Ceramică Kuty

3
Ceramică de Kuty din colecţia Muzeului Agriculturii Printre piesele din colecţia de ceramică a muzeului nostru există câteva confecţionate în atelierul meşterului olar Florin Colibaba. Atelierul de ceramică Colibaba este un vechi atelier din Rădău ţ i ( jude ţ ul Suceava , România ) în care se produce ceramică în stilul zonei (Rădău ţ i, Kuty ş i Marginea ), dar se încearcă ş i o tratare modernă a unor vechi motive preistorice (în special ceramică pictată de Cucuteni ). Bunicul lui Florin Colibaba a fost meşterul Constantin Colibaba, a cărui gospodărie- atelier, ce datează din anul 1875, este înscrisă în Lista monumentelor istorice a judeţului Suceava din 2004, cu codul SV- II-s-B-05609 . Ceramica de Kuty, ceramică de tradiţie bizantină, urmaşa ceramicii din Suceava, este deosebit de frumoasă şi a folosit populaţiilor din nordul Moldovei. Momentul de maximă înflorire a fost în secolul al XIX-lea, tehnica aceasta dispărând către sfârşitul secolului trecut (reprezentările omeneşti şi costumele întrebuinţate sunt caracteristice acestei epoci). Ca forme, întâlnim strachina adâncă, cu margine foarte mică şi fund aproape rotund, ulcioare cu forme apropiate de a sferei, cu toarte şi gură rotundă, fără cioc, dar unele dintre podoabele cele mai bine realizate ale aceste ceramici sunt cahlele pentru sobe, pătrate, cu motive dinamice, de o mare variaţie. Astfel, întâlnim ca

description

...

Transcript of Ceramică Kuty

Page 1: Ceramică Kuty

Ceramică de Kuty din colecţia Muzeului Agriculturii

Printre piesele din colecţia de ceramică a muzeului nostru există câteva confecţionate în

atelierul meşterului olar Florin Colibaba. Atelierul de ceramică Colibaba este un vechi atelier

din Rădăuți (județul Suceava, România) în care se produce ceramică în stilul zonei (Rădăuți,

Kuty şi Marginea), dar se încearcă și o tratare modernă a unor vechi motive preistorice (în

special ceramică pictată de Cucuteni). Bunicul lui Florin Colibaba a fost meşterul Constantin

Colibaba, a cărui gospodărie-atelier, ce datează din anul 1875, este înscrisă în Lista

monumentelor istorice a judeţului Suceava din 2004, cu codul SV-II-s-B-05609.

Ceramica de Kuty, ceramică de tradiţie bizantină, urmaşa ceramicii din Suceava, este

deosebit de frumoasă şi a folosit populaţiilor din nordul Moldovei. Momentul de maximă

înflorire a fost în secolul al XIX-lea, tehnica aceasta dispărând către sfârşitul secolului trecut

(reprezentările omeneşti şi costumele întrebuinţate sunt caracteristice acestei epoci). Ca forme,

întâlnim strachina adâncă, cu margine foarte mică şi fund aproape rotund, ulcioare cu forme

apropiate de a sferei, cu toarte şi gură rotundă, fără cioc, dar unele dintre podoabele cele mai bine

realizate ale aceste ceramici sunt cahlele pentru sobe, pătrate, cu motive dinamice, de o mare

variaţie. Astfel, întâlnim ca motive ale cahlelor şi farfuriilor: careta înhămată cu cai şi vizitiu,

ofiţerul călare ce trage cu pistolul, bărbatul şi femeia la nuntă, soldaţi, procesiuni, diferite

animale şi păsări. Ceramica de Kuty este pictată în alb, verde, galben și maroniu, culorile celor

patru anotimpuri ale anului.

Repertoriul creaţiei lui Colibaba cuprinde o mare varietate de forme şi mărimi, modelate

pe roată, care impresionează prin calitatea execuţiei, prin diversitatea compoziţiilor ornamentale

şi prin rafinamentul cromatic. Motivele geometrice, florale, avimorfe, zoomorfe, antropomorfe,

astrale întâlnite pe farfurii, căni, oale, ulcioare, plăci (cahle) sunt cele specifice ceramicii de

Kuty, motive ce se leagă de viaţa, credinţele şi obiceiurile oamenilor din aceste locuri.

Muzeograf, Magdalena Petre-Filip

Page 2: Ceramică Kuty