Capitolul I 1.1. Obiectivul proiectuluiRealizarea unei linii tehnologice de fabricatie a serviciilor de cafea cu o capacitate de 1700 t/an.

1.2. Prezentarea generala a produsului

Faiantele sunt mase ceramic poroase, permeabile la lichide si gaze; permeabilitatea lor este inlaturata prin acoperire cu compozitii vitrifiabile.Alegerea porozitatii ca o caracteristica specifica a faiantelor face posibila deosebirea acestora de masele si produsele vitrificate neporoase, cat si de cele poroase cu textura gresiera.Masele crude de faianta sunt constituite din component principali refractari si component fondant. Componentii fondant ai maselor crude asigura formarea fazei lichide la tratament termic, care sa lege fazele cristaline, consolidand masa de faianta arsa. Utilizand drept criteriu de clasificare natura componentului principal de vitrificare se deosebesc faiante: feldspatice, calcaroase, mixte, silicioase si argiloase.[1]ProprietatiProprietatile cele mai caracteristice ale faiantelor sunt: porozitatea, permeabilitatea, acordul masa glazura, temperature de ardere, microstructura masei, culoarea masei, luciul si duritatea glazurii.Porozitatea faiantelor este mai mare de 8 %, limita sa maxima este de 25 %.Permeabilitatea faiantelor este consecinta porozitatii lor. Pentru ca efectul de impermeabilizare al glazurii sa fie efficient, se impune asigurarea continuitatii sale de acoperire, evitarea defectelor de harisare si exfoliere a glazurii.Temperature finala de ardere a produselor de faianta este inferioara aceleia a portelanurilor si a gresiilor, nefiind necesara vitrificarea deplina. Arderea in biscuit se realizeaza la 900 - 1200C.Culoarea masei de faianta fina este alba, cu nuanta galbuie, agreabila; in cazul faiantelor commune culoarea cioburilor este rosietica de nuante diferite.Rezistenta mecanica este cu atat mai redusa cu cat proportia de faza vitroasa este mai mica.[1]Faianta argiloasaPoate fi:a) Calcaroasab) Feldspaticac) Mixta [2]Acest tip de faianta se poate caracteriza prin: Continut ridicat de material argilor Aspect neted Glazura rezistenta. [2] Cand componentul argilor al maselor crude de faianta contine o proportie ridicata de Fe2O3 se obtin:a) Faiante comune cu ciobul roscatb) Faiante fine cu ciobul alb. [2]

Capitolul II

2.1. Descrierea materilor prime

Pentru obinerea produselor ceramice se folosesc materii prime: principale, auxiliare i pentru glazur i decor.a) Materii prime principaleAceste materii prime au rolul cel mai important nformarea proprietilor masei ceramice.Pentru obinerea produsului ceramic brut sefolosesc materiale plastice i neplastice.Materialele plastice constituie partea principal a masei ceramice care realizeaz legturantre toi constituenii acesteia. Din aceast grup fac parte: argila i caolinurile. Plasticitatea,puterealiant,higroscopicitatea,contracialauscareamateriilorplasticedeterminnmodhotrtor calitatea produselor finite.Materiile prime neplastice au rolul de adiminua unele efecte negative ale materialelorargiloase, de a mbunti proprietileproduselor finite. Dintre acestea fac parte:fondanii,materialele degresante i refractareFondantiiau rolul de a micora temperatura de formare a fazei topite, formnd totodat printopire ocompactizare iconferind transluciditateproduselorfinite.Eisunt foarte importaniinfuncie de natura prim folosit, produsul ceramic i poart denumirea (ex: porelan fosfatic, faianafeldspatic). Se utilizeaz feldspai (folosii in general la ceramica fin), fosfai, dolomita, calcarul.Materiale degresante i refractare confer o rezisten nalt (peste 1500C) i particip laformarea ciobului ceramic. Ele au rolul de a mri plasticitatea masei ceramice i contracia lauscare. In afar de aceste proprieti mresc rezistena mecanic, rezistena la uzur, rezistena fade agenii corozivi a produselor ceramice tehnice si de menaj. Se utilizeaz cuarul, alumina,nisipurile cuaroase.b) Materiile secundare au rolul de a mbunti unele proprieti ale maselor ceramice.Plastifianii(parafina,dextrinaetc.)mbuntescprelucrabilitateaimrescrezistenamecanic a produselor nearse.Lubrifianii(motorina, stearaiidebariu,magneziu,zinc,petrolullampant)faciliteazfasonarea prin presarea masei ceramice datorit aciunilor delubrifiere.Fluidizanii(carbonatuldesodiu,silicatuldesodiuetc.)contribuielastabilizareabarbotinelor ceramice cu un coninut redusde ap.c) Materiile prime pentru glazur i decorGlazurile suntsticleuorfuzibile,depusenstraturisubiripesuprafaaproduselorceramice. Rolul lor este de a asigura o impermeabilizare a produselor fa de lichide i gaze, de acontribui n acelai timp la mbuntirea aspectului, conferind unele caracteristici de ordin estetic,inspecialprinluciu,netezime,culoare.Glazurilepotfitransparente,opacesaucoloratesicompozitia lor chimica este cea a unei sticle. Glazurile sunt obinute din silice combinat cu oxizialcalini, alcalino-pmntoi, oxizi de plumb, alumin etc.Materiile prime pentru decorare sunt n special oxizi sau combinaii ale metalelor grelenumiipigmeni ceramici. Aplicarea acestora se poate face pe glazur i sub glazur. Pigmenii aplicai pe glazur trebuie s aib proprietatea de a ptrunde n glazur fr a se descompune laardere i s-i pstreze nuana. Pigmenii folosii sub glazur (sunt puini) trebuie s reziste latemperatura de ardere a produsului ceramic depn la 1400C.Se utilizeaz diferii compui nacest scop, pentru colorarea n: albastru -compui de cobalt;verde - compui ai cromului; rou nchis i brun - compui ai fierului; brun-violet, violet - compuide mangan; galben, negru, portocaliu: compui de uraniu. Se mai utilizeaz aurul si platina in starecoloidal.Opacizaniisunt substane care rmn sub form de particule fine, uniform dispersate nmasa glazurii, pe care oopacizeaz sau pot produse bule de gaz nedizolvate nglazur, conferindu-i acesteia un aspect lptos. Se utilizeaz n acest scop: oxizi destaniu, oxid de titan, oxid dezirconiu,oxid de stibiu. [2]Materii prime utilizate:TALCULTalcul este un silicat hidratat de magneziu: Mg3Si4O10(OH)2 sau H2Mg3(SiO3)4. Mai poate conine, procentual: FeO 1.8%, MnO 1.5% i ZnO 6.0%.Este lamelar, solzos moale i cu luciu gras. Are diverse culori: alb, alb-argintiu, gri, verde-deschis, maroniu. Cristalizeaz n sistem monoclinic, mai rar ortorombic. Are o duritate de 1-1.5 pe scara Mohs, o densitate relativ de 2.7-2.8 i cliveaz foarte uor.Talcul este un mineral foarte comun i se gsete n isturi cristaline mpreun cu serpentinita, dolomita etc. Se gsete i n roci metamorfice, n forme granulare sau foliare, ca steatita, piatra de spun etc. Datorit rezistenei la temperatur, talcul a fost folosit din cele mai vechi timpuri la producerea ceramicii i porelanului a fost numit i piatr de porelan. Astzi este folosit la fabricarea spunului, lubrifianilor, coloranilor, cretei de croitorie, n cosmetic i dermatologie.Aspectul talcului privit la microscop este redat n figura 1.a i 1.b; structura sa cristalin este prezentat n figura 1.c. [3]

Structura reticulara a talcului [4]

ARGILAArgila este un grup de minerale pmntoase, granulare, care devin plastice dac sunt amestecate cu puin ap sau devin tari i casante dac sunt arse.Granularitatea argilelor presupune existena unor particule de la 0.02 mm la 0.04 mm.Argila este format din silicai de aluminiu hidratai, la care se adaug o cantitate apreciabil de alte elemente: magneziu, fier, calciu i potasiu.Dup cum arat i analizele chimice, argilele sunt similare din punct de vedere structural, fiind alctuite din cristale minuscule care tind s formeze pelicule subiri. Deoarece cristalele argilei sunt att de mici nu se pot distinge la o analiz cu microscopul. Astfel pentru a se identifica cu precizie tipul de mineral se folosesc razele X. Argila are o duritate de 2-3 pe scara Mohs. Argilele sunt de origine sedimentar. Ele s-au format prin: aciunea apelor de suprafa asupra rocilor feldspatice (granitice, gneissuri .a.); aciunea apelor din mlatini asupra rocilor din substrat; aciunea fluidelor hidrotermale (CO2, H2SO4, H2S, F, .a.) asupra rocilor silicatice. Se gsesc n depozite primare situate chiar la locul de genez i n depozite secundare rezultate din transportul i depunerea argilelor n zone diferite de cele de formare.Dup mineralele predominante argilele pot fi:1. Alofonice, coninnd peste 60% Al2O3 i care prezint rezisten sczut n stare uscat;2. Caolinitice, care se clasific le rndul lor n: caolinuri constituite din cristale de caolinit mari (mai mari de 10 m) i argile refractare cu cristale de caolinit mici;3. Montmorillonitice numite i bentonite, prezentnd suprafaa specific pn la 900 m2/g, cretere de volum la umezire de peste 200% (figura 5);4. Ilitice cu plasticitate ridicat;5. Sepiolitice, care prezint suprafaa specific pn la 150 m2/g, iar dup activare n soluii acide diluate constituie pmntul decolorant.Dup puritate (raportul de minerale argiloase i minerale accesorii) argilele pot fi:1. fuzibile (comune) care sunt puternic impurificate, avnd temperatur de topire sczut (sub 1150C), constituind materiile prime pentru ceramica de construcii poroas;2. vitrifiabile, cu impuriti mai puine, temperatur de topire pn la 1580C i care pot fi arse la vitrifiere (la 1200-1350C), utilizate pentru ceramica vitrifiat;3. refractare, ce conin foarte puini oxizi impuriti (alcalini, alcalino-pmntoi i de fier), avnd de aceea temperatura de topire de peste 1580C, folosite la obinerea produselor refractare silico-aluminoase. [3]CAOLINULCaolinitul este o varietate de argil. El are formula chimic Al4Si4O10(OH)2. Numele lui deriv de la chinezescul kau ling (creast mare), o referin a dealului Jauchau Fu, unde a fost gsit prima dat.Caolinul este format prin degradarea feldspailor. El este compus n cea mai mare parte din caolinit (alturi de dickit i nacrit), toate cu structur microcristalinCaolinul are o densitate relativ de 2.6 i o duritate de numai 2-2.6 pe scara Mohs.Caolinul este alb n stare pur, ns, adesea, este maroniu, roiatic sau gri din cauza impuritilor. El are un luciu sidefiu i este translucid.Caolinul este cel mai important mineral dintr-un grup care mai include: dickita, nacrita i halozita. Toate acestea difer de caolin i ntre ele, prin modul de aranjare al straturilor de silicai.Cele mai importante zcminte se gsesc n Statele Unite, Marea Britanie, Cehia, China, Germania, Italia, Spania, Frana etc.Caolinul este un produs mult utilizat n industrie. Formele pure sunt folosite pentru porelanuri fine. Varietile mai puin pure sunt folosite pentru crmizi, ceramic sau ca material de umplutur n industria coloranilor i a hrtiei.De asemenea, caolinul este o materie prim important pentru obinerea aluminei (Al2O3) i a aluminiului.Aspectul unei mostre de caolin, precum i structura sa cristalin (microfotografiat i schematizat) sunt prezentate n figura 5. [3]

2.2. Descrierea fluxului tehnologicEtapele fluxului:1. Prepararea masei ceramice2. Fasonarea masei ceramic3. Uscarea produselor fasonate4. Arderea I5. Glazurarea 6. Arderea II7. Decorarea8. Arderea III

1. Prepararea masei ceramice.Se dozeaz materialele prime conform reetei de fabricaie,se supun sitrii (cernerii), deferizrii si omogenizrii (deoarece prezint importan proporia,granulaia i puritatea) dup care se amestec cu apa. Granulaia componenilor determin calitatea produsului ceramic, de aceea sitarea se va executa cu deosebit atenie.In urma amestecrii cu ap, masa ceramic poate fi:- sub forma de past ceramic ce are pana la 20% apa;- barbotin ceramica 24-35% apa. Daca nu are ap, masa se numete pulbere ceramic. 2. Fasonarea masei ceramic este operaia care d form obiectului i poate fi:a. Plastic (pentru pasta ceramica);b. Prin turnare (pentru barbotin);c. Prin presare (pentru pulberi).Fasonarea plastic se realizeaz prin:- Strunjire pentru obiectele cu forma unui corp de rotaie. Se poate face manual (roataolarului) sau automat.- Extrudere (tragere); masa ceramica este mpins in faa unui profil (orificiu). Se aplica la produse ce au profil simplu.- Presarea in forme de ipsos; se aplica pentru articole de manufactur comun (cni, oale)i pentru obiectele artizanale.3. Uscarea produselor fasonate se realizeaz n scopul creterii rezistenei lor, a nlturriifenomenului de deformare ca urmare a evaporrii brute a apei si a eliminrii contracieidimensionale. Uscarea se realizeaz natural in oproane sau artificial in tuneluri de uscare. In cazulin care este condus necorespunztor, apar defecte ca crpturi, deformri.4. Arderea I-a (arderea produsului uscat). Se realizeaz n cuptoare speciale cnd au locmodificri ale proprietarilor: crete compactitatea, se modific culoarea, se mbuntete rezistenamecanic. Pe la 500C produsul i pierde apa de cristalizare, devine poros si sfrmicios, dar prinamestecare cu apa nu mai da un material fasonabil. La 750C produsul este tot poros, dar rezistent.La 1000C porozitatea ncepe s scad din cauza unui fenomen de clincherizare, adic topire pariala ce acoper porii reducnd porozitatea. Clincherizarea poate avansa pana la vitrifiere, cnd produsul este aproape compact. Produsul rezultat se numete biscuit ceramic.5. Glazurarea consta in depunerea unui strat subire de glazura. Rezult un produs ceramiccu proprieti mbuntite, privind: luciul, impermeabilitatea la ap i gaze, proprietile mecanicei chimice. In condiiile n care glazurarea nu este corespunztor executata, apar multe defecte careafecteaz calitatea, unele neadmise in comercializarea produselor.6. Arderea II (arderea produselor glazurate). Se realizeaz la temperaturi mai sczutedect prima ardere. In urma acestei arderi se realizeaz aderena stratului de glazur la suprafaa produsului ceramic.7. Decorareaeste operaia de mbuntire a aspectului exterior si se poate realiza peglazura si sub glazura.Metode de decorare sunt:-pictarea manual este o decorare ce confer valoare artistica deosebit;-benzi i linii;-pulverizare, pentru suprafee colorate i pentru fonduri cu degradeuri;-decalcomanii sunt decoruri n culori ceramice depuse prin imprimare pe o hrtiespecial i acoperit cu o pelicul suport, care face posibil transferarea i depunereadecorului pe produs;-tampilare, pentru decoruri simple;-serigrafie (sitografie) pentru desene simple, desene geometrice i pentru produse de seriemare, folosindu-se site-ablon;-imprimare cu plci de oel, cu cilindri pe care este gravat desenul;-gravur pentru inscripii de aur;-procedeul fotoceramic reproducerea unei fotografii cu culori vitrificabile.8. Arderea a III-a (arderea decorului)Se realizeaz la temperaturi i mai mici dect arderea a II-a i anume la 400-500C. n urmaacesteia se confer rezisten decorului la aciuni mecanice i chimice.

Capitolul 3

3.1. Incadrarea in sistemul oxidic Din calculul retetei de materii prime reiese ca faianta de menaj se incadreaza in sitemul termar K2O-Al2O3-SiO2.Ortoza feldspatul de potasiu K2O-Al2O3-6SiO2 este incongruent, disociindu-se la 1170C in leucit si topitura. Sanidinul, microclinul, adularul , sunt minerale care se intalnesc in natura si care au forma chimica identica cu a ortozei, insa se prezinta in forme cristalografice deosebite.Din studiile facute pana in prezent nu se poate confirma inca daca aceste minerale sunt forme polimorfe ale ortozei, sau daca sunt feldspati potasici formati in conditii deosebite geoghimice de presiune, eventual hidrotermal. Dupa unii cercetatori, ar proveni prin racirea brusca a topiturilor din sistemul albit-ortoza, cand cristalele mixte albit-ortoza, initial formate la temperatura ridicata, nu au avut timp sa se dezamestece (pertitizare).Leucitul K2O-Al2O3-4SiO2 este congruent, cu punct de topire la 1686C. Prezinta doua forme polimorfe : si a caror temperatura de transformare este de 620C. Forma cristalizeaza tatragonal, forma cristalizeaza cubic. Kaliofilitul K2O-Al2O3-2SiO2 este congruent, cu punct de topire la 1700C, cristalizeaza hexagonal. Prezinta doua stari polimorfe, carnegieritul potasic, este forma de temperatura inalta, cristalizeaza rombic, punctul de transformare este 1540C. Relatiile de echilibru termic impart sistemul in portiunea studiata in 8 subsiteme ternare.Sistemele I ,II, II trebuie interpretate impreuna: ele alcatuiesc un sistem ternar complex avand doi compusi incongruienti, eutecticul E1 si peritecticele G2, G2 sunt situate in subsistemul I.Subsistemele III si IV sunt sisteme ternare elementare cu eutecticele E3 si E6 cuprinse in interiorul lor.Subsistemele IV, IV si V trebuie interpretate impreuna din cauza ortozei care este un compus incongruent, Aceste 3 triunghiuri alcatuiesc un sistem ternar complex cu doi compusi binari dintre care unul KS4 este congruient si altul KAS6 este incongruient si eutecticele E4 si E4 si peritecticul G5 sunt aferente fiecaruia din subsisteme.In acest sistem cele mai coborate eutectice E4 la 695C si E4 la 710C apar in regiunea topiturilor acide (silicioase), ele sunt cu circa 50C mai coborate decat la sistemul Na2O-Al2O3 SiO2 , de unde se deduce si de data aceasta, caracterul mai puternic fondant al K2O decat al Na2O, din acest motiv in ceramica feldspatii potasici sunt preferati color sodici.Un interes deosebit il prezinta subsistemul I : mulit- ortoza-silice in care sunt cuprinse masele ceramice din categoria portelanului, faiantei etc. Aceste mase ceramice asculta de eutecticul ternar E1 care se topeste la 985C ( cu circa 70C mai coborat decat la cele corespunzand subsistemului mulit-albit-silice ).

3.1. Reprezentarea maseiin diagram ternara

67.62 % SiO224.35 % Al2O32.87 % K2O

Capitolul 44.1. Calculul retetei de materii prime

Reteta de fabricatie:

Caolin de Vadu Crisului 46%Feldspat IIIC 30%Argila Ineu Cristior 20%Talc 4%

Materii primeSiO2Al2O3Na2OK2OCaOMgOFe2O3TiO2PC

Caolin52.9931.350.091.090.660.531.430.411.46

Feldspat79.0312.023.763.610.450.360.33-0.44

Argila63.3921.260.515.820.170.833.120.594.31

Talc63.3731.824.71

Pt Caolin:Ox = 88.6488.54 . 100%52.99 SiO2 x x = 59.85

Pt Feldspat:Ox = 99.5699.56 100%79.03 SiO2 xx = 79.38

Pt Argila: Ox = 95.6995.69 100%63.39 SiO2 xx = 66.25

Pt talc:Ox = 95.1995.19 100%63.37 SiO2 .. xx = 66.57

Materii primeSiO2Al2O3Na2OK2OCaOMgOFe2O3TiO2%

Caolin59.8535.410.11.230.760.61.610.4546

Feldspat79.3812.073.773.630.450.360.33-30

Argila66.2522.220.536.070.180.873.260.6220

Talc66.5733.434

SiO2 : 0.46*59.85+0.2*66.25+0.3*79.38+0.04*66.57 = 67.26Al2O3 : 0.46*35.41+0.2*22.22+0.3*12.07 = 24.35Na2O : 0.46*0.1+0.2*0.53+0.3*3.77 = 1.28K2O : 0.46*1.23+0.2*6.07+0.3*3.63 = 2.87CaO : 0.46*0.74+0.2*0.18+0.45*0.3 = 0.51MgO : 0.46*0.6+0.2*0.87+0.3*0.36+0.04*33.43 = 1.90Fe2O3: 0.46*1.61+0.2*3.26+0.3*0.33 = 1.50TiO2: 0.46*0.45+0.2*0.62 = 0.33

Materii primeSiO2Al2O3Na2OK2OCaOMgOFe2O3TiO2%

Caolin59.8535.410.11.230.760.61.610.45Mcaolin

Feldspat79.3812.073.773.630.450.360.33-Mfeldspat

Argila66.2522.220.536.070.180.873.260.62Margila

Talc66.5733.43Mtalc

Materiale67.6224.351.282.870.511.901.500.33

4.2. Schema fluxului tehnologic APADOZAREDOZAREDOZAREDOZAREDOZAREMACINARESITARE-DEFERIZAREFFILTRU PRESADEPOZITAREPRESARE PLASTICAPRESARA VACCUMUSCAREGLAZURAREARDERE IARDEREA IIDECORAREARDEREA IIICAOLINARGILAFELDSPATTALCGLAZURA

4.3. Bilantul de materiale APADOZAREDOZAREDOZAREDOZAREDOZAREMACINARESITARE-DEFERIZAREFFILTRU PRESADEPOZITAREPRESARE PLASTICAPRESARA VACCUMUSCAREGLAZURAREARDERE IARDEREA IIDECORAREARDEREA IIICAOLINARGILAFELDSPATTALCGLAZURA

a. DepozitareaS = R = 4.86 t/zib. Arderea IIIQ = R + PC + U1 + P1U1 = 0.005*QQ = 0.995*QPC = (PC/100)*QP1 = 0.01*QQ = 4.98 t/ziU1 = 0.02 t/ziPC = 0.05 t/ziP1 = 0.05 t/zic. DecorareP = Q = 4.98t/zid. Arderea IIO = P + PC + U2 + P2U2 = 0.005*O = 0.02 t/ziO = 0.995*OPC = 0.015*O = 0.08 t/ziP2 = 0.03*O = 0.16 t/ziO = 5.24 t/zie. GlazurareN = 0.05*N = 0.25N + N = ON = 4.99 t/zif. Arderea IM = PC + N + U3 + P3U3 = 0.005*M = 0.03 t/ziPC = (PC/100)*M = (6.45/100)*0.995*M = 0.064*MP3 = 0.05*M = 0.28 t/ziM = 5.67 t/ziPC = 0.37 t/zig. UscareaP4 = 0.02*L = 0.14 t/ziU4 = 0.22*M 0.02*L = 1.11 t/ziL = M + P4 + U4L = 6.92 t/zih. Presare plasticP5 = 0.03*KK = L + 0.03*KK = 7.13 t/ziP5 = 0.21 t/zii. Presa vaccumP6 = 0.015*JJ = K + 0.015*JJ = 7.27 t/ziP6 = 0.11 t/zij. Filtru presaP7 = 0.01*I = 0.09 t/ziU7 = 0.4*J 0.22*I = 1.06 t/ziI = J + U7 + P7I = 8.41 t/zik. Sitare DeferizareP8 = 0.005*G = 0.04 t/ziG = I + 0.005*GG = 8.45 t/zil. MacinareP9 = 0.02*F = 0.17 t/ziF = G + 0.02*FF = 8.62 t/zi Cantitatea de material este 8.62 t/ziCantiatea de apa din material (40/100)*8.54 = 3.448 t/ziCantitatea de material solid (60/100)*1.61 = 5.172 t/zi5.172..x..y....z...v100...46...30...20.4x = 2.379 t/zi Caoliny = 1.551 t/zi Argilaz = 1.034 t/zi Feldspatv = 0.207 t/zi TalcContinutul de apa: 3.448 t/zim. Dozare A = A = 2.379 t/zi CaolinB = B = 1.551 t/zi ArgilaC = C = 1.034 t/zi FeldspatD = D = 0.207 t/zi TalcE = E =3.448 t/zi Apa

OperatieIesiri Intrari

t/zit/zi

Depozitare4.864.86

Arderea III4.864.98

U1 = 0.02

P1 = 0.05

PC = 0.05

Decorare4.984.98

Arderea II4.985.24

U2 = 0.02

P2 = 0.16

PC = 0.08

Glazurare5.244.99

Glazura = 0.25

Arderea I4.995.67

U3 = 0.03

P3 = 0.28

PC = 0.37

Uscare5.676.92

U4 = 1.11

P4 = 0.14

Presare 6.927.13

P5 = 0.21

Presare vaccum7.137.27

P6 = 0.11

Filtru presa7.278.41

U7 = 1.06

P7 = 0.09

Sitare - Deferizare8.418.45

P8 = 0.04

Macinare8.458.62

P9 = 0.17

Caolin2.379

Argila1.551

Feldspat 1.034

Talc0.207

Apa3.448

4.4. Descrierea utilajelorCuptoarele utilizate la arderea produselor ceramicCuptoarele pot fi incalzite ccu combustibili gazosi sau cu energie electrica si pot functina intermittent sau continuu. Alegerea unui astfel de tip de cuptor se face tinand cont de tipul de produs, de sortimentatia si volumul acestia.Cuptoarele cu functionare intermitenta. Acestea realizeaza succesiv, in unul si acelasi spatiu de lucru, intregul ciclu al tratamentului termic. Aceste tipuri de cuptoare se utilizeaza in special pentru arderea produselor de dimensiuni mari si/sau de forma complicate si pentru care arderea necesita un regim lung si complicat. Prezinta dezavantaje importante cum ar fi consumul mare de caldura, existent unor variatii mari de temperature pe inaltimea cuptorului si in sectiunea transversal a lui in special pentru cantitati mari, motiv pentru care aria lor de utilizare este destul de restransa.Cuptoarele camera sunt cu vatra fixa sau mobile iar forma poate fi dreptunghiulara sau rotunda. O variant constructive a cuptoarelor camera o constituie cuptoarele clopot.Cuptoarele cu functionare continua. Cuptoarele cu functionare continua au tendinta de a inlocui cuptoarele cu functionare intermitenta pentru a reduce consumul de caldura cu aproximativ 40 %.Cuptoarele tunel sunt cuptoarele cele mai utilizate in arderea produselor ceramic datorita avantajelor pe care le prezinta fata de alte tipuri de cuptoare: posibilitatea de mentinere constanta in spatial de lucru a regimului termic stability, automatizarea usoara a procesului termic. Principalul dezavantaj consta in costul prea ridicat al investitiei datorita sistemului de antrenare a produsului in cuptor.Cuptoarele tunel cu deplasare lineara a produselor sunt constituite dintr-un canal a carui lungime stinge uneori 15 metri. Materialul parcurge succesiv urmatoarele trei zone distinctive:1. Zona de preincalzire a cuptorului tunel trebuie se asigura incalzirea produselor in contracurent, in mod uniform, la gradient termici cat mai mici posibil pe intreaga sectiune transversal a canalului si cu respectarea vitezei de incalzire prescrisa prin diagram de ardere. Procesul de preincalzire se realizeaza prin utilizarea entalpiei azelor de ardere care provin din zona de ardere.2. Zona de ardere, in acesta zona tempreratura produselor se ridica pana la valorile maxime prevazute in diagram de ardere. Incalzirea se poate face cu flacara directa, cu gazele de ardere provenite din arderea combustibilului sau electric.In cazul incalzirii cu combustibil, debitul necesar se repartizeaza pe un numar cat mai mare de arzatoare dispuse de ambele parti ale zonei de ardere pe unul sau doua nivele. In cazul in care se foloseste sistemul de ardre cu combustibil in camera separate, acestea sunt despartite de canalul cuptorului printr-un perete.3. Zona de racier este etapa importanta a procesului termotehnologic mai ales in cazul in care produsele contin constituienti care sufera transformari cu modificarea volumului. Racirea se face cu aer din care o parte see foloseste la arderea combustibilului iar restul se extrage din zona de racier si se recircula in zona de preincalzire sau se poate utiliza ca agent de incalzire la alte operatii. Racirea se poate face prin sisteme de racier sirecte sau indirecte. La racirea directa curentul de aer trece peste produse, schimbul de caldura facandu-se convective. In cazul racirii indirecte schimbul de caldura se face prin radiatie de la produsele fierbinti la peretii sau bolta cuptorului, raciti prin curentii de aer care trec prin canalele amenajate in interiorul cuptorului, sau uneori, prin curenti de apa care circula prin tevi.transportul produselor prin cuptor se poate face prin mai multe sisteme: cu vagoneti, transport pe placi glisante, cu role, cu perna de gaz, pe lant cu role, pe sanii, banda transportoare din impletitura de sarma.Capitolul 5Bibliografie1. Ion Teoreanu, Nicolae Ciocea, Alin Barbulescu, Nicolae Ciontea, Tehnologia prooduselor ceramice si refractare, Vol I, Editura Bucuresti, anul 1985 2. http://www.scribd.com/doc/32342980/Marfuri-Nealimentare3. referate.rol.ro/download-referate/.../fabricarea_produselor_ceramice.doc4. Suport de curs Chimia si tehnologia ceramicii si a refractarelor, prof. Gorea Maria5. Lucia Gagea, Crina Suciu, Ghid pentru interpretarea diagramelor de faze in sisteme condensate, Editura Casa Cartii de Stiinta, anul 20026. Serban Solacolu, Chimia fizica a silicatiilor tehnici, Editura Tehnica, anul 19684

a)b)c)