Cercetare in Nursing.doc

7/16/2019 Cercetare in Nursing.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cercetare-in-nursingdoc 1/37

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “CAROL DAVILA”, TG-JIU

CERCETARE INNURSING

SUPORT CURSANUL III

AN SCOLAR 2012-2013-As.med Stoicoiu Voichita Gabriela-

1



Cercetare în nursing

INTRODUCERE

În contextul mondial al revoluţiei cunoaşterii, informaţia şi cel ce o

posedă alcătuiesc cu adevărat ,,puterea”. Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalulizvor de cunoaştere.

În domeniul medical, strategiile ţărilor dezvoltate vizează ca prioritate denecontestat atingerea unui standard înalt al stării de sănătate a populaţiei. Deşi această

prioritate se regăseşte şi în ţara noastră, constatăm că încă există o diferenţă sesizabilăîntre vorbe şi fapte.

Cercetarea ştiinţifică este necesară în toate compartimentele activităţiiumane în care se tinde spre perfecţioare continuă.

Este nevoie de autocorectare în îngrijirea pacientului ? Da ! Mai mult ca

în oricare domeniu.Trecerea de la rutină la practica bazată pe evidenţa clinică şi dovezi

ştiinţifice, presupune informarea continuă şi cunoaşterea raţionamentelor activităţii dezi cu zi. Astfel practicienii îşi pot pune probleme legate de calitatea îngrijirilor acordate. Aceste probleme se pot contura în timp ca teme de cercetare.

Cercetare – omul în toate timpurile a avut o curiozitate (în faţaspectactacolului naturii - ce se ascunde în ,,spatele” său, să înţeleagă structura şicomponentele lumii, fenomenele naturii, etc).

- Caracter nu numai ştiinţific ci şi pragmatic - ex. Emil

Cioran – gestul primordial de a mânca din fructul oprit – semnificativ pt condiţiaumană.Cercetare – studiu amănunţit efectuat în mod sistematic, cu scopul de a

cunoaşte ceva; investigaţie.Cercetarea – fundamentală – Cercetarea – aplicativă – Cercetarea fundamentală are scopul de a genera şi oferi informaţii sau

teorii şi de a identifica principiile care stau la baza activităţii nursing. Cercetareafundamentală este întreprinsă pentru acumularea informaţiilor, extinderea bazei decunoştinţe într-o disciplină, pentru a îmbuntătăţii înţelegerea sau ajută la formularea

sau redefinirea teoriei. De ex. un cercetător poate studia în amănunt comportamentulindividului datorat unui stres intens cu scopul de a înţelege ştiinţific modificărileinduse de acesta, cum ar fi insomnia.

Cercetarea aplicată → găsirea soluţiilor la problemele imediate prinaplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicată se bazează pe găsirea unei soluţiiimediate la o problemă existentă. Un alt scop → planificarea sistematică a schimbăriiîntr-o situaţia problematică. De ex. poate fi cercetarea aplicată un studiu al eficienţei

2



intervenţiilor nursing specifice pentru a combate insomnia apărută ca urmare astresului.

Cercetarea fundamentală este potrivită pt descoperirea principiilor generale ale comportamentului uman şi procesele biofiziologice, iar cercetareaaplicată este destinată să indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea

problemelor în practica nursing.Ex. în disciplinele medicale datele obţinute pot fi utilizate pentru:

- a elucida anumite aspecte din etiologia (cauzele şi factoriice influenţează apariţia diverselor boli) unei boli.

- Pentru identificarea persoanelor care sunt supuse unuianumit risc de îmbolnăvire.

- A determina nevoile unui grup populaţional,- A stimula interesul public într-o anumită problemă de

sănătate publică.

- A evalua eficienţa unui program de sănătate în curs dedesfăşurare, ş.a.

Nursingul – este esenţial şi unic – cuprinde cunoştinţe şi aptitudinispecifice conceptelor şi proceselor proprii cât şi intervenţii specifice cu efecte

benefice evaluabile.- implică inteligenţă, spirit de observaţie, sensibilitate,

înţelegere pt cel de alături.Profesiunea de nursing permite celui care o practică:- dezvoltare proprie,

- multă satisfacţie

(când smulgem disperării sau morţii persoanenecunoscute - constituie ,,cauză” pt noi nursele),- f. mult consum de energie.Serviciile de nursing care le acordăm fiinţelor individuale sau grupurilor

(preventive sau curative, de susţinere până în ultima clipă a vieţii) → serviciiînchinate vieţii, stării de bine, sănătăţii şi dezvoltării acesteia.

Cercetarea în nursing este o cercetare a aspectelor activităţii profesionale,care ţine de atribuţiile şi responsabilităţile asistentelor medicale şi are ca scopîmbunătăţirea practicii, educaţiei şi administrării serviciilor de nursing.

Clamp (1994) descrie cercetarea în nursing ca pe ,,o legătură între

practică, educaţie şi teorie”

Noţiuni introductive. Istoric. Specificul cercetării nursing înRomânia

Cercetarea = activitate sistematică, bazată pe tehnici specifice, care permite acumularea de noi cunoştinţe prin identificarea unor factori sau relaţii noi careîmbunătăţesc nivelul actual al cunoaşterii.

3



Istoric, cercetarea a început cu trei tipuri principale de studii, încă din perioada Primului Război Mondial. Aceasta se referă la identificarea prindocumentare a surselor de date; studii descriptive (ex. Studierea somnului); cercetăriexperimentale (ca de ex studierea efectelor medicamentelor).

Cercetarea → cercetarea acelor aspecte specifice profesiei de nursing şicare este realizată de nurse.

Responsabilitatea acestora se referă la aspectele educaţionale, lamanagementul şi practica nursing.

Cercetarea nursing poate fi asemănătoare cu cercetarea din altespecialităţi, de ex. Studierea anxietăţii poate fi studiată şi din perspectiva psihologică.

Cercetarea nu este un lux academic ci un instrument care să creascăcalitatea procesului de nursing.

Modificările care au avut loc în activitatea nursing, în educaţia pentrunurse şi în managementul nursing impun noi cunoştinţe şi evaluări care să permită

adaptarea la noile condiţii precum şi optimizarea acestora.Ţările în care cercetarea în nursing are baze solide şi fonduri aferente

suficiente, cercetarea continuă să se dezvolte având un impact asupra îngrijiriisănătăţii în întrega lume.

În ţările în care cercetarea în nursing (C.N.) se află într-un stadiuincipient, lipsa resurselor umane şi financiare împiedică realizarea de progrese.

TOATE ŢĂRILE SĂ CONTRIBUIE LA OBŢINEREA UNEISĂNĂTĂŢI MAI BUNE.

Termenul ,,cercetare” este deseori folosit pentru descrierea oricăruit tip

de investigaţie, sau activitate de colectare a informaţiilor.C.N. căutare sistematică pentru cunoştinţe despre problemele importanteale nursingului şi este o cercetare sistematică a dezvoltării cunoştinţelor privindimportanţa problemelor nurselor, servind la stabilirea unei baze ştiinţifice acunoştinţelor pentru practica nursing.

Dezvoltarea şi utilizarea cunoştinţelor nursingului este esenţială pentrucontinuarea îmbunătăţirii îngrijirii pacientului.

Cercetarea → fundamentală→ aplicată

Acestea se referă la utilizarea directă a descoperirii sau constatării.

Cercetarea fundamentală are scopul de a genera şi oferi informaţii sauteorii şi de a identifica principiile care stau la baza activităţii nursing. Cercetareafundamentală este întreprinsă pentru acumularea informaţiilor, extinderea bazei decunoştinţe într-o disciplină, pentru a îmbuntătăţii înţelegerea sau ajută la formulareasau redefinirea teoriei. De ex. Un cercetător poate studia în amănunt comportamentulindividului datorat unui stres intens cu scopul de a înţelege ştiinşific modificărileinduse de acesta, cum ar fi insomnia.

4



Cercetarea aplicată → găsirea soluţiilor la problemele imediate prinaplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicată se bazează pe găsirea unei soluţiiimediate la o problemă existentă. Un alt scop → planificarea sistematică a schimbăriiîntr-o situaţia problematică. De ex. poate fi cercetare aplicată un studiu al eficienţeiintervenţiilor nursing specifice pentru a combate insomnia apărută ca urmare astresului.

Cercetarea fundamentală este potrivită pt descoperirea principiilor generale ale comportamentului uman şi procesele biofiziologice, iar cercetareaaplicată este destinată să indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea

problemelor în practica nursing.Modalităţi şi procedee folosite în cercetare:- analogia –observarea de asemănări între problema de

rezolvat şi o altă problemă a cărei soluţionare este cunoscută.- Alegerea de soluţii la întâmplare

- Generalizarea când o problemă este stufoasă, se poateschiţa o versiune simplificată , care să cuprindă datele ei esenţiale

- Împărţirea – spargerea problemei într-o serie de sub- probleme care pot fi mai abordabile

- Adunarea – o problemă dificilă poate fi uşurată prinadăugarea unei componente (sub- problemă)

- Scăderea – îndepărtarea unor componente din problemaoriginară. Acest procedeu este folosit în simulări.

- Particularizarea – găsirea unui caz ce conţine un set mai

limitat de caracteristici – - Dilatarea sau contracţia – unele probleme sunt mai uşor de rezolvat dacă se modifică scara sau numărul de variabile.

- Inversarea – privirea d.p.d.v. opus. Ex. în loc de când vinetrenul acesta în gară ? când vine gara la acest tren ?

- Restructurarea – în studiile clinice nu se întreabă dacă untratament anumit vindecă boala, ci dacă lipsa tratamentului determină absenţavindecării.

- Metoda lui Pappus – se presupune că problema esterezolvată şi se calculează de-a îndoaselea.

- Metoda lui Tertullus – se presupune k nu există o soluţie şise încearcă dovedirea acestui lucru.

Caracteristicile cercetării:- direcţionată spre rezolvarea problemei,- bazată pe dovezi empirice şi observaţionale,- implică observaţia precisă şi descrierea corectă,

5



- pune accentul pe dezvoltarea de teorii, principii,generalităţi,

- utilizează tehnici sistematice, obiective şi logice,- trebuie făcută cu calm şi curaj,Cercetătorul trebuie să aibă cunoştinţe/experienţă în ceea ce priveşte

problemele studiate, precum şi abilitate în prezentarea datelor.

Importanţa cercetării în nursingC.N. – dezvoltă cunoştinţe noi care au darul de a îmbunătăţii practica

nursingului în beneficiul pacienţilor, comunităţilor şi chiar al nurselor.Prin C.N. poate fi evaluată relevanţa şi eficienţa abordărilor în domeniul

îngrijirii pacientului şi al promovării sănătăţii.Toate sistemele de îngrijiri → să amelioreze îngrijirea sănătăţii

menţinând costurile constante. Astfel nursingul este supus unei presiuni crescânde pt

a-şi demonstra şi justifica cost-eficienţa.Scopul final al nursingului este să asigure o înaltă calitate a îngrijrii

pacienţilor. Practica clinică fără cercetare este practica bazată pe tradiţii dar fărăvalidare ştiinţifică. Cercetarea trebuie să identifice modalităţile eficiente de îngrijiri,să evalueze impactul acestora în starea de sănătate a pacienţilor sau să testeze alteteorii.

Pentru a întâmpina provocările sociale şi nevoile indivizilor, practicanursing trebuie să aibă la bază cercetarea.

În contextul îngrijirilor de sănătate, schimbărilor datorate serviciilor

farmaceutice şi progresului tehnologic, nursele şi alţi profesionişti ai îngrijirilor desănătate au nevoie să fie pregătiţi profesional, să răspundă la provocări şi să acţionezeclinic bazându-se pe dovezi ştiinţifice.

Scopurile cercetării în nursingScopul cercetării în nursing este la fel de larg ca şi scopul nursingului

focalizându-se în special pe client/pacient şi poate fi prezentat sub următoareadefiniţie: nursingul cuprinde→ promovarea sănătăţii,

→ prevenirea bolii şi→ îngrijirea persoanelor bolnave fizic, mental sau cu

infirmităţi/deficienţe, de toate vârstele, în toate unităţile de îngrijire a sănătăţii

precum şi în alte unităţi ale comunităţii.Cercetarea în nursing este focalizată în principal pe dezvoltarea

cunoştinţelor referitoare la nursing şi la practica sa, incluzând îngrijirea persoanelor înstare de sănătate sau boală.

Cercetarea în nursing (CN) este orientată către capacitatea indivizilor şi afamiliilor de a funcţiona optim şi de a reduce, la minim, efectele negative ale stării de

boală.

6



CN → asigurarea calităţii şi eficienţei îngrijirilor nursing.CN caută să înţeleagă natura comportamentului uman, în stare de

sănătate sau boală şi să identifice intervenţiile pe care le pot folosi nursele pentru aîmbunătăţii rezultatele (de ex. auto-îngrijirea) sau pentru a le modera (ex alinareadurerii).

CN poate fi realizată în toate mediile de lucru ale nurselor: spitale,clinici, cămine, ş.a. Ea este de asemenea o componentă importantă atât a educaţiei câtşi a managementului în nursing.

În concluzie, CN caută să răspundă întrebărilor sau rezolvă probleme aleactivităţii nursing prin identificare, descriere, explorare, explicare, prdicţie şi control.

Deci scopurile CN sunt:- înţelegerea propriei profesii,- înţelegerea problemelor de sănătate,- sprijinirea deciziilor,

- îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor,- scăderea costurilor şi utilizarea eficientă a resurselor,- studiul indivizilor şi al procesului de nursing,- îmbunătăţirea educaţiei,- dezvoltarea politicilor de sănătate, protejarea principiilor

de etică,- dezvoltă autonomia nursingului şi întăreşte profesia,- furnizează informaţii pt nursingul clinic bazat pe dovezi.CN dă posibilitatea nurselor să:

-descrie situaţiile particulare în nursing care sunt mai puţincunoscute,

- explice fenomenul care trebuie luat în considerare în planificarea îngrijirilor nursing.

- Prevadă rezultatele probabile ale deciziilor luate în nursinglegate de îngrijirea individului,

- Controleze producerea unor rezultate nedorite- Iniţieze activităţi sigure, confidenţiale, capabile să respecte

dorinţa persoanei îngrijite.La ce este bună cercetarea în nursing ? pentru a răspunde acestei întrebări

vom considera pe scurt motivele profesionale, clinice şi personale pentru careînţelegerea şi aplicarea rezultatelor cercetării în nursing este importantă.

Dezvoltarea profesionalăCel mai bun mod de a vorbi despre dezvoltarea profesională este de a începe

cu un citat din Henderson ,,când intuiţia asistentelor medicale faţă de nevoile umanese îmbină cu abilitatea de a găsi şi folosi idei strălucite de cercetare folosind metode

7



ştiinţifice de investigare, pe care apoi le aplică în practica lor de zic cu zi, ele pot aveao enormă influenţă asupra modului de îngrijire a sănătăţii din întreaga lume”.

În Codul de Conduită Profesională al Consiliului Central de Nursing al MariiBritanii se precizează: ,,să se acţioneze întotdeauna de asemenea manieră încât să se

promoveze şi să se asigure bunăstarea pacienţilor (...), să se menţină şi îmbunătăţeascăcunoştinţele profesionale şi competenţa asistentelor medicale”.

Asistentele care se mulţumesc să înveţe şi să continue aplicarea unei proceduri,,pentru că aşa s-a făcut dintotdeauna”, nu vor reuşi niciodată să atingă acest nivel deexcelenţă.

Primul pas în cercetarea în nursing este alegerea unui subiect bine definit.Dacă nu trebuie căutat un subiect anume şi alegerea lui rămâne la latitudinea

persoanei ce vrea să înceapă cercetarea, este necesară punerea în propriile cuvinte atopicii pe care ar dori să o investigheze. Pentru a porni o cercetare într-un domeniuanume este importantă aflarea a ceea ce se cunoaşte deja în acel domeniu, cu alte

cuvinte trebuie căutate în literatura de specialitate studiile de cercetare făcute în acestsens.

Este de asemenea importantă colaborarea cu prietenii şi colegii, care pot venicu idei noi şi interesante şi aceste discuţii pot pune într-o lumină nouă tematica aleasă

pentru cercetare. Este bine ca să se poarte mai multe discuţii în acest sens, pentru căde fiecare dată apar aspecte noi, nerelevante până atunci, se clarifică şi se redefinescunele idei. Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoană care nu are de-a facecu nursingul. În acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medicală estefamiliarizată şi fără să-şi dea seama nu le acordă semnificaţia cuvenită luându-le ca

atare. După aceste discuţii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii şi se poate rescrie ideea iniţială. Apoi trebuie căutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6), pentru care se vor căuta cât mai multe sinonime sau cuvinte asemănătoare ca înţeles.

Acest exerciţiu iniţial este pentru a ajuta profesioniştii să caute exact ceea cedoresc în momentul în care ajung la bibliotecă şi doresc să obţină referinţele necesaretemei lor de cercetare.

Este utilă folosirea cuvintelor cheie şi a sinonimelor, iar majoritatea publicaţiilor conţin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem ladispoziţie, pentru a vedea dacă studiul respectiv ne este sau nu folositor.

Tehnologia informatizării.A revoluţionat cercetarea şi a salvat mult timp şi energie necesare căutării

referinţelor în literatura de specialitate.Majoritatea bibliotecilor deţin în prezent sistemul de informatizare, necesar

unei căutări rapide şi eficiente.Înţelegerea lucrărilor de cercetare

8



Autorii lucrărilor de cercetare pentru a înlesni înţelegerea lucrărilor, laînceputul fiecărui articol publică un scurt rezumat al studiului şi a rezultatelor obţinute. În revistele de specialitate, rezumatul este prezentat ca un scurt paragraf laînceputul studiului, de cele mai multe ori scris cu alt tip de caractere, pentru a atrageatenţia cititorului.

Citirea rezumatului este importantă pentru a avea o idee despre ceea ceconţine articolul respectiv.

Dar lectura nu trebuie să se rezuma la atât, deoarece se pot trage concluziieronate – cititorul se va înarma cu simţ critic pentru a parcurge conţinutul articoluluiîn continuare. Este nevoie de experienţă şi cunoaştere pentru a formula întrebări legatede ceea ce citim.

Conţinutul lucrării de cercetareLucrarea de c. are un anumit format standard. Primele două părţi pe care le-

am menţionat sunt deja titlul urmat de rezumat. Următoarele secţiuni ale articolului

sunt enumerate mai jos.- Introducere. Conţine lucruri generale legate de tema

studiului, insistând asupra motivului pentru care s-a întreprins cercetarea. Un scurtrezumat al lucrărilor anterioare sau înrudite ca şi conţinut poate fi de asemenea

prezentat în introducere şi care este util în căutarea ulterioară referinţelor.- Material şi metodă – conţine detalii legate de modul în

care studiul a fost condus, de lotul folosit şi de mijloacele utilizate în cercetare.- Rezultate – este partea în care rezultatele obţinute prin

studiul respectiv sunt prezentate de obicei prin intermediul tabelelor şi graficelor.-

Discuţii – rezultatele studiului sunt interpretate de obicei înlumina lucrărilor anterioare, care au fost publicate în reviste de specialitate sau a altor studii relavante existente.

- Concluzii – este un scurt rezumat al studiului în care suntevidenţiate punctele slabe şi punctele forte, precum şi implicaţiile folosirii rezultatelor cercetării.

- Referinţe – toate studiile, articolele, revistele şi cărţilemenţionate în text trebuie enumerate complet şi în detaliu la final, iar accesul laacestea trebuie să fie relativ uşor dacă au fost corect prezentate.

- Apendice – conţine materialele de interes şi relevanţă

pentru studiu, dar care nu au fost cuprinse în articolul respectiv şi sunt trecute la final(chestionarul sau programul pentru interviu folosite în timpul cercetaării)

Aceasta este structura de bază a unei lucrări de cercetare. În funcţie detipul acesteia: un simplu articol dintr-o revistă sau o teză originală, aceste părţi variazăîn ceea ce priveşte detaliile, de la câteva rânduri la câteva capitole, dar forma de

prezentare rămâne aceeaşi.

9



Rezumatul lucrării de cercetare

Titlul studiului:

Autorii:Data studiului: Data publicării:Scopul/motivaţia lucrării:Fundamentarea cercetării, ipoteza de lucru:Material şi Metodă:Rezultate şi discuţii:concluzii

Dezvoltarea clinicăImportanţa rezultatelor obţinute prin cercetare poate fi cu uşurinţă evidenţiată

în cazul îngrijirii bolnavilor din secţiile spitalelor unde stressul este f. mare.S-au făcut numeroase studii în care s-au urmărit acţiunile şi părerile

asistentelor referitoare la durerea de stress, cu profilaxia şi tratamentul acesteia.Aceste studii duc la următoarele concluzii şi anume: deşi asistentele recunoscsimptomele şi factorii care predispun la stress, nu excelează în acordarea asistenţeicuvenite în aceste cazuri, datorită cunoaşterii insuficiente a fenomenului, a lipsei deexperienţă sau a aderenţei la practica de rutină referitoare la îngrijirea bolnavilor. Prinîncurajarea asistentelor în vederea informării şi folosirii rezultatelor cercetării în acestdomeniu, se are ca scop prevenirea şi reducerea efectivă a durerii de stress.

O altă problemă ar fi aspectele psihologice ale îngrijirii medicale. Cât de multdepersonalizăm pacienţii şi personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat căanxietatea pacienţilor internaţi în spital a scăzut, când asistentele au fost mai

prietenoase şi l-i s-au adresat pacienţilor pe nume. Abilitatea de a te adresa unei persoane pe nume, nu necesită un program de educaţie complex, ci este o regulă de bază a curtoaziei, care s-a observat că lipseşte în multe situaţii.

La un nivel mai profund de înţelegere interpersonală, asistentele suntîncurajate să fie mai atente la dorinţele pacientului înainte de a concluziona de ce areacesta nevoie. Un ex. în acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supusemastectomiei radicale şi care nu trec doar printr-o operaţie mutilantă d.p.d.v. fizic, ci

şi prin celelalte implicaţii de natură psihologică ale unei boli grave cum este cancerul.În acest sens există programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucreazăcu bolnavii care suferă de boli incurabile.

Dacă este să ne gândim că cineva apropiat tocmai a suferit o operaţietraumatizantă, am vrea să-l ajutăm să se adapteze noii înfăţişări a corpului său fără unstress în plus. Aceeaşi atitudine ar trebui să o avem şi din postura de asistentămedicală căreia îi pasă de pacientul său. De aceea familiarizarea cu rezultatele

10



cercetării ştiinţifice în numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibilăo asistenţă medicală de sănătate adecvată şi de calitate.

Dezvoltarea personalăStudiile de cercetare privesc în egală măsură atât pacienţii cât şi asistentele

medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din sălile operatorii.,,cunoaşterea este putere” spune o zicală veche. Familiarizarea cu rezultatele

cercetării duce la lărgirea cunoaşterii şi la suportul necesar pentru o îngrijire medicalămai bună, posibilităţi mai mari în creşterea calităţii vieţii bolnavilor şi evitareacomplicaţiilor ce duc la suferinţă şi pierderi financiare.

Secretul constă în a şti cum să se folosească rezultatele cercertării şi cum să seaplice în practica medicală, construindu-se astfel o punte între teorie şi practică.

Rolul cercetării pentru toate nurseleToate nursele au rol în CN.

Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire

comunitara, nursele au 3 roluri majore:1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si

nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toatecadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse

pentru asistenta comunitara.2. De lider - implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare

exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poatefi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catrenursa

3. De cercetare

- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nudoar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing. Nursele practiciene pot avea contribuţii semnificative în procesul cercetării,

prin apropierea de pacienţi, ele facilitează sau ajută CN şi pot participa la diferite proiecte de cercetare, care se derulează în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea, prin colectarea datelor.

Un număr din ce în ce mai mare de cercetători în nursing cu experienţălucrează în echipe multidisciplinare şi elaborează programe de cercetare pe o perioadămai lungă, cu teme diferite, ca de ex. sănătatea femeii, calitatea vieţii, managementul

durerii, ş. a.Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite atât de personalul de

îngrijire cât şi celelalte categorii de furnizori de îngrijiri de sănătate, pt a îmbunătăţii practica clinică, pt a sprijinii educaţia în nursing şi pt a informa pe cei ce se ocupă de planificarea serviciilor şi politicilor de sănătate.Istoric

11



Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire a pacientului; nu existau tehnici standard, de baza.

Nursingul a evoluat constant în perioada cuprinsă între realizările lui Florence Nightingale şi achiziţiile câştigate de după cel de-al Doilea Război Mondial.

In 1873Florence Nightingale

a dezvoltat un model de scoala independentade nursing unde se punea accentul pe tehnicile critice, atentie la nevoile individualeale pacientului si respectarea drepturilor pacientului.

CN a început cu FN, ea fiind considerată prima teoreticiană în nursing. Primaepocă privind aplicarea principiilor de calitate în sănătate a început în 1863, când FN afost preocupată de calitatea îngrijirilor din spitale. Primele evaluări ale îngrijirii

bolnavilor au fost făcute încă din 1890, de când FN îşi folosea notele şi observaţiileasupra pacienţilor pentru a stabili nivelul îngrijirilor acordate şi pentru ameliorareaacelor părţi de îngrijiri pe care le considera sub standardele dorite.

FN a învăţat limba italiană, latină, greacă, istoria şi matematica, a scris

mnumeroase cărţi şi rapoarte. Studiile ei au furnizat date care au dus la reforme înspitale.

Numită şi ,,doamna cu lampa” a îngrijit cu afecţiune şi dăruire soldaţii petoată durata războiului din Crimeea.

FN a colectat date păstrându-le într-un registru, în urma observaţiilor făcute acrescut calitatea îngrijirilor în spitalele militare.

FN a calculat rata mortalităţii şi a arătat cum prin aplicarea unor măsuri deigienă a scăzut rata mortalităţii. Ea a încercat reprezentarea grafică a unor situaţii la unmoment dat din activitatea medicală. Ea a fost inovatoare în colectarea, calcularea,

interpretarea şi prezentarea grafică a statisticilor descriptive.FN a demonstrat că prin furnizarea statisticilor s-a deschis o cale spreanumite îmbunătăţiri în practica medicală şi chirurgicală. Ea a devenit membru alSocietăţii Regale de Statistică în 1858 şi membru onorific al Asociaţiei Americane deStatistică în 1874.

Dr. Elizabeth Carnegie a fost un distins educator şi autor a numeroaselucrări despre nursing, care pe lângă cercetare în acest domeniu a avut de doborât şi

bariere rasiste fiind promotoarea îngrijirilor de sănătate indiferent de culoarea pielii. Afost preşedinta Academiei Americane de Nursing, primind numeroase titluriacademice, fiind decan al şcolii de nursing din Florida.

Dupa al doilea razboi Mondial tehnologia din ce in ce mai avansata necesitametode de ingrijire specializata in spitale si nurse mai experimentate.

Dezvoltarea unitatilor de terapie intensiva si terapie coronara in timpul anilor 1950 a necesitat tehnici de nursing specializat si nurse cu studii mai avansate.

Cresterea interesului cu privire la promovarea starii de sanatate si prevenireaimbolnavirilor din anii 1960 impreuna cu scaderea numarului de medici din mediulrural a determinat cresterea rolului nurselor.

12



Indiferent de rolul profesional sau practic al nursei, aceasta trebuie saacorde asistenta de ingrijire avand in vedere si identitatea culturala a pacientului.Schimbarile demografice din America aduc cu ele o serie de nevoi individuale cu

privire la nursing. Nursele trebuie sa fie deschise si sa cunoasca aspectele necesarecorespunzatoare identitatii culturale a pacientilor

În 1959 în USA a fost înfiinţată prima organizaţie care se ocupă de cercetareaîn nursing.

Un beneficiu a fost realizat prin acceptarea nurselor la Programele Deschiseale Universităţilor privind cercetarea.

Elevii şi studenţii trebuie să înveţe să formuleze întrebarea de cercetareştiinţifică nursingului, să aplice metodele de cercetare pentru aspectele particulare alemeseriei lor, să ştie să citească un studiu de cercetare şi chiar să realizeze o dizertaţieîn acest sens.

Colaborarea Cochrane este o organizaţie non profit înfiinţată în 1993, care

produce şi diseminează analize sistematice ale intervenţiilor îngrijirilor de sănătate. Reţeaua de Cercetare a ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) a fost

înfiinţată în 1999. Nursele afiliate promovează cercetarea în nursing pentruîmbunătăţirea calităţii practicii nursing.

Teoriile nursing sunt utilizate să descrie, dezvolte, disemineze şi să utilizezecunoştinţele prezente în nursing. Teoriile nursing furnizează o reţea cadru pentrunurse ca să sistematizeze acţiunile lor nursing: ce să întrebe, ce să observe, ce săcentreze, ce să gândească despre... Ele ajută să descrie, să explice, să prevadă şi să

prescrie.Teoria descriptivă

– identifică scopurile şi observaţiile şi descrie ce elementeexistă în acea disciplină.Teoria explicativă – identifică caracteristicile şi componentele legate una de

alta şi răspunde pentru cum funcţionează disciplina.Teoriile predictive – prevăd relaţiile dintre componentele unui fenomen şi

prevăd în ce condiţii se va produce acesta.Teoriile prescriptive se adresează nursingului terapeutic şi consecinţelor

intervenţiilor.Profesia nursing recunoaşte 4 nivele ale teoriei incluzând: metateoria, marea

teorie, teoria de mijloc şi teoria practică.

Metateoria – cel mai înalt nivel al teoriei, prezintă cele mai globale perspective ale disciplinei nursing prin identificarea şi evaluarea critică afenomenelor în căi unice. O metateorie adevărată în nursing va apărea ca osuperstructură cu multiple aplicaţii practice şi oportunităţi extinse pt cercetători.

Al doilea nivel al teoriei nursing Marea Teorie întăreşte punctul de vedereglobal cu abordarea perspectivei practicii nursing şi cu o perspectivă nursing distinctăa fenomenelor nursing.

13



Teoria de mijloc se concentrează pe concepte de interes pentru nurse şicuprind: durerea, empatia, supărarea, stima de sine, confortul, demnitatea, speranţa şicalitatea vieţii.

Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescripţiile saumodalităţile pt practică.

1. Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt:a. Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile determinate

de stimulii mediului intern si extern. b. Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in necesarul de

autoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate.c. Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii in patru

moduri –fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta relationala.d. Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de stress in

aria fiziologica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare.

e. King-Nursele schimba informatiile cu clientii, acestia fiind sistemedeschise, pentru a-si indeplini scopurile propuse.

f. Rogers-Nursele promoveaza o interactiune armonioasa intre persoana simediul inconjurator pentru maximizarea starii de sanatate; ambele sunt campuri deenergie tetradimensionale.

Promovarea sanatatii

"Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor orientatespre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei".

· 1952 Winslow

"Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorariisanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuniconcertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta sociala,invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in scopuldiagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin punerea inaplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al colectivitatii unnivel de viata compatibil cu mentinerea sanatatii, obiectivul final fiind de a permitefiecarui individ sa se bucure de dreptul sau înnăscut la sănătate şi longevitate."

14



Principii ale promovarii sanatatii:

• lucreaza cu oamenii si nu impotriva lor;• este un proces care se desfasoara in cadrul comunitatii locale;• se adreseaza cauzelor subiacente sanatatii mai degraba decat celor imediate;• se adreseaza atat individului cat si mediului inconjurator;• subliniaza dimensiunile pozitive ale sanatatii;• cuprinde si ar trebui sa implice toate sectoarele societatii, ar trebui sa faca apel

la participarea tuturor;• implica intraga populatie in contextul vietii sale cotidiene; elementul central il

reprezinta participarea efectiva a publicului la definirea problemelor, luareadeciziilor si desfasurarea activitatilor care vizeaza schimbarea si ameliorareadeterminantilor sanatatii. Astfel, promovarea sanatatii necesita colaborareastransa intre toate sectoarele sociale in vederea crearii unui mediu favorabil

sanatatii;• vizeaza crearea unui mod de "a sti cum sa traiesti" si dezvoltarea capacitatii

indivizilor de a influenta factorii determinanti ai sanatatii precum si modificareamediului pentru a intari factorii care favorizeaza un stil de viata sanatos sieliminarea celor daunatori facilitand "alegerile sanatoase".

•

IMUNIZAREA – PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR PRIN VACCINARECe sunt imunizarile?

Imunizarile, numite si vaccinari, protejeaza copiii si adultii de anumite boli.Imunizarea consta in administrarea unui vaccin care contine fragmente din germenelemicrobian implicat (tulpini bacteriene sau virale) sau cantitati mici atenuate aleacestuia. Vaccinul stimuleaza sistemul imun al persoanei sa produca anticorpi, care

pot ulterior sa recunoasca si sa distruga germenele patogen in momentul expunerii.Uneori, imunizarea nu protejeaza complet impotriva aparitiei bolii, dar ii reducesemnificativ gravitatea. Imunizarile se administreaza de obicei injectabil. Anumitevaccinuri se administreaza in doza unica, altele necesita mai multe doze repetate intimp.

RATIA CALORICA Sl ALIMENTATIA RATIONALA

Asigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de carerespiratia, activitatea inimii, a creierului, ficatului, excretiei, activitatea musculara,cresterea si reproducerea nu ar fi posibile.

15

http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.html

http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/vaccin_5027.html

http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/imun_3436.html

http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.html

http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/vaccin_5027.html

http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/imun_3436.html



Energia organismului uman este asigurata prin metabolizarea (arderea)substantelor calorigene (monozaharide, acizi grasi si aminoacizi). Producerea deenergie se realizeaza in special pe seama glucidelor si lipidelor, proteinele avand roldeosebit in crestere si reproducere. Excesul alimentar si sedentarismul creeaza

premizele obezitatii. Cand nevoile energetice nu sunt acoperite prin aport alimentar,timp indelungat, apare denutritia (slabirea). Pentru mentinerea functiilor sale vitale,organismul are nevoie de o cantitate de energie calorica minima. Acesta estemetabolismul bazai , care se defineste astfel: energia necesara unui individ aflat instare de veghe, in repaus fizic si psihic, de cel putin 12 ore dupa ultima masa si la cel

putin 24 de ore dupa ingestie de proteine, in conditii de neutralitate termica, adica la otemperatura a mediului ambiant de 20-21°.

Deci chiar in repaus complet are loc o cheltuiala minima de energie, unconsum de alimente necesar functionarii inimii, plamanilor, circulatiei etc. Nevoileenergetice bazale sunt mai crescute la copil si scad cu varsta. Pentru cheltuielile

energetice suplimentare (in special efortul), organismul necesita un suplimentenergetic.

Raportate la kg corp/greutate ideala, nevoile calorice in raport cu muncadepusa sunt:- repaus la pat 20-25 calorii/kg corp/zi;- munca usoara 30-35 calorii/kg corp/zi;- activitate fizica moderata 35-45 calorii;- munca fizica intensa si prelungita 40-45 calorii;- munca foarte grea 50-60 calorii si chiar mai mult.

Alti autori calculeaza surplusuri de calorii in functie de diferitele activitati astfel:- pentru viata sedentara 8-900 calorii peste metabolismul bazal;- pentru activitate fizica usoara 900-1400 calorii in plus;- pentru activitatea moderata 1400-1800 calorii in plus;- pentru munca grea 1800-4500 calorii in plus.

Alimentele din grupele alimentare prezentate se pot consuma fie ca atare,fie dupa preparare culinara. Prin gruparea in diferite moduri a preparatelor culinare lao masa, se obtine ansamblul de preparate culinare numite meniu.

Meniul rational trebuie sa asigure o varietate larga de preparate, precumsi un mod de prezentare stimulant, sa realizeze o concordanta deplina intre aport si

nevoi, sa fie echilibrat, adica sa cuprinda alimente din toate grupele (factori energetici, plastici, saruri minerale, vitamine). Aceasta reprezinta de fapt ratia calorica

alimentara , deci cantitatea de alimente care sa satisfaca cantitativ si calitativ toatenevoile nutritive ale organismului, in raport cu munca, sexul, varsta, diferitele starifiziologice (alaptare, graviditate, crestere), clima, pe o perioada de obicei de 24 de ore.

16



Proportia substantelor nutritive intr-o ratie calorica echilibrata, trebuie safie pentru adultul sanatos, in ce priveste proteinele 13% in medie, pentru lipide 30% inmedie si pentru glucide 60% in medie.

Un organism adult sanatos, conform conditiilor de efort mediu, arenevoie zilnic de o alimentatie cu o valoare calorica de aproximativ 3000 calorii.Printr-o regula de trei simpla, cunoscand necesarul de principii nutritive si procentul,

putem afla usor cate calorii din cele 3000 revin fiecarui principiu alimentar.- proteine: 3000 calorii x 15 : 100 = 450 calorii- lipide: 3000 calorii x 25 : 100 = 750 calorii- glucide: 3000 calorii x 60 : 100 = 1800 calorii.

Cunoscand aproximativ la cate grame din fiecare substanta nutritivaavem dreptul, in cadrul ratiei calorice zilnice, luam lista de alimente necesare unei

persoane, in medie pe zi, pe care o vom calcula conform tabelelor cu compozitiaalimentelor (vezi tabelul alaturat). Aceasta lista trebuie sa cuprinda alimentele din

toate grupele principale (proteine, lipide, glucide) in proportiile indicate si in cadrulunui numar global de aproximativ 3000 calorii (in cazul tabelului alaturat 2900).Aceasta lista cuprinde alimente ce se pot procura in sezonul de iarna. Cu atat maimult, proportiile indicate pot fi respectate in sezonul legumelor si fructelor proaspete.Tabelul care urmeaza, ofera posibilitatea compararii procentului fiecarei grupe dealimente, fata de numarul global de 2900 calorii din lista de alimente, cu procentulindicat de proportiile alimentatiei rationale.

Dupa cateva saptamani de practica se va putea respecta ratia calorica, fara a se mai

apela la calcule, insusindu-se posibilitatea de a stabili „din ochi" alimentele sicantitatile respective.in ceea ce priveste numarul de mese pe zi se recomanda 5-6. in general ratia caloricase repartizeaza astfel: 15-20% la micul dejun, 5-10% la gustarea de la ora 11,35 -45%la masa de pranz si restul dupa amiaza si seara. Masa de seara se va lua cu cel putindoua ore inainte de culcare, pentru ca digestia sa desfasoare in conditii bune si sa nuimpiedice odihna de noapte.

Nevoia de vitamine este asigurata prin alimentele de origine animala, catsi prin cele de origine vegetala. Astfel vitamina A 5000 U.i, 1,5 mg (peste, unt,lactate, soteuri de morcovi, patrunjel, ardei), vitamina D 400 U.i, (ulei din unele specii

de peste, lactate, galbenus de ou), vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de cereale, ou,ficat, lapte, ulei de floarea-soarelui si paine intermediara), vitamina K 0,5 mg/zi(legume verzi), vitamina B, 1,5 mg/zi, vitamina B2 2 -2,5 mg/zi, vitamina B6 2 mg/ zi,vitamina C 50-150 mg/zi, vitamina PP 15-26 mg/zi.

Vitaminele din complexul B se gasesc atat in alimentele de originevegetala cat si in unele de origine animala. Vitamina C se obtine prin consumul defructe si legume verzi.

17



Fructele si legumele verzi, carnea, ouale si laptele sunt importante sursede vitamine si saruri minerale, deci sunt indispensabile in alimentatia zilnica. Catevaexemple mai semnificative, produse de lipsa acestor substante: lipsa de fier provoacaanemia feripriva, cea de iod mareste glanda tiroida (gusa), lipsa de sodiu provoacaoboseala musculara si depresie neuropsihica, de vitamina A - boli de ochi, de vitaminaC - scorbutul, iar lipsa de vitamina D - rahitismul.

Nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O mare parte este adusa cu alimentele, cealalta este ingerata ca atare sau sub forma de bauturisi numai o mica parte (cea. 300 ml) rezulta din arderile metabolice ce au loc inorganism. intre aportul si eliminarea apei trebuie sa existe un echilibru. in sfarsitalimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre (celuloza),necomestibile.

Prezentam mai jos cateva alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol protector,

indicate atat in alimentatia omului sanatos cat si a celui bolnav. Acestea sunt foarteutile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci batraneti.

- Drojdia de bere contine 50% proteine foarte digestibile, ocantitate exceptional de mare de gluteion (o proteina sulfurata cu importanta inoxidoreducere si in rezistenta la infectii), 14 minerale esentiale, 17 vitamine (grupa Bin totalitate) si mult ergosterol (provitamina D). Se administreaza in doze de olingurita pe zi la copii si 1-2 la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in supa,iaurt, soteuri de legume etc. Compenseaza carentele in factori nutritivi si contribuie lamai buna utilizare a glucidelor. Este indicata la denutriti diabetici (previne instalarea

polinevritelor) si la sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura eliminarea toxinelor dinorganism). Are si un rol protector pentru ficat. Drojdia de bere obisnuita, prinTratamentul cu soda caustica, carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se intamplain industrie, pierde 70% din vitamine. De aceea se indica consumarea drojdiei de berecultivata pe cereale.

- Germenele de grau contine produse fosfatice, multe saruriminerale (fier, magneziu etc.) proteine complete care contin toti aminoacizii esentialietc. Este o sursa naturala importanta de fier, magneziu, proteine, vitamine B si E.Vitamina C este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti, anemii,sarcina, lactatie. Favorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu are insa

suficient calciu. Este contraindicat in hipertensiunea arteriala. La copii seadministreaza 1-4 lingurite pe zi, dupa varsta, iar la adulti 2-3 lingurite la mese. Se

prepara punand graunte de grau intr-o farfurie si se acopera cu apa. Dupa 24 de orevara si 36 iarna, bobul se umfla. Se spala si se umezesc boabele in urmatoarele catevazile. Se mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin eficace decatdrojdia de bere.

18



- Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine proteine,zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni,enzime, factori de crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea persoanelor deprimate, favorizeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea

precoce si reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. Seadministreaza diluat in apa, lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o jumatate pana la olingurita de cafea. Se indica mai ales persoanelor dupa 60 de ani. Este usor laxativ. Semareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie, tulburari de crestere.

- Patrunjelul este un condiment foarte bogat in principiinutritive. 100 g patrunjel contin 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mgcalciu, 19 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism,tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viatasi intarzie senescenta. Se consuma ca atare sau sub forma de suc.

- Iaurtul contine vitamina B, saruri de calciu si proteine.

Datorita acidului lactic si bacteriilor pe care le contine, protejeaza flora intestinala atatde utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul estedemineralizant, prin acidul lactic continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de iaurtzilnic si apoi pauza 5-6 zile.FUMATUL

Despre efectele nicotinei asupra sanatatii se poate vorbi la nesfarsit.Seproduc tulburari respiratorii, cancer la plaman, sporeste riscul ataculuide cord, seingalbenesc pielea, dintii, degetele si se imbatranesteprematur.La ce ne expunem dacă fumăm?

fumatul este o cauză importantă a bolilor pulmonare cronice obstructive,tusea cronică, expectoraţia şi insuficienţa respiratorie fiind frecvent întîlnite lafumători; consumul ţigărilor a fost asociat, de asemenea, cu o incidenţă crescută ainfecţiilor respiratorii şi deceselor cauzate de pneumonie şi gripa

este o cauză majoră a bolii coronariene, contribuind atît la apariţiaaterosclerozei coronariene, cît şi la evenimentele acute coronariene ischemice (infarctmiocardic), trombotice şi aritmice; agravează ischemia periferică, poate afecta grefelede by-pass periferic şi este o cauză importantă a bolilor cerebrovasculare

fumatul este responsabil în proporţie de 85-90% de apariţia cancerului

bronho-pulmonar; important factor de risc şi pentru alte tipuri de cancere: cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, pancreas, vezică urinară, rinichi, stomac, col uterin.

este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei lafemei, apariţia prematură a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a disfuncţiilor sexuale la bărbaţi, scăderea imunităţii în general

19

http://www.medicas.ro/sanatatea-pe-larg/raceala-sau-gripa/

http://www.medicas.ro/sanatatea-pe-larg/raceala-sau-gripa/



fumatul în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului, acesta cîntărind mai puţindecît un nou-născut al unei mame nefumătoare; creşte riscul de avort spontan şi dedeces al fătuluialte efecte: gingivite, apariţia cariilor, voce răguşită, îngălbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor Fumatul pasiv – ştiţi ce consecinţe are?

Fumatul pasiv reprezintă inhalarea fumului de ţigară de către nefumători,într-un mediu în care se fumează şi este la fel de dăunător pentru sănătate ca şifumatul propriu-zis. Efectele fumatului pasiv pot fi senzaţia de greaţă, cefaleea, tusea,iritaţia ochilor, exacerbări la pacienţii astmatici, creşterea riscului de cancer pulmonar,a riscului de boli cardiace şi accidente vasculare cerebrale.

Ce este sedentarismul?Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice.

Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adultesunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nurealizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il prezentam aredarul de a dezvalui realitatea.Asadar, suntem sedentari daca:

nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber,nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile.

nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple:genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc.

nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora -o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii.

majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei,rigiditatii articulare, celulitei.

suntem obezi sau ne confruntam cu o supraponderalitate accentuata.

suntem incapabili sa facem eforturi de intensitate medie, cum ar fi 1 kilometrude alergare fara oprire sau o ora de mers pe jos in pas alert (7 kilometri pe ora), fara sane pierdem suflul si fara sa acuzam o oboseala intensa.

20

http://www.medicas.ro/tag/cancer/

http://www.medicas.ro/tag/cancer/



70-80 % din timpul liber il petrecem la televizor, in fata calculatorului, mergandla cumparaturi, plimbandu-ne cu masina sau mancand.

Daca v-ati regasit in lista de semne clare ale sedentarismului, atunciurmariti, pentru a vedea care sunt consecintele nefaste ale acestui mod de viata.

Bolile fizice produse si agravate de sedentarism

In lumina acestor date, sedentarismul este una dintre cele mai periculoasemaladii. De ce? Pentru ca dupa o perioada lunga de timp in care nu apare nici unsimptom dureros, dintr-o data ne confruntam cu un noian de probleme de sanatate,destul de greu de rezolvat. Iata lista bolilor care au drept cauza lipsa miscarii fizice:

Bolile articulare - mai ales atunci cand apar la varste sub 50 de ani, suntsemnul clar al sedentarismului. Lipsa exercitiilor fizice, mai ales a celor care implicadezvoltarea mobilitatii, duce rapid la rigidizarea articulatiilor, favorizeaza degenerareatesuturilor din compozitia cartilajelor, precum si aparitia proceselor inflamatoare.

Afectiunile coloanei vertebrale - au cunoscut o adevarata explozie in ultimii30 de ani. Totul porneste de la pozitiile gresite pe care le avem atunci cand stam in

picioare sau pe scaun si, mai ales, de la insuficienta dezvoltare si antrenare amusculaturii spatelui si a celei abdominale. In aceste conditii, intreaga greutate atrunchiului, nesustinuta de muschi, se lasa direct pe vertebre, producand tasari,

deformari ale coloanei, insotite de dureri puternice si, treptat, de un grad mai mic saumai mare de invaliditate. Bolile cardiace - apar pe fondul excesului de colesterol din sange, a greutatii

corporale marite, a receptivitatii sporite la stres, a insuficientei oxigenari a tesuturilor.Cu alte cuvinte, exact problemele care pot fi cu usurinta combatute de o viata activa,cu multa miscare in aer liber. Atentie! Afectiunile cardio-vasculare constituie, in

prezent, cauza numarul unu de mortalitate la nivel mondial. Obezitatea si ingrasarea - contrar a ceea ce se crede in prezent, problemele de

greutate care afecteaza aproape jumatate dintre europeni nu sunt doar o problema dedieta. In primul rand, obezitatea este o problema de stil de viata, apetitul alimentar excesiv nefiind o cauza in sine, ci o consecinta a unei atitudini gresite. Iar ideea cavom slabi si, mai ales, ca vom arata bine infometandu-ne si stand pasivi, este una dincele mai mari erori. O ora de exercitii fizice intense, dar facute intr-un ritm firesc, ardcaloriile a doua mese imbelsugate si, extrem de important, transforma adipozitatileatat de inestetice in masa musculara. Mai mult, o viata activa si echilibrata impiedicaaparitia tensiunilor psihice care conduc la marirea patologica a apetitului alimentar,

21



ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a ne mai chinui curegimuri si medicamente.

Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut adipos in

organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de pancreassi, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din sange numai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta modalitateeficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut adipos.

Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba de oinflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum spuneam- apare si prolifereaza in absenta efortului fizic.

Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50% dincazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca inconditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important inreproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si,in consecinta, apare sterilitatea.

Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a sistemuluiimunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in spatii inchisesi cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit cu natura si decea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din organism scadedramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele imunocompetente

pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar daca sunt in numar suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere de microbi chiar

banali, imbolnavindu-se tot mai des. Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti

infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de carevorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor lacapacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritateaoamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanandneutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si atunci cand esteutilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatiinoastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit panaacum.

Hemoroizii si varicele - Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur lahemoroizi si varice, aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand existamacar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiilestatice indelungate si constipatia. Eliminarea acestor trei cauze duce, in timp, laameliorarea sigura, daca nu chiar la eliminarea completa a acestor probleme si, celmai important, impiedica proliferarea lor.

22



Tulburarile digestive - multe probleme cum sunt constipatia (in special ceaatona), digestia dificila, balonarea, dispepsia, dischinezia biliara sau chiar anumiteforme de gastrita au ca si cauza principala... lenevirea organismului, care nu este pussistematic sa faca o activitate fizica sustinuta. Intreg sistemul nostru digestiv a fost

proiectat de natura sa functioneze optim atunci cand facem efort fizic si suntem activi.In schimb, atunci cand avem o viata sedentara, toate procesele digestive, inclusiv celede eliminare, sunt inhibate in mod natural. De aici apar si problemele de sanatate susmentionate, pentru ca pe de o parte, noi ne alimentam normal, iar pe de alta parte,modul nostru de viata transmite sistemului digestiv mesaje de inactivare, ceea cecreeaza tulburari in lant.

Lista afectiunilor si tulburarilor organice produse de sedentarism este atatde mare, incat efectiv nu avem spatiu sa le enumeram pe toate. In principiu aproapetoate bolile care au proliferat exploziv in lumea moderna, de la tulburarile de

asimilatie a calciului la alergie, de la migrena la anumite disfunctii endocrine, au -daca nu ca principala cauza - atunci macar ca si componenta importanta acest stil deviata inactiv. Ceea ce este, insa, cu adevarat tulburator, e faptul ca cele mai neplacuteconsecinte nu sunt resimtite la nivel organic, ci la nivel psihologic.

Si psihicul, ca sa nu o ia razna, are nevoie de miscare

Marea problema pe care o ridica sedentarismul apare din faptul ca el nu edoar o stare de spirit de moment, ci se constituie intr-un adevarat stil, extrem denesanatos, de a trai. Ne multumim in timpul nostru liber cu privitul la televizor, cu

treburile casnice, cu cate un mers la cumparaturi, cu diferitele modalitati de agrement prin intermediul computerului, in cazurile fericite cu intalnirile cu cei din anturajulnostru, cu cititul unei carti sau cu o plimbare.

Vacantele, in cazul in care nu sunt un nou prilej de munca, sunt foarte rar gandite prin prisma mentinerii sanatatii si a tonusului interior.

In concediu, a inceput sa conteze tot mai mult unde mergem, fata de ceeace efectiv facem pentru a ne simti bine. Contactul nemijlocit cu natura a fost gradatinlocuit de excursiile cu masina, de mersul la un gratar, de plimbari tot mai rare.Exista si o mentalitate paguboasa conform careia, odata trecuti de varsta adolescentei,sportul devine o "joaca" deplasata. La varsta a doua si a treia, pentru multi, exercitiul

fizic este de neconceput, existand bariere psihologice tari ca piatra impotriva sa.Ca atare, plamanii nostri ajung sa inspire tot mai putin aer, sistemul

muscular se atrofiaza, toata energia din alimente este bine economisita de organism,ea fiind utilizata doar pentru procesele fiziologice vitale. Rezulta, in consecinta, unimens surplus de energie, nu doar fizica, ci si psihica, pe care nu stim cum sa ogestionam. Aceasta din urma, adica energia psihica in exces, se constituie - nu rareori- in factor destabilizator al echilibrului nostru interior. Iar tulburarile pe care le vom

23



enumera in continuare apar, s-a demonstrat statistic, mai ales la cei care au un stil deviata sedentar - o dovada clara ca energia economisita fara voie si necanalizataconstructiv devine o sursa de suferinta.

Tulburari psiho-emotionale generate de sedentarism - Depresia

- se agraveaza in coplesitoarea majoritate a cazurilor atunci cand, pentru o perioada detimp, ne reducem foarte mult activitatea fizica si contactul cu natura. In schimb,depresiile se vindeca adesea spontan si fara medicamente atunci cand, gradat, reusimsa ne redeschidem fata de o viata activa, care sa ne mobilizeze energiile launtrice, iar cand facem efort fizic in mod regulat, acesta este un inamic demonstrat al starilor detristete, pesimism si astenie psihica.

Anxietatea - de cele mai multe ori "ataca" atunci cand nu avemsupape pentru descarcarea tensiunilor interioare, care incep sa se acumuleze. Or,exercitiile fizice si directionarea energiei launtrice prin intermediul lor sunt unexceptional mijloc de reducere a tensiunilor psihice. Un mijloc la care, din pacate,

prea putini anxiosi apeleaza in prezent. Mai mult, s-a constatat ca cei care adopta oviata activa isi dezvolta gradat vointa si increderea in ei insisi. Aceste doua calitati

psihice sunt cele mai puternice antidoturi impotriva fricii si fobiilor de tot felul. Insomnia - un raport elaborat de "Centrul American pentru

Cercetari Psihiatrice" in 2002 arata ca mai mult de 75% din persoanele care acuzatulburari de somn au un trai sedentar. Mai mult, studiile facute pe grupe de pacienti auaratat ca persoanele care incep sa faca sport de trei ori pe saptamana au o rata deameliorare a somnului la fel de mare ca si cei care recurg la cele mai noi somnifere desinteza. Aceasta imbunatatire a somnului prin renuntarea la sedentarism prezinta insa

avantajul ca nu are efectele adverse si nu are fragilitatea rezultatelor terapeuticespecifice celor care recurg la medicamente. Starile de iritabilitate nervoasa - sunt in opinia multor cercetatori

expresia unor energii psihice refulate, care scapa controlului mintii constiente.Consumarea acestei energii psihice prin intermediul efortului fizic sistematic nurezolva complet aceasta problema, insa o atenueaza in foarte mare masura, fiind faradoar si poate cel mai bun calmant cunoscut.

Tulburarile de dinamica sexuala - au cel mai adesea fie cauzestrict psihologice, fie o combinatie de cauze organice si psihologice. Sedentarismul, s-a observat, duce la o dezvoltare a unei exagerate sensibilitati psiho-afective, care sereflecta foarte adesea in domeniul atat de delicat al sexualitatii. Cu alte cuvinte,sedentarii sunt mult mai susceptibili sa capete complexe de inferioritate, sa dezvoltefrustrari, sa se confrunte cu stari de hiperexcitabilitate sau cu opusul lor, decatcelelalte persoane. De aici si pana la aparitia unor tulburari de dinamica sexuala, numai este decat un pas.

Planificarea examinarilor periodice

24



I. În cadrul planificării examinărilor periodice se numără examinareaperiodică a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, ce urmează să fie supuşiexamenului medical de bilanţ al stării de sănătate.

Se examineaza elevii si studentii care vor fi supusi imunizarilor

profilactice pentru stabilirea eventualelor contraindicatii medicale temporare sisupravegheaza efectuarea vaccinarilor si aparitia reactiilor adverse postimunizare Efectueaza triajul epidemiologic după vacanţa şcolară sau ori de

câte ori este nevoie. Verifică efectuarea periodica a examinarilor medicale stabilite prin

reglementari ale Ministerului Sanatatii Publice.II. PN Evaluarea starii de sanatate a populatiei –

Obiective:a) evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi a factorilor de risc, în vederea

păstrării şi promovării sănătăţii, precum şi a prevenirii îmbolnăvirilor şi complicaţiilor

acestora; b) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin creşterea accesului

populaţiei la servicii de asistenţă medicală preventivă şi creşterea speranţei de viaţă,ş.a.Scop :a) cunoaşterea ponderii în populaţie a factorilor determinanţi pentru bolile cu

impact major asupra stării de sănătate a acesteia, diagnosticarea precoce şimonitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature;

b) îmbunătaţirea stării de sănătate a populaţiei prin prevenirea, controlul şi

monitorizarea bolilor cu impact major asupra sănătăţii;c) îmbunătăţirea calităţii vieţii şi prelungirea duratei medii de viaţă pentrualinierea la standardele Uniunii Europene;

d) îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate a întregii populaţii a României.

III. Planificarea controlului medical la angajare ca şi cel periodic urmăreşte ca starea de sănătate a fiecărui angajat să permită exercitarea meserieirespective.

Controlul constă într-un examen medical de bilanţ al stării de sănătate prin care, prin comparare cu examenele anterioare, se apreciază dinamica stării desănătate. Compararea stării de sănătate cu condiţiile de muncă, permite luarea deciziei

privind posibilitatea sau imposibilitatea continuării muncii anterioare, în ultimul cazaplicându-semăsuri pe linie profesională, dublate uneori şi de măsuri medicale şisociale.

Examenele la angajare sau periodice se efectuează de către angajaţi şidiferă în funcţie de specificul unităţii, de ex. pentru sectorul sanitar analizele

periodice, în special pentru departamentul de alimentaţie a sugarului sunt: ex. clinic

25



şi/sau r-scopie pulmonară, ex. coproparazitologic. De asemenea se recoltează periodicacestor angajaţi, probe de pe tegumente, pentru a urmării eventuala stare de portaj aacestora.

Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentaţie care afectează maiales femeile tinere. Boala se caracterizează prin reducerea greutăţii corpului cu cel

puţin 15% faţă de cea ideală şi prin teama persistentă de îngrăşare.Afecţiunea debutează de obicei între 15-25 de ani.Cauze

Cauzele anorexiei nu sunt pe deplin cunoscute, fiind incriminaţi maimulţi factori favorizanţi care pot conduce independent sau împreună la apariţia bolii.Printre aceştia se numără factorii:

- biologici,- sociali,- familiali şi

- psihologici.De asemenea, a fost demonstrată implicarea factorilor genetici,

persoanele care au un membru al familiei anorexic prezentând un risc crescut de adezvolta boala. Pubertatea, căsătoria, problemele familiale, divorţul sau schimbarealocului de muncă pot declanşa apariţia anorexiei.

Există două tipuri majore de pacienţi cu anorexie nervoasă:- tipul restrictiv , persoana reduce drastic aportul alimentar, şi- tipul bulimic . În acest caz, persoana consumă o cantitate

mare de alimente, după care îşi provoacă vărsături sau abuzează de

laxative.Din cauza alimentaţiei restrictive, bolnavul se privează de nutrienţiiabsolut necesari pentru buna funcţionare a organismului. Metabolismul unui anorexicdevine din ce în ce mai lent, ca măsură de adaptare faţă de scăderea greutăţii.

Scade temperatura corpului, apar hipotensiunea şi bradicardia (inima batemai rar decât în mod normal). Bolnavul de anorexie acuză căderea părului, devineconstipat şi prezintă osteopenie (reducerea densităţii oaselor). Lipsa de minerale şivitamine din organism determină creierul să nu mai funcţioneze la parametri normali,afectând capacitatea de a învăţa.Tratament

Principalul obiectiv al tratamentului anorexiei nervoase îl reprezintărefacerea greutăţii la minimum 90% din greutatea ideală pentru vârsta şi înălţimea

bolnavului.În cazurile severe se recomandă internarea în spital, formele uşoare ale bolii putând fitratate şi ambulator.

26



I Aportul caloric trebuie mărit treptat, pentru a se obţine o creştere îngreutate de una-două kilograme pe săptămână. De multe ori este necesarăsupravegherea meselor.

Se recomandă vizitele la psiholog, atât pentru a se forma o imagine desine echilibrată, cât şi pentru schimbarea obiceiurilor alimentare.

Aceasta urmăreşte în primă fază să structureze un program alimentar,axându-se pe numărul de mese şi nu pe calcularea caloriilor: scopul este acela de aeduca pacientele să mănânce sănătos şi să privească masa ca pe un ritual beneficalături de prieteni şi familie.

II. În cea de-a doua fază a programului se trece la o re-evaluare a vieţii, punându-se accent pe rezolvarea de probleme, altfel decât prin apelarea la diete din ceîn ce mai drastice. La fel de eficientă se dovedeşte şi terapia interpersonală, deoarece

pacientele se află de obicei la vârsta la care sunt extrem de interesate de relaţiileinterpersonale şi pot astfel compensa frustrările din domeniul siluetei şi alimentaţiei.De asemenea, în cazurile în care tulburările de alimentaţie apar pe fondul uneidepresii, psihologul poate prescrie antidepresive, la fel şi în cazurile mai grave - însăaceastă formă de tratament este negociată cu pacientul în timpul şedinţelor de

psihoterapie.

Pierderile de ţesut osos cauzate de osteopenie sunt reduse cu ajutorulcalciului şi vitaminei D. Instituirea cât mai devreme a tratamentului este foarteimportantă, şansele de vindecare fiind mult mai mari în acest caz.

Procesul de îngrijire (nursing) pentru pacienţii cu alterarea stimei desine, etc.

Pentru că succesul unui tratament este o colaborare fericită intre treielemente indisolubil legate si anume: un diagnostic corect, o terapie adecvata si un

pacient cooperant , este necesar ca pacientului sa nu-i fie ascuns nimic din suferintasa. Pacientul trebuie sa fie corect informat asupra starii sale de sanatate, asuprariscurilor, precum si asupra modului cel mai indicat de tratament, indiferent decredintele si de prejudecatile sale in domeniul medical.

Initierea dializei cronice reprezinta un moment extrem de stresant pentru

pacientul cu insuficienta renala cronica terminala. Probabil cel mai dificil aspect pecare bolnavul si familia acestuia trebuie sa-l inteleaga si sa-l accepte este că dializa nuvindeca boala renala. Prin dializa pacientul este mentinut in viată, insă funcţiilerinichiului nu pot fi substituite in totalitate.

Constientizarea acestui fapt dezorganizează viata bolnavului, acesta fiindobligat sa-si perceapă altfel corpul si sa-si reconsidere rolurile sale profesionale sifamiliale.

27



Pierderea rolurilor sociale, alterarea planurilor de viitor, nesiguranta,afectarea imaginii si a stimei de sine sunt doar cateva dintre realitatile la care

pacientul dializat trebuie sa se adapteze pentru a putea beneficia la maximum detratamentele recomandate de medicul specialist.

Stima de sine, increderea in sine, imaginea de sine…acesta este trio-ul ce are probabil cel mai mare impact asupra starii de bine a persoanei si a capacitatii acesteiade a se bucura de viata. De aceea stima de sine scazuta se afla adesea in miezul uneimari varietaţi de probleme psihologice. Stima de sine scazuta este prezentă îndepresie, anxietate (in special anxietate socială), tulburarile de alimentare, dependenţe,

probleme de relaţionare, dificultăţi în comunicare şi multe altele.Zilnic în unităţile sanitare şi/sau de îngrijire, confruntarea morţii face

parte din profesia de purtători ai halatului alb. Indiferent de prognostic mediculîncearcă să salveze viata bolnavului sau cel putin să o îmbunătăţească, să o uşureze

pentru o perioadă. Pe langă cunoştinţele de specialitate el are nevoie şi de abilităţi

speciale de întelegere a nevoilor emoţionale ale pacientului.E foarte greu ca medic sa accepti ca nu mai poti face nimic pentru un

pacient, sa accepti ideea ca va muri. Si totusi, chiar si in acest nedorit si nefericitmoment, se mai poate face ceva pentru bolnav. Poate fi ajutat sa accepte, sa pleceimpacat.

Iar asta se intampla atunci cand bolnavul are ocazia sa stie ce il asteaptasi poate sa-si incheie anumite lucruri, sa-si ia ramas bun de la rude si prieteni, sa lase oamintire.

Practic, ar trebui ca pacientii sa fie informati cu privire la starea lor, la

prognostic, la apropierea momentului mortii. E un mod de a le arata respectul siincrederea ca pot face fata situatiei si au dreptul sa-si organizeze ultima perioada avietii. Adesea, rudele incearca sa-i ascunda pacientului adevarul si cer si medicului safaca la fel. Cei din jur se tem ca pacientul va suferi prea mult. Desigur, relatiile suntafectate, dar asta poate avea si un rezultat pozitiv, atunci cand pacientul isi exprimaemotiile le permite si celorlalti sa o faca. Bolnavul se simte iubit, iar cei din jur potcomunica suferinta, pot pentru ultima data sa spuna anumite lucruri si nu sa le nege totrestul vietii lor.

In fata unui prognostic sumbru vor fi rude sau prieteni care se vor retragesi asta pentru ca au propriile dificultati in a face fata situatiei. Asta nu trebuie insa sa

impiedice medicul sa comunice pacientului starea in care se afla si sa incerce sacomunice cu el si despre moarte. S-ar putea ca medicul sa fie singura persoana careare curajul de a vorbi deschis despre acest subiect, dându-i astfel şi pacientului şansade a-şi exprima punctul de vedere, de a solicita anumite lucruri, de a-şi exprimaemoţiile, gândurile.

Prima sarcina a celui care lucreaza cu oameni aflati in stadii terminale ale bolii este sa stabileasca o relatie bazata pe respect si reciprocitate. Trebuie sa inteleaga

28



suferinta persoanei, semnificatia pe care ea o da, sa fie atent la ceea ce comunica.Empatia in acest caz poate insemna sa intelegi semnificatia personala acomportamentelor, emotiilor bolnavului. Sa afli ce crede, ce simte, ce-l preocupa.NEVOI FIZICE, EMOTIONALE, SPIRITUALE, SOCIALE

Fiecare om in timpul vietii trebuie sa functioneze in cel putin 3 domeniiimportante: munca, relatiile sociale (prietenii) si relatia intima (familia). La acestease adauga relatia cu sinele si domeniul spiritual. Functionarea in aceste sarcini nutrebuie anulata in momentul in care bolnavul este intr-o faza terminala. Iar personalulmedico-sanitar il poate incuraja sa functioneze. Desigur nu va mai putea indeplini caaltadata aceste sarcini, dar le poate adapta posibilitatilor sale de miscare, exprimare.

Cum spuneam se intampla uneori ca familia sa se blocheze in suferinta sisa nu mai poata oferi bolnavului suportul emotional. Medicul şi asistenta poate insa sacomunice mai mult cu el. Sa vada cum gandeste si ce anume il incurca. Sa-i identificecalitatile care-l pot ajuta sa faca fata sarcinilor descrise, sa identifice gandurile

negative si sa-l sprijine sa gaseasca noi solutii, posibilitati de a face fata provocariimortii.

Atitudinea personalului medico-sanitar fata de bolnav trebuie sa ramanaconstant incurajatoare, iar comunicarea nu trebuie sa lipseasca in nici un moment.Opinia generala este ca unul dintre ultimele simturi care se pierd este auzul, astfel

personalul (medicul, asistenta) trebuie sa se poarte mereu in preajma bolnavului ca sicum ar intelege tot, chiar daca nu da semne ca o face.

Riscurile consumului de droguri

Societatea condamnă cu vehemenţă pe consumatorii de droguri ilegaledar, manifestă o relativă toleranţă faţă de consumatorii de alcool şi tutun. În realitateînsă, şi fumatul şi consumul frecvent şi excesiv de alcool pot determina toleranţă şidependenţă ducând la afecţiuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plămânilor şisistemului nervos central.

Drogurile precum alcoolul, heroina şi tranchilizantele consumate regulat pot duce la modificarea reacţiilor biochimice normale din organism şi dacă nu secontinuă administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenţei (tremurături,transpiraţii, simptome asemănătoare gripei). În plus, din cauza faptului că sunt

depresoare, ele încetinesc reacţiile organismului şi produc o stare de somnolenţă,capacitatea de coordonare a mişcărilor este afectată iar persoana poate cădea şi se

poate accidenta cu uşurinţă.Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente

puternice, ducând la o descărcare de energie care poate fi fatală în cazul celor care au probleme cu tensiunea arterială.

29



Consumatorii de LSD suferă de halucinaţii şi pot fi extrem de tulburaţidupă administrare, capabili să comită acte periculoase, în special dacă erau anxioşisau foarte supăraţi înainte să ia drogul.Măsuri de prim ajutor

Măsurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoanele dinanturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive în salvarea vieţiiacestuia.

Dacă persoana este tensionată, panicată, în urma unui consum dehalucinogene, stimulente de tipul amfetaminelor, a ecstasy-ului sau a unor dozecrescute de cannabis, conduita de urgenţă pe care trebuie să o adoptaţi este:

• să înlăturaţi din jur privitorii curioşi şi să conduceţi persoana într-un loc ferit dezgomote şi lumini puternice;

• să calmaţi persoana vorbindu-i încet şi explicându-i că panica va trece pe

măsură ce drogul îşi va pierde din efect;• să o încurajaţi să respire adânc şi rar pentru a nu se sufoca în accesele de

panică;• să încercaţi să aflaţi ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de

la Salvare în caz că starea de sănătate se înrăutăţeşte brusc.Dacă persoana este foarte deshidratată sau încălzită în urma consumului deamfetamine sau ecstasy şi în urma de depunerii unui efort susţinut în timpul dansului,(în cazul în care consumul de droguri s-a realizat într-o discotecă sau la o petrecereîntr-un loc neaerisit), are dure de cap, ameţeli, vărsături, are o senzaţie bruscă de

oboseală şi transpiraţia este absentă:• se recomandă odihnirea în spaţii aerisite, consumul de sucuri de fructe şisnacks-uri sărate pentru reechilibrarea hidro-electolitică, consumul de lichidenealcoolice cam jumătate de litru pe oră pentru rehidratare.

Dacă persoana îşi pierde starea de conştienţă• primul lucru pe care trebuie să-l facă salvatorul este să se asigure că persoana

leşinată respiră normal în continuare iar dacă respiraţia nu este perceptibilă, să-i facă respiraţie gură la gură;

• în scop preventiv, pentru a nu-şi înghiţi limba sau dacă varsă, să nu se sufoce, persoana în stare de inconştienţă va fi poziţionată culcată pe-o parte cu

genunchiul uşor îndoit, cu capul întors spre lateral şi braţele flectate de-o parteşi de alta a capului;

• la sosirea ambulanţei se vor oferi toate informaţiile în legătură cu ce aconsumat şi când, iar dacă acest lucru nu se cunoaşte, atunci, ce recipiente sau

pulberi s-au găsit lângă persoana în stare de inconştienţă - acest lucru va folosi personalului medical la stabilirea rapidă a celui mai bun antidot.

30



Sfaturi pentru parinti:

1. Cultiva o relatie bazata pe prietenie si sinceritate cu copilul tau si vei fi ferita desurprize neplacute.

2. Atentie la ceea ce consuma, deoarece unele droguri poarta alte denumiri fata decele reale, administrarea lor producand intoxicatii grave, uneori mortale.3. Nu exista droguri tari sau droguri slabe si nici droguri bune sau rele.4. Daca copilul tau va dori sa consume droguri, este foarte probabil ca el sa reuseasca

pana la urma. Pe baza "semnelor" enumerate mai sus, depisteaza in timp util acestlucru!5. Tu esti cea care trebuie sa-l informeze inca de timpuriu cu privire la nocivitateadrogurilor.6. Cel mai bun lucru pe care il poti face ca parinte, este acela de a fi un exemplu.Copiii trebuie sa stie de la tine care este pericolul administrarii de medicamente, ingeneral, fara recomandarea medicului.7. Nu uita ca alcoolul amplifica efectele drogului

Cercetarea este un proces care trebuie să fie realizat în conformitate curegulile ştiinţifice. Cercetătorul trebuie să ştie să facă diferenţa între ceea ce se ştie

până în prezent şi ceea ce ştie el personal.Scopul de bază al cercetării nursing este dezvoltarea unei baze de cunoştinţe

care să îmbunătăţească practica nursing.Procesul de cercetare are următorii paşi:

1. Descrierea problemei; formularea întrebării2. studierea literaturii3. stabilirea obiectivelor 4. formularea ipotezelor 5. identificarea variabilelor 6. selectarea unui model de cercetare7. definirea caracteristicilor populaţiei studiate8. selectarea eşantionului9. operaţionalizarea şi măsurarea variabilelor 10. culegerea datelor 11. organizarea pentru analiză12. analizarea datelor 13. Interpretarea rezultatelor 14. comunicarea rezultatelor 15. utilizarea rezultatelor.

31



Descrierea problemei se referă la identificarea temei de cercetare, descrierea problemei identificate şi evaluarea realităţii acesteia. Problema trebuie să fieinteresantă pentru ceretător, să fie clar definită şi importantă pentru comunitate. (engl.Background)

Studierea literaturii– cercetătorul trebuie să ştie că dacă problema

respectivă a mai fost studiată, este inutil să mai piardă timpul repetând experimentul.Pt studierea literaturii de specialitate se vor avea în vedere cuvinte cheie sau fraze carevor fi utilizate pentru căutare.

Stabilirea obiectivelor teoretice – se referă la integrarea problemei specificeîntr-un context ştiinţific larg. Cercetătorul trebuie să dovedească că studiul său vaextinde aria de cunoştinţe actuale.

Formularea ipotezelor – se identifică toate întrebările la care se poaterăspunde, se explică legăturile şi rapoartele aşteptate şi se pot prevedea rezultatele.

Selectarea unei metode de cercetare – se referă la formularea unei strategii

perntru a răspunde întrebărilor de cercetare şi pentru implementarea evaluării situaţieicerrcetate.

Definirea caracteristicilor populaţiei studiate – se referă la identificareagrupului ţintă pt care cercetătorul speră să generalizeze rezultatele studiului.Cercetătorul trebuie să definească exact care este populaţia pt care se realizeazăstudiul şi ce caracteristici are aceasta – de ex populaţia de sex masculin, cu vârste

peste 80 ani care are probleme de eliminare urinară.Selectarea unui eşantion

Nu se poate testa întrega populaţie care interesează. Prin metode statistice se

realizează eşantionarea populaţiei care trebuie analizată. Eşantionul trebuie să fie tipic,caracteristic, reprezentativ populaţiei; mărimea eşantionului trebuie să fie înconcordanţă cu frecvenţa evenimentului studiat (ex. studiul planetei Marte → lot micde indivizi – a mânca nesărat → HTA lot mare de indivizi)

Validitatea şi încrederea – validitate – defineşte capacitatea testului de amăsura corect evenimentul intern (în cadrul studiului) şi extern (la populaţiareprezentată prin eşantion). Încrederea - defineşte măsurarea variabilei într-un modcare se poate repeta.

Colectarea datelor – trebuie făcută înainte de începerea studiului, ca să nulipsească date pt situaţia statistică. În culegerea datelor trebuie ţinut cont de

problemele etice ale cercetării ex. nu este etic administrarea trat celor 2 loturi pt HTA.Perioada de colectare a datelor se face de regulă pe o perioadă de 1 an calendaristic.

Organizarea datelor - transformarea datelor neprelucrate, codificarea lor, plasarea datelor în format electronic pt analiză.

Analizarea datelor reprezintă organizarea şi sintetizarea informaţiilor obţinute pt a permite interpretarea rezultatelor.

32



Analizarea rezultatelor – sarcina de a da sens rezultatelor. Rezultateletrebuie discutate şi arătate implicaţiile lor, eventual ce acţiuni sau cercetări viitoaresunt sugerate de către acestea.

Comunicarea rezutatelor se referă la descrierea studiului, de ce a fost făcutcu ce scop, de la ce idee s-a pornit, ce a fost găsit şi ce implicaţii pot apare. Alteformate de a face cunoscute rezultatele unei cercetări sunt: conferinţe, reviste despecialitate, rapoarte, cărţi, ş.a.

Utilizarea rezultatelor cercetării: practica bazată pe dovezi, citirea critică aunui articol, existenţa unui consumator al cercetării, utilizarea cercetării ca bază dedocumentaţie pt studii viitoare.

Toţi angajaţii din sistemul sanitar trebuie să ia decizii. Acest lucru este valabilatât pentru nursa practiciană cât şi pentru un manager.

Există mulţi factori care influenţează luarea deciziilor. Aceştia se clasifică în

factori externi şi factori interni. Factorii externi = presiuni organizatorice, costuri, etc.Factorii interni – cunoştinţele proprii şi experienţa practică sau rutina.Atunci când luăm decizii trebuie să răspundem unei întrebări.Căutând răspunsuri putem afla mai multe variante: cum am învăţat, cum

facem noi; cum fac alţii. Care este răspunsul ,,bun” care este cea mai bună cale pe caretrebuie să o alegem ?

Modul în care formulăm întrebareaFormularea sistematică a întrebărilor ne ajută să depistăm care sunt

informaţiile de care avem nevoie pentru a lua o decizie.

Construcţia întrebărilor poate fi ajutată de un ex simplu care porneşte de laformularea PICR: P problema, I intervenţia, C compararea, R rezultate.

Persoană Intervenţie Comparaţie RezultatCum aş descrie ungrup de persoanesimilare cu

persoana îngrijităde mine ?

Care esteintervenţia

principală pe caream luat-o înconsiderare?

Care estealternativa cu care o

pot compara ?

La ce m-aş puteaaştepta ?La ce se expune

persoana îngrijită ?

Referindu-ne la procesul nursing, identificăm 5 categorii mari de întrebări:

întrebări care se aplică etapei de culegere a datelor: cauzaevenimentului/suferinţei.

Întrebări care se aplică etapei de formulare a diagnosticului nursing(este sau nu diagnosticul actual adecvat pentru pacientul respectiv ?)

Întrebări care se aplică etapei de stabilire a obiectivelor îngrijirii (suntcorect alese?, sunt adaptate îngrijirilor?)

33



Întrebări care se aplică etapei de aplicare a intervenţiilor (este cea mai bună intervenţie?; există metode cu eficienţă superioară ?)

Întrebări care se aplică etapei de evaluare a îngrijirilor (este obiectivămăsurarea acestui parametru? Există şi alte posibilităţi de evaluare mai

eficiente?)

Exemplu FebrăInfecţioasăSugar

Nursingcomunitar

Împachetări cuapă rece

Ştergereacorpului cu apăcălduţă

Eficienţă:Scăderea febreiAmeliorareastării generaleSiguranţă:Efecte adverse

Formularea întrebării În cazul îngrijirilor la domiciliu a sugarilor cufebră infecţioasă, împachetările cu apă rece sunt

mai eficiente şi mai sigure decât ştergerea corpuluicu apă călduţă ?

Categorii de întrebări şi ipoteze puse în cercetareÎntrebările pot fi incluse în mai multe categorii, după cum urmează:

Întrebări despre aspecte clinice: cum pot fi interpretate dateleculese? Ce teste poate utiliza nursa pt precizarea corectă a diagnosticului nursing ?

De ex. în cazul hipertermiei la copil, care este testul care poate aprecia celmai fidel deshidratarea într-un moment ales: persistenţa pliului cutanat saudeterminareadensităţii urinare?

Întrebări de cauzalitate sau de diagnostic nursing: care este ceamai probabilă etiologie pentru dg actual ?

Întrebări cu privire la intervenţii: care este cea mai sigurăintervenţie într-un caz specific? Care procedură oferă un confort mai mare în condiţiide securitate?

Întrebări cu caracter de prevenţie: care sunt metodele optime pt a preveni apariţia bolii ? care sunt vârstele la care intervenţia preventivă este eficientă ?De ex. educaţia sexuală cu scopul de a preveni sarcina nedorită şi transmiterea ITS,este bine să fie începută de la ciclul primar de învăţământ, gimnaziu sau liceu?

Întrebări care se referă la riscuri, evoluţia individului sau prognostic:care poate fi evoluţia stării unui individ dacă primeşte sau nu îngrijiri nursing ? de ex.ce risc pe scurtă durată are un copil febril la care se aplică doar intervenţii nonfarmacologice, comparativ cu unul la care se aplică doar intervenţii farmacologice descădere a febrei ?

Întrebări care se referă la cost-eficienţă : care este cea mai ieftinăintervenţie care poate asigura securitatea persoanei îngrijite şi familiei acesteia ? careeste cea mai eficientă metodă de educaţie ?

34



Întrebări referitoare la riscuri şi efecte nedorite. Ex. în ce măsură esteafectată o persoană dacă nursa pregăteşte tratamentul injectabil în prezenţa acesteiacomparativ cu situaţia în care aceasta vine cu soluţia gata de injectare ?

Întrebări cu privire la calitatea vieţii sau satisfacţia persoanei îngrijite.

Întrebări referitoare la efectele utilizării unei intervenţii sau atitudini pt o populaţie dată. Întrebări cu caracter financiar şi de organizare a serviciilor de sănătate. Întrebări cu caracter social, cultural, etnic sau psihologic. Întrebări care să arate cum se poate trece de la teorie la practică.

Informaţiile obţinute pot fi calitative (satisfacţia pacientului, calitateavieţii) sau cantitative (financiare, cost-eficienţă, prevenţie).

Primul pas pt obţinerea acestor informaţii este documentarea.

Exerciţii deconstrucţie a întrebărilorCaz 2

Pacient sauproblemă Intervenţie Intervenţia cucare secompară

Rezultate

Bolnav internatATI dupăoperaţia pecord

Administrareade analgezic în

bolus

Administrareade analgezic în

perfuziecontinuă

Analgezieeficientă.Confort afirmatde către pacient

Formularea întrebăriiCum este mai eficient şi confortabil pentru un bolnav operat recent pe cord să fie

administrat analgezicul: în bolus sau în perfuzie ?

Exerciţii deconstrucţie a

întrebărilorCaz 3

Pacient sauproblemă

Intervenţie Intervenţia cucare secompară

Rezultate

Copii cuintervenţiichirurgicale

minore

Recuperare însecţii cucameră de

joacă

Recuperare însecţii fărăcameră de

joacă

Favorizareavindecării

Întrebarea: are joaca într-o cameră amenajată special un rol favorabil în recuperareacopiilor cu intervenţii chirurgicale mici ?

Comunicarea problemei:Se scrie un paragraf care descrie esenţa problemei. De ex. de-a lungul anilor nursa aobservat că pacienţii adolescenţi ca şi aparţinătorii acestora nu reţin informaţiile cu

privire la regimul alimentar recomandat după operaţia de apendicită, atât la domiciliucât şi la domiciliu. Ca urmare, deşi apendicectomia este una din cele mai uşoare

35



intervenţii chirurgicale, numărul de persoane venite la control post operator este foartemare, motivul fiind disconfortul abdominal. Având în vedere că activitatea dinambulatoriu de chirugie este foarte aglomerată, nursa a considerat că realizarea unuimaterial cu recomandări alimentare post operatorii ar fi binevenit şi ar putea scădeanumărul de adresanţi, pe lângă faptul că pacienţii ar avea un grad crescut de confort.

Studiu cantitativDacă se va studia această problemă cantitativ, se va afla nr de persoane

operate adresante care au primit recomandările scrise privind regimul alimentar postapendicectomie comparativ cu cele care nu au primit recomandările în scris ci doar verbal. Studiul nu pune probleme etice deoarece ambele loturi de subiecţi au primitrecomandări alimentare.

Studiu calitativScopul acestui studiu este acela de a afla dacă satisfacţia persoanelor care

au primit recomandări scrise de regim alimentar este mai mare decât a celor care au

primit recomandări verbale. Satisfacţia trebuie să se refere la confortul alimentar datorat respectării unui regim adecvat, satisfacţie deoarece persoana nu mai estenevoită să apeleze la consult medical şi datorită evoluţiei favorabile rapide a plăgiioperatorii.Cercetarea cantitativă Cercetarea calitativăObiectivă SubiectivăFormală InformalăSistematică, logică Bazată pe experienţăLotul de subiecţi este mare, reprezentativ Lotul este mic, informativ

Descriere numerică Descriere verbalăEste obiectivă (nu este afectată de simţuri) Este subiectivă

Un articol de cercetare trebuie să cuprindă:- introducerea şi formularea problemei.- Rezultatele pe care cercetătorul le-a găsit în literatura de

specialitate,- Obiectivele lucrării- Materialul şi metoda folosite pt realizarea studiului.- Rezultatele studiului. Acestea vor fi descrise verbal şi

numeric, sub formă de desene, tabele şi figuri.Publicarea studiilor de cercetareStudiile de cercetare cel mai frecvent sunt publicate (în scris ) sau mai

pot fi prezentate oral.Publicarea studiilor de cercetarePublicaţii care trebuie să prezinte următorul tipic:

36



- pe prima pagină articolul şi autorii (nu mai mult de trei).Fiecare dintre autori au un index care explică, în josul paginii titlulştiinţific/profesiunea şi provenienţa acestora.

- Primul autor este cel principal, în josul paginii el va aveanumite toate datele personale şi adresa de contact, instituţia pe care o reprezintă,adresa de e-mail. Titlul nu trebuie să fie mai lung de 250 caractere şi trebuie săexprime exact intenţia pe care o are studiul de cercetare.

- Pe cea de-a doua pagină se va scrie rezumatul studiului.Rezumatul nu trebuie să aibă mai mult de 2500 caractere (maxim o pagină format A4,scris cu caractere Times New Roman de maxim 12 puncte, la un rând şi jumătate). Eldescrie concis studiul, motiv pt care se respectă următoarea ordine: introducere,motivaţia sudiului, material şi metodă, rezultate, discuţii şi concluzii.

- La sfîrşitul articolului vor notate cuvintele cheie cu scop deidentificare a articolului de către cititorii interesaţi.

- Pe cea de-a treia pg se scrie rezumatul articolului în limbaengleză.

- Urmează articolul detaliat după aceleaşi principiienumerate la scrierea articolelor de cercetare. Nu se vor insera mai mult de 5 figuri,tabele şi grafice. Un nr mai mare decât 5 face dificilă citirea şi interpretareareprezentărilor schematice ale articolului

- Ultima pg va cuprinde bibliografia, care va fi sectivă decele mai multe ori (nu vor fi citaţi toţi autorii)

- Necesară cunoşterea limbii engleze.

Prezentarea orală a studiilor de cercetarePower Point – pe un slide se scriu maxim 3 -5 idei, imagini atractive., să nudepăşească 15 minute maxim

Cercetare in Nursing.doc

Documents

Transcript of Cercetare in Nursing.doc