Château Purcari, Republica Moldova, raionul Ștefan Vodă, satul Purcari.

8/18/2019 Château Purcari, Republica Moldova, raionul Ștefan Vodă, satul Purcari.

1/17

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREAECONOMIA COMER ULUI, TURISMULUI I SERVICIILORȚ Ș

Proiect la i!ci"li#a$ A%e#a&area t'ri!tic( ateritori'l'i

Te%a$ T'ri!%'l ')al *# Re"'+lica Molo)a, Ctea'P'rcari, raio#'l te.a# Vo(, !at'l P'rcariȘ

Cooro#ator$ St'e#t$

/012


2/17

C'"ri#!

Ca"itol'l I$ Pre3e#tarea 4e#eral( a t'ri!%'l'i ')al *# Re"'+lica Molo)a555556

Ca"itol'l II$ Ctea' P'rcari55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555557

Ca"itol'l III$ A#ali3a i#icatorilor e %(!'rare a circ'la iei t'ri!ticeț 55555555555558

Ca"itol'l IV$ A%e#a&area t'ri!tic( a Ctea' P'rcari555555555555555555555555555555555555510

A#e9e555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555516

:i+lio4ra.ie555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555512


3/17

Capitolul I: Prezentarea generală a turismului uval în Republica Moldova

Istoria viticulturii pe meleagurile noastre numără câteva milenii. În anul 1359, când

a fost întemeiată Ţara Moldovei, cultivarea viei de vie era una dintre ramurile de !a"ă ale acestui stat feodal. #ecole la rând au fost consolidate tradiiile de îngri$irea viei de vie fiind identificate locurile pe care cresc mai !ine anumite soiuri. %e$a

pe la mi$locul sec. &', a avut loc un fel de divi"are a acestei culturi în trei grupuri,în funcie de soiuri( de origine silvică )locale* ameliorate pe parcursul deceniilor, aldoilea grup+ via de vie adusă de către greci, iar cel deal treilea grup lammo-tenit de la coloni-tii romani. În pre"ent, în Moldova sunt cultivate peste 1 desoiuri de viădevie. 'iadevie este cultivată în ara noastră în patru areale sau"one de !a"ă( centrală)/odrii*, sudestică, sudică -i nordică, divi"ate, la rândullor,

în micro"one. 0iecare areal î-i are propriul specific. stfel, "ona nordică esterenumită prin viadevie cultivată în vederea o!inerii de vinuri !rute pentru producerea divinurilor -i a vinurilor alcooli"ate. 2a este speciali"ată în cultivareasoiurilor de masă, dar -i a soiurilor al!e de struguri, de eemplu 4ligote,46inot,40eteasca, 47raminer. În "ona /entrală )/odru* condiiile climatericefavori"ea"ă cel mai mult cultivarea soiurilor al!e de struguri pentru producerea devinuri u-oare.7ot aici se află -i ma$oritatea fa!ricilor de vin, precum -i 8ru!ele

pentru păstrarea vinurilor cunoscute de$a în toată lumea + 4/ricova,4Mile-tiiMici, 4răne-ti etc. În micro"ona :ânce-ti este situată o altăîntreprindere cu renume+ 4'itis:ânce-ti unde de$a de mai !ine de un secol sunt

produse vinurile ro-ii de struguri 4/a!ernet #auvignon -i4Merlot, ni-te licoridivine, dealtfel. ;ona #udestică )sau 6urcari*se întinde dea lungul


4/17

versuri, în ta!louri, în reliefuri -i mo"aica ce decorea"ă casele. %efapt, nici nui poi imagina Moldova fără via de vie, c8iar -i pe 8artă ara arată ca un strugure de poamă./ricova, Mile-tii Mici -i 6urcari sunt principalele destinaii turistice din =epu!licaMoldova. În fiecare an, "eci de mii de turi-ti sosesc în =epu!lica Moldova pentru a

face cuno tin ă cu legendarele !eciuri de vin. eciurile din /ricova, Mile-tii Miciș ț-i 6urcari au o semnificaie deose!ită în de"voltarea turismului în =epu!licaMoldova. În scopul promovării turismului uval, anual se petrec epo"iiiinternationale. @po"i ia interna ională speciali"ată anuală A2po'in MoldovaAț țeste una dintre evenimentele cele mai semnificative în agenda ramurii vinicole din=epu!lica Moldova. Istoria epo"iiei A2po'in MoldovaAdescinde către 199B, anîn care un grup de entu"ia ti din nouaparuta companieA6oliproiectA #. . a decisșsă se consacre activităii epo"iionale. 6iatra de încercare pe acest făga- a fostepo"iia produciei vinicole ACine InternationalD9BA, care, în ultimă instană, a -i

determinat soarta de mai departe a companiei./eva mai târ"iu epotiia purtadenumirea A'inmoldovaA. nul BB a marcat o cotitură serioasă în organi"areatradiională a epo"iiei. 2a a intrat intro noua fa"ă de de"voltare, primind -i o altădenumire 2po'in Moldova.


5/17

Capitolul II: Château Purcari

Eustul fin al vinului !un este !ine cunoscut locuitorilor acestei regiuni. %in cele

mai vec8i timpuri, pe aceste meleaguri, a fost infiinată o colonie a =omei ntice.=omanii au avut un impact enorm asupra de"voltării tradiiei vinificaiei locale i așo!iceiurilor de consumare a vinurilor.6e parcursul secolelor tradiiile nu sau stins, ci, din contra, sau înrădăcinat si audevenit o parte integrală a culturii locale, iar Moldova, a devenit patria unor vinuride ecepie.Momente c8eie din istoria unor vinuri de elită (%upă aderarea asara!iei la =usia, la 6urcari, conform %ecretului #pecial din1FBG, este înfiinată prima gospodărie vinicolă speciali"ată. %e$a în anul 1FHG, în

cadrul 2po"iiei gricole din asara!ia, degustătorii sunt surprin-i de !uc8etulfin -i gustul intens al vinului de 6urcari. >a această epo"i ie vinul o!ine prima sațmedalie de aur.În anul 19GF vinificatorii din 6urcari î-i epun creaia la 2po"iia Mondială din6aris. >a degustarea înc8isă, $uriul remarcă in mod special un vin sec, de un ro-uintens, cre"ând că este un nou sortiment de vin de ordeau. 2perii rămânsurprin-i când află că, de fapt, acest vin deose!it provine dintrun sătuc necunoscutde pe malul


6/17

'inăria 6urcari produce nu mai mult de 5, sticle de vinuri eclu"ive pe anJaânduse pe atingerea calită ii superioare si producerea vinurilor cu serie limitata.țnul B1 a fost marcat prin lansarea a două vinuri noi + vinul de cupa$ l! de6urcari, pentru seria 'intage -i vinul =ose de 6urcari. >a moment, colecia includetrei vinuri cele!re de cupa$ -i 9 vinuri de soi.

/onform studiului 66M /onsulting + agen ie de rating din Kcraina, marca 6urcarițeste !randul cel mai scump din =epu!lica Moldova )cu ecepia întreprinderilor destat* -i este estimat la 1G milioane de dolari #K.

CONACUL PURCARI/onacul 6urcari se afla la 1B Lm de /8i inău, in apropierea râului


7/17

Mondial de ruelles, International Cine and #pirit /ompetition, dar și legendaraapreciere la curtea regală a Marii ritanii.mplasarea /8âteauului în vecinătatea Mării


8/17

Ca"itol'l III$ A#ali3a i#icatorilor e %(!'rare a circ'la iei t'ri!ticeț

7urismul vitivinicol repre"intă cartea de vi"ită a =epu!licii Moldova, iar pac8etele turistice propuse spre comerciali"are pentru turi-tii străini, o!ligatoriu

includ un o!iectiv sau o cramă vinicolă. 7uri-tii de asemenea au posi!ilitatea de acunoa-te întreg procesul te8nologic de preparare a vinului, iar în satele în care este păstrată tradiia vinicolă, turi-tii pot vi"uali"a -i se pot implica în procesul de producere a vinului -i mustului.

2009 2010 2011 20120

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

4000037!"3!!"#

377$#

3#3$3

"%" %"!$&7%%

'7"7

(umărul de turi)tilor interni

(umărul de sosiri ale vizitatorilor în *ară

Fig. 1. Dinamica numărului turiştilor şi excursioniştilor interni şi a sosirilor

turiştilor străini la Drumul vinului, exprimată pe ani şi în cifre, număr persoane.

A# A#ii /00> /010 /011 /01/

7uri-ti B3555 BGBBH BG91G BG95

2cursioni-ti 13H F3G 9FHG 39F

T Total turism intern 37159 3559 377! 33!3

Tabelul 1. Numărul turiştilor şi excursioniştilor.


9/17

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

+inamica intrarilor cetatenilor straini la ,rontiera cu Romania- .craina si prin /eroportul Chisinau

intrar i s traini Ae roport inta ri s traini din Ro inta ri s train i din Ua

Fig. ". Dinamica intrărilor cetă enilor străini la frontieră cu #om$nia, %craina i prinț ș &eroportul '(i inău ș


10/17

PTF CHIȘI!U"A#R$P$RT% 9&

PTF '#UȘ#I"A'(I)A AUT$% 9&

PTF U*H#I"IC$'IA F#R$+IAR% 2&PTF ,CU'#I",CU'#I AUT$% 6&PTF C$,T#ȘTI",T-CA AUT$% 1&PTF CAHU' " $AC#A AUT$% 3&

PTF *IUR*IU'#ȘTI"*A'A)I AUT$% 7&PTF CRI+A".A.A'I*A AUT$% 3&

PTF $CI)A",$CHIR#A- AUT$% 1&PTF $TACI".$*HI'#$+"P$/$', AUT$% 22&

PTF PA'ACA".AIAI"U/$($# AUT$% 3&

PTF TU/$RA",TAR$CAACI# AUT$% 3&

Ate pnte de treere a F, a R.% 30&

Repartizarea intrarilor cetatenilor straini in pro0l teritorial- '&&

Fig. 3. #eparti)area intrărilor cetă enilor străini în profil teritorial, "*1*ț

Capitolul I1: /mena2area turistică a Château PurcariCtea' P'rcari este locul unde confortul întâlne te tradi ia, iar peisa$ele deș ț


11/17

poveste î i taie respira ia. colo descoperi că vinul e, totu i, o poe"ie.ț ț ș#ituat în apropierea râului


12/17

este de o sută de ori adevărat atunci când este vor!a de vinurile 6urcari. urelErosu, doctor în tiin e vitivinicole, domnul carismatic care de mai !ine de H deș țani studia"ă vinurile 6urcari, vă va povesti totul i c8iar mai multe despre fiecareșvin degustat ( istorie, arome, nasuri, postgusturi + o adevărată coală deșsommelieri.

%e asemenea, ve i fi pu i în postura de eper i, $uri"ând vinurile degustate conformț ș țunor parametri stric i.


13/17

rafinate europene -i tradiionale. Erătare în aer li!er.O 7erase pentru 1B, B5 i 3 persoane ec8ipate cu sistem microclimă.șO 2cursie pentru oaspei( vi"itarea !eciurilor istorice, familiari"area cu

procesul de producere, degustări de vinuri.O ctivită i( plim!ări cu !arca, ciclism, drume ii, pescuit, tenis, pingpong,ț ț

volei, $ocuri pentru copii.O Mu"ică live, focuri de artificii i o atmosferă de poveste ca în casteleleșfran u"e ti.ț ș

E)e#i%e#te cor"orati)e la P'rcari

Tea% +'ili#4Kn team !uilding cu colegii de muncă este o oca"ie perfectă pentru a vă consolida

ec8ipa i pentru a vă deta a de la atmosfera rigidă din !irou. 6e lângă ecursii,ș ș picnicuri i vacan e clasice cu colegii, vă provocăm să deveni i vinificatori pentru oș ț ț"iR:(t(lia )i#i.icatorilor este un eveniment pe carel organi"ăm toamna la /8âteau6urcari i constă dintro competi ie autentică de făcut vin. >upta sim!olică dintreș țec8ipe începe pe podgorii, la culesul strugurilor, continuă cu "dro!irea strugurilor cu picioarele fetelor, îm!utelierea vinului i sigur, degustarea. cest team !uildingșeste perfect pentru cultivarea spiritului de ec8ipă, a spiritului de competi ie, dar țeste i foarte distractiv. 'ă promitem emo ii i amintiri pentru toată via a.ș ț ș ț

Co#.eri#


14/17

/ne3e

Foto 1. +i a e vie, satul -urcari, raionul tefan +oăț Ș

Foto ". %nul in ciurile +inăriei -urcari


15/17

Foto 3. '($teau -urcari

Foto . 'amera e (otel a '($teau -urcari


16/17

Foto 5. #estaurant '($teau -urcari


17/17

:i+lio4ra.ie

• A#e9a #r5 1 la ?ot(r*rea G')er#'l'i RM #r5 668 i# /016

• St'i'l @Filiera )iti)i#icol( a Re"'+licii Molo)a Starea iș

"er!"ecti)ele e3)olt(rii@ /010

• BBB5"'rcari5%

Château Purcari, Republica Moldova, raionul Ștefan Vodă, satul Purcari.

Documents

Transcript of Château Purcari, Republica Moldova, raionul Ștefan Vodă, satul Purcari.