7/26/2019 Cetatea Turris

1/3

Cetatea TURRISTurnu Magurele

S-a incercat localizareacetatii Turris, mentionata deProcopius in lucrarea De bellogothico, la Turnu Magurele, dardintre lucrarile de restaurare siacelea de edifcare integrala aamintite in De aedifciis a pe careIustinian le-a intreprins pe limes-uldanubian, nici una nu poate fplasata in situl de la Turnu.

Grigore Florescu, insapaturile eectuate aici a crezut

ca poate distinge o etapa romana,din perioada lui !onstantin cel Mare, dar aprecierea s-a bazat pe cate"aragmente mici de ceramica atipica ce au ost datate ca apartinand epociiromane. #lte elemente olosite pentru datare sunt tehnica in care au ostrealizate zidurile primei aze. Dupa parerea lui Gr. Florescu, zidul de incinta ar fun compromis intre opus $uadratum si opus incertum, ceea ce ar denotaridicarea lui in epoca romana tarzie %sec.I&', iar despre data la care ar f ostparasita ortifcatia ne "orbeste un ciob databil in secolele marilor migratii%sec.&I-&II'. Sapaturile eectuate de Gh. I. !antacuzino, #nisoara Sion si G.Gascan au do"edit stratigrafc ca in apt nu se poate "orbi de e(istenta uneiconstructii romane de secol I&. intr-un document din chiar interiorul cetatii, datat)*+-)*+, ea este numita ola"nic, denumire care mai apare in )/*) si intr-o

harta a lui 0. 1. oman %sec.2&II' sub orma !holo3nic, alaturi find si notatia45icopolis Minor.

Pe baza unui document al lui #le(andru #ldea %)6*7' ce mentioneazacetatea8localitatea Pirgos, si bazandu-se de asemenea pe denumirea aTurnua cein greceste ar a"ea orma P9rgos, s-a incercat identifcarea locului numit de #ldeacu a5icopolul Mica. Precum ne instiinteaza Gh. I. !antacuzino, aceasta ar puteamai curand sa desemneze localitatea si cetatea Pirgos de pe malul drept alDunarii. in documentele straine de pana in secolul 2&I si intr-o cronicaromaneasca bazata pe cele straine, cetatea apare denumita e(clusi", ca pandantal cetatii de pe malul drept al :u"iului, a5icopolul Mica. Pentru intreaga perioadaurmatoare "a f mentionata doar sub orma Turnu. !ea dintai mentiune o a"em in)*+, intr-o diploma data de Sigismund, in care sunt amintite luptele purtate aicila )*+6-/.

Gr. Florescu presupune ca cetatea e(ista inainte de )*+*, cand 1ulgariausese cucerita de turci, iar in ceea ce ne pri"este am putea relua in consens cuopinia cercetatorului, argumentarea pe care am elaborat-o la studiul dedicatGiurgiului. !hiar daca am sustine din aceleasi moti"e, e(puse la capitolul desprecetatea din insula, datarea ei inainte de )*, am ace-o mai curand dintr-oretorica inutila caci inter"alul dintre )*; si )*+6 este oricum mic, si ca ataresufcient de e(act. 5u stim daca e(ista in cronica lui e de adancime, s-a stabilit ca este oarteprobabil ca acest turn circular sa se spri>ine pe un teren consolidat cu piloti delemn, apoi de un strat de mortar.

7/26/2019 Cetatea Turris

2/3

In interior este pa"at cu caramida, care pa"a>, din cauza platormei masi"eintarite cu un grila> de lemn, s-ar a:a cu 7 m mai sus decat ni"elul de calcare dine(terior.Gr. Florescu a a"ansat ipoteza oarte plauzibila ca turnul circular ar f olosit dreptdepozit de munitii, insa cel mult la primul sau ni"el, si ca ar data, din perspecti"atehnicii de constructie, din perioada de ocupatie otomana de dupa anul )67?.intr-o perioada tarzie =don>onul= a ost acoperit cu olane, gasite in cantitatiapreciabile in interior, dar pana la );/+ cel de"reme, acesta era acoperit cu

sindrila, dupa cum ne instiinteaza calatorul turc @"lia !elebi.Dupa constructia acestui turn central s-a procedat la ni"elarea terenului

din >ur cu un strat de lut galben rezistent la apa din sol si apoi cu un al doileastrat de mortar. inita direct pe sol.

Gh. I. !antacuzino apreciaza ca este posibil ca reacera sa f ost necesaraca urmare a luptelor din )*+/-+; si ca astel am putea lega aceasta aza deinscriptia din )*+-+, rezultand ca reparatiile s-ar f eectuat din ordinul lui1aiazid Ildirim, ori, ca o a doua posibilitate, aceste reaceri ar apartine primei

>umatati a secolului al 2&-lea, apte care contrazic datarea pe care o incearca pebaza materialului ceramic, anume posterior secolului al 2&-lea.

Intr-o aza urmatoare, a treia, zidul de incinta a ost considerabil ingrosat,a>ungand la grosimi mai mari de 6 m, acoperindu-se astel turnuletelesemicirculare alipite curtinei si a"and la e(terior un traseu poligonal. Tinandseama de pozitia grinzilor de lemn din interiorul zidurilor s-a presupus ca intreagaparte superioara ar f ost reacuta. in partile de &5&, 5&, 5 si 5@ au ostadaugate 6 deschideri de tragere. in interiorul incintei in partea de S s-a construitun turn rectangular de 6.? 2 ; m iar la e(terior in partea de S& un altul careacea legatura intre escarpa si curtina si langa care se pastreaza trepte ale uneiscari care ne lasa sa presupunem ca turnul ar f a"ut cel putin un ni"el sau o

platorma de tragere. #cestei perioade se pare ca-i apartine si contraescarpa si,a"and in "edere ca aceasta in dreptul intrarii de la @ este ingrosata cuapro(imati" ) m, putem presupune ca acum s-ar f mutat poarta aici. @scarpapastreaza precum am amintit, un prag de marmura pro"enit de la Aescus,

7/26/2019 Cetatea Turris

3/3

spri>init pe * console. #ccesul se acea peste sant prin intermediul unui podmobil.

Blterior intrarea a ost zidita si mutata cel mai probabil la sud. #cesteultime transormari sunt databile in linii mari, pe baza ceramicii descoperite instraturile corespondente, ca find posterioare secolului al 2&-lea.