Cercetrile au artat ca la copiii la care exista un regim necorespunztor de odihna apar stri de somnolenta, dificultati de concentrare a atentiei, slabirea interesului pentru activitatile din clasa, randament general scazut

Cercetrile au artat ca la copiii la care exista un regim necorespunztor de odihna apar stri de somnolenta, dificultati de concentrare a atentiei, slabirea interesului pentru activitatile din clasa, randament general scazut. Familia are de fcut fata unei sarcini dificile si anume aceea a stabilirii si respectrii riguroase a programului zilnic de ctre copilul nsusi cu att mai mult cu ct mai ales emisiunile variate si prelungite ale televizorului reprezint o permanenta tentaie.

Un moment foarte important n programul zilnic este cel al realizrii temelor date pentru acasa, care trebuie sa se desfasoare la aceleai ore ca sa se poat forma obisnuintele corespunztoare si deci sa se poat mai uor instala atenia si tonusul general necesar, sa se mobilizeze cunostintele anterioare si procedeele de lucru etc.

Copilul trebuie sa se bucure de asistenta unui printe cnd el invata si rezolva teme pentru acasa, insa acestea nu trebuie sa i se substituie, ci sa urmreasc dezvoltarea progresiva a autonomiei in lucru, el adultul meninndu-si doar interesul pentru ce si cum face copilul si rolul de a-i valoriza munca. Oricat de ncrcat ar fi programul zilnic al parintilor fi nu trebuie sa omit niciodat sa manifeste interes pentru prestaia colara si sa sustina si sa valorizeze eforturile copilului.

Fiind un organism in crestere, scolarul mic are o nevoie crescuta de miscare. Dupa efortul de a-si stapani, regla si subordona miscarile sarcinilor scolare, recreatia este obligatorie. Acest scurt interval de 10-20 minute satisface trebuinele de micare si relaxare si asigura un bun tonus mintal pentru urmtoarea ora. Aceeasi nevoie de micare se simtesi dup pregtirea temelor de acasa. Iesirea in afara locuintei, intalnirea cu ali copii de aproximativ aceeai varsta, organizarea de jocuri, antrenamente, sunt absolut necesare pentru desfasurarea normala a activitatilor scolare, pentru crestrea si asigurarea sanatatii copiilor. Astfel de ntlniri si jocuri risca sa fie inlocuie cu vizionarea in exces a

programelor TV sau, in familiile instarite, cu jocurile pe calculator.

Odat cu consolidarea deprinderilor de citit, in programul zilnic al copiilor de clasa a III-a si a IV-a pot aprea si lecturile preferate. Dar si acestea sunt in concurenta cu televizorul si calculatorul, ele au totui un loc rezervat la elevii buni si foarte buni. Tot ctre clasa a III-a si a IV-a mai ales la copiii din mediul rural pot aprea si unele activitati casnice prin care acetia isi ajuta parintii si astfel sa fie in situaia de a invata facand, cum spune J.Dewey, prin care se intregeste experiena de viata de la aceasta vrsta si totodata, alimenteaza atitudinile si abilitatile ocupaionale de mai tarziu. Din acest punct de vedere experiena copiilor de la orae este mai sraca. Dar partea cea mai importanta a programului zilnic al copilului care a devenit colar este cea petrecuta in clasa. Ea este eseniala pentru dezvoltarea generala a copilului. De aceea si familiei si personalului didactic, i se cere o atenie speciala pentru a preveni si nltura disfunctionalitatile care pot apare la aceasta vrsta si care ar putea genera atitudini negative fata de scoal si ar compromite intr-o anumita msura efectele formative ale acesteia.

Chiar prima ntlnire cu coala poate lsa urme plcute sau neplcute care sa influeneze latent strile copilului cnd se afla in acest spatiu.Sunt diferente sensibile ntre gradinita urmata anterior si acest nou spaiu in care copilul se afla. O cercetare fcuta cu copiii precolari mari a aratat ca acetia au deja o reprezentare generala a unei clase in care bncile sunt aezate unele dup altele, catedra la distanta semnificativa fata de acestea, tabla troneaz pe peretele din fata etc. Nimic nu mai este din cldura si ncntarea generata de ncperile gradinitilor. Dupa unii autori (R.Vincent) contactul cu instituia colara echivaleaz cu un fel deintarcare afectiva, iar dup alii cuun al doilea soc dup cel al naterii(M.Debesse). Prin urmare adaptarea la acest nou mediu nseamn:

-a)integrarea in programul colar si in activitatile sale specifice;

-b)realizarea unei relaii noi cu nvatatoarea care este o altfel de persoana dect educatoarea;

-c)stabilirea unor relaii cu cei care i devin colegi si cu care se va confrunta mereu, si se va compara mai ales, dupa criteriul calitatii prestaiei colare;

Programele care apar in legtura cu toate aceste planuri ale adaptrii la scoal le ntlnim mai ales la cei de clasa I. Pot aprea o serie de deosebiri intre copii. pentru cei care au frecventat gradinita adaptarea se face mai usor, pentru ca mai ales la grupa mare si la anul pregtitor ei au fost pregatiti special pentru acest moment,dar mai sunt inca muli copii care, de cele mai multe ori, din motive financiare, nu merg la gradinita. Cand vin pentru prima data la scoal pot manifesta teama mai mult sau mai puin crescuta fata de faptul ca trebuie sa ramana aici, singuri, fara nimeni din cei de acasa. Ei refuza uneori sa se desprind de mana celor care i-au adus, au o crispare caracteristica care exprima starea de nelinite si tensiunea pe care o traiesc.Sunt in pragul unei crize de