Analiza cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu personalul reprezintă expresia valorică a consumului total muncă sau altfel spus prețul forței de muncă și al obligațiilor generate de asigurările și protecția socială a salariaților. Structura cheltuielilor cu personalul diferă în funcție de criteriul de clasificare folosit, astfel:

1. în funcție de elementele componente ale cheltuielilor cu personalul reflectate în contabilitatea financiară, se întâlnesc:

a. cheltuielile cu sumele datorate angajaților;b. cheltuielile privind contribuțiile la asigurările sociale ale personalului;c. alte cheltuieli cu personalul.

Aceste trei grupe de cheltuieli au în structura lor elemente de cheltuieli sau contribuții precum:

a. cheltuieli cu sumele datorate salariaților care includ: cheltuieli cu salariile brute datorate angajatilor de catre agentul economic

pentru efortul depus în vederea îndeplinirii sarcinilor rezultate din contractul de muncă și fișa postului și pentru concediu de odihnă

indemnizația acordată în cazul concediilor medicale suportate de către angajator, conform legislației în vigoare

b. cheltuieli privind contribuțiile la asigurările sociale ale personalului, aflate în sarcina angajatorului, cuprind: contribuția entității la asigurările sociale diferențiate în funcție de categoria de

muncă prestată contribuția agentului economic la asigurări pentru boli profesionale și accidente de

muncă (0,5% - 4% din fondul de salarii) contribuția la asigurările de șomaj (2,5%) contribuția la asigurările sociale de sănătate (7%)

c. categoria ”alte cheltuieli cu personalul” cuprinde: tichetele de masă acordate salariaților pentru alimente biletele de tratament distribuite pentru refacerea capacității de muncă a salariaților bunuri și valori acordate personalului sub formă de cadouri (cu ocazii speciale: 8

Martie, ziua copilului, sărbători creștine, etc). Corelat cu munca salarială, așa cum se observă, funcționează sistemul de asigurări și protecție socială. În cadrul acestora, autoritățile publice administrative sau private se preocupă de crearea, garantarea și conservarea ”avantajelor acumulate” de personalul salariat, cum ar fi: asistență medicală gratuită, concediile medicale plătite, indemnizația pentru incapacitate de muncă, pensiile și alte avantaje corespunzătoare prestațiilor depuse. Aceste cheltuieli sociale menite să finanțeze acțiuni sociale în favoarea salariaților, reprezintă o ”formă indirectă de salarii”.

2. Cadrul legal din România identifică două categorii de contribuabili cuprinși în sistemul public de asigurări sociale, respectiv angajatorul și angajații. Sumele virate de către angajator reprezintă venituri ale bugetului de asigurări sociale, de unde numai o parte este utilizată în beneficiul contribuabililor persoane fizice sub forma prestațiilor de asigurări sociale. De asemenea, salariații concediați beneficiază de măsuri active de combatere a șomajului. Reglementarea contribuției la fondul de șomaj constituie o componentă a sistemului de protecție socială având ca rol acoperirea cheltuielilor legate de derularea programelor de sprijinire a șomerilor. Sumele datorate de către agenții economici constituie surse de finanțare a ajutorului de șomaj. Angajatorul suportă salariile nete ale angajaților, CAS, ajutorul de șomaj, fondul de sănătate.

1

Angajatul este la rândul lui plătitor de cheltuieli salariale precum: impozitul pe salariu, ajutorul de șomaj, fondul de sănătate, etc.

Principalele probleme abordate în cadrul cheltuielilor cu personalul sunt:1. analiza dinamicii și structurii cheltuielilor cu personalul2. analiza factorială a cheltuielilor cu salariile (fondului de salarii)3. analza corelației dintre salariul mediu anual și productivitatea medie anuală;

consecințele economice ale respectării / nerespectării corelației de eficiență dintre cei doi indicatori

1. Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor cu personalul constituie una din premisele identificării căilor reale de optimizare a consumului de resurse la nivelul întreprinderii. Analiza evoluției în timp sau față de o altă bază de comparație a acestei categorii de cheltuieli se realizează utilizând abaterile absolute și relative precum și indicii de dinamică. Din punct de vedere structural, în cheltuielile cu personalul predomină cheltuielile cu salariile recunoscute în literatura de specialitate și sub denumirea de fond de salarii (FS sau CS). Modificarea absolută a fondului de salarii se determină pe baza relației: unde:

FS1 – fondul de salarii efectiv (realizat)FS0 – fondul de salarii utilizat ca bază de comparație (au precedent, buget, ș.a.)

Modificarea fondului de salarii în dinamică poate fi generată de cauze diverse: creșterea / restrângerea volumului de activitate în funcție de piață și de politica firmei, modificarea salariului mediu (orar, anual), modificarea dimensiuni personalului, modificarea structurii personalului pe categorii socio-profesionale, vechime, experiență, performanțe, pregătire profesională, grad de calificare, gradul de tehnologizare a activității, etc. În analiza fondului de salarii (cheltuielilor cu salariile), modificarea relativă a acestuia se determină ca diferență între fondul efectiv de salarii (cheltuielile cu salariile realizate) și fondul de salarii admisibil (cheltuielile cu salariile admisibile) calculat în funcție de volumul de activitate sau altfel spus gradul de îndeplinire a indicatorilor valorici (CA, Qe, VA) conform relației:

unde în care:

FS1 – fondul de salarii realizatFSA – fondul de salarii admisibilIQe, VA, CA – indicele producției exercițiului, cifrei de afaceri, valorii adăugate.Când FSA>FS1, se constată o economie relativă, iar inegalitatea FSA<FS1 o depășire relativă a fondului de salarii admisibil.Este evident că eficiența utilizării personalului crește atunci când dinamica performanțelor (ICA, IVA, IQe, Ipr) depășește dinamica cheltuielilor cu salariile (IFS), deci:IQe, VA, CA>IFS creșterea eficienței economice.

Analiza factorială a fondului de salarii

Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile se poate realiza ca și în cazul celorlalte categorii de cheltuieli, sub două aspecte:

Fie în mărime absolută (unități monetare: mi lei de exemplu) prin indicatorul Fond de salarii sau Cheltuieli cu salariile (FS sau CS)

Fie în mărime relativă sub forma ratei de eficiență a cheltuielilor cu salariile R S (lei %o

lei la mic) pe baza relației unde:

2

RS – rata de eficiență a cheltuielilor cu salariile sau ”cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri, valoare adăugată, venituri din exploatare, etc.FS – cheltuieli cu salariile sau fondul de salarii

Folosind logica activității economice, analiza cheltuielilor cu salariile (FS, CS) în mărime absolută, poate fi realizată pe baza următoarelor modele economice:

1. unde:

- numărul mediu de personal - salariul mediu anual

t – timpul mediu de lucru (ore) - salariul mediu orar

Schema de analiză factorială este:

Din relațiile precedente se poate observa că fondul de salarii se află în relații de directă determinare cu dimensiunea personalului, timpul lucrat și mărimea salariului mediu.

2. în care RS

reprezintă cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri (după caz venituri din exploatare, valoare adăugată, etc). Schema factorială este:

3. în care reprezintă productivitatea medie anuală și poate fi

determinată pe baza modelului

- cheltuieli cu salariile la un leu cifră de afaceri

=

Pentru exemplificarea metodologiei de analiză se vor utiliza datele din tabelul următor.

Nr. crt.

Indicatori S Po P1 I(%)

1 Fondul de salarii (cheltuieli cu salariile)

FS 9 712,5 15 259,2 157,1

2 Cifra de afaceri CA 62 160 106 814,4 171,83 Număr mediu de salariați

(persoane)105 102 97

4 Timpul mediu de lucru (ore) t 1 850 1 870 1015 Fond total de timp de muncă T 194 250 190 740 986 Salariul mediu anual 92,5 149,6 161,737 Productivitatea medie anuală 592 1 047,2 176,98 Salariul mediu orar 0,05 0,08 ----

3

9 Productivitatea medie orară 0,32 0,56 17510 Cheltuieli cu salariile la 1000

lei cifră de afaceri (lei %o)Rs 156,25 142,85 91,4

Notă: în cărțile de specialitate simbolurile unor indicatori pot fi diferite de cele prezentate în lucrarea de față. De exemplu, fondul de salarii (FS) poate fi denumit Cheltuieli cu salariile (CS), iar rata cheltuielilor (Rs) poate fi întâlnită sub forma (cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri).

Pentru analiza factorială se va utilize modelul al doilea. Deoarece între factori de influență există relații deterministe de tip produs și/sau raport, se va aplica metoda substituțiilor în lanț (metoda iterării).Clasificarea cheltuielilor cu salariile este:

Influența factorilor este următoarea:1. Influența modificării numărului mediu de salariați:

2. Influența modificării salariului mediu annual

din care datorită:

2.1 influența modificării productivității medii anuale:

î

n care:2.1.1 Influența modificării timpului mediu pe salariat (ore)

2.1.2 Influența modificării productivității medii orare

2.2 Influența ratei cheltuielilor cu salariile (cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri)

Interpretarea economic a rezultatelor

Cheltuielile cu salariile au înregistrat o creștere în mărime absolută de 5546,7 mii lei (+57,1%).Explicația evoluției cheltuielilor cu salariile se regăsește în influența exercitată de factorii implicați direct sau indirect.

1. Reducerea numărului mediu de salariați cu 3 persoane (-3%) a avut o influență direct asupra fondului de salarii, concretizată în reducerea acestuia cu 277,5 mii lei. Dacă performanțele societății și respectiv capacitatea tehnologică nu au fost afectate de

4

scăderea personalului, decizia luată poate fi considerată normal / justă, societatea optând pentru dezvoltarea importante cu 61,73% pe cale intensivă.

2. Salariul mediu annual a înregistrat creșteri importante cu 61,73% afectate și într-o depășire a cheltuielilor cu personalul comparativ cu perioada precedent cu 5824,2 mii lei. Majorarea salariilor este considerată a fi o decizie corectă dacă:

Crește gradul de calificare a personalului Crește eficiența muncii într-un ritm superior creșterilor salariale Există cerere nesatisfăcută pe piața muncii, etc.Pentru a evalua oportunitatea creșterii salariului mediu anual, analiza factorială a fost dezvoltată pe factori cu influențe indirecte asupra cheltuielilor cu personalul:2.1 Analizând efectul productivității muncii, se observă creșterea acesteia cu

76,9%, deci într-un ritm superior dinamicii salariului mediu anual, fapt ce ar fi permis o creștere a fondului de salarii cu 7254,75 mii lei fără a diminua eficiența economică a activității.

În aceste condiții, creșterea fondului de salarii cu 7254,75 mii lei, ar echivala cu creșterea salariului mediu într-un ritm egal cu productivitatea muncii , caz în care cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri ar rămîne constant.

În relația: dacă

Se va respecta condiția de minimă eficiență și anume rata cheltuieli lor cu salariile se menține la nivelul perioadei de bază.Dezvoltarea analizei de factori de gradul al treilea, evidențiază că productivitatea medie anuală a crescut atât pe baza îmbunătățirii gradului de utilizare a timpului de lucru (prin creșterea timpului mediu de muncă cu 20 de ore) cât și ca efect al creșterii eficiențelor medii orare ( ).Ambii factori justifică majorarea cheltuielilor salariale ( )În practică, analiza trebuie extinsă pentru identificarea cauzelor concrete care au condus la:

Reducerea personalului Creșterea timpului de lucru Creșterea productivității muncii, etc. De asemenea, se evaluează starea nivelului tehnic și tehnologic Gradul de calificare Poziționarea întreprinderii în raport cu concurența internă și externă existentă pe piața

muncii, etc.2.2 Rata cheltuielilor cu salariile s-a redus cu 8,6% de la 156,25 lei la 142,85 lei, influența asupra cheltuielilor cu salariile fiind de 1431,3 mii lei. Deoarece IRs<100% se poate deduce că eficiența activității a crescut deoarece dinamica cheltuielilor cu salariile a fost inferioară dinamicii cifrei de afaceri (IFs<ICA) respectiv, dinamica salariu mediu anual a fost mai mică decât cea a productivității medii anuale Ca o concluzie finală, se poate conchide că majorarea fondului de salarii a fost justificată în totalitate deoarece s-a produs doar pe fondul creșterii productivității muncii. Factorul cantitativ, numărul mediu de salariați și cel calitativ, cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri a condus la obținerea de economii la fondul de salarii.

Analiza corelației dintre dinamica cifrei de afaceri și dinamica cheltuielilor cu salariile, respectiv dintre dinamica productivității muncii și dinamica salariului mediu

5

Orice societate, indiferent de profil, mărime sau formă de proprietate este interesată constant de îmbunătățirea eficienței economice. Creșterea într-un ritm superior a performanțelor economice (Qe, Qf, CA, VA) comparativ cu ritmul de creștere a cheltuielilor cu salariile semnifică din punct de vedere economic o îmbunătățire a eficienței utilizării resurselor umane. Dacă se vor considera ca indicatori în analizaeficienței personalului, CA drept performanță și fondul de salarii efort al întreprinderii pentru remunerarea personalului, atunci este necesară condiția:

Pentru aprecierea relației dintre cei doi indicatori, literatura de specialitate recomandă calculul indicelui de corelație conform relației:

cea de-a doua formulă utilizându-se numai atunci când ambii

indici (ICA și IFS) au valori mai mari decât 100.Situatia este favorabilă atunci când IC<1, respectiv

O corelație similară poate fi analizată și la nivelul activității unui salariat, urmărindu-se eficiența acestuia prin compararea evoluției productivității muncii și a salariului mediu anual. Astfel, pornind de la relațiile:CA=

, se considera ca eficiența economica va crește dacă sau Corelația dintre creșterea productivitatii muncii și cea a salariului mediu este dată de relația:

(1) cu aceeași condiție în cazul formulei (2): ISa>100 și

IWa>100. Și în acest caz se apreciază pozitiv un indice de corelație cu valori subunitare.Dacă IC<1 atunci . Societatea va obține un plus de efect cu eforturi financiare neproporționale.Cu cât valoarea indicelui de corelație se îndepărtează de 1, cu atât ritmul de creștere al productivității muncii va fi mai mare decât cel al salariului, iar societatea va înregistra creșteri ale indicatorilor de rentabilitate. În concluzie, eficiența personalului crește dacă:

1. IC<1 atunci sau2. IC<1 atunci .

Respectarea corelației dintre dinamica productivității muncii și dinamica salariului mediu (respective dintre dinamica cifrei de afaceri și dinamica fondului de salarii) va genera urmatoarele consecinte economice:

1. Reducerea relativă a cheltuielilor cu salariile, exprimata prin cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri (sau venituri din exploatare)Modelul de analiză este următorul :

1. sau

2. unde

sau

Reducerea relativă a cheltuielilor cu salariile va fi:

6

I.

Dacă

II.

Dacă

2. Realizarea de economii relative la fondul de salariiRespectarea corelației de eficiență, IC<1 atunci .sau IC<1 atunci .co duce, așa cum s-a evidențiat la o scădere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri ( ). Utilizând modelul de calcul al cheltuielilor cu salariile:

, se poate calcula economia pe care o poate obține întreprinderea ca effect al

scăderii ratei cheltuielilor cu salariile.

Deoarece Deci scăderea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri se reflectă într-o economie la fondul de salarii regăsită ulterior în indicatorii de rentabilitate.

În cazul în care corelația nu se respect (IC<1), societatea va înregistra depășiri relative la fondul de salarii cu efecte negative asupra indicelui de rentabilitate și poziție financiară.Folosind datele de mai sus se va incerca o exemplificare a aplicării metodologiei. Indicele de corelație va fi:

Respectarea corelației dintre dinamica cifrei de afaceri și dinamica fondului de salarii a condus la obținerea unui indice de corelație subunitar

În mod analog, depășirea ritmului de creștere al salariului mediu anual de către cel al productivității medii anuale, conduce la același rezultat Consecințele economice ale corelației dintre efecte și eforturi sunt în acest caz următoarele:

I. Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri

1. Influența modificării productivității muncii

2. Influența salariului mediu

7

Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 leicifră de afaceri a fost determinată de influența productivității medii anuale și a salariului mediu anual în sensuri și cu intensități diferite.Astfel creșterea productivității muncii cu 76,9% în condițiile menținerii constante a salariului mediu anual a condus la reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri cu 67,89 lei la mie.Influența favorabilă a fost atenuată de creșterea salariului mediu cu 61,73%, care a majorat rata cheltuielilor cu salariile cu 54,52 lei la mie.Deoarece , influenței productivității orare a fost superioară celei a salariului mediu, și în consecință, eficiența muncii a crescut prin scăderea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri cu 13,4 lei la mie.

II. Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri va conduce la obținerea unei economii relative la fondul de salarii

Observație: Analiza eficienței cheltuielilor cu personalul se poate realiza utilizând ca indicator de efect și alte performanțe: venituri din exploatare, producția exercițiului, valoarea adăugată, etc.Modele de analiză utilizate:

1.

2.

3.

in care Cp – cheltuieli cu personalul, Qe – producția exercițiului, VA – valoarea adăugată, Ve – venituri din exploatare.

Eficiența economică va crește atunci când dinamica efectelor muncii va depăși dinamica eforturilor întreprinderii prin remunerarea personalului.

8