Ceramica

7/17/2019 Ceramica

http://slidepdf.com/reader/full/ceramica-568d83ef97e03 1/44

Materiale ceramice

7/17/2019 Ceramica


Materiale ceramice

• Dupa cum s-a prezentat in primul curs materialeceramice sunt materiale cu legaturi iono-covaleobtinute in principal prin adere.

• Dupa origine ele sunt naturale si artifciale. Mate

ceramice naturale utilizate in constructii sunt...cpiatra naturala.• Materialele ceramice artifciale sunt ceramica pr

zisa, sticla precum si unele subproduse industriaobtinute in urma unor procese termice.

7/17/2019 Ceramica


Piatra naturala

• Scoarţa terestră este alcătuită din roci. Rocile suminerale de compoziţie mai mult sau mai puţinuniormă, constituite fe dintr-un singur mineral monominerale - ghipsul, magnezitul, nisip de cufe din mai multe minerale (roci poliminerale - grbazaltul, porfrul, etc.

• Mineralele sunt substanţe, cu structură cristalinăamoră, a căror compoziţie chimică !i proprietăţsunt omogene.

7/17/2019 Ceramica


7/17/2019 Ceramica


"iatra naturala

• #n compoziţia rocilor predomină de obicei un minsau un grup de minerale, care determină caracterocii.

• $stel, rocile bogate %n bio&id de siliciu, eldspaţiau caracter acid (gresii silicioase, granit, iar cel

bogate %n calciu, fer !i cu un conţinut redus de ccaracter bazic ( bazaltul, calcarele.• 'riginea !i condiţiile de ormare a rocilor, determ

compoziţia chimico-mineralogică, te&tura !i strulor.

7/17/2019 Ceramica


"• )ocile se mai pot clasifca după următoarele criterii*•

• - după stuctură:• roci cu stuctură holocristalină (complet cristalizate

• roci cu stuctură hemicristalină (parţial cristalizate

• roci cu structură vitroasă (necristalizate•

• - după textură:• cu te&tură masivă (neorientată

• cu te&tură statifcată (straturi din acela!i mineral

• cu te&tură !istoasă (straturi din minerale defnite

• cu te&tură concentrică sau seroidală

• cu te&tură alveolară•

7/17/2019 Ceramica


7/17/2019 Ceramica


"

• Dupa rezistenta la compresiune rocile se impart

7/17/2019 Ceramica


Roci magmatice (eruptive)

• )ocile magmatice s-au ormat %n urma proceselor de răcire

a magmei vulcanice %n scoarţa pămntului.• Dieritele condiţii de răcire a magmei au dus la ormarea de

magmatice cu proprietăţi !i structuri dierite.• #n uncţie de acest criteriu geologic, rocile pot f intrusive, f

eusive.

• Dacă răcirea magmei s-a ăcut lent, %n prounzimea scoarţepresiune ridicată, se ormează roci abisale sau intrusive, caprin structura holocristalină, ormată din enocristale.

• Din această categorie ac parte granitul, granodioritul, sengabroul, roci care se deosebesc %ntre ele prin compoziţia mondiţiile de cristalizare avorizează ormarea unei te&turi mdensitate mare. De asemenea, rezistenţa la compresiune emare, rezistenţa la gelivitate, oarte bună, absorbţia de apă

7/17/2019 Ceramica


)oci magmatice• Dacă solidifcarea magmei se ace mai aproape de supraaţa litoserei, %

presiunii, răcirea se ace mai repede, ormndu-se roci cu structură holo

alcătuită din enocristale legate %ntre ele printr-o masă de microcristale amestecuri de micro !i criptocristale. Deoarece aceste roci ormează floele se numesc floniene. Din această categorie ac parte porfrul !i dacit

• nd solidifcarea magmei se ace mai aproape de supraaţa scoarţei, vmare ace ca rocile sa fe micro !i criptocristaline, conţinnd, uneori !i proci eusive (extrusive. Din această categorie ac parte bazaltul, andezdacitul euziv.

• Rocile piroclastice s-au ormat fe prin răcirea bruscă la supraaţă a magsărmături aruncate %n aer %n timpul erupţiilor vulcanice. #n acest caz, rstructură sticloasă sau amoră. Din această categorie ac parte cenu!iletuurile vulcanice, dar !i obsidianul, perlitul, cu structură integral sticloamagmei se ace %n prezenţa vaporilor de apă, se ormează roci cu te&tur(piatra ponce sau alveolară (scoria bazaltică. $ceste materiale se utilizmateriale de izolaţie termică, ca agregate u!oare sau ca adaosuri hidrau

abricarea lianţilor mic!ti.

7/17/2019 Ceramica


)oci magmatice• După conţinutul de bio&id de siliciu, numit criteriul chimic de clas

deosebesc patru grupe de roci eruptive*• acide, cu un conţinut de Si'/0123, cu conţinut mare de cuarţ !i alcalini4

• intermediare (neutre cu conţinut de Si'/ cuprins %ntre 2/ !i 123cuarţ, find alcătuite preponderent din eldspaţi la care se adaugăpiro&eni4

• bazice, cu 5/-2/3 Si'/ , alcătuite din eldspaţi plagioclazi, mică, piro&eni4

• ultrabazice, cu mai puţin de 5/3 Si'/4 se caracterizează printr-unde fer, magneziu !i calciu !i mai redus de alcalii. u conţin eldsp

• )ocile cu acela!i caracter chimic, provenite din lave cu compoziţidar dierenţiate %n uncţie de condiţiile de răcire a magmelor sunttabelul 66.7.

7/17/2019 Ceramica


) i i

7/17/2019 Ceramica


)oci magmatice

7/17/2019 Ceramica


R i di t

7/17/2019 Ceramica


Roci sedimentare• )ocile sedimentare s-au ormat prin precipitare !i cristalizare din soluţii (sedim

acumularea unor resturi organice animale sau vegetale (sedimente organice resturilor rezultate din degradarea altor roci, sub acţiunea actorilor naturali (smecanice sau detritice.

•

• Rocile sedimentare de precipitaţie•

• )ocile sedimentare de precipitaţie s-au ormat prin precipitarea din soluţii supau ormat prin concentrare datorită evaporării intense, %ngheţului sau amestec

• După locul ormării se %mpart %n roci de precipitaţie marină !i continentală.• Rocile de precipita"ie marină s-au ormat !i se ormează %n zonele de litoral pr

lagune, %n special %n cele separate de mare prin bare de nisip. onorm acestesolutia din lagune se concentrează repede prin evaporare %n cazul scăderii niv %nălţării barierei de nisip. Din această categorie ac parte ghipsul, anhidritul, cormate prin depuneri de a'7 %n ;urul unor granule de nisip !i rocile eruginoalcătuite preponderant din limonit, dacă precipitarea se realizează %n mediu o&dacă mediul are caracter reducător.

• Rocile de precipita"ie continentală s-au ormat prin depunerea fe din apa lacuizvor.

• Depunerile lacustre rezultă din precipitarea sărurilor din apa lacurilor

)S

7/17/2019 Ceramica


)S

7/17/2019 Ceramica


7/17/2019 Ceramica


)S

• Roci sedimentare organice - sunt ormate din deconsolidate de scoici, cochilii, schelete de animamarine. #n construcţii se utilizează calcarele cocdiatomitul !i tripoli. alcarele cochiliere se olosagregate u!oare !i la lucrări de artă. Diatomitul (pămnt de inuzorii sunt roci silicoase bogate %

amor. Se olosesc ca adaosuri hidraulice la preplianţilor, la abricarea materialelor termoizolatoaagregate u!oare.

7/17/2019 Ceramica


)S• Roci sedimentare detritice - s-au ormat %n urma alterării fzice

apei, variaţiilor de temperatură, %ngheţului !i dezgheţului repecare se ragmentează %n bucăţi din ce %n ce mai mici. <ntul !i

apă transportă la distanţe variate aceste produse de dezagregschimbndu-le orma !i dimensiunea !i ormnd depozite sau mecanice.

• "e lngă alterarea fzică, rocile sunt supuse !i unui proces de achimică, care este provocată de interacţiunea componenţilor mdierite substanţe din mediul %ncon;urător. $stel, eldspaţii sunde apele carbogazoase, ormndu-se mineralul argilos numit c

• $lterarea fzică !i chimică a rocilor este adesea %nsoţită de altebiochimică, sub acţiunea organismelor vegetale sau animale.

• "rintre golurile e&istente %ntre granulele rocilor sedimentare nepătrunde ape cu diverse substanţe dizolvate sau %n suspensie,precipită dieriţi lianţi (bio&id de siliciu, carbonat de calciu, argbituminoase, rezultnd roci sedimentare cimentate.

7/17/2019 Ceramica


)S

)S

7/17/2019 Ceramica


)S

)oci metamorfce

7/17/2019 Ceramica


)oci metamorfce• Roci metamorfce

•

• )ocile metamorfce s-au ormat din rocile magnetice !i s %n urma mi!cărilor tectonice ale scoarţei (metamorfsm gregional sau la contactul magmei ferbinţi cu rocile sed(metamorfsm de contact .

• Metamorfsmul presupune modifcarea actorilor fzici (tepresiune !i chimici (contactul cu soluţii, gaze, vapori !i

schimbarea compoziţiei, dar mai ales, a structurii rocii, caran;ndu-se după direcţii orientate %n straturi, fecare sormat din dierite minerale. De aceea, rocile metamorfgeneral, te&tura !istoasă.

• "rincipalele roci metamorfce utilizate %n construcţii suntcuarţitele, marmorele !i ardezia. #n tabelul 66.1 sunt prez

caracteristici !i utilizări ale acestor roci.

7/17/2019 Ceramica


)M

Denumirea

rocii

Mod de ormare aracteristici Domen

=naisuri Metamorozareagranitelor

ompoziţie !iproprietăţi similaregranitelor

>tilizări granitel

uarţite Metamorozareagresiilor silicioase

Sunt dure, rezistente)c?5@@ Amm/

"lacări trepte abricare

silicioasMarmora Metamorozarea

calcarelor)ocă compactă,rumos cristalizată(dierit colorată

)c?B@@ : /@@ Amm/

"lacări e&terioascări, marmor

$rdezie Metamorozarea

argilei

Se desace u!or %n

plăci subţiri

$coperi!

7/17/2019 Ceramica


PRODUSE DIN PIATRĂ NATUR

7/17/2019 Ceramica


PRODUSE DIN PIATRĂ NATUR• Materialele de construcţie din piatră naturală se obţin prin prelucrarea anumitor

depozite naturale (cariere, balastiere, e&istente la supraaţa litoserei.• "rodusele din piatră naturală pot f olosite la e&ecutarea lucrărilor de construcţii

specială (agregatul natural, piatra neprelucrată sau dupa prelucrarea mecanică concasare, piatra prelucrată.

• • Materiale din piatră neprelucrată

• • #olovanii sunt pietre cu orme rotun;ite, cu cel puţin o dimensiune mai mare de C

utilizaţi la e&ecuţia zidurilor de spri;in, pentru %mpiedicarea alunecărilor de teren,malurilor !i taluzurilor e&puse inundaţiilor sau eectului permanent al apei.

• $iatra brută - cu dimensiuni mult mai mari de C@ mm, sub ormă de blocuri nereg

la e&ecutarea undaţiilor masive, la diguri, etc.• $iatra pentru anrocamente (blocuri mari serve!te la consolidarea taluzelor aate

e&ecutarea bara;elor din anrocamente.• %espezile sunt pietre neprelucrate, cu grosimea mică %n raport cu celelalte dimen

pava;e.• $rodusele de balastieră* nisipul, pietri!ul, bolovanii !i balastul, se prezintă sub o

dierite mărimi, care se olosesc ca atare sau după o prealabilă sortare !i spălareprodusele de balastieră sunt denumite agregate naturale grele, avnd densitateastare anată, mai mare de B/@@ EgAm7.

Materiale din piatră prelucr

7/17/2019 Ceramica


Materiale din piatră prelucrPiatră pentru idării !i "nisa#e• Moloanele - au aţa văzută cioplită din gros sau fn, ia

laterale sunt cioplite pe o adncime de 7-2 cm (fg. 66

Se olosesc la e&ecutarea de zidării masive, a zidurilospri;in, etc4• Figura II.1. $roduse din piatră pentru zidării

7/17/2019 Ceramica


M""

• $iatra de talie, tăiată sau cioplită regulat pe toate eţele suparalelipipedică. Se olose!te la zidării de importanţă deoseprelucrează greu !i este inefcientă din punct de vedere ec

• Dalele din piatră servesc la pavarea aleilor, trotuarelor, reetc4

• $lăci de piatră utilizate la pardoseli &i placa'e, obţinute %n dmărimi prin tăierea blocurilor din piatră. Faţa aparentă a pl

placare poate f !leuită, lustruită, buciardată sau cu anumprofluri4

• Detalii de arhitectură* blocuri pentru socluri, profluri, cornitrepte pentru scări, ţigle pentru acoperi!, etc4

• #ol"arii sunt pietre prelucrate după orma bolţii %n care se z

7/17/2019 Ceramica


Pietre prelucrate pentru pa$

• alupurile provenite din prelucrarea %n ormă cubică saaproape cubică a pietrei brute (G&G&G cm, C&C&G cm4

• $avelele - au ormă paralelipipedică !i dimensiuni die"avelele normale sunt de tip dobrogean (BH&B/&B7 cmtip transilvănean (BC&BC&B7 cm4

• #uti&ele - au orme !i dimensiuni ca !i pavelele norma %nsă, lungimea mai mare. Se olosesc pentru %nchiderecarosabile a drumurilor4

• #ordurile - au orma asemănătoare buti!elor, dar cu dmai mari !i servesc la delimitarea trotuarelor.

DURA%ILITATEA PIETRELOR

7/17/2019 Ceramica


DURA%ILITATEA PIETRELORNATURALE

• #n general, pietrele naturale se caracterizează printr-o bună rezistenţă agresive ale condiţiilor de e&ploatare. Iotu!i, prin e&ploatare timp %nde

acţiunea intemperiilor !i a acţiunilor agresive chimice, rocile sunt supuprin acţiuni fzice, chimice !i biologice.• )gen"ii fzici care degradează materialele de construcţii din piatră natu

variaţiile mari de temperatură, simultan cu prezenţa apei, %ngheţul !i deroziunea.

• Dacă materialul din piatra naturală este supus direct acţiunii intempersufcient de compact sau nu are o coeziune mare, astel %nct să poată

eorturilor interioare provocate de variaţiile de volum, determinate de sau de e&pansiunea apei care %ngheaţă, se distruge treptat, prin e&oli• >miditatea poate distruge elementele de construcţii din piatră natural

deschisă, %n care apa pătrunde prin absorbţie !i ascensiune capilară. #ndegradarea materialului de piatră este determinată fe de %ngheţul !i dal apei %n pori !i capilare, fe de cristalizarea %n pori a dieritelor săruri cdizolvate %n apă. "rin evaporarea apei, sărurile cristalizează, producn

urmate de e&olieri sau, la supraaţă, pot orma eorescenţe cu aspect

D bilit t "

7/17/2019 Ceramica


Durabilitatea "

• )gresivitatea chimică se maniestă, mai ales, asupra rocilor calcaroase %n prezeagresive ca S'/ !i '/ din atmoseră, care %n prezenţa umidităţii, acţionează cacomponenţii bazici ai rocilor sub ormă de a( J'7/ !i a(JS'7/. "e măsura %sărurilor solubile rezultate %n urma reacţiilor chimice, piatra se distruge treptat.

• '&igenul din aer poate determina schimbări de culoare, prin o&idarea unor commineralogici ai rocilor (sulurile, de e&emplu, %n prezenţa radiaţiilor ultravioletetrebuie acordată atenţie alegerii pietrei pentru lucrări decorative.

• Microorganismele de natură vegetală, din straturile depuse pe supraaţa pietremediu acid %n prezenţa umidităţii, care atacă componenţii mineralogici ai pietre

• "entru mărirea durabilităţii materialelor din piatră naturală, se pot lua anumite • ea mai efcientă măsură este alegerea ;udicioasă a pietrei cu caracteristici cor

domeniului de utilizare. $stel, pentru e&terior, se vor alege materiale din pietrnegelive. #n regiunile cu atmoseră bogată %n S'/ !i '/ se va evita olosirea ca

• #n anumite cazuri, se iau măsuri suplimentare de protecţie, pentru mărirea duraconstau %n aplicarea unor straturi de protecţie ce colmatează porii, %mpiedicnddiuzia capilară (vopsirea cu uleiuri sicative, tratarea cu silicat de sodiu, tratare

•

M$IK)6$LK K)$M6K $)I6F66$L

7/17/2019 Ceramica


M$IK)6$LK K)$M6K $)I6F66$L• • Materialele ceramice propriu-zise sunt, %n general, mat

o&idice, %ntărirea lor find rezultatul unor reacţii %n stare

%n ază lichidă, la temperaturi ridicate, coerenţa sistemasigurată de orţe de natură fzică sau chimică.

• Spectrul materialelor ceramice artifciale este vast, doutilizare cuprinznd construcţiile civile !i industriale, code ma!ini, bunuri de larg consum, telecomunicaţii, ele

medicină, etc.• Materiile prime utilizate %n realizarea unor astel de ma

de asemenea variate, de la argila comună pnă la subpuritate analitică.

• Funcţie de gradul lor de cristalinitate materialele ceram

clasifcă %n ceramică propriu-zisă vitroceramică !i sticl

Ceramica pentru construcţii. Clasifca

7/17/2019 Ceramica


Ceramica pentru construcţii. ClasifcaProprietăţi. !ţinere.• După structură !i utilizări, ceramica pentru construcţii se clasifcă %n*

• ceramică brută - care se obţine din argile comune, are o structură poroasă, o te&turăcolorată4 este reprezentată de carămizi, blocuri de zidărie, ţigle, cahle4

• ceramică fnă - cu structură poroasă sau compactă, o te&tură mai fnă, albă sau coloreprezentată de aianţă, gresie, porţelan4

• ceramică reractară - care se obţine din materii prime specifce, are o te&tură medie pentru abricarea de cărămizi pentru cuptoare, co!uri.

• După valoarea porozităţii, ceramica de construcţii poate f clasifcată %n*

• poroasă, cu p0 H34

• clincherizată, cu /3pH34• vitrifcate, cu p/3.• După caracterul chimic, important %n unele utilizări, ceramica poate f clasifcată %n a• "roprietăţile ceramicii de construcţie sunt strns legate de porozitate, densitatea apa7@@ - /5@@ EgAm7, coefcientul de conductivitate termică %ntre @.@5H-B./ NAm O, reziscompresiune putnd atinge B@@@ Amm/.

• Materialele ceramice utilizate %n construcţii olosesc drept materie primă argila mai mpură. $stel, pentru ceramica brută se utilizează argila comună, impurifcată cu nisip

săruri solubile, resturi organice, ceramica fnă necesitnd o argilă caolinitică cu purit

7/17/2019 Ceramica


"rocesare M

• )ealizarea produselor ceramice presupune mai multe etape !i anum

• dozarea amestecului de materii prime* argilă, degresant - adăugat reducerii contracţiiilor la uscare* nisip, rumegu!, zgură de urnal, eteventual ondanţi - adăugaţi pentru reducerea temperaturii de aparlichide %n sistem* o&izi de fer, alcalii4

• omogenizarea %n prezenţa apei, cu obţinerea unei paste ce poate f

• asonarea prin presare, e&trudere sau turnare4

• uscarea %n %ncăperi speciale, %nsoţită de contracţia la uscare4• arderea %n cuptoare industriale, la temperaturi de peste G@@o4

• răcirea lentă a produselor4• eventuale tratamente de fnisare

7/17/2019 Ceramica


ro use ceram ce u a et ţii

7/17/2019 Ceramica


ro use ceram ce u a e construcţiiProduse din ceramică (rută• • Materialele ceramice utilizate %n construcţii se clasifcă, după dome %n*

• materiale de zidărie4

• materiale pentru %nvelitori4

• materiale pentru placare4

• materiale pentru alte utilizări.

• • Materialele de zidărie produse din ceramică sunt*

• cărămizi ceramice pline, (fg. <66.B a, b care pot f ără găuri sau cuperpendiculare pe supraaţa de a!ezare, a căror secţiune totală estB23 din supraaţa respectivă. Dimensiunile lor uzuale sunt de /5@&sau /5@&BB2&HH mm.

• cărămizi &i blocuri ceramice cu goluri verticale (fg. <66.B c, d.

7/17/2019 Ceramica


"

•cărămizi găurite cu lambă şi uluc (fig VII 2) utilizate la realizarea pereţilor de

7/17/2019 Ceramica


•cărămizi găurite, cu lambă şi uluc, (fig.VII.2) utilizate la realizarea pereţilor deFigura VII.2. Cărămida cu lambă şi uluc (nut şi feder)

•corpuri ceramice pentru pereţi de clădiri, utilizate la panouri prefabricate pentru pereţi exteriori sau direct % n zidării •

se fabrică % n prezent blocuri de zidărie cu locaş de mortar şi foarte bune proprietăţi termoizolatoare (fig.VII.).

7/17/2019 Ceramica


• corpuri ceramice cu goluri pentru planşee şi

acoperişuri, (fig. VII.!)" utilizate la confecţionarea

elementelor pentru planşee şi acoperişuri.

7/17/2019 Ceramica


"

7/17/2019 Ceramica


"• Materialele pentru placare sunt:

• cărămizi pentru placări, cu două eţe fnisate !i prevăzute pe celelalte două cu !anţuri longitu!urarea despicării la punerea %n operă. "ot avea culori dierite sau pot f smălţuite4 se gasenenumarate variante pentru fnisarea supraetelor.

• plăci ceramice pentru pardoseli semicalde, cu o porozitate sub B53.•

• Materiale pentru alte utilizări

• cărămizi radiale pentru co&uri industriale (fg. <66.C a, au rezistenţe la compresiune prevăzudaAcm/, find produse %n mai multe tipuri dimensionale.

• tuburi pentru canale individuale de um &i ventila"ie , cu secţiunea pătrată sau rotundă cu mb.

• tuburi ceramice pentru drena' (fg.<66.C c, utilizate la lucrări hidrotehnice de colectare !i ev

cilindrice la interior iar la e&terior pot f cilindrice sau prismatice.• gresie ceramică brută, utilizată la pardoseli reci dar solicitate la uzură sau agresiune chimic

arderea pnă la vitrifere, a unui amestec de argilă u!or uzibilă, eldspat !i nisip. "rodusul reporozitate redusă !i poate f utilizat la realizarea !i a unor cărămizi clincherizate pentru indupavelelor pentru zone cu trafc intens, tuburi de canalizare.

• agregate u&oare ceramice, rezultate prin granularea, arderea !i e&pandarea unei argile u!otemperatura corespunzătoare ormării azei lichide au loc reacţii chimice generatoare de gamaterialul %nmuiat. $gregatele u!oare rezultate sunt utilizate %n betoane u!oare de rezistenţ

izolaţie.

7/17/2019 Ceramica


"

"

7/17/2019 Ceramica


"

• piese ceramice pentru sobe, sunt utilizate la fnisarea sobelor. Sunt glazurate

proflate pe cea de prindere, find produse %ntr-o gamă largă de orme !i profl• aian"a, este o ceramică fnă, utilizată la placarea pereţilor %n %ncăperi cu umi

care trebuie curăţaţi des. Se obţine din caolin - argilă oarte bogată %n caolinitse asonează prin presare !i după ardere se glazurează pe aţa văzută. "orozpartea de prindere avorizează o bună aderenţă a mortarului utilizat la f&are

• plăcu"ele ceramice sunt utilizate pentru fnisa;e interioare sau e&terioare, finintemperii !i avnd un aspect plăcut. Se produc %ntr-o gamă largă de orme, d

culori, cele mici find livrate cu aţa văzută lipită pe hrtie.• gresia ceramică fnă, obţinută din argilă de calitate, este utilizată la protecţii

antiacide (tuburi, cărămizi sau pentru placarea pardoselilor.

• ceramica sanitară se obţine din argile de calitate, cuarţ !i ondanţi, %n urma uasonare, uscare, ardere !i fnisare mult mai pretenţios dect %n cazul cerammateriale ceramice cu porozitate redusă, acoperite cu glazuri opace de dieri

Ceramica

Documents

Transcript of Ceramica