UNIVERSITATEA DE ŞTIIN łE AGRICOLE ŞI

MEDICIN Ă VETERINAR Ă ŞCOALA DOCTORAL Ă

FACULTATEA DE MEDICIN Ă VETERINAR Ă

SOCACIU ANTONIA

Cercetări morfologice privind vascularizaŃia sanguină a glandei mamare la rumegătoarele

mari

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)

CONDUCĂTOR ŞTIIN łIFIC, Prof. univ. Dr. Aurel MUSTE

CLUJ-NAPOCA 2009

1

INTRODUCERE Cele mai recente publicaŃii anatomice veterinare, atât la nivel naŃional cât şi

internaŃional, se remarcă în primul rând prin tendinŃa evidentă spre abordări comparative.

Deşi vascularizaŃia glandei mamare reprezintă un aspect adesea discutat în

lucrările acelor autori care au descris anatomia şi fiziologia rumegătoarelor, am remarcat

faptul că, aproape fără excepŃie, descrierile sistemului sanguin la rumegătoarele mari s-au

limitat la o prezentare generală, neacordând importanŃă elementelor de detaliu.

Lucrarea de faŃă este o tentativă de a remedia această situaŃie, venind ca o

completare a studiilor realizate până în prezent şi ca o extindere a investigaŃiilor

ştiinŃifice menite să ofere celor interesaŃi nu doar o imagine de ansamblu, ci una detaliată

a modului în care se realizează vascularizaŃia ugerului la rumegătoarele mari.

STRUCTURA TEZEI : teza începe cu introducerea, urmată de două părŃi: prima parte

este reprezentată de studiul bibliografic, iar cea de-a doua parte cuprinde cercetările

proprii.

Partea I cuprinde patru capitole (1-4):

• Capitolul 1 cuprinde aspecte morfo-fiziologice ale dezvoltării sistemului vascular

embrionar, atât cel intraembrionar cât şi cel extraembrionar, sistemul vascular

fiind primul sistem funcŃional care se dezvoltă în procesul de embriogeneză a

vertebratelor.

• Capitolul 2 expune importanŃa angiogenezei, creşterea noilor vase de sânge, ca

fiind esenŃială, în timpul evoluŃiei fetusului, a ciclului reproductiv la femelă, în

procesul de reparare a Ńesuturilor, precum şi a vasculogenezei ca fiind procesul de

creare a vaselor de sânge prin diferenŃierea celulelor precursor endoteliale. Aceste

procese intervin în dezvoltarea sistemului vascular al organelor şi Ńesuturilor.

• Capitolul 3 prezintă date referitoare la ontogeneza glandei mamare, referindu-se

aici la cele cinci mari stadii de evoluŃie fiziologică a glandei mamare:

2

mamogeneza, lactogeneza, ejecŃia laptelui, galactopoeza şi involuŃia glandei

mamare.

• Capitolul 4 realizează o recapitulare a datelor bibliografice legate de organizarea

funcŃională şi structurală a glandei mamare în general şi a ugerului la

rumegătoarele mari, în special.

Partea a II-a, a cercetărilor proprii prezintă scopul şi motivaŃia lucrării, urmate de 6

capitole (cap. 6-11) care detaliază: materiale şi metode, rezultate privind vascularizaŃia

arterială a glandei mamare la rumegătoare mari în cadrul căruia am inclus un studiu

statistic; rezultate privind vascularizaŃia venoasă a glandei mamare, angiografia, discuŃii

generale şi concluzii generale. Lucrarea se încheie cu bibliografia.

Teza cuprinde 191 pagini, un număr de 2 tabele, 8 grafice, 13 schiŃe, 46 planşe

foto.

SCOPUL ŞI MOTIVA łIA LUCR ĂRII

Ne-am orientat asupra observaŃiilor şi cercetărilor privind această temă deoarece

speciile luate în studiu reprezintă o categorie de animale cu valoare economică mare,

specii a căror producŃie de lapte depinde de sănătatea morfologică a glandei mamare.

Pentru a asigura o înŃelegere întemeiată a patologiei glandei mamare trebuie mai

întâi înŃeleasă morfologia şi fiziologia acestui organ, aspecte ce ar trebui analizate

pornind de la vascularizaŃia şi inervaŃia ugerului.

Nu în ultimul rând, raportând şi din punct de vedere medical veterinar, apreciem

că există unele aspecte mai puŃin elucidate în ceea ce priveşte rolul irigării sanguine al

glandei mamare în corelaŃie cu frecventele afecŃiuni infecŃioase ale parenchimului

mamar. În consecinŃă, prin cele ce urmează, încercăm a ne aduce contribuŃia la elucidarea

acestor aspecte prin observaŃiile şi cercetările noastre la cele două principale specii

economice, bovine şi bubaline.

3

STUDIUL VASCULARIZA łIEI ARTERIALE A GLANDEI MAMARE LA

RUMEGǍTOARELE MARI

MATERIALE ŞI METODǍ

În scopul evidenŃierii şi al unui studiu sistematic privind sistemul vascular arterial

al ugerului, au fost folosite 24 piese, din care 13 de la vaci şi 11 de la bivoliŃe

aparŃinătoare unităŃilor de sacrificare a taurinelor din judeŃele Alba, Cluj şi Sălaj. Vârsta

animalelor a variat de la 3,5 ani la 18 ani. Bovinele şi bubalinele au fost sacrificate în

scop comercial, iar glandele mamare au fost obŃinute prin izolarea lor de la trunchi, prin

secŃionarea circulară a pielii de la baza ugerului, a ligamentelor suspensoare şi implicit

secŃionarea la acest nivel a trunchiurilor vasculare aferente.

După o minuŃioasă pregătire a materialului a urmat faza evidenŃierii vaselor de

sânge ale glandei mamare prin tehnica injectării acestora cu material plastic colorat (fig.

A). Injectarea vaselor de sânge s-a făcut, de asemenea, printr-un tub de plastic introdus în

lumenul acestora. Tubul a fost fixat la Ńesutul mamar printr-o ligatură.

Fig. A Tehnica injectării vaselor de sânge

1. Seringa, 2. Tub de plastic, 3. Ligatura de fixare a tubului de plastic, 4. Artera pudendă

externă.

The vessels injection technique

1. Syringe, 2. Plastic tube, 3. Fixing ligature of the plastic tube, 4. External pudic artery.

4

În acest procedeu materialul de injectat a fost produsul industrial Parcodur care

este un lac alchido-ureic. Acesta prezintă următoarele caracteristici: uscare rapidă,

aderenŃă excelentă, rezistenŃă excelentă la apă, rezistenŃă bună la soluŃii de detergent,

alcooli, durabilitate în exploatare. Acestuia i s-a adăugat întăritorul specific şi pigment

roşu pentru evidenŃierea arterelor.

Prin injectarea materialului au fost umplute mai întâi arterele de calibru mare,

umplere realizată prin presiunea exercitată progresiv asupra seringii de injectat. În acest

mod, treptat, s-a realizat şi umplerea vaselor de calibru mai mic până la nivel de capilare.

Glanda mamară injectată a fost menŃinută într-o soluŃie de formol 2%, timp de 24 ore.

DisecŃia şi urmărirea vaselor sanguine s-a efectuat cu ochiul liber şi cu ajutorul

lupei anatomice x3. Vasele disecate au fost fotografiate şi s-au efectuat şi schiŃe

anatomice.

MenŃionăm faptul că în cuprinsul lucrării sunt descrise şi prezentate iconografic

aspectele constante ale vascularizaŃiei arteriale şi venoase de la nivelul glandelor mamare

disecate atât de la vaci cât şi de la bivoliŃe. Prin această măsură nu excludem posibilitatea

existenŃei unor particularităŃi legate de subiect, particularităŃi semnalate de fapt privind

întregul sistem vascular periferic şi pe care le considerăm a fi nesemnificative privind

normalitatea morfologică şi funcŃională a organismului.

REZULTATE PRIVIND SISTEMUL ARTERIAL MAMAR LA BIVOLIłĂ

Ugerul este irigat arterial de arterele pudende externe şi interne. Din cele observate

de noi, atât la bivoliŃe cât şi la vaci, principalele vase arteriale mamare sunt reprezentate

de către arterele pudende externe. Arterele pudende interne se distribuie doar la sferturile

posterioare, interesând în mod deosebit învelitorile cutanate ale acestor segmente. Din

acest motiv pe acestea le considerăm a avea un rol secundar în fiziologia glandei mamare.

Artera pudendă externă, în ceea ce priveşte abordarea glandei mamare la bubaline,

precum şi distribuŃia ei terminală, se încadrează în norma comună descrisă în literatura de

specialitate cu privire la ugerul de bovine consultată de noi. Această situaŃie anatomică a

fost evidenŃiată în majoritatea cazurilor pe cele 11 glande mamare de bivoliŃă disecate.

5

Cu toate acestea, referindu-ne la segmentul vascular luat în considerare, la două piese au

fost găsite diferenŃe majore, după cum vor fi menŃionate şi descrise, considerându-le a fi

particularităŃi anatomice vasculare individuale care comportă o descriere (abordare)

corespunzătoare în raport cu cele menŃionate în norma considerată de noi a fi comună.

În cadrul studiului irigării arteriale a ugerului la bivoliŃă, cele 11 ugere au provenit

de la animale sănătoase clinic, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani, fiind în stadiul

fiziologic de repaus mamar.

La 9 din cele 11 ugere disecate, artera pudendă externă stângă

(A. pudenda externa sinistra) abordează treimea caudală a jumătăŃii corespunzătoare a

glandei pe care o deserveşte după care se bifurcă în ramura mamară caudală (A.

mammaria caudalis) şi ramura mamară cranială (A. mammaria cranialis) (fig. 1).

Fig. 1 Prezentarea grafică a bifurcaŃiei arterei pudende externe stângi, terminalele şi

principalele colaterale ale acestora, la bivoliŃă

1. Artera pudendă stângă; 2. Artera mamară caudală stângă; 3. Artera mamară cranială

stângă; 4. Limfocentrul retromamar stâng; 5. Ramuri colaterale pentru limfocentrul

retromamar stâng; 6. Ramura terminală a arterei mamare caudale stângi; 7. Parenchimul

mamar al jumătăŃii stângi a ugerului.

Graphic presentation of the left external pudic artery bifurcation, its terminals and some of

their collaterals, in buffalo cows

1. Left external pudic artery; 2. Left caudal mammary artery; 3. Left cranial mammary

artery; 4. Supramammary lymph node; 5. Lymphonodal arterial branches; 6. Terminal

branch of the left caudal mammary artery; 7. Mammary parenchyma of the left posterior

quarter.

6

Ramura mamară caudală stângă (A. mammaria caudalis), având un diametru de

aproximativ 6 mm, prezintă un traiect caudo-medial. Pe traiectul său emite arteriole

destinate irigării limfocentrului retromamar (fig.1, nr.5). Numărul arterelor limfonodale

Fig.2 DistribuŃia colaterală şi terminală a arterei mamare caudale stângi, la bivoliŃă

1. Artera mamară caudală stângă; 2. Ramuri arteriale limfonodale; 3.Ramură destinată

irigării sfertului posterior stâng; 4. Ramură colaterală medială; 5. Terminala latero-ventrală;

6. Limfocentrul retromamar stâng; 7. Parenchimul mamar al sfertului posterior stâng; 8.

Parenchimul mamar al sfertului anterior stâng; 9. Parenchimul glandular al sfertului

anterior drept; 10. Parenchimul glandular al sfertului posterior drept; 11. Ligamentul

suspensor median.

Collateral and terminal distribution of the left caudal mammary artery in buffalo cows

1. Left caudal mammary artery; 2. Lymphonodal arterial branches; 3. Arterial branch for

left posterior branch irrigation; 4. Medial collateral branch; 5. Latero-ventral terminal

branch; 6. Supramammary lymph node; 7. Mammary parenchyma of the left posterior

quarter; 8. Mammary parenchyma of the left anterior quarter; 9. Mammary parenchyma of

the right anterior quarter; 10. Mammary parenchyma of the right posterior quarter; 11.

Median suspensory ligament.

7

variază de la o piesă la alta, acesta fiind de maxim 3, situaŃie întâlnită la 4 din cele 11

glande disecate, aşa cum se poate observa în fig.1.

Din artera mamară caudală, paralel cu emiterea arteriolelor limfonodale, dar în

sens ventral, se desprinde o primă ramură importantă ce are un traiect ventro-lateral (fig.

3, nr. 3), distribuind-se în ramuri corespunzătoare irigării sfertului caudal stâng şi, în

final, terminându-se prin multiple arteriole care se distribuie în regiunea ventro-caudo-

laterală a glandei (fig. 2).

La aproximativ 1 cm distal de la originea primei ramuri descrise mai sus este

emisă cea de-a doua ramură (fig. 3). Aceasta are un traiect medial, orientându-se spre

ligamentul suspensor median. În traiectul său, emite ramuri pentru segmentul superior al

sfertului caudal stâng pentru ca mai apoi, în apropierea ligamentului suspensor, să se

bifurce terminal în ramuri cu traiect ventral. Aceste ramuri terminale irigă porŃiunea

medială a sfertului caudal stâng .

Fig. 3 Aspectul grafic al traiectului, colateralele şi terminalele arterei mamare caudale stângi

1. Artera mamară caudală stângă; 2. Limfocentrul retromamar (inghinal superficial) stâng

şi vasele arteriolare proprii, colaterale ale arterei mamare caudale stângi; 3. Prima colaterală

a arterei mamare caudale stângi; 4. A doua ramură colaterală medială stângă; 5. Terminala

latero-ventrală; 6. Terminala caudo-medială; 7. Ligamentul intramamar median; 8.

Parenchimul mamar al sfertului posterior stâng.

The graphic aspect of the left caudal mammary artery’s tract, collaterals, and terminals

1. Left caudal mammary artery; 2. Left supramammary lymph node and its arterial

vessels, collaterals of the left caudal mammary artery; 3. First collateral of the left caudal

mammary artery; 4. Second medial collateral branch; 5. Latero-ventral terminal branch; 6.

Caudo-medial terminal branch; 7. Median suspensory ligament; 8. Mammary parenchyma.

8

În segmentul său terminal, ramura mamară caudală se bifurcă. Astfel, o ramură

terminală ia un traiect caudo-ventral (fig.3, nr. 5) şi se distribuie Ńesutului glandular

corespunzător acestui segment al glandei precum şi Ńesutului adipos regional. Cea de-a

doua ramură terminală (fig. 3, nr 6), având un traiect caudo-medio-ventral, se distribuie

segmentului caudal al sfertului posterior stâng. Din această ramură se desprinde o

arteriol ă perforantă ce traversează ligamentul suspensor median, distribuindu-se

unei mici porŃiuni caudo-mediale a sfertului posterior drept (fig. 4).

Ramura mamară cranială stângă (A. mammaria cranialis sinistra), cu un

diametru de 8 mm, reprezentând cea de-a doua ramură terminală a arterei pudende

externe stângi, după un traiect de aprox. 5 cm, emite o primă colaterală care se orientează

în sens ventral. Această ramură colaterală, la rândul ei, se bifurcă după cum urmează: o

Fig. 4 Detalii privind ramurile arteriale perforante traversând ligamentul median intramamar

1. Ramură arterială perforantă; 2. Ligamentul median intramamar; 3. Orificiul de traversare a

arterei perforante; 4. Parenchimul glandular al sfertului posterior stâng.

Details of the perforant arterial branches crossing the median suspensory ligament

1. Perforant arterial branch; 2. Median suspensory ligament; 3. Crossing orifice for perforant

arterial branch; 4. Mammary parenchyma of the left posterior quarter.

9

arteriolă care se distribuie segmentelor laterale ale celor două sferturi homolaterale (fig. 7

nr. 5) şi o arteriolă ce se distribuie segmentelor mediale.

Următoarea colaterală a ramurii mamare craniale stângi este emisă în segmentul

mijlociu al jumătăŃii ugerului. Ea are un traiect ventral pentru ca în final şi această

colaterală să se bifurce în ramuri asemănătoare precedentei colaterale.

La scurtă distanŃă de cea de-a doua colaterală, ramura mamară cranială stângă se

bifurcă rezultând cele două ramuri principale: mamară medială stângă şi mamară

laterală stângă.

Spre porŃiunea terminală a ramurii mamare mediale stângi se desprind o serie de

fine arteriole perforante care traversează ligamentul suspensor (fig.5, a şi b) şi în

consecinŃă, se distribuie segmentului ventro-cranial al sfertului anterior drept. Aspecte

privind prezenŃa arterelor perforante cu origine în colateralele arterei mamare mediale

stângi au fost observate la 7 din cele 11 glande de bivoliŃă studiate.

Fig.5 Ramurile colaterale perforante ale arterei mamare mediale stângi

1. Artera mamară medială stângă; 2. Ligamentul median intramamar; 3-3’. Orificiile de

traversare a arterelor perforante; 4. Parenchimul mamar; a, b. Ramuri arteriolare perforante.

The perforant collateral branches of the left medial mammary artery

1. Left medial mammary artery; 2. Median suspensory ligament; 3-3’. Passing orifice for

perforant arteries; 4. Mammary parenchyma; a-b. Perforant arteries.

10

Originile, traiectele şi colateralele arterelor situate în jumătatea dreaptă a glandei

mamare nu prezintă diferenŃe majore faŃă de cele prezentate şi descrise în jumătatea

stângă. De exemplu, ca şi omoloaga sa din jumătatea stângă, artera mamară medială

dreaptă prezintă, în porŃiunea sa terminală, în imediata apropiere a ligamentului

suspensor median, o ramură perforantă care străbate această formaŃiune,

participând la irigarea sfertului anterior stâng.

Precizăm faptul că la ugerele de bivoliŃă disecate, principalele vase arteriale se

găsesc superficial, la baza ugerului, fiind acoperite doar de Ńesut conjunctiv lax şi un

bogat Ńesut adipos.

În raport cu norma comună descrisă în literatura de specialitate şi consultată de

noi, s-au pus în evidenŃă câteva particularităŃi de importanŃă majoră prezente la două din

cele 11 ugere de bivoliŃă studiate, particularităŃi care vor fi prezentate mai jos.

În primul rând, la aceste ugere, se remarcă lipsa arterelor mamare caudale, astfel

că segmentul caudal al sferturilor posterioare este irigat de arteriole provenite din ramuri

arteriale limfonodale şi ramuri arteriale cu originea în arterele mamare mediale.

În al doilea rând, de remarcat este faptul că în segmentul caudal al sfertului

posterior stâng s-au pus în evidenŃă, la ambele glande, prezenŃa a 2 limfocentri

retromamari stângi. Din artera pudendă externă stângă se desprinde o arteră limfonodală

care abordează limfocentrul lateral stâng, vascularizându-l. Aceasta părăseşte

limfocentrul prin perforarea capsulei pentru ca după un traiect de 5-6 cm să abordeze cel

de-al doilea limfocentru stâng. În final, arteriola părăseşte şi acest limfocentru,

distribuindu-se terminal parenchimului glandular al sfertului posterior drept (fig.6).

11

REZULTATE PRIVIND SISTEMUL ARTERIAL MAMAR LA VACĂ

În cadrul studiului irigării arteriale a ugerului la vacă, cele 13 ugere au provenit de

la animale sănătoase clinic, cu vârsta cuprinsă între 3,5 şi 12 ani.

MenŃionăm faptul că ramura mamară cranială prezintă un calibru mult mai mare

decât ramura mamară caudală. Astfel se poate aprecia că respectiva arteră (ramura

mamară cranială) constituie adevărata continuare a arterei pudende externe, respectiv a

arterei mamare propriu-zise.

PrezenŃa a trei ramuri de distribuŃie terminală a arterei mamare caudale a fost semnalată

la 7 din cele 13 glande disecate (fig. 7). La celelalte 5 glande, artera mamară caudală se

Fig. 6 Irigarea limfocentrului retromamar, la bivoli Ńă

1. Ligamentul suspensor median; 2. Parenchimul glandular al sfertului posterior stâng; 3.

Parenchimul glandular al sfertului posterior drept; 4. Limfocentrul retromamar stâng; 5.

Limfocentrul retromamar drept; 6. Arteriolă colaterală cu origine în artera mamară stângă; 7.

Ramura colaterală proprie Lc. retromamar drept.

Supramammary lymph node irrigation in buffalo cows

1. Median suspensory ligament; 2. Mammary parenchyma of the left posterior quarter; 3.

Mammary parenchyma of the right posterior quarter; 4. Left supramammary lymph node; 5.

Right supramammary lymph node; 6. Collateral artery with its origin in the left mammary

artery; 7. Collateral arterial branch for the right supramammary Lc.

12

distribuie sfertului posterior fără a prezenta o trifurcaŃie evidentă, din ea desprinzându-se

succesiv numeroase arteriole de calibru relativ redus ce asigură irigarea segmentului

glandular respectiv.

La cele 7 ugere menŃionate se desprinde din a doua, respectiv, din a treia ramură a

arterei mamare caudale câte o colaterală de calibru mic, (cca 2 mm) care traversează

ligamentul suspensor median.

Una din cele 13 glande provenite de la vacă a prezentat o situaŃie particulară în

ceea ce priveşte principalele artere ale ugerului şi situaŃia lor topografică. Această

particularitate constă în lipsa arterei mamare caudale. VascularizaŃia sferturilor

Fig. 7 BifurcaŃia terminală a arterei mamare drepte şi ramurile de distribuŃie ale arterei

mamare caudale drepte, la vacă

A. Arteră mamară dreaptă; B. Artera mamară caudală dreaptă; C. Artera mamară cranială

dreaptă; 1, 2, 3. Ramurile terminale ale arterei mamare caudale drepte; 4. Limfocentrul

retromamar drept; 5. Ligamentul intramamar median; 6. Parenchimul mamar al jumătăŃii

drepte a ugerului.

The right mammary artery’s terminal bifurcation and the distribution branches of the right

caudal mammary artery in cows

A. Right mammary artery; B. Right caudal mammary artery; C. Right cranial mammary

artery; 1, 2, 3. Right caudal mammary artery’s terminal branches; 4. Right supramammary

lymph node; 5. Median suspensory ligament; 6. Mammary parenchyma of the udder’s right

half.

13

posterioare este asigurată de cele două colaterale ale arterelor mamare mediale, ramuri ce

prezintă un calibru identic cu cel al ramurilor de origine.

La toate glandele disecate provenite de la vaci s-au pus în evidenŃă anastomoze

arteriale prin inosculaŃie, acestea producându-se între artera mamară medială dreaptă şi

ramuri arteriale cu origine în artera mamară medială stângă

La 6 dintre cele 13 glande disecate au fost remarcate anastomoze prin inosculaŃie

între ramuri cu origine în artera mamară medială şi laterală ale aceleaşi jumătăŃi

glandulare, aşa cum se poate observa în figura 10 (nr.3). La fiecare dintre aceste glande,

în traiectul său, artera mamară laterală emite numeroase ramuri colaterale menite să irige

sectoarele laterale şi respectiv medio-ventrale ale glandei. În segmentul său terminal,

artera mamară laterală emite o ramură de anastomoză prin inosculaŃie cu artera mamară

medială, după care părăseşte Ńesutul glandular în segmentul cranio-lateral al acestuia,

distribuindu-se, în final, asemeni ramurii terminale a arterei mamare mediale, pielii

corespunzătoare acestei regiuni.

Fig. 8 Ramura arterială de anastomoză prin inosculaŃie, la vacă

1. Artera mamară cranială dreaptă; 2. Artera mamară laterală dreaptă; 3. Artera mamară

medială dreaptă; 4. Ramură terminală a arterei mamare mediale drepte; 5. Orificiul de

trecere a ramurii perforante; 6. Ligamentul median intramamar; 7. Parenchimul glandular

mamar.

Arterial branch for end-to-end anastomosis in cows

1. Right cranial mammary artery; 2. Right lateral mammary artery; 3. Right medial

mammary artery; 4. Terminal branch from right medial mammary artery; 5. Perforant

artery’s passing orifice; 6. Median suspensory ligament; 7. Mammary parenchyma.

14

Fig. 9 Aspectul bifurcaŃiei arterei de anastomoză prin inosculaŃie în jumătatea stângă a

ugerului, la vacă

1. Orificiul de trecere a arterei de anastomoză prin inosculaŃie; 2. Prima ramură rezultată în

urma bifurcaŃiei arterei de anastomoză prin inosculaŃie; 3. Cea de-a doua ramură a arterei de

anastomoză prin inosculaŃie; 4. Ligamentul suspensor median; 5. Parenchimul glandular

mamar.

The bifurcation of the end-to-end anastomosis artery in the left half of the udder, in cows

1. End-to-end anastomosis artery’s crossing orifice; 2. First arterial branch emerged from end-

to-end anastomosis artery’s bifurcation; 3. Second arterial branch emerged from end-to-end

anastomosis artery’s bifurcation; 4. Median suspensory ligament; 5. Mammary parenchyma.

15

Fig. 33 Anastomoza prin inosculaŃie dintre artera mamară medială dreaptă şi artera mamară

laterală dreaptă, la vacă

1. Artera mamară medială dreaptă; 2. Artera mamară laterală dreaptă; 3. Ramura de

anastomoză prin inosculaŃie; 4. Ligamentul suspensor median; 5. Parenchimul mamar al

sfertului anterior drept.

End-to-end anastomosis between the right medial mammary artery and the right lateral

mammary artery in cows

1. Right medial mammary artery; 2. Right lateral mammary artery; 3. End-to-end

anastomosis branch; 4. Median suspensory ligament; 5. Mammary parenchyma of the

udder’s right anterior quarter.

16

STUDIUL VASCULARIZA łIEI VENOASE A GLANDEI MAMARE LA

RUMEGĂTOARELE MARI

MATERIALE ŞI METODĂ

Pentru evidenŃierea sistemului vascular venos al ugerului la rumegătoarele mari,

au fost folosite 27 piese, din care 15 de la vaci şi 12 de la bivoliŃe, animale aparŃinătoare

unităŃilor de sacrificare a taurinelor din judeŃele Alba, Cluj şi Sălaj. Vârsta animalelor a

variat de la 3,5 ani la 18 ani, iar femelele de la care s-au recoltat piesele anatomice se

aflau în diferite stadii fiziologice de activitate a glandelor mamare – repaus sau lactaŃie.

Bovinele şi bubalinele au fost sacrificate în scop comercial, iar glandele mamare au fost

obŃinute prin izolarea lor de la trunchi, prin secŃionarea circulară a pielii de la baza

ugerului, a ligamentelor suspensoare şi implicit secŃionarea la acest nivel a trunchiurilor

vasculare aferente.

Metoda utilizată a coincis cu cea folosită în cadrul studiului vascularizaŃiei

sistemului arterial mamar, cu precizarea că produsului industrial Parcodur i-am adăugat

colorant albastru pentru punerea în evidenŃă a venelor.

REZULTATE

ObservaŃiile şi concluziile care se desprind în urma disecŃiei celor 12 ugere de

bivoliŃă şi 15 ugere de vacă, ilustrează aspecte morfologice demne de luat în seamă, care

ar putea reprezenta un suport documentar atât pentru cercetarea ştiinŃifică fundamentală

cât şi în ceea ce priveşte importanŃa practică a morfologiei mamare.

O particularitate generală observată la toate glandele disecate privind venele

acestui organ constă atât în aspectul flexuos al traiectelor, cât şi modificările de calibru ce

conferă, în mod deosebit la vasele mari, un aspect varicos evident.

Particular este faptul că unele vene aparŃinătoare unui sfert confluează cu vene

care provin din sfertul aparŃinător aceleaşi păr Ńi a ugerului, formând trunchiuri

comune. Acest aspect găsit de noi la toate glandele studiate nu este semnalat în

17

literatura de specialitate consultată şi infirm ă conceptul că fiecare sfert mamar ar

avea sistemul vascular venos independent (fig.11).

O altă particularitate a sistemului venos mamar constă în faptul că din venele

mamare profunde se desprind adevărate ramuri venoase perforante care străbat prin

orificii proprii septumul median (fig.12). În acest mod se realizează un alt sistem

vascular venos comun celor două jumătăŃi ale ugerului. Acest aspect, de asemenea

nesemnalat în literatura de specialitate, infirm ă concepŃia de vascularizaŃie

independentă a celor două jumătăŃi ale ugerului. ParticularităŃile semnalate sunt

necesar a fi luate în considerare privind o nouă concepŃie cu implicaŃii practice privind

Fig. 11 Aspectul confluării venelor aparŃinătoare celor două sferturi homolaterale stângi

ale ugerului, la vacă (vedere laterală stângă)

1. Parenchimul sfertului anterior stâng; 2. Parenchimul sfertului posterior stâng; 3.

Mamelonul anterior stâng; 4. Mamelonul posterior stâng; 5. Limfocentrul retromamar

stâng; 6. Venele mamelonare bazale; 7. Venele superficiale ale celor două sferturi

homolaterale stângi şi confluarea lor.

The confluence of the veins in the two left homolateral quarters in cows

(left side view)

1. Mammary parenchyma of the left anterior quarter; 2. Mammary parenchyma of the left

posterior quarter; 3. Left anterior teat; 4. Left posterior teat; 5. Left supramammary lymph

node; 6. Basal teat veins; 7. Superficial veins of the two homolateral quarters of the udder

and their confluence.

18

patologia mamară referitoare la netransmisibilitatea în mod direct prin sistemul vascular

propriu intramamar a proceselor septice mamare de la un sfert la altul, sau de la o

jumătate la cealaltă a glandei mamare.

Aceste aspecte particulare revelate pe parcursul cercetărilor noastre au, aşadar,

implicaŃii practice privind patologia mamară, atât în ceea ce priveşte tratamentul

afecŃiunilor ugerului cât şi asupra metodelor de profilaxie.

Între sistemul vascular venos al celor două sferturi mamare homolaterale există

diferenŃe marcante. În acest sens ne referim la faptul că sferturile posterioare prezintă o

vascularizaŃie mult mai bogată în comparaŃie cu sferturile anterioare. Acest aspect

concordă şi cu cele semnalate de noi privitor la vascularizaŃia arterială. Din acest punct

de vedere este explicabilă corelarea ce există între irigare sanguină a diferitelor segmente

ale glandei mamare şi producŃia de lapte diferenŃiată în favoarea sferturilor posterioare.

FaŃă de cele menŃionate mai sus, precizăm că venulele provenite din zonele

papilare şi parenchimatoase ale sferturilor posterioare, în marea lor majoritate,

Fig. 12 Aspectul ramurilor venoase perforante

1. Ligamentul suspensor median; 2. Vena mamară mediană dreaptă; 3. Vena mamară

mediană stângă; 4. Venele perforante.

The perforant venous branches

1. Median suspensory ligament; 2. Right median mammary vein; 3. Left median mammary

vein; 4. Perforant veins.

19

confluează, realizând un cerc venos propriu fiecărui sfert. Acest cerc venos, la rândul lui,

se deschide în partea caudală a marelui cerc venos situat la baza ugerului. Aspectele

descrise mai sus au fost observate la 7 piese provenite de la bivoliŃă şi la toate glandele

provenite de la vacă.

În ceea ce priveşte originea celor două vene pudende interne am remarcat faptul că

la 3 din cele 15 glande provenite de la vacă şi la 2 din cele 12 glande provenite de la

bivoliŃă, trunchiul pudend intern comun lipseşte, cele două vene pudende interne

prezentând rădăcini separate, direct din cercul venos mamar bazal (fig.13).

Fig. 13 Segmentul caudal al ugerului la vacă. Originea venelor pudende interne

1. Ligamentul suspensor median; 2. Parenchimul sfertului anterior stâng; 3. Parenchimul

sfertului anterior drept; 4. Parenchimul sfertului posterior stâng; 5. Parenchimul sfertului

posterior drept; 6. Limfocentrul retromamar stâng; 7. Limfocentrul retromamar drept; 8.

Vena mamară cranială dreaptă; 9. Vena mamară caudală stângă; 10. Vena mamară

caudală dreaptă; 11, 12. Venele pudende interne; 13. Cercul venos bazal caudal.

The caudal segment of the udder in cows. The origin of the internal pudic veins

1. Median suspensory ligament; 2. Mammary parenchyma of the left anterior quarter; 3.

Mammary parenchyma of the right anterior quarter; 4. Mammary parenchyma of the left

posterior quarter; 5. Mammary parenchyma of the right posterior quarter; 6. Left

supramammary lymph node; 7. Right supramammary lymph node; 8. Right cranial

mammary vein; 9. Left caudal mammary vein; 10. Right caudal mammary vein; 11, 12.

Internal pudic veins; 13. Caudal basal venous circle.

20

ANGIOGRAFIA

Angiografia reprezintă o tehnologie imagistică, o metodă ce permite vizualizarea

radiologică a arterelor sau venelor după introducerea, prin injectare sau cu ajutorul unui

cateter, a unui mediu de contrast radioopac în circulaŃia sanguină sau în vasul ce prezintă

interes. Am recurs la această metodă de investigare în încercarea de a obŃine, şi pe

această cale, confirmarea descoperirilor făcute prin metoda injectării glandelor mamare

cu produsul industrial Parcodur, urmată de disecŃie.

MATERIALE ŞI METODĂ

În cadrul acestui studiu am folosit 3 glande mamare provenite de la bivoliŃă (două

au fost injectate pe sistemul arterial, iar una pe sistemul venos) şi 6 glande provenite de la

vacă (patru au fost folosite pentru arteriografii şi două pentru venografii). Animalele de la

care s-au recoltat piesele anatomice, au fost sănătoase clinic, fiind sacrificate în scop

economic. Vârsta celor 3 bubaline a fost de 15, 17 şi, respectiv, 18 ani, iar glandele

mamare se aflau în starea fiziologică de involuŃie mamară. Vârsta bovinelor a fost

cuprinsă între 1-2,5 ani, iar ugerele acestora s-au prezentat în stadiul de creştere şi

dezvoltare izometrică specifică vârstei prepubere a femelei. Pentru metoda de injectare cu

miniu de plumb s-a folosit un uger provenit de la o vacă în vârstă de 8 ani.

Prima metodă utilizată de noi a constat în utilizarea soluŃiei uleioase de miniu de

plumb, iar cea de-a doua metodă folosită în cadrul acestei lucrări, utilizează ca substanŃă

radioopacă Optiray® 300.

Introducerea soluŃiilor radioopace în artera pudendă externă sau în vena pudendă

externă, după caz, s-a efectuat prin intermediul unui tub de plastic ataşat unei seringi,

injectarea fiind realizată constant şi progresiv prin acŃionarea manuală a pistonului

seringii. După injectarea unei jumătăŃi a ugerului s-a realizat o primă expunere

radiografică, trecându-se apoi la injectarea jumătăŃii opuse, urmată de o altă expunere

radiografică.

21

REZULTATE ŞI DISCUłII

Prima expunere radiografică examinată a fost realizată la o glandă mamară

provenită de la o vacă în vârstă de 8 ani, injectarea arterei pudende externe realizându-se

cu soluŃia uleioasă de miniu de plumb. Introducerea substanŃei radioopace s-a realizat în

artera pudendă externă dreaptă, iar cantitatea injectată a fost de 10 ml. Impregnarea

soluŃiei fiind foarte slabă, interpretarea s-a făcut cu greutate.

Consecutiv injectării soluŃiei de miniu de plumb în artera pudendă externă dreaptă,

am realizat injectarea soluŃiei Optiray® 300, în cantitate de 5 ml, rezultatele putând fi

observate în figura alăturată (fig. 14).

Fig. 14 Aspectul radiografic al arterei mamare craniale drepte, injectată cu Optiray® 300, la

vacă

1. Artera mamară cranială dreaptă; 2. Ramură colaterală a a. mamare craniale drepte; 3.

Artera mamară medială dreaptă; 4. Artera mamară laterală dreaptă; 5. Ramură de anastomoză

a a. mamare mediale drepte cu artera mamară cranială dreaptă.

Radiographic aspect of the right cranial mammary artery, injected with Optiray® 300, in cows

1. Right cranial mammary artery; 2. Collateral arterial branch of the right cranial mammary

artery; 3. Right medial mammary artery; 4. Right lateral mammary artery; 5. Anastomosis

arterial branch between the right medial mammary artery and the right cranial mammary

artery.

22

Analizând imaginea radiografică de mai sus, putem afirma că, datorită

radioopacităŃii ideale a soluŃiei Optiray® 300, se pot observa aspecte anatomice de

detaliu, privind vascularizaŃia arterială a ugerului la vacă, aceste aspecte traducându-se

prin prezenŃa ramurilor de anastomoză prin inosculaŃie dintre artera mamară cranială şi o

ramură a arterei mamare mediale.

Radiografiile realizate la ugerele de vacă au scos în evidenŃă o serie de aspecte

particulare care nu au putut fi puse în valoare prin metoda injectării cu materialul

industrial Parcodur. Unul dintre aceste aspecte îl constituie prezenŃa unui sistem arterial

superficial, paralel cu sistemul principal al ugerului.

În ceea ce priveşte imaginile radiologice ale vascularizaŃiei arteriale la ugerul de

bivoliŃă, acestea s-au realizat în urma injectării cu soluŃia Optiray® 300.

În cadrul cercetărilor în care am utilizat metoda injectării arterelor ugerului cu

produsul industrial Parcodur urmată de disecŃia pieselor, la ugerele de bivoliŃă nu am

putut evidenŃia nici o anastomoză prin inosculaŃie, acest fapt datorându-se, probabil,

calibrului foarte redus al ramurilor arteriale de anastomoză, aspect ce a determinat

imposibilitatea vizualizării acestora prin metoda disecŃiei.

Fig. 15 Aspectul radiografic al arborelui arterial în jumătatea stângă a ugerului la bivoliŃă

1. Mamelonul posterior stâng; 2. Mamelonul posterior drept; 3. Ligamentul suspensor

median; 4. Artera mamară cranială stângă; 5. Artera mamară laterală stângă; 6. Artera

mamară medială stângă; 7. Artera mamară caudală stângă; 8. Ramură arterială de

anastomoză prin inosculaŃie; 9. Ramură arterială perforantă.

23

În fig.15 se poate observa cu uşurinŃă o ramură de anastomoză prin inosculaŃie

între artera mamară medială stângă şi o ramură a arterei mamare mediale stângi. În plus

faŃă de aceasta, se poate observa şi prezenŃa unei reduse ramuri arteriale perforante,

ramură care, deşi puŃin marcată de substanŃa radioopacă, traversează ligamentul

suspensor median, participând astfel la vascularizaŃia jumătăŃii stângi a ugerului. Această

ramură perforantă realizează o anastomoză prin inosculaŃie cu o ramură provenită din

artera mamară caudală dreaptă.

În cadrul acestui capitol am realizat şi un studiu al sistemului vascular venos al

glandei mamare la taurine şi bubaline. S-au folosit două ugere de vacă şi unul de bivoliŃă.

Mediul radioopac utilizat a fost reprezentat de Optiray® 300, iar metoda de lucru a fost

identică cu cea folosită la arteriografie.

łinem să menŃionăm faptul că studiul sistemului venos prin metoda angiografiei

este mai dificil în comparaŃie cu cel al sistemului arterial, în primul rând datorită

prezenŃei valvulelor venoase prezente în ultimul segment de traiect al venelor mamare

craniale şi în primul segment de traiect al venelor pudende externe, care face dificilă

injectarea mediului radioopac. Pentru eliminarea acestui inconvenient, am fost nevoiŃi să

introducem tubul folosit la injectare profund, pe o distanŃă de aproximativ 10 cm de

traiect venos, depăşind astfel segmentul venos al valvulelor. Cu toate aceste măsuri, am

constatat prezenŃa unor valvule şi la nivelul venei mamare caudale, ceea ce a făcut

imposibilă difuzia substanŃei radioopace în segmentul caudal al glandei respective.

Spre deosebire de metoda clasică de injectare a vaselor de sânge cu materialul

industrial Parcodur urmată de disecŃie, metodă aplicată în cadrul acestei lucrări, metoda

angiografiei relevă aspecte de detaliu deosebit de importante în cadrul studiilor de

morfologie normală în ceea ce priveşte vascularizaŃia unui segment sau a unui organ. Cu

această ocazie am putut observa că venele perforante sunt numeroase (cca 5-6) şi sunt

Radiographic aspect of the arterial vascularisation in the left half of the udder in buffalo

cows

1, 2. Left and Right posterior teat; 3. Median suspensory ligament; 4. Left cranial

mammary artery; 5. Left lateral mammary artery; 6. Left medial mammary artery; 7. Left

caudal mammary artery; 8. Anastomosis arterial branch; 9. Perforant arterial branch.

24

prezente atât la ugerele de bivoliŃă cât şi la cele de vacă. Mai mult decât atât, am putut

pune în evidenŃă vene perforante la ugerele provenite de la tineret bovin, ceea ce

contravine concepŃiei unor autori, conform cărora cercul venos bazal al ugerului

apare numai după prima gestaŃie.

DISCUłII GENERALE

În cadrul sistemului imunitar, sistemul vascular joacă un rol deosebit de important

în apărarea sănătăŃii şi integrităŃii organismului. Având în vedere acest deziderat, pentru

menŃinerea sănătăŃii şi funcŃiei fiziologice a glandei mamare în general şi, în special, la

rumegătoarele mari, se recomandă acordarea unei atenŃii deosebite aspectelor circulatorii

ale glandei, respectiv particularităŃilor reŃelei vasculare sanguine.

Cercetările noastre asupra sistemului sanguin al glandei mamare la bovine şi

bubaline, prin îmbinarea metodei injectării vaselor de sânge cu produsul industrial

Parcodur urmată de disecŃie cu metoda angiografiei, vin în completarea studiilor

anatomice existente până în prezent, studii care nu au reuşit să descifreze numeroasele

enigme ale acestui domeniu.

Studiul nostru a avut ca scop aprofundarea cunoştinŃelor privind vascularizaŃia

sanguină a glandei mamare la rumegătoarele mari, fiind motivat de conştientizarea

faptului că cercetarea sistemului circulator şi studiile realizate până în prezent asupra

glandei mamare la această categorie de animale nu au epuizat vasta lor cuprindere, datele

bibliografice existente putând fi completate cu noi informaŃii de importanŃă practică

majoră, nu doar în ceea ce priveşte tratamentul afecŃiunilor glandei mamare, ci şi în

privinŃa profilaxiei acestora.

Cu toate că în literatura de specialitate vascularizaŃia glandei mamare la

rumegătoarele mari nu este prezentată în mod distinct, pe specii, studiul ugerului de

bivoliŃă fiind subsumat celui de vacă, cercetările noastre au revelat faptul că o asemenea

25

abordare, deşi poate utilă în scopuri didactice, nu este adecvată pentru un tratat de

specialitate.

O primă diferenŃă notabilă între cele 2 specii luate în studiu constă în faptul că la

bivoliŃă principalele artere de la baza ugerului sunt dispuse superficial, fiind acoperite de

Ńesut conjunctiv lax şi adipos, iar la vacă aceste vase se găsesc dispuse profund, în Ńesutul

glandular al ugerului. Mai mult decât atât, noi am pus în evidenŃă faptul că, între cele

două specii există diferenŃe şi în ceea ce priveşte numărul de colaterale principale ale

arterelor mamare craniale. Această diferenŃă topografică a arterelor poate fi atribuită

ameliorărilor genetice ale bovinelor, ameliorări care au urmărit, de-a lungul generaŃiilor,

creşterea producŃiei de lapte şi, implicit, a glandei mamare.

Unul dintre aspectele morfologice care vin să justifice afirmaŃia privind tandemul

existent între irigarea sanguină şi nivelul productiv al glandei mamare este reprezentat şi

de existenŃa a două cercuri venoase proprii situate numai în structura sferturilor

posterioare, sferturi în care elaborarea laptelui este semnificativ mai mare comparativ cu

sferturile anterioare.

Un alt aspect ce vine să întărească ipoteza selecŃiei la bovine se referă la prezenŃa

anastomozelor arteriale prin inosculaŃie ce se realizează atât între ramurile colaterale ale

arterelor mamare mediale stângi şi, respectiv, drepte, cât şi între artera mamară medială şi

cea laterală. Mai mult decât atât, prin metoda arteriografiei am pus în valoare atât

prezenŃa ramurilor de anastomoză prin inosculaŃie dintre artera mamară cranială şi artera

mamară medială, cât şi ramuri perforante care ajung să irige jumătatea opusă celei de

origine. Aceste particularităŃi sunt de o reală importanŃă anatomică, având în vedere

faptul că bibliografia de specialitate consultată nu face referiri de nici un fel cu privire la

prezenŃa anastomozelor arteriale prin inosculaŃie ale ugerului.

În cadrul cercetărilor în care am utilizat metoda injectării arterelor ugerului cu

produsul industrial Parcodur urmată de disecŃia pieselor, la ugerele de bivoliŃă nu am

putut evidenŃia anastomoza prin inosculaŃie, acest fapt datorându-se, probabil, calibrului

foarte redus al ramurilor arteriale de anastomoză, aspect ce a determinat imposibilitatea

vizualizării acestora prin metoda disecŃiei. Metoda arteriografiei s-a dovedit deosebit de

utilă în cercetarea şi relevarea acestor anastomoze, fiind o metodă ce ne-a permis punerea

26

în evidenŃă a anastomozelor arteriale termino-terminale la bivoliŃă, precum şi a tuturor

vaselor de calibru redus şi a traiectelor acestora.

Ca o completare a sistemului vascular arterial al ugerului la rumegătoarele mari, în

cadrul cercetărilor noastre la ambele specii, am evidenŃiat numeroase confluenŃe venoase

existente între reŃeaua venoasă superficială şi cea intramamară profundă, precum şi

anastomoze intramamare profunde. Corelând acest aspect vascular venos cu cel existent

şi în alte segmente importante ale organismului, justificăm faptul că ugerul, în ansamblul

său, reprezintă, inclusiv sub aspectul circulaŃiei sanguine, un organ complex, foarte

puternic irigat şi care nu comportă impedimente vasculare segmentare sau totale de stază

în fluxul sanguin de întoarcere.

Cu totul particular, pe lângă anastomozele confluente venoase intramamare

profunde aparŃinătoare aceleiaşi mamele (aceluiaşi sfert al ugerului), au fost puse în

evidenŃă relaŃii vasculare venoase existente între cele două mamele homolaterale. Mai

mult decât atât, au fost puse în evidenŃă, în mod constant, comunicări sanguine venoase

între mamelele heterolaterale, comunicări realizate prin venele perforante care

traversează dintr-o parte în alta septumul intramamar median. Se realizează, astfel, un

dublu sens circulator sanguin între cele două jumătăŃi - dreaptă şi stângă - ale ugerului.

ExistenŃa acestor realităŃi anatomice de irigare sanguină venoasă intramamară şi

intermamară demonstrează, o dată în plus, unitatea morfofuncŃională a ugerului deşi acest

organ la vaci şi bivoliŃe este alcătuit prin alăturarea genetică a celor 4 mamele, cunoscute

sub denumirea de sferturi mamare.

Atât la bivoliŃă cât şi la vacă, rezultatele noastre au scos în evidenŃă faptul că

ramurile arteriale destinate irigării limfocentrilor retromamari ajung a se distribui

terminal parenchimului glandular al sferturilor caudale. Dacă adăugăm la acestea şi

aspectele privind sistemul venos superficial cu rădăcini în Ńesutul cutanat mamar care

prezintă, de asemenea, anastomoze realizate între venule a căror origini se situează în

învelişul cutanat al sferturilor opuse, precum şi în limfocentrii retromamari, suntem

îndreptăŃiŃi să atragem atenŃia asupra posibilităŃilor de transmitere a infecŃiilor de la

sfertul anterior la sfertul posterior homolateral, Ńinând seama de faptul că limfocentrii

retromamari drenează limfa de la mamelele aflate de aceeaşi parte a ugerului.

27

ExistenŃa constantă a anastomozelor între venele intermamare homolaterale şi, în

mod deosebit, între venele intermamare heterolaterale prin intermediul venelor perforante

determină realizarea unui flux venos dublu prin care sângele poate circula atât de la un

sfert la altul cât şi de la o jumătate la cealaltă a ugerului. Această configuraŃie particulară

a sistemului venos mamar merită a fi luată în considerare privind unele aspecte cu

implicaŃie practică. În acest context ne referim în primul rând la frecventele afecŃiuni

septice care, obişnuit, interesează iniŃial o singură mamelă (un singur sfert) şi care, în

cazul existenŃei unei circulaŃii sanguine intramamare de tipul celei descrise de noi, au

posibilitatea de a trece direct de la o mamelă la alta, fără a fi incriminată - aşa cum era

concepŃia până în prezent - în exclusivitate, circulaŃia sanguină generală.

În încheiere, putem afirma că înŃelegerea, importanŃa şi necesitatea cunoaşterii

aspectelor anatomice, circulatorii şi fiziologice ale glandei mamare la bovine şi bubaline

sunt esenŃiale pentru realizarea tratamentului necesar şi profilaxiei adecvate acestui organ

de o reală importanŃă economică.

CONCLUZII GENERALE

1. Metoda injectării cu produsul industrial Parcodur s-a dovedit a fi eficace în

cadrul studiului sistemului circulator al ugerului la rumegătoarele mari.

2. Atât ugerele de bivoliŃă cât şi cele de vacă studiate au prezentat comunicare

vasculară arterială între cele două jumătăŃi glandulare, stângă şi dreaptă.

3. Ramurile arteriale perforante cu originea în colateralele sau terminalele arterei

mamare caudale stângi au fost puse în evidenŃă la 36,35% din piesele disecate,

la bivoliŃă, iar la vacă în 46,15% din glandele disecate.

4. La bivoliŃă marile vase arteriale de la baza ugerului se găsesc dispuse

superficial, fiind acoperite doar de Ńesut conjunctiv lax şi de Ńesut adipos, iar la

vacă sunt dispuse profund, în parenchimul glandular.

5. Arterele mamare craniale au calibrul mai mare decât cel al arterei mamare

caudale la 100% din glandele de la ambele specii.

28

6. La bivoliŃă, calibrul marilor vase arteriale aparŃinătoare unei jumătăŃi

glandulare este identic cu cel al arterelor din jumătatea contralaterală.

7. Ramurile colaterale ventrale ale arterelor mamare craniale la bivoliŃă sunt în

număr de două, situaŃie observată la 81,81% din glande, iar la ugerul de vacă,

într-un procent de 92,30, artera mamară cranială emite o singură colaterală

importantă înainte de bifurcare.

8. La 18,18% dintre glandele de bivoliŃă disecate lipsesc arterele mamare caudale.

9. La vascularizaŃia sferturilor posterioare, în 18,18% din subiectele de bubaline,

participă şi ramuri arteriale limfonodale, iar la bovine procentul este de 30,76.

10. La 18,18% dintre glandele de bivoliŃă studiate limfocentrii retromamari sunt

vascularizaŃi arterial de către ramuri provenite din arterele pudende externe.

11. Ramurile mamare laterale şi mediale, după părăsirea parenchimului glandular

mamar, se distribuie Ńesutului cutanat al ugerului la toate glandele de bovine şi

bubaline studiate.

12. La 7,69% dintre glandele provenite de la bivoliŃă artera pudendă externă s-a

continuat doar cu ramura mamară cranială, lipsind ramura mamară caudală.

13. La vacă, vascularizaŃia arterială a limfocentrilor retromamari este asigurată de

ramuri cu origine în artera pudendă externă la 7,69% din cazuri.

14. Angiografia permite o bună vizualizare a numărului, traiectelor, calibrelor şi a

anastomozelor vaselor de sânge ale ugerului.

15. Prin metoda angiografică nu am constatat particularităŃi marcante ale

sistemului venos al ugerului de bivoliŃă în comparaŃie cu cel al ugerului de

vacă.