CERCETARE IN NURSING

Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate

- este procesul care ofera individului si colectivitatiilor posibilitatea de a mari controlul asupra determinantilor sanatatii si prin aceasta si posibilitatea de a-si ameliora sanatatea

- promovarea sanatatii reprezintao un concept unificator pentru cei ce recunosc necesitatea schimbarii stilului si

conditiilor de viatao o strategie de mediere intre indivizi si mediuo o strategie noua in domeniul sanatatii si al serviciilor sociale

- principiile promovarii sanatatiio promovarea sanatatii lucreaza cu oameni pentru oamenio este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii localeo se adreseaza cu precadere cauzelor subiacente sanatatiio se adreseaza atit individului cit si mediului inconjuratoro scoate in evidenta laturile pozitive ale sanatatiio implica si cuprinde toate sectoarele societatiio implicarea intregii populatii la apararea propiei sanatatio dezvoltarea capacitatii individului de a influienta , in cunostiinta de cauza

factorii determinanti ai sanatatiio modificarea mediului pentru a intarii factorii ce favorizeaza un stil de viata

sanatos- educatia pentru sanatate

o se poate defini ca fiind un sistem ce include – constiinta starii de sanatate, procesul de predare/invatare, participare

o populatia trebuie sa participe inmod activ si constient la rezolvarea problemelor de sanatate publica

o face parte din viata culturala a fiecarei tari

Metode de cercetare

Criteriile etice ale cercetårii sunt: importanta pentru sånåtate, validitatea stiintificå, selectarea cazurilor, rela¡ia favorabilå risc-beneficiu, controlul independent, consimtåmântul si respectul fatå de subiecti. Confidentialitatea este importantå în protectia subiectilor. Cercetarea este avizatå de Comitetul de eticå.

INTRODUCERE

Cercetårile biomedicale dateazå din secolul XIX, initial efectuându-se la animale si apoi au trecut la om. Primele cercetåri umane s-au nåscut din nevoia stringentå de rezolvare a unor cazuri disperate de intoxica¡ti sau boli infectioase care trebuiau urgent tratate iar individul era concomitent pacient si subiect de cercetare. Cercetårile stiintifice medicaleau evoluat de la experimentarea unor vaccinuri la cercetårile terapeutice, fiziopatologice si genetice, care au generat aprige controverse mergând pânå la prohibitia unor cercetåri terapeutice. Astfel a devenit necesarå stabilirea unor norme orientative de conduitå eticå pentru protectia subiectilor cercetårii.

1

CRITERIILE DE APRECIERE A ETICII CERCETÅRII

În vederea avizårii implementårii unei cercetåri s-au delimitat 7 criterii care reprezintå standardele etice specifice pentru o cercetarea clinicå. Ele reflectå onestitatea si responsabilitatea cercetåtorilor.Criteriile sunt universale iar aplicarea lor necesitåadaptarea la particularitåtile culturale si condi¡iile economice locale.

1. Importan¡a stiintificå sau socialå

O cercetare medicalå este eticå dacå evaluarea diagnosticului, interventiei terapeutice sau a teoriei conduc la ameliorarea stårii de sånåtate a individului.Ea cuprinde studii etiologice, patogenetice, epidemiologice, testeazå ipoteze care elucideazå morfologia sau fiziologia sistemelor biologice, chiardacå nu au aplicabilitate imediatå. Unele cercetåri comparå studii clinice diferite în aceleasi conditii de investigare pentru a stabili dacå implementarea cercetårii are valoare stiintificå, nu expune la pericoleiar subiectii îi înteleg necesitatea socialå.

2. Validitatea stiintificå

Validitatea stiin¡ificå este asiguratå de numårul subiectilor, de metodele de cercetare si de analiza statisticå a rezultatelor. O cercetare medicalå necesitå un lot semnificativ de subiecti care så poatå atesta valoarea rezultatelor si så fie comparabile în metaanalize cu alte studii. Un lot mic nu justificå expunerea subiec¡ilor, chiar dacå riscurile sunt minore. În cercetarea terapeuticå se impune un lot nul cu placebo, echilibrat numeric iar alegerea subiectilor så tinå seamå de medica¡ia primitå anterior.Metodele de investiga¡ie så fie neinvazive, fiabile, så recurgå la analize, teste si aparaturå performantå care så nu expunå subiec¡ii la riscuri. Rezultatele cercetårii sunt valide dacå sunt confirmate de analize statistice.

3. Selectarea cazurilor

Selec¡ta cazurilor trebuie så fie satisfåcåtoare, så råspundå strict obiectivelor cercetårii pentru ca rezultatele så fie generalizabile. În protocolul de cercetare se specificå strategiile de recrutare, criteriilede înrolare, dar si criteriile de excludere. În selectarea cazurilor se are în vedere minimalizarea riscurilor si sporirea beneficiilor subiec¡ilor si societåtii. În principiu, loturile de studiu trebuie så fie egale numeric, similare în privinta beneficiilor si inconvenientelor cooperårii sociale. Cercetårile terapeutice umane sunt precedate de cercetåri la animaleiar studiile la copil urmeazå dupå studiile la adult.Potrivit specificului terapiei, selectarea lotului ¡ine seama de vârsta si sexul subiec¡ilor . Copilul este vulnerabil în cercetarea stiintificå, nu poate fi exclus de la beneficiile cercetårii dar trebuie protejat de riscurile ei .

2

4. Relatia favorabilå risc – beneficiu

Relatia risc – beneficiu favorabilå presupune ca beneficiul så depåseascå riscul. Ei clasificå riscurile în cercetarea stiintificå ca:– minime: observatia, måsuråtorile antropometrice,colectarea unei probe de urinå sau sânge în cursul tratamentului;– mici: emotiile, punc¡iile venoase, administrårile parenterale medicamentoase;– mari: biopsiile hepatice, pulmonare, punctiile arteriale, cateterismul cardiac care se fac pentru stabilirea diagnosticului, iar cercetarea vizeazåtratamentul copilului .Riscurile cercetårii cuprind si excluderea pe parcurs a unor subiec¡i prin abandon, îmbolnåvire sau schimbarea domiciliului, care måresc costul simicsoreazå beneficiul.

Principiile generale ale cercetarii in nursing

a. tipuri de studii- observationale – folosesc fenomenele existente in incercarea de a intelege aspecte

ale sanatatii sau ale bolii- experimentale – testeaza efectul unor interventii asupra unui anumit aspect al

sanatatii sau al boliib. scopul – este de a asigura progresul cunostiitelor referitoare la boala si sanatate

- obiectivele pot fi- evaluarea starii de sanatate- cercetarea istoriei naturale a boliilor- analiza proceselor de luare a deciziei clinice- determinarea si evaluarea rezultatelor tratamentului- identificarea si evaluarea factorilor de risc

c.principiile de proiectare a unui studiu- caracteristicile studiului

o trebuie sa includa stabilirea tipului de studiu care va fi folosit stabilirea manierei in care studiul va fi condus

- punctele forte si limiteleo fiecare studiu are anumite puncte forte si anumite puncte slabe bine definiteo metodele folosite in cadrul unui studiu pentru selectia si tratamentul

subiectilor, colectarea datelor, analiza acestora- consideratii metodologice majore

o selectia subiectiiloro colectarea dateloro analiza statica

- alte consideratiio limitele studiuluio resursele care sunt disponibileo constrigerile etice impuseo populatia care in limite rezonabile se asteapta sa participe la studiuo costurile si riscurile care trebuie luate in considerare

d. principii folosite in evaluarea datelor studiului

3

- eficacitate- eficienta- increderea – siguranta- validitate- cauzalitate- eroare sistematica- sensibilitate- specificitate

Instrumente de evaluare ale ingrijirilor

Masurarea activitatii de ingrijire pe baza unui model restrans pentru a fi operationalRecunoasterea si valorizarea productiei de ingrijiriAsigurarea posibilitatii de a descrie ingrijirile efectuateGestionarea departamentului de ingrijiri pe baza informatiilor obtinute- definitii MEIMM = Memoire (Memoriu) : posibilitatea de a descrie ingrijirile, cunostintele dobandite, competentele, profesionalismulE= Ecriture (Scris) : asigurarea perenitatii, existenta unui limbaj comun, martor al evolutieiI = Infirmiere (Ingrijiri): activitatea de ingrijiri acordate de personalul mediu, conform legiiM = Modelisee Model : conform unui consens prin care toata lumea este de acordMEIM : concepte de referintaPersonalizarea ingrijirilorPersoana ingrijita este actorul propriului proiect de sanatateIngrijirea sanatatii are in vedere dimensiunile bio-psiho-socialeIngrijirea are ca scop promovarea sanatatiiAbordare a ingrijirilor pluridisciplinara si interdisciplinaraMEIM : UtilityActivitate de ingrijiri care nu poate fi masurataMijloace calculate in functie de numarul de paturiRolul personalului mediu:executarea si competentele tehniceContabilizarea activitatilor de ingrijiriMijloace centrate pe nevoile pacientilorRolul personalului: rol de executare si demers clinic, demers de ingrijiri,coordonareMEIM : concluziiInstrument de masurare mai precis Nu este convertit in timpTrebuie facuta validarea internationala a EICCalitatea tehnica a instrumentului este foarte bunaOfera un bun potential de exploatareSe bazeaza pe ingrijiri efectuate, insa care au fost considerate necesare de la inceputConsuma putin din timpul personalului mediuPRN(PCN) : Prezentarea instrumentuluiProjet Recherche Nursing( PRN)/Proiect de Cercetare in Nursing(PCN), sub licenta creat de catre Charles Tilquin, CanadaInstrument de Masurare a Volumului de IngrijiriNecesare pentru un Client timp de 24hCuvinte cheie :– ingrijiri necesare

4

– durata 24hMetoda bazata pe ingrijirile necesareMetoda bazata pe un MCSIIngrijiri curative, preventive, paliative considerateIngrijiri - initiativa proprie sau ingrijiri delegate considerateAlte activitati de ingrijiri considerateAplicarea in intregul spitalAplicarea in intreaga unitate ( Rea, Psihiatrie, Pediatrie ..)Limba franceza si germanaVarsta peste 30 de aniAplicata in EuropaCostul PRN (PCN)Plata licentei pentru fiecare patFormareSistem informational sau hartie pentru codificare 30-40 de dosare pe zi sau 12 -16 minute per dosar in cazul unei asistente medicalePRN(PCN) 5 minute per dosar in cazul unei echipe /ziConcluziePRN (PCN) este un instrument care permite atribuirea unei valori activitatii de ingrijiriPermite o transparenta nationala si interna a nevoilorPermite o gestionare nationala a efectivelorIngrijirile necesare necesita validareInstrument cu orientare bugetara si profesionalaInstrument precis care permite o anumita acuratete (finete) in interpretare.Concluzie 2Instrument flexibil pentru audit sau continuuInstrument care permite masurarea a ceea ce este necesar (cuvenit) si a ceea ce este efectuat(dat)Instrument care a fost reevaluat pe plan internationalEvaluarea Organizarii Ingrijirilor :Vizeaza calitatea organizarii unitatilor de ingrijiriAbordarea organizarii ingrijirilor in globalitatea saEvidentierea aspectelor pozitive care trebuie mentinuteIdentificarea aspectelor care trebuie imbunatatiteAvantajul IEQOUS (IECOUI)Se adreseaza ingrijirilor indirecte: fara ca persoana ingrijita sa fie prezentaReprezinta elementele necesare pentru realizarea ingrijirilor directePostulatul IEQOUS (IECOUI)Postulat : cresterea calitatii organizarii unitatii face parte dintre activitatile asistentei sefe, care aplica metode si mijloace de control cu privire laresursele unitatii, urmate de actiuni corective.Obiectul IEQOUS (IECOUI)Compararea procesului de organizare a UI(unitatii de ingrijiri)Analizarea pe baza de norme si criterii aceptatede catre personalul mediu si pacienti, a nevoilor unitatiiEvidentierea aspectelor structurale care influenteaza direct sau indirect calitatea ingrijirilorUtilizarea IEQOUS (IECOUI)La nivelul intregului spital sau doar al unor unitatiOptica este ameliorarea calitatii si nu controlulNu se aplica in unitati medico-tehnice

5

Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 1Suport care sa-l ajute pe responsabil sa-si piloteze unitateaPermite asigurarea ca functionarea unitatii este optimaPermite analizarea functionarii propriei zone de responsabilitateCompus din indicatori care trebuie supravegheatiTablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 2Indicatori specifici unitatiiIndicatori globali apartinand mediului ambiant al unitatiiIndicatori curenti, cotidieni, operationaliIndicatori strategici pe termen mediu si lungConcluzieTinerea sub control sau autogestionarea unitatii de ingrijiri necesita pilotarea bazata pe un tablou de bordOrganizarea ingrijirilor influenteaza volumul de munca si volumul de ingrijiriNumai masurarea volumului de ingrijiri nu este suficienta

Scopul Proiectului-pilot

Punerea la dispozitie a unui suport stiintific si a unor rezultate empirice, de tip descriptiv, in vederea imbunatatirii procesului de luare a deciziilor privind alocarea personalului mediu

Obiectivele Proiectului

- masurarea volumului de ingrijiri acordate de catre personalul mediu pacientilor ingrijiti la nivelul a 5 sectii (din 2 spitale diferite) folosind instrumentul SIIPS determinarea profilului sectiilor in functie de structura ingrijirilor (ingrijiri de baza, ingrijiri tehnice, ingrijiri de relationare si educative) si de intensitatea ingrijirilor- masurarea activitatilor aferente ingrijirilor (AAI) efectuatede personalul mediu prevederea efectivelor necesare pentru acordarea ingrijirilor pacientilor spitalizati in functie de volumul demunca determinat

I. Instrumentul SIIPS

Metoda consta in determinarea unui indicator al ingrijirilor directe acordate de personalul mediu, care ofera o apreciere globala si sintetica a ingrijirilor din timpul spitalizarii pacientului, plecand de la nevoia de ingrijiri in cazul acelui pacient

Calculul personalului

[(Puncte SIIPS/24h/UF)*8,33]/timp de munca zilnic per agent+(timp AAI/24h/UF)/timp de munca zilnic per agent = Nr posturi/zi/UFMetodologia SIIPS: avantajenu este scumpapermite comparatiiare un domeniu de aplicare vast:- spital acuti (< 30 zile)- spitalizare de 1 zi,- spitalizare de lunga durata – recuperare- ingrijiri la domiciliu, etc

6

metoda sintetica pertinenta si acceptabilitate bune in Romania

Metodologia SIIPS: avantaje pentru spital

Pune la dispozitie informatii pentru:- tabloul de bord (sinteza activitatii si evolutia in timp)- decizia in caz de restructurari- analiza performantei (organizare, productivitate)- sistemul informational (calculul costurilor)- compararea UF intre ele

Dotarea cu personal in Romania depinde deopotriva de:

- nevoia de ingrijiri a pacientului (varsta, patologie, etc.)- arhitectura si de structura sectiei/spitalului (toaleta in camera,informatizarea unor functii,etc.) 4 din cele 5 sectii participante la Proiectul-pilot au nevoie de mai mult personal criteriile actuale de normare cu personal par sa nu fie fundamentate de o baza realaNivel strategicAdoptarea unor criterii de alocare a personalului in functie de rezultatele aplicarii unui instrument de evaluare a ingrijirilorCrearea unui climat favorabil valorizarii activitatii cadrelor medii de catre conducerea institutiei si difuzarea metodei SIIPS la nivel institutionalExperimentarea metodei SIIPS si in afara spitalelor de acutiValidarea si difuzarea metodei SIIPS la nivel nationalNivel operationalInstruire individualizata pentru aplicarea metodeiValidarea externa a datelor inregistrate (re-lectura fiselor)Asigurarea unei bune calitati a:- planului de ingrijiri- comunicarii orale in echipa de ingrijiri- informatiilor inscrise in FOPunerea la dispozitie a unui catalog de definitii ale ingrijirilorDotarea fiecarei sectii cu un calculator

7