s tur se refer la diferen e relativ stabile înă ă ă ă ţ tendin a de a r spunde la situa ii percepute ca amenin toare cu creşteri aleţ ă ţ ţă anxiet ii stare.ăţ

COTARE:

Se coteaz invers itemii1 ,2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20 ai subscalei A-stare şiă itemii: 1, 6, 7, 10, 13, 16, 19 ai subscalei A-tr s tur .ă ă ă

Talon orientativ pentru

STAI tr s tură ă ă Femei B rba iă ţ

Media: 42,11 40,16

Abaterea

Standard: 7,04 8,33

STAI stare Media 41,39 40,38

Abaterea

Standard: 8,30 7,21

Chestionarul STAI Amp Cotarea

Documents

Transcript of Chestionarul STAI Amp Cotarea