CERCETARI REFERITOARE LA SCADEREA IN VOI-[-]MA LEMNULUI ROTUND DE DIFERITE SPECII

Dr. Ing. l. M. PAVELESCUIn colaborare cu:

Ing. LUPU$ANSCHI $T., (Mineci) ing. STEGARU 41. (Braguv),tehnician VASILACHE I. (Bacdu), ing. gTEFANESCU M.,

ing. HULUIA CTIN. (Snagov), ing. ALEXANDRU IVANESCU,ing. EM. BALANESCU

I . I N T R O D U C E R E

Incepind cu anul 1960 pierderi le de mater ial lemnos din exploat ir i le dinlara noastri au preocupat indeaproape atit intreprinderile de productie subraportul reducerii volumului, cit 9i institutele de cercetAri (lCIL, ICMSE,ICF, INCEF) sub raportul cauzelor gi al ordinului de mdrime norrnale aacestor pierderi. Rezultatele cercetdrilor gtiinlifice oblinute in aceastl pri-vinli au fost lolosite la elaborarea normativelor de pierderi, precum gi lasolufionarea dileritelor caaze care intervin inbrent in gestionarea produselorlemnoase cu aspecte de aceastd naturd multiple pi variate.

De asemenea ele au putut li pentru intreprinderile din exploatare ele-mente de orientare in luarea misurilor in continuare, de la an 1a an, pentrureducerea volumului pierderilor, linind searna de sarcina importantl reve-nitd sectorului economiei forestiere in aceastd direc!ie.

In cadrul problemei permanente din plar-rul de cercetare INCBF, refe-ritor la pierderile din exploatiri in anul 1961, intre alte obiective cercetatea fost gi-scdderea in volum a lemnului rotund de diferite specii, ca urmarea uscdrii lui in condilii le exploatdrilor. In aceastd privinld nil s-au mai ldcutcercetiri special organizale in {ara noastrd, iar in iiteratura de specialitate"tehnicd qi stiintificd, indigenh ti straina, nu am gisit o doc.rrrnentare niciasupra metodei de cercetare nici asupra modalitdlii practice de rezolvare adiferitelor aspecte ale problemei. ln cele ce urmeaz6, se prezintd rezultateiecercetdr i lor intrepr inse' in anul I 961.

I I . OBtECTTVE, MATERTAL $r METODA DE CERCETARE

1. OBIECTIVELE CERCETARILOR

Prin cercetlrile din acest an, s-au studiat scdderea in grosime a iemnu-lui rotund cojit al speciilor : fag, stejar, frasin, salcie, plop, tei, molid gi brad,irr scopul stabilirii indicilor de scidere in volum in condilii le usclrii {zvin-tdrii) in intervalul primdvard-vard-toamnd, in cadrul exploatdrilor" Stabili-rea 9i cunoagterea unor astlel de indici prezinld interes pentru sectorul er-ploaidrilor iri legdturd cu reglernentarea'calculdrii volumelor nete ale sorti-mentelor de lernn rotund, cu confruntirile diferen{elor de volum ivite peparcursul gestiondrii acestor.materiale etc. In acest sens pind in prezent s-a

95

Idcut uz de prevederea din STAS 1294-50 - Bugteni de rdginoase pentru in-dustrializare - potrivit clreia se scidea un centimetru din diametrul bugte"nilor de rdginoase care se receplionau in primele 60 de zile de la doborireaarborilor. De asemenea s-au mai folosit unele indicafii asupra mdrimii con-tragerii lemnului rotund de rdginoase dupd literatura de specialitate ('5,e ).

Prevederea din standardul menfionat, nu a avut insd o docurnentaregtiinlificl, iar datele din literaturd nu sint satisfdcltoare pentrq imprejuririlein care se produce contragerea lemnului de dimensiuni industriale.

2. ]IIATERIALUL CERCETAT

In scopul enun{at s-a luat in cercetare lemnul rotund de grosimi diferiteoblinut din arbori verzi. In toale cazurile este vorba despre lemn cojit ime-diai duph doborire gi pus sub observafie in intervalul aprilie-noiembrie 1961.

Loturile de fag au fost constituite din lemn rotund, in general pindIa 25 cm diametru, pentru cd numai lemnul pind la aceasti grosime se cojegtein cadrul exploatdrilor, ca mdsurl de conservare impotriva rlscoacerii intimpul. cdldurilor de vard.-

Loturile de stejar,-lrasin, molid gi brad au cuprins material de grosimide 8-60 cm; cele de salcie, plop ;i tei s-au limitat la grosimi obignuitepentru arborii gi arboretele exploatabile de aceste specii.

Lungimea materialului a lost de 3-4 m pentru experimentele in trun-chiuri (foioase gi rdginoase) gi egald cu lungimea catargelor pentru experi-mentele in catarge (molid).

In general s-a cdutat ca materialul sd provind din arbori normali, sdnd-togi 9i s-au evitat piesele cu putregaiuri, scorburi sau anomalii care ar Iiputut influen{a mersul contragerii.

In tab. I se aratd locurile in care s-au constituit loturile experimentale,precrm gi numdrul de mdsurdtori (diametre) efectuate pe li6care specie$ i l t , t .

3. METODA DE CERCETARE

Observafii gi mdsuritori pe teren. Materialul din loturile experi,men-tale a fost supus inilial, imediat dupd cojire, urmdtoarelor mdsurdtori :

- La piesele din experimentele in trunchiuri s-a misurat diametrulla jumdtatea lungimii ; in unele cazuri s-au mdsurat cite doud diametre inapropierea acestei jumatali. Mdsurarea s-a fdcr-rt cu o clupd milimetricd, cuprecizia de 0,5 mm. Cu ocazia acestor misurdtori s-au insemnat vizibilpunctele de tangenti a bra{elor gi riglei clupei cu trunchiul, pentru ca mlsu-rdtorile urmdtoare sd poatd fi ldcute pe aceleagi'locuri 9i din aceleagi pozi\ii.Pe secfiunile capetelor pieselor l5rd defecte tehnologice gi fdrd defecte de fa-soflzre (sec{iuni lnclinate, crlpdturi, agchieri etc.) s-au mdsurat clte douidiametre trasate radial (prin centrul pieselor). Iolosindu-se in acest scoprigle milimetrice, precizia mdsurdtorilor fiind gi in acest caz IoI de 0,5 mm.

Piesele numerotate, dupd aceasth primd mdsurdtoare s-au stivu'it incruce, stivele ri'dicindu-se de la sol cu 0,25-0,30 m.

Stivele s-au tormat in locuri neaddpostite gi s-au plstrat descoperitepind la mdsurdtorile urmltoare, ca're s-au repetat in general la 30 de zile,pind-in lunile octombrie gi noiembrie 1961.

96

filaterial cercetat in legrturi cu pierderea din grosime a lemnului rotund

Tabelul I

de diferite specii

Lotulexperi-mental

nr.Specia

Fag

Stejar

FrasinTei

SalciePlopMolid

;

,,

Mlsurdtori ]efectiv Inr'

IObserva{l i

72946 l5953584a

160t70190J+42I 6

526 l

1408

18510080

13088

1201 2

230l l 5r60

I2.t456789

r nl lt 2l 3l 4_to

l 6l 7l 81 9202 1222324252627

Depozitul Girleni-Ocolul S,ilvic FintindleDepozitul Pietrogi!a-Tirgovi5teDepozitul Mineci-I.F. MineciDepozitul Zdrneqti-I.F. BragovDepozitul S,tilpeni-1.F. StilpeniDepozitul Stllfeni-1.F. StilireniPhdurea.CisCioreanca, Ocojul Silvic M. SpartDepozitul firgoviqteDepozitul Mineci-I.F. MineciPbdurea Buriagu-Ocolul Si lvic SnasovPddurea Ciscioreanca, Ocolul Si lvic 'M. SoartP6durea Cdscioreanca, Ocolul Si lvic M. SiartPEdurea Buriagu, Ocolul Si lvic SnasovPbdurea Harapu, Ocolul Si lvic Brdi iaPbdurea Harabu, Ocolul Si lvic Brdi laDepozitul Roznov-I.F. RoznovPidurea Iapa-I.F. RoznovDepozitul Mineci-I.F. MineciPEdurea Cernatul-1.F. Stil peniDepozitul Curtea_d.e Argeg-I.F. Curtea de ArgeqPddurea Bobu-MineciP6durea Or6!ii-1.F. MineciDepozitul Qoznov-I.F. QoznovPddurea lapa, l. F. RoznovDepozitul Mlneci, I.F. MineciDep. Zdrnegti, I.F. Z1rneatiDep. Pietrogifa - Tirgovigte

- La piesele din experimentele in catarge, pentru molid mrsurdtoriles-au tecut in aceleasi cgnlifi! de precizie,-din distanfd in distan!d, de2-.Bm.Fusurile cojite,_cu ;i fdra virJ,- iu iost'rarrt.-1"-"."i;9i'i; a;a cum s-aua$ezat de la dobor?rea arborilor respectivi. M5surdtorile s-au rrdpetat gi aicila 30, 60 Si 90 zile.

S-a ciutat ca mesuretorile ulterioare atit ln varianta trunchiului cit siin varianta catatge sd nu fie fdcute in timpul sau imediat dupl oloaie oentrua se evita inregistrdri de diametre ale lemnului eventual umil;t. La mrsu-rarea diametrelor pe sectiunile capetelor s-a finut seama de mirimea crdpd-turilor intervenite, in sensul cd deschiderea acestora, care ar fi mirit aparbntdiametrul secliunii, s-a scizut din diametru cu ocazia lieclrei mdsurdtori.

La inceputul observafiilor gi la terminarea perioadelor de cercetare peteren s-au luat probe pentru determinarea umiditdtii lemnului proaspdt gi^ alemnului in starea de zvintare la care a ajuns.

Pentru unele din localit5{i, la care a fost posibil, s-au cures gi dateasupra lactorilor climatici care conditioneazd, prolesul de uscare a lemnului(tab.27-30).

Prelucrarea datelor culese. Datele oblinute prin mrsurrtori,le inifialegi periodice asupra fiecdrui lot gi specie s-au centralizat separat: cele

? - Studrr $1 cereetAri, vol. X:<III-B 97

s\q>

So 'C

\ . o

ls i=\ o

I\ \ I

\\ =- G 'a t l

c)\ E .

s;\ \ 9\ $ e

o\ . E ,\ N L

s =s5

\Ets -- G l

^:$ E6

\ , > .N'

N g

R s E- \ o

\8.Nl.. h'\ 'U'

\ 4 ,

sEo

G X

q

a5E

\ bI

\ , Io

s 3s L )

b lAI

t'brr.

I

^aJ

k\

' t

S

I*\\

I I

! o oi ' E

\ t rj-{ -Y\ o

I

d)

-

o

o

I

o

o)G

q

o

U

I

rb

Fo\Ss

s

Nq

s

\\

$\\\..$.'

\

Eboa

\

\

\

\

s

\

Ns

\

\5

\s.,

\oo

\ 5 \ \ \ \rr-r-rr--r---rr-I (6

\ $ r \ \ \

aa'rJ/aae/p a! earaplts\ t s l \ \ \

,/c an/0/1 u! eaa/?q,

ieferitoare la diametrele de la jumdtatea Fi dg-a lungul pieselor gi cele referi-toare ,la secliunile capeteior acestora. Mdrimea d'iam'etrelor rirdsurate s-agrupat pe clase-de dia^metre: pina la 15, l1, l-20;20,1_25; 25,1_80 cmetc. si s-a calculat astfel diametrul mediu al liecdrei olase de'diamet.e ma-surate. Corespunzdtor fiecdrui diametru mediu s-a calculat sciderea m"Oi"pe baza diferenlelor dintre diametrele inifiale gi diametrele ulterioare. Cuaiul_o.ru.l diametrelor medii ale claselor de diametre (in abscisd) gi al scdderiimedii (in ordonatd), s-au trasat curbele compensaioare ale s6ederii in dia-metru pentru fiecare inte.rval de 80, 60, 90,

-r20 gi 150 zile. De pe aceste

curbe s-au luat descregterile medii compensaie in diametru care au'fost folo-site la calcularea indicilor de scddere in volum, folosind in acest scop reiafiasimplif icati .

tr: D:ff x too.in care :

1o este indicele de scddere in volum, in procente din volumul iniJial ;D - diarnetru mdsurat in stare veide imedia't dupa dobolire, in mm ;d. - diamelru mdsurat in stdrile de zvintare ulterioare, in mm.

Pentru simplificarea calculelor, la prelu,crarea datelor din unele loturicu mai mult material cule.s de pe teren, s-a recurs Ia relalia menfionatd nu-maj pentru stabilirea scdderii procentuale in voium corespunzdtoare diame-trelor medii ale claselor de diainetre mdsurate din fiecare interval. Cu acesteprocente (in ordonatl) gi cu diametrele (in abscisd) s-au trasat direct curbelecompensatoare ale descregterii procentuale in volum.. In fig. l. gi 2 ̂ se exemplificd, pentru loturile de molid, modul de pre-lucraie pe cale gralicd si de oblinerb a datelor releritoare 1a scdderea mbdiein diametru ( in mm) 9i in volum ( o/s).

II I . REZULTATE $I INTERPRETARI

Dupd cum s-a mai ardlat scdderea in volurn a lemnului rotund coiit incadrul.exploatirilor s-a urmd,rit pe baza scidcrii in diametru pe timpui pri-mdverii, verii 9i toamnei 1961. Scdderea in volum a lemnului ca 6fecf aluscdrii se datoreazd contragerilor liniare: radiale, tangen{iale gi longi-tudinale.

Prin mdsurare'a numai a diametrelor lemnului, in cercetrrile de falr s-auluat in considerare contragerile radiald gi tangen{iald care de altfel au impor-tanld practicd, contragerea pe direclia longitudinala iiind de ordinur 0,1%(pentru lemnul compiet uscat).

In cele ce urmeazd. se prezintd rezultatele oblinute asupra scdderii ingrosime gi.corespunzdtor, in'volum a lemnului rotund, coiit, he speciile fag,s te jar , f ras in,sa lc ie ,p lop, te i ,mol ids ibrad.

1. SCADEREA IN VOLUM A LEMNULUI ROTUND DE FAG(FAGUS STLVATTCA L.l

. - In lab. 2,3, 4,5,6, 7 se prezintd rezul tate le pentru lemnul rotund, co j i t ,tre fag, constituit in loturi experimentale in stafii Girleni-Bacdu, Pietrosila-Tirgovigte, stilpeni, Mineci gl zdrnegli-Bra9ov.'Cu excepfia rezultatelor ciin

I Tabelul 2

Rezultatele mdsurdtorilor la lotut de lemn rotund de fag cojit de la Fintinele-Baclu,constituit la 5.05.1961

Remtrsuratea s-a ftrcut la

12.6 | z|M Observal i i

scilderea medle ln diametru' mm

3,53,23,7

l 0l 0

t

10,817,422,2

15,5

t7,6

L a

3,72,60,7

c a p e

3,6? q0,7

L a j u m A t p i e s e l o r

2,7 | 3,5

a t e a

_2,0 | 3,02,5 | 3,6

Lotul constituit ln dePozitul dinstatia Girleni-Bacdu, altitudine320 m, fdrd addpostiri laterale

2,4l . c24

15,248

Diametrumediu

3,4 Valori pe lot

t e l e p r e s el o r

23l 87

| 1,217,622,0

4,A4,02 ,1

Rezuliate pe acelea$i Piese mdsu'rate si la jumdtatea lungimii

r z I Vatori medii pe lot

Tabelul 3

Rezultatele mlsurltoritor la lotul de lemn rotund de fag-cojit de la Pietrogifa'constituit la 9.05.1961

Remdsurarea s-a fxcut laPiese

mlsurate ioo I u.oz I rzoa I t?.os I rs.rosctrderea medie ln diametru, mm

L a j u m H t a t e a p i e s e l o - t

67

l 8

242626

12,217,52 l , 6

3,6 | 4,2 | 5,06 ,15,9

4,6 | 5,5 |3,6 I 5,6 I

Lotul constituit ln depozitul Pie-trosita-Tlrsoviste, altitudine50O m ferd addbostiri laterale

L aq l

3,7t e

c a p e

3,04,63,4

o , t Valori medii pe lot

t e l e p i e s e l o r

Valori medii pe lot

6,2 | Rezultate pe aceleagi piese mAsu-

1:3 | t.t. ei la jumdtatea lungimil

/ o

tab. 5 care privesc un lot constituit ln luna'iulie, celelalte-rezultate se relerd1a loturi corirparabile in ce privegte data constituirii lor (slirgitul 'lunii apriliegi inceputul luni i mai a.c.).

Din analizarca gi compararea rczlltatelor din fiecare lot se constataurmetoarele :

100

' ,ulr,ui2,s

.. Descregterile in diametru mdsurat la jumdtatea gi de-a lungul trunchiuirilor nu rezultd in toate cazurile mai mici decit cele ale diame'irelor mdsu-rate pe secliunile capetelor, cu toate sd acest lucru era de agteptat, finindseama cd Ia capete pierderea apei este mai mare si deci contragdrea tiebuiesd f ie si ea mai mare. Aceste iezultate se menfin chiar dacd sJel imind din

TabeIuI 4Rezultatele misuritorilor la lotul de lemn rotund de fag cojit de la I.F. Stilpeni,

constituit la I5.04.t901

Observal i l

t x

2,01 , 0

D33

u m d

l q

2,22,0

a t e a

2,5,J,J

3,2

, ,u |

2,0 , ' , |

3,8

Plesem{surate

Diametrumediu ro.os I ro.m I ro.oz I rs.os

sctrderea medle ln dlametru, mm

Piese I Diametru I Remlsurarea s-a ftrcut la

mrsurate I

medtu I

rz.m I rz.m i rz.oz I rz.oe I rz.mbuc I . r ' l . sctrderea medie in d iametru, mm

L a j

\ 1 , 418,422,3

r 6,3

Rezultatele misurdtorilor la lotul de lemn rofund deconstituit la 14.07.1961

Remdsurarea s-a fdcut la

p i e s e l o r

2,63,72,7

Lotul constituit in depozitul de josStilpeni, altitudine 370 m

Valori medii pe lot

Valori medii pe lot

Tabelul 5

iag cojit de la l.F. Stllpeniy

L a c a p e t e l e p i e s e l o r

1 8 I 1 1 , 2 2,79 q

3,2

Rezultatul la aceleagi piese mEsu-rate .Si la jumdtatea lungimii

,,0 |

2,4

L a a t e a p i e s

l r , 1l 1 ' 7

, r l

1 6,1

Lotul constituit in depozitul de josStilpeni, altitudine 370 m

I t, I a,e

I vatori medii pe lot

Rezultate pe aceleagi piese mEsu-rate gi la jum6tatea lungimii

L a c a p e t e l e p i e s e l o r

5,8 | Valori medii pe lot

t0 l

calcule toate mlsurdtorile in care au intervenit crdpdturile (a c5ror ldfimea fost totugi scdzuld din diametrele respective).

In referinlele urmdtoare sint eliminate din calcule diametrele la capetepentru toate speciile pentru motivul cd totugi uscarea la capete diierd de

Tabelul 6

Rezultatele mEsurdtorilor la lotul de lemn rotund de fag cojit de la I.F. Mineci,constituit la t0.05.1961

Plesemlsurete

Remtrsurarea s-a ftrcut la

Observal i imedlu I lO.Ol 19.07 I 1.08 9.09 9.10

buc cm I sctrderea medie ln diametru, mm

L a

I 2,5 | 4,6| 2,r | 4.6

| ,,u

| 5,5

t t

5 l6 l' l

I

l3 , l17,321,0

u m a

5,97,25,5

a t e a p i e s e l o r

6,7 |8,1 |,ru I

I

6,7 | Lotul s-a constituit in depozitul6,4 | I.F. I\lineci, ln loc deschis, altitu-7,5 | dine 540 m, fird addpostiri late-

I rale

t 2 r5,e I rt 4,7 6,3 7,3 6,6 Valori medii pe lot

L a c a p e t e l e p i e s e l o r

24 112 ,3 l t , 0 11 ,9 14 ,0 {4 ,2 13 ,5re l r6 ,e l 2 ,o l 2 ,o l4 ,5 1 5,5 1 4,5u | 22,6 I ru l r , r l t , r l

u , r l6 ,5Rezultatele sint ob{inute la ace-leagi piese, care au fost mdsurategi la jumdtatea lungimii

48 t5,4 | r,9 2,0 4,4 4,9 4,2 Valori medii pe lot

Tabelul 7

Rezultatele mdsuritorilor la lotul de lemn rotund de fag cojit de la l.F. Zdrnegti,constituit la 3O.04.1961

L a j u m b t a t e a p i e s e l o r

Lotul s-a constituit in depozilulfabricii Zdrneqli, ln loc deschis,altitudine 600 rn

- 13

| 'u , t Valori medii pe lot

Remtrsurarea s-a ltrcut la

2 . 0 6 l 3 . o 7 l r . o 8 l l . o s

sctrderea medie ia dlametru, mm

102

ilscarea din masa lemnoasd a trunchiurilor mai ales a celor groase gi mai cuseamd in prima perioadr a uscdrii ; incit scdderea in volum li care ne referimin continuare s-a stabilit pe baza misuritorilor diametrelor dinafara influen-{ei uscdrii deosebite a capetelor.

Lemnul rotund de fag cojit in plind vard (iulie) scade in numai 60 dezile aproape in aceeagi masuia ca

-9i cel depoiitat

'la inceputul lunii mai,

datoritl. faptului cd pierderea apei este mult'forlatd de condifiile climaticedin lunile de vard gi contragerea'mai puternici pr6duce crdpituri mai adinci,care inlesnesc evaporarea ipei in pr6tunzi.e 9i ae"i rr.uiuu mai avansatia lemnului intr-un timp mult rnai scurt.

o altd observalie care se. desprinde din examinarea datelor pe fiecarelot este aceea cd scdderea in diametru cregte pe misura trecerii timpului dedepozitare de la diametrele mici la diametiele mari. Acest fapt a inle'snit tra-sarea curbelor.compensatoare pentru scdderea medie in diimetru gi in vo-lum in intervalele de depozitar-e de.30, 60, 90, 120 9i ls} zile in ilerioadarnai-octombrie, dupi care s-au completat datele din tabelul B.

Tabelul 8Scdderea medie compensala j1 ^g,.qs,rn" !i ln volum a lemnului verde rotund de fag

cojit in intervalut mai-octombrie

Se constatd astfel ci in condi{iile depozitelor obiinuite pentru exploa-tdrile de fqg _{t, {ara noastrd lemnul rotund de fag coiit, poat'e inregistia tnmedie dupd 150 de zile de pdstrare-depozitare scd-deri- in'diametru Euprinseiltfg -2,9 gi 6,5 mm gi, corespunzdtor, scdderi in volum cuprinse i,nbe 5,72gi 5,130/e pentru diametre resp-ectiv intre l0 gi 25 cm.

In aceastr stare lemnul de fag ajunge la umiditatea absolutd de15-26qlo.

2. SdDEREA rN voLUM t"t_r,fii;$r1.r#il^?isrEJAR

(Q. RoBaR L.)

. In tapelul 9 sint aentp.g.lizgte rezultatple m4surdtorilor fdeute asupra ap-atlu lqturi experirnentale din lemn de stejar gi de gorun, constituite tn sia-$iuni diferite: ln depoziiul firgovipie (altiiudine 5d'q m), depozitul Minecii

Diametrucm

Duptr . . . . z l le de la coj i re

Observatll30 loo lm l t r l r sosclderes medie compensattr

D i n d i a m e t r u l n m m

l 0 l l , 6 1 2 , 3 1 2 , 6 1 2 , 8 1 2 , 9l 5 1 2 , 3 1 3 , 4 1 3 , 7 1 4 , 0 1 4 , 22 0 1 3 , 0 1 3 , 0 1 4 , 7 1 5 , 0 1 5 , 42 5

1 3 , 5 1 5 , 2 | | 5 , 7 l 6 , 1 1 6 , 5

In acest tabel sint centralizate gicompensate scdderile ln gro-sime pe baza datelor din tabe-lul 2-7

D i n v o l u r n l n g

r 0 | 3 , t 7 | 4 , 5 4 1 5 , r 3 1 5 , 5 2 | S , Z Z1 5 1 3 , 0 4 | 4 , 4 8 | 4 . 8 7 1 5 , 2 6 l s , s d20 | 2,e7 | 4,35 | 4,64 | 4,e4 | S,zZ2 5

1 2 . 7 8 | . 4 , t 2 1 4 , 5 1 4 , 8 2 1 5 , 1 3

103

(altiiudine 540 m), pddurile Buriagu-Shagov gi Cdgcioreanca-Malul Spar.t(altitudine cca. 180 m ). Faptul cd mdsurdtorile au fost fdcute in aceleagi luni,la distante relativ apropiale, iar diferenlele intre scdderile in diameiru obser.vate la cele doud siecii au rezullal gi lntr-un sens gi in altul, a fdcut posi-bild aceastl centralizare pe cele 560 mdsurdtori.

Tabelul 9

Rezrrltatele mrsuritorilor tu totritt&o1,u,ui:lf,rrlr'jli-, T*1-1i,

stejar din raza ocolului silvic

Rem[surarea s-a f[cut ln Drimajumtrtate a lunllorPiese

mesurateD ia metru

medlu Observal i i

20405898809 l584048l ll 6

10,012,016,518,022,024,028,032,038,044,550,0

2,52,93,53,63,94,04,24134,64,95,0

In acest tabel slnt centralizatemdsurdtorile din patru loturi con-stituite din material de stejar dinpddurile Lucieni (Tirgovigte),Cdscioreanca (M. Spart), Cdld_6-rugeanca (VEIenii de Munte) 9iBuriagu (Snagov), locurile de de-'pozitare fiind la atitudini diferite(intre 180 qi 550 m)

Se vede cd in luna octombrie, dupi o depozitare de 150 zile, lemnul destejar cojit suportd o scddere in diameiru de 2,5-5,0 mm, pentru respectivdiametrele l0-50 cm. Scdderea medie in volum corespunzdtoare scdderilorin diametru ardtate este de 4,7-2,0olo din volumul in stare verde. i

Sciderea ln volum a lemnului rotund de stejar (tabelul 10) rezultE pen;tru aceleagi diametre mai micl decit a lemnului de iag, ceea ce se explicd priruuscarea mai inceatd a primului. Lipsa crdpiturilor prolunde la stejar con-firmd acest lucru. Umiditatea absolutl Ia lemnul de stejar dupd 150 zile s-aconstatat a fi de 20-300/0. :

Dupd cum se va vedea mai departe scdderea in volum a lemnului rotundde stejar rczultd in schimb ceva niai flare decit a lemnului rotund de frasinin aceleagi condilii de depozitare gi de climat.

3. SCADEREA IN VOLUM A LEIIINULUI ROTUND DE FRASIN(FRAXINU S EXCELSIOR L.)

Datele din tabelele I I 9i l2 sint obfinute din mdsurdtori peniru un singurlot experimental, in pddurea Clscioreanca din raza Ocolului silvic MalulSpart, in condifiile mediului de pddure obignuite in regiunea din cimpiatdrii noastre.

Se constatl cd lemnul de aceastd specie scade mai pufin decit lemnul desteiar, dar relativ apropiat, mai ales cind este vorba de diametre mari; deexemplu la diametrede40-50 cm, scdderea la frasin este de 2,4-2,201s, pecind la stejar este de 2,6-2,0010.

104

2,22,73,23133,63,73,94,04,24,44,5

2ro2,22,83,03,2J r t

3,5J'o3,73,94,0

1 ,3I r 51 ,92,12,42r52,62,72193,03,1

0,30,40,4Ur,)0,50,50r60,60,70,70,8

lulte I aueust | ."0" lo.,orno.sclderea medie ln dlametru, mm

Tabelul I0

Scdderea medie compensatd in volum a lemnului rotund cojit de stejar in intervalulmai-octombrie

Dup t r . , . . z i l e de l a co j i r e

6 0 l o o l t , Observal i i

sctrderea medie compensal t r 0/o d in volum

150

8l 0t 21 41 61 82022242628303234Jb384042444648505260

0,60,60,60,60,50,5u,bu 'b0,50,50,5u,co 40,40,4o 40,40,4n 1

0,30,30,3n a

0,3

2,72,62,52,42,32,32,29 1

, l

2,01,91 ,81 ,81 ,71 .71,61 ,51 ,51 ,41 , 31,31,21,2l 9

4r l3,93,83,63,43,33,12,92,82,72,62,52,52,32,22,2r l, nl o

1 ,81 ,71 ,61,5l . o

4,74154'3L '

4,0o , t3,73,53,43'33,23,13,02,92,82,72,62,52,42,32,12,02,02,0

4,54,34,14,03,83,63,43,33,23 ,13,02,9, o2,72,52,42,32,22 ,12,0l 19t , 81 ,71 , 7

Datele sint luate de pe curbelecompensatoare construite Pe bazarezultatelor din tabelul 9

Tabelul 1I

Rezultatul mEsurdtorilor la lotul de lemn rotund cojit de frasin din raza Ocolului silvicMalul Spart, constituit la 17.04.1961

Pieser[trsuJate

Diametrumediu

Remdsurarea s-a fdcut la

Observal i l3 0 . 0 5 1 3 0 . 0 6 1 5 . 0 7 e.o8 | s.00

buc cm scf,derea medle 1n diametru' mm

686r0864J

3

10,012,016,520,425,532,040,542,046,0

0'20,20,20,30,30,4u,c0,50,5

0,70,91 ,21,41 ,72,12,32,62.6

lr01,21 ,62r02,43,03'53,63,6

1,4 I 2 ,1r,7 | 2,32,2 | 3,02,7 | 3,43,1 | 3,93,7 | 4,34,2 | 4,84,3 | 4,94,3 | 5,0

Lot constituit in pddurea Cdscio-reanca din OcoluL silvic M. SPartin conditiile mediului de Pidureobiqnuit ln regiunea de cimPie

54 23,7 0 , 3 1 1 , 4 1 2 , r ,,u |

3,6 Valori medii 1pe lot i

t05

Tabelul 12Sclderea medie compensati in volum a lemnului rotund cojit de frasin

in intervalul mal-octombrie

Observal i l

scilderea medie compensat[ t/. din volum

8l 0l 2T 4l 6l 8202224262830323436384046

0,40,40,40,40,30r30,30,30,30,40,20,20,20,20,20,20,20.1

t l

1 ,41 ,41 ,3I , 31 ,3t , 3t , 21,21 ,21,2t l

I , tI , ll , l1 ,01,0l 0

, 1

2,02,02,02,01 ,91 ,91,91 ,81 ,8I R

l ,gI t

I r Il a

1 ,71 ,61,6

2,82182,72,62,62,52,52,42,42,32,32,22,22,r2,02,02,01 ,9

3,93,83,63,53,43,33,23 ,13,12,93,82,82,72,72,62,52,42,2

Datele slnt stabilite De baza re-zultatglor prin tabelul 11 (de pecurbele compensatoare)

4. SCADEREA IN VOLUM A LEMNULUI ROTUND DE SALCIE(sALrx ALBA L.)

- In tabelul 13 se dau rezultatele mdsurdtorilor pentru lemnul rotund de:ll=cie cgiit,ei constituit in lot exp:rimenlat in condifiiae aaapoiiii; d; ilau;;,(paourea,Har,apu de pe.malul_Dund{i i - ocolul si lvic Bidi la). Lerirnul aIost recoltat din reni,suri (nu din sulinari). Mdsurdtorile aici air fost intre-{.uRie la sfirgitul lunii sep_tembrie, lncit scd'derile in diametru, pe care le con-tine tabelul 13 se referd-la numai cca.90 zile de la fasonai'e'9i ele sint cu-prinse intre 7,3 gi 2,40/s din volum (taberul lb) corespunzdtot diameirelor6 la 26 cm.

In aceastd situafie. umiditatea absolutd a lemnului a fost de l2-l5o/s,incit.o.pdstrare ln cohtinuare a lotului in cursul lunii octombrie nu ar mai'iiputut determina scdderi sensibile.Tabelul I3

Rezultatul misuritorilor t" t"j"l:,f,Ti,l"biffd.,iti, de satcie dinrazt r.F. Brnila,

Plegesl|'iiFte

Diametrumedlu

Remtrsurarea s-a ftrcut la

ObservallillJT 15"09 2&09

buc cm scdderea medle fa dlametfu, mm

29203

I 1 ,017,023,0

1,351,000,65

?,q0?,15?,35

2,902,903,qo

Lotul cqnstituit ln Pddurea Hara-pq, sup masiv, ln raza l. F.Brdila, dinsatg,(tr* alba L)

52 l*,0 I , r8 2,61 2,94

t00

5. SCADEREA IN VOIUM A LEMNULUI ROTUND DE PLOP NEGRU HIBRID(POPU LU S SEROTI N A HARTIG)

Mdsuritorile s-au fdcut pe lemn rotund de plop negru hibrid provenitdin plantafii de 17 ani din raza pddurii Harapu, Ocolul silvic Brdila, tn con-di{iile in care s-a urmdrit 9i lotul de salcie.

Din datele obfinute (iabelele la 9i 15) se constatd cd lemnul de plopsuportd contrageri mai mici decii salcia dar foarie apropiate, cu toate cdpiesele observate prezinld crdpdturi mai mici gi mai puiine decti lemnulde salcie.

Tabelul 14

Rezultatele mEsurdtorilor la lotul u" t..Tfriirlifi..rt.t,rti plop 4egru hibrid din raza t.F;,BrEila,

1t.07 15.08 Observalil

sctrderea medle ln dlametru, mm

Plesemtrsurate

20l 7l 4t)4

0,850,500,300,330,50

20,3 0,55

ScEderea medie compensatd in volum a lemnului9i plop negru hibrid in intervalul

tt,717,622,227,533,0

verde rotundiunie-august

coiit de

faneUt tSsalcie

RemIsurarea s-4 ftrcut la

2,40 | 2,90 | Lotul constituit in phdurea Hara-2,6J | 3,10 | pu, din plantalie de plop negru2,15 I 2,85 | hibrid (Populus serotina Hartig),2,50 I a,OO I in raza I.F. Brdila

2,97 | Valori medii pe lot

Duptr . . . . z i le de la coj i re

Diametru 60 lm lmluoO [rser v aji i

gclderea medie comDensattr 0/o dln volum

cm salcie I plop negru hibrld

b

8l 0t2l 4l 6l 820222+262830323436

4,33,72,82,2t , r1,30,9u,do,70,6rJ

-

6,66 ,15,14,33,63,12,92,52122,0'J

-

7,36,75,64 84rl3,63,2?'92,72r52,:

=

3,22141,81,31,00,70,60,40,30,30,20,2q,2q,20,2q,2

5,95 , I4,43,9o'O3,12,8( r ^

?,22,0l n1,61 ,51,5t ,41,4

o,o5,54,94,33,9.t,D

3,12,92,62142,32,12,01 ,91,91,8

Loiurile de salcie gi de plop negruhibrid au fost constituite in ace-leagi condilii de acoperire ?n pd-durea HaraDu-BrEila

Datele din tabel sint ob{inute prinintermediul curbelor compensa-toare construite pe baza rezulta-telor din tabelele 13 9i 14-

rQ7

6. SCADEREA IN VOTUM A LEMNULUI ROTUND DE TEI(T r Lr A P LATY PHY LLOS SCOP.)

Rezultatele reieritoare la scdderea in grosime a lemnului rotund de teisint prezentate separat pentru cele doud loturi experimentale, din pddurileCdscioreanca-Mahil Spa'rt 9l Buriagu-Snagov, fn iondifii le d6 adnpost dinpddure pi climatice din cimpia firii noastre (iabelele 16 9i l7). In tabe-lul 18 se dd scdderea procentuali in volum, care pentru 150 de zile de depo.zitare atinge 8,8-4,10/s din volumul inifial pentru respectiv gama de clia-metre de 8 la 40 cm. Scdderea in diametru si in volum a lemnului de tei seconstatl a fi mai mare decit a lemnului de speciile foioase analizale anterior,apropi indu-se mai mult de aceea a lemnului de fag.

Tabelul 16

Rezultatele misurEtorilor la lotul de lemn rotund cojit de tei din raza Ocolului silvic Snagoiconstituit in pidurea Buriasu la 6.00.1901 :

Piametru Imediu

I. ' l

Remesurares s-r flcut laPiesem{surate

c20l c

1 2l 061

3

9,510,013,516,026,030,036,040,0

1 ,61 , 72,02,33,03,23,43,6

6 .07 lo * l u . * l r r . r oscdderea medie in dlametru, mm

Observalil

Lot constituit in conditiile mediu-lui de pddure obignuite ln regiu-nea din cimpia noastrd

5,5 Valori medii pe lot

Tabelul 17

cojit de tei dln raza Ocolului silvic17.04.1961

2,72,93,44,05,2c , t6,06,2

3,5.t,c3,24,96 ,1o,c6,87,0

4,04,24,8c,o6187,07,47,6

Rezultatele mdsuritorilor la lotul de lemn rotundMalul Spart, constituit la

Remtrsurarea s-e Itrcut la

sc{derea medie ln diametru, mm

2,9J'o4,14,65,05,25,4

3'84165,25,86,16,46,5

4,4 | 4,9 | Lotul constituit in pddurea Cis-5,4 | 5,8 | qioreanca ln condifiile mediului6,0 | 6,5 | de pddure obiqnuite ln regiunea6,6 | 7,1 | din

-cimpie

6,1 | 6,6 | Valori medii pe lot

I08

Tabelul 18

Scdderea medie cornpensati in volum a lemnului rotund cojit de teiin inlervalul mai-octombrie lg61

Dup I . . . . z i l e de l a co j i r e

3 0 l 6 0 Observal i i

scdderea medie compensatil 0/o din volum

Tabelul este completat de pe curbe-le compensatoare construite cqdatele din tabelul 16 Oi 17

Tabetul 19

Rezultatul mdsurdtorilor Ia loturile de lemn rotund cojit de molid din raza I.F. Rozno%Mineci 9i Curtea de Argeg, constituite respectiv la datele :' 5.05 ; 6.05 ;i 26.05.1901

Plesemtrsurate

Remlsurarea s-a f {cui in pr imelel0 z i le a le luni lor

lul ie augustObrervrl i i

sctrderea medie in diamet ru, mm

R E

8,37,87,36,96,4ti,05,65,35,04,84,54,44,44,34 '4 ,1

8,0/ , o7,26,76,35,95,5q t

4194,64,44,34 ,14,03,93,93,8

A q

6,66 ,15,9D,b5 ,14,84,64,34124r03,93,8J , t

J , O

,J,Cl

J , D

( l

4,94,64,44 '

4,03,93,83,63,53,42,33,33,23,23 ,13,0

3,43,23,02,92,72,62,5, L

2,3, 9

2 ,12,01,9t , 81 ,8t , 81 , 7

Bt 0l 21 4t 6l 82022242628303234363840

r ' o1 ,9t 1

9 '

2 32,42,6' R

2,92.93,2J , J

3,43,5J r /

3,8

1 ,31 , 61 1

1 ,81 ,99 l9 '

2,42,52,69 q3,03 ,1e 9

3,3,f ,,J

0,40,50,50,60 ,d0,60,60,60,60r60,60,70,70,70,7U , I

Diameirumediu

cm

10,014 ,518,520,024,027,032,036,538,040,046,050,i)54,055,058,060,0

2B

l 82524l 9l 8l 6l 65

4c,A

5

i un ie

n q1 , 1I t

t ( )t 9

t t -

1 ,51 , 5t 6I , t iI R

1 ,8l o

l q

I , 9

I , l1 L

1 ,5I , 61 , 71 , 71 ,92, t )o l

2 , 12,32,42 5O A

2,7. ) ?

In acest tabel sint centralizaterezultatele mdsurdtorilor asupraa 3 loturi constituite in dePozite

- Depozitul Roznov,altitudinea 340 m

- Depozitul Mineci,altitudinea 540 m

- Depozitul Curtea de fugeEaltitudinea 600 m

Trunchiuri in depozite

109

7. SCADERF,A IN VOLUM A L.EIIINULUI ROTUND DE MOLID(PrcEA EXCELSA (LAM,) LrNK.).

Lemnul rotund de molid a fost urmirit in doud variante : sub formd r{etrunchiuri de lungimi 3-4 m gi sub formd de catarge.

Rezultatele mdsurdtorilor pentru prima variantd (in trunchiuri) oblinutein'cazul a trei loturi (in depozitul Roznov, in depozitul Mineci gi in depozitulCurtea de Argeg) sint centralizale in tabelul 19 pentru sciderea medie indiametru, corespunzdtor intervalelor de timp iunie, iulie, august, septembriegi octombrie 1961. Din tabelul 20 in care sini completate proporiiile scdderiiin volum, dupd curbele compensatoare, se constatd cd lemnul de molid, cojitlinut in depoZite, la altitudini de 340-600 m, inregistreazd scdderi in volumtoarte m_ic_i in plima lund (0,9-0,2olo) 9i ajunge sd scadd dupd circa 150 dez|\e cu 3,3-1,10/e, din volumul in stare verde pentru diametrele 8-60 cm.

Tabelul 20

Sciderea medie compensatd in volum a lemnului rotund cojit de molid - trunchiuriin depozite - in intervalul mai-octombrie l00l

zile de la cojireDlametre 6 0 l m Observat i i

Datele din acest tabel slnt me-dii compensate dripA curbelescdderii procentuale in volumconstruite pe baza datelor dintabelul 19

sctrderea medie compensaid 0/o din volum

6,9o'80,80,70,70,70,60,60,60,5U,D0r50,40,40,40,30,30 ,30,30,30,30,30,2n )0,20,20,2

8l 0t2l 4l 6t 8202224262830323436384042444648505254oo5860

1 ,61 ,51 ,5' l a

1 ,31 ,3t ,1,2I , lI , l1 ,01 ,0n q0,90,80,80,80,7o ,n 7

0,60,60,ii0 ,50,50,50,5

, ,2,0l '9l a1 ' 7

I ' o1 ,61 ,5t , 51 , 41 ,31 , 31 ,2t ,

1 , 11 , 1l 01 ,00,90 a0.9N R

0,80,70,70,70,7

9 R2,52,42,22,12,01 ,91 ,81 , 7l 1 71 , 61 ,61 , 51 ,51 ,41 , 41 , 3l 9

l ,t 9

1 , 1t l

I , lI , l1 , 0I , O1 , 0

3,33,02,82,72,52,3. ) ,2 ,12 ,12,02,0l o

1 ,91 ,81 ,8l a

t , I1 , 61 ,5r , o1 ,41 ,41 , 31 ,2I , lI , II , l

Fa{d de rezuitatele intilnite la 'lemnul de foioase, in toate cazurile sca-derile la lemnul de molid sint superioare pentru acelagi interval de timp gipentru acelea;i dimensiuni.

.l r0

. Irl.tabelele 2l gi 22 se dau rezultatele mdsurdtorilor pentru lemnul rotundde molid in varianta fusuri cu virfurile nedesprinse 9i frisuri cu virfuiile des-prinse. Amb.ele loturi.s-au pistrat.in aceleigi conhilii de addpostire (dinpartea arborilor rdmagi neexfloata{i).

Ts.belul 2lRezultatele mEsurEtorilor la lotul de lemn rotund cojit pe motid din raza l.F. Mlneci,

constituit Ia 14.02.1961 - Fusuri cu virfirri nedesprinse

59

r 5l 4l 6l 0

Diametrulmediu

t4,lI 8 , I23,027,634,344,6

1 ,21 , 3l q

t,71 ,6I , 8

2,7' Q

3,83,83,83,6

3,64,04,25 ,14 75,8

Mdsurdtorile s-au fdcut pe 0 ar-bori ale cdror fusuri au fost ld-sate cu vlrfurile nedesprinse lnparchetul Bobu-Mtneci, adipos-tire din partea arborilor neex-ploata!i

Mdsurdtorile s-au fhcut oe cinciarbori ale cEror lusuri cir virfu-r i le desprinse s-au pistrat in ace-leaSi conditii cu arborii din tabe-lul 2l

Tabelul 22Rezultatele mlsuritorilor la lotul de lemn rotund de molid din raza LF. Mineci,

constituit la 25.07.1961 - Fusuri cu vlrfurile desprinseRemlsurarea s-a ftrcut la

Observal i i

sctrderea medie ln d iametru, rnm

7.1 I

3b

It 71 88

13, Il 7 q

22,527,733,844,3

2,01,32 ,12,01,9

2,93,23,74,03,73,0

3,5,1. '

t ' O

5,14,84 ,1

Nu se constatd o deosebire concludente intre datele ob{inute in primavariantd fa{d de varianta cu virfurile desprinse, adicd nu se poate trage oconcluzie cd lusurile cu virful pdstrat s-ar us,ca mai incet sau mai reoededecit cele cu vlrful desorins.

In tabelul 23 sint completate scdderile procentuale in volum pentru cazulcatargelor de molid (fusuri) cu 9i fdrd virf, in intervalul iulie-noiembrie 1961.Se constatd cd aceste scdderi sint superioare celor inregistrate la trunchiurilede molid din depozite. Acest lucru pare anormal la- prima vedere, linindseafila cd in depozite condifiile de uscare puteau fi mai prielnice, mai alescind este vorba de trunchiuri relativ scurte. Totugi faptul igi poate gdsi oexplicalie in imprejurarea cd iusurile au fost cojite si subuse tiscirii inEursullunii iulie, ceea ce a prilejuit crdpdturi mai adinci ;i mai numeroase chiarin condiliile de addpostire din pldure. In acest fel s-a putut ajunge la o uscaremai accelerali, a maierialului gi deci la o contragere mai mare chiar intr-uninterval m,ai scurtl Umiditatea absolutd mai mice a ,lemnului in acest caz(cca.20o1o) fafe de aceea a trunchiuri lor din depozite (25 la 300/e), con-firmd" cbl pulin in parte, aceastd justificare.

Remilsurarea s-a ltrcut la

sc{derea medie ln diametru, mm

Diametre I oiametrutmtrsurate

I mediu

r . l " *

l l l

I

I

Tabelul 23Sciderea medie compensati ln volum a lemnului rotund cojit de molid

Fusuri cu ,si fdri virl in intervalul iulie-noiembrie 196l

Duptr , . , . z l le de la dobor l re-coj i re

DiametreI tzo

l;l;{

virf I

virfObservatil

cuvlr f

ttrrlvir f

ftrrdvlrf

cuvlr r

sctrderea medle compensat[ 0/o dln volum

5,45,04,43,93,43,02,52,22,0l o1 , 9

b,.r5,04 4

3,9o,r3,02,5. r 9t nl o

l q

1 ,81 ,61 ,51 ,3t ,21,00,80,70,70,60,5

1 0l 5202530354045505560

' L

2,1l r81 ,6t , 4l121,0I,00,90,80 ,7

4,23,9,f,o

J, l2,72,31,91 ,7

t , 41 ,3

J , t3,53,12,82,42,01,6l lI ' t

I ' Jl ,

I , l

iunie I iut ie

Datele din acest tabelpletate dupd curbelepe baza datelor dinai 22

sint com-construite

tabelele 21

8. SCADEREA IN VOLUM A LEMNULUI ROTUND DE BRAD(ABIES ALBA MILL)

Lemnul rotund de brad, cojit, a fost urmdrit in varianta trunchiuri indepozitele: Mineci (540 m altitudine), Roznov (340 m aitiiudine), Zdrne,;li(600 m alt i tudine) 9i Pietrogi!a (550 m alt i tudine). Rezultatele relativ apro-piate din cele patru depozite au fdcut posibild trasarea curbelor compensa-toare ale scdderii in grosime, de pe care s-au cules datele din tabelul 24, care

Tabelul 24Rezultatul misur6torilor la loturile de lemn rotund cojit de brad din raza l.F. Mineci, Roznov,

Zirnosti, Piehoei{a, constituite.Ia#i?i.$"r$:"je"1.05;5.05:30.04: e.05 l90t

Remtrsurarea s-a ftrcut ln primele' ' l0 z i le a le luni lorPiese

m{surate

31 0l 82624l 9t 4t 2l 0662t'

10,016,020,024,528,036,534,038,540,044,049,050,554,060,0

l ,

t , 9, t

2,62r83ro3,1.t,o3,43,53,73,83,94,0

sctrderea medle in dlametru, mm

0,91 ,51 ,82,22,32,52,82,93 03 , I2 ,

3,33,43,6

Observalii

In acest tabel sint centralizaterezultatele mbsurdtorilor fdcuteasupra loturilor din depozitele:

- Mineci, altitudinea 810 m- Roznov, altitudinea 340 m- Zdrneqti, altitudinea 600 ct- Pietrogifa, altitudinea 550 .'rr

0,91 ,3r r Ot , 7l q

2 ,12,22,32,42,52,62,69 7

2,9

0,7t , lI , J

1,61 ,61 ,61,61 ,71,8l r92ro2,02,02 ,1

0,40,60,60,70,70,70,70,70,70,70,70,80,80,8

I t2

arate scederi intre 1,2 gi 4,0 mm pentru diametrele de l0la 60 cm, in timp de150 de zi le.

Corespunzltor acestor scdderi liniare, in iabelul 25 se dau sclderile pro-centuale.in volum, care in raport cu cele obiinute pentru molid sint mai inicipentru diametrele mici gi mai mari pentru cele cu diametre mai mari. pentrupiesele cu diametrele 20-35 cm scdderile in volum ,la cele doui specii sesuprapun (2,2-1,8 olo).

Umiditatea absolutd a materialului de brad in aceste conditii s-a consta-tat a fi de 25-2T olo

Tabelul 25

Scdderea medie compensati in volum a lemnului rotund coiit de brad -trunchiuri in depozite - in intervalul mai-octonibrie

Dupi l . . . . z i le de la coi l reDlametrul

8l 01 21 4I 6l 82022242628303234363840444648505254565360

30 loo loo Observal i l

sctrder€a mcdie compensattr % dln volum

t 41 , 41 , 4r ,31,31 ,31 , 31 ,2t 2t,2l r ll , lI , l1 , 00,90,90,90,B0,80,8O,B0,70,70,70,70,7

1 ,61 ,61 ,6r ' D1 ,51 ,51 ,51 ,5t , 41 ,41,41 , 3r ,3t ,31 ,2l121 , 2l , lI , lI , l1 ,01,01 , 00,90,90,9

r O

t , 91 ,91,81 , 81 ,81 ,81 ,71 ,7t , 7l 1 71,6l r61 ,61 ,51 ,5r (I t

1 ,41 ,41 , 31 , 31 , 31 , 31 ,21 ,2

2,32,32,32,22,22,22,2C , l

2 ,12 ,12,02,02,01 .91 ,91 ,9l 1 81 ,81 ,71 , 71 ,71 ,61 ,6l r61 ,5I , 5

Iabelul este completat dup6 curbe'Ie compensatoare ale sctrderii lnvolum construite pe baza rezulta-telor din tabelul 24

IV . CONCLUZI I

_ . S.qopu.l cercetarilor expuse in lucrarea de fa{d a fost tn final stabilireade indici de scddere in volum pentru lemnul rotund cojit de dimerniuni in-dustriale, pentru principalele spbcii lemnoase, in condifii ie exploatdrilor.

cercetdrile s-au _desldsurat in perioadele de primavard-vari-toamnd,cind zvintarea lernnului este grebftd de lemperaturl ridicatr a aerului, decurenl i i de aer local i , de durata mare de expuhere la soare si chiar de umidi-tatca relativd atmosferici in prima etapi a

-zvintdrii (cfnd umiditatea lemnu-

0,80,80,70,70r70,60,60,60,5u'bu'c0,50,40,40,4'\),4

0,30,30,30,30,30,30,30,30,30,3

8 - Studil qi cerceteri, vol, XXIII-Bl 13

lui ,proaspdt este tn general mai mare decit umiditatea din atmosfera ln-con iuritoare ).-

Evident cu prilejul acestor cercetdri s-a inregistrat contragerea ca efectal uscdrii treptate a straturilor de lemn de la suprafald spre interiorul trun-chiurilor, fdrd ca sd se ajungd la o contragere corespunzitoare stirii deuscare perfectd a intregii mase lemnoase. Aceastd contragere parfiald, acirei mdrime diterd cu lpecia, cu greutatea specificd, cu proporlia de lemntirziu, cu dimensiunile materialului etc., nu a mai fdcut obiectul unor certe'tdri in sensul celor analizate aici. Pind in prezent, in practica exploatirilornoastre s-a luat in considerare, in unele imprejurdri, contragerea numai lalemnul rotund de rd$inoase, in limita de I cm, ceea ce s-a constatat cd de-pdgegte cu mult mdrimea contragerilor liniare transversale (radiald gi tan-genlia1d).- 'Cercetdrile

intreprinse in acest an au adus un 9ir de rezultate in legdturricu ordinul de mlrime si cu variatia contragerii pentru lemnu,l rotund de spe-ciile : fag, stejar, frasin, salcie, plbp, tei, mitia pi brad, atft pe scara diametie-lor cit gi in timp dupd trecerea a 30, 60, 90, 120, 150 ziIe.

Aceste rczultate se sprijind pe un numdr suficient de mare de mlsurd-tori efectuate in condifii diferite, mai ales pentru lemnulrde fag, de stejar gide rdpinoase, incit este de presupus cd in felul acesta s-a putut ameliora in-fluen{a negativd asupra contragerii, pe 'care ar fi putut sd o aibd iactoriiascungi (neobservali), cum ar fi nodurile, concregterile acoperite din dreptullocurilor pe care s-au fdcut mdsurdtorile. In tabelul 26 se dau unele elementede calcul'statistic rezultate din aplicarea acestuia la girul de observa{ii reie-ritor la categoria de diametre l5,l-20 cm, pentru contragerea pe timp de150 zile (lotul experimental din tabelul2).

Tabetut ziAplicarea catcului statistic la clasa de diametre t5-20 cm pentru lemnul rotund de fag

dupd 150 zile de Ia coJire

Dlamettulmdsurattnillal

Diferenla degrosime dupl

150 zllec gr

II

t"dicl statistlcil

163,5151,0167,0162,5162,016J,0193,5200,0183,0185,0

5,53,52,52,51,02,03,53,54,04,0

+2,3+0,3-0,7-0,7-2,2- 1 t

+0,3+0,3+0,8+0,8

5,290,090,490,494,841,440,090,090,640,64

"=t[$: ' ' 'uco=ry# =ssr/u

^=ffi=0,4 mm

e=#loo= 12,b o/o

'=l+1'=[#]',='o6uz=14,10l 0 X=3,2 +4,8

Aplicarea calculului statistic pentru observafiile din primele 30, 60 9ichiar 90 zile conduce la concluziA cd numdrul mdsurdtorilor suliciente ginecesare trebuie sd fie cu atlt mai mare cu cit ne referim la un interval maiscurt, fapt explicabil prin lstabilitatea pe care o caplti contragerea pe m5-sura trecerii timpului de depozitare.

l14

_ De bund seamd cd numdrul mare de mdsurdtori asigurd in cazul deIl14 -rrlmntd garanfie. indicilor de contra_gere, respectiv de Ecddere iil;ifi;pentru lemnul de. s_p^eciile cercetate in condi{iile cliriratice din primdvaru, uuriFi toamna anului 1961. Influenia elementelor climatice asupra mersului con-tragerii, mai cu seamd cind este vorba de perioade mai scuiie,-d; 3b, 60 ,rib'O,poa.te fi ins.d.foarte diferitd. De aceea se'apreciazd cd astfel'de ceicetdri ailll t..?yi i^ntrep.ri.nge. si in condi{ii.le altor ini pi eventual corelate 9i cu m-i-rrrnea attor insugiri tehnoiogice ale lemnului.

Tabelul 27Temperafura medie a aerului (0"c) in intervalul iunie-septembrie, pid. Burlagu

August SeptembrieInter-valul o.t".i'" I peilr.

19,227,022,4

l ocdesch is

inptrdure

inpddure

l ocdeschis

I o cdesch is

lnpddure

r - ro Il r - 2 0 |2r -30

|

21,622,3()() 'l

22,322,824,6

20,322,223,7

22,420,522,8

24,1, l l

23,9

17,517,118,0

l ocdesch is

I I , t

16, r' | . .D

iriptrdure

20,822,0Media t t ( 22,3 , t q l A q

Tabelul 2EUmiditatea relativi a aerului ( /o ) intervalul iunie-septembrie lg6l, pid. Buriasu

Iunie Iu l ie August Septembrie

loc | ,"deschis

I pddure

l ocdesch ls

inptrdure

l ocdeschis

1nptrdure

807gt o

838685

87

8 l8898

B3

909087

8BB687

t o

8 l92

848596

74/ o9l

78

Precipita{ii cizute (rnm) in intervalul iunie-septembrie

Tabelul 29

1961, Grldina dendrologicd Snagov

Iunie lu l le August Septembrie Observalie

r - 1 0I l - 2 02l -30

46,132,619,3

I I , l86i8| 1 , 7

1 ,53 l , 64,3

Total 98,0 109,6 37,4

l l 5

In incheiere se consider6. cd rezultatele cercetdrilor de fa{d constituie unmaterial important pentru nevoile practice din exploatdrile ;i gestiondrile dematerial leirnos sub formd de lemn rotund. Indicii de contragere se potastfel folosi in diverse impreiurdri, aplicarea lor urmind a fi fdcutd pe specii,pe eategorii gi clase de giosimi gi pe durate de manipulare-depozitare.

Tabelul 30

Temperatura medie a aerului (0 "C) ln intervalul aprilie-octombrie l90l' Mineci

lntervatul Apr i l ie Mai Iuni€ Iu l ie August Segtembrie Octombrle

13,0 2r ,0 18,3 12,3

Tabelul 31

Umiditatea relativi a aerului ( % ) ln intervalul aprilie-octombrie 1901, Mineci

,0I

l 3t 2r t

2 ll 8l 6

l 92222

l 82 l22

l 3l 0l 6

878889

db9089

798287

767790

8 l8076

78aq

/ DI 6

80

Intervalul

t - 1 0l l - 2 02l -30

Aprl l ie Mal August I scntemrrteI u l i e Octombrie

B I B L I O G R A F I E

L Bucholz, E. Valorificarea resturilor de la exploatdri - Holz z. Bl. Stuttgart; 86, 1960.2. Demianoo, V. V. Pentru iolosirea integrald a degeurilor lemnoase, Lesn. hoziaistvo,

U.R.S.S., nr l/1960.3. Derloldi, D. Primele rezultate ale cercethrilor asupra pierderilor la exploatare. Erdeszati

Kuta'tasok, R. P. Ungard, vol. 6, 1959.4" Giide, H. Pierderile la recoltarea lemnului ca sursd a diferifilor factori, Forst wiss. z.

Bl. 1957.5. Paoelescu, 1. M. Pierderile fizice la exploatarea lemnului. Sinteza cercetdrilor din anii

1952-1955. Edit. Tehnic6, Bucuregti, 1957.6. Patselescu, I. M. Si colaboratori. Cercetdri asupra pierderilor fizice la fasonarea lemnului.de

celulbzd de fag 9i de diverse speiii moi, tema INCEF nr. 33/1958.7. Paoelescu, I. M. Si colectiv. Cercetdri pentru stabilirea de noi indici de pierderi la co-

lectarea gi depozitarea lemnului de foc, Tema INCEF nr. 5211960.8. Roua, C. 9i colaboratori. Cercetdri privind pierderile la exploatarea lemnului cu mijloace

mecanice, tema INCEF nr. 5l/1960.9, Vanin, S. 1. Studiul lemnului, Editura Tehnicd Bucuregti, 1953.

l t 6

VOLUX1ENVER&TINDEI(UNG DES RUNDHOLZESVERSCHIEDNER HOLZARTEN

I. M. PAVELE.SCU

Es werden die verf olgt en z.iele, das Material und die Forschungsmethodedargestellt, Ierner die^ Eigglnisse der im Jahre lg6l durchgeiriFrten Foi-schungen in bezug auf die Volurnenverminderung, als Folge I'es Schwundesin der Dicle des entrindeten Rundholzes lolgender-Holzar\efr veranschaulicht :Qotbuche, Eiche, Psche, Weide, Pappel, Liide, Fichte und Tanne.

Es handelt sich um Holzmateiial der angefrihrten Holzarten, industriel-ler Dimensionen, unter nattirlichen Verhzilthissen nach der Nutzung undAusformung, im Zeitabschnitt Fnih iahr-sommer selasert.

Forschungen frihrten zu k-onkludenten ErgeEnissen in bezug autHohe und Variation des schwundes ; die erzielten (ennzilfern der Ve"rmin-derung und von Inleresse fiir das Gebiet der Nutzungen im Zusammenhangmit. der Reglementierung der Berechnung des Nettov-olumens der Rundholzlsorten.

THE CONTRACTION OF LOGS IN DIFFERENT WOOD SPECIES

I. M. PAVELESCU

. The author presents the purpose, materials, methods of investigationand the results of the investigations carried out during l96l with refErenceto volume reduction, lollowing diamettric contracti-on through naturalharking in the sp^ecies : beech, oa-k, ash, willow, poplar, lime, spruEe fir trees_

The work refers to the wodden material reiuliins lrom the above men-t ioned species,oi industr ial s izes, maintained in the-open al ter iashioning,during spr ing to autumn lg6l .

The research has reached conclusive resuits concerning the ration bet.ween volurlle and corrtraction variability, the contraction Jndices being otinterest for forestry operations with relerence to rate setting ol rret vol-umecalculus in di f ferent assortments of raw mater ial .