Centrul Vechi, no. 34

PUBLICITATE

min. 00C

max. 70C

Vremea vineri...min. -10C

max. 110C

...sâmbătă...min. 00C

max. 90C

...duminică

Săptămânal gratui

tlNr. 34Anul IIl 24 februarie - 1martie 2012l 16 pagini

Tiraj 20.000exemplare

Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla, în general,

moderat.

Vremea va fi în generalfrumoasă. Cerul va fi senin,

iar vântul va sufla slab.

... se va încălzi uşor. Cerul vafi variabil, cu unele înnorări

noaptea.

Traian [email protected]

Din 1978, trupa Holografeste nelipsită din peisajulmuzical românesc. Atunci, înurmă cu 34 de ani, o mână destudenţi a început să repete laCasa de Cultură a Studenţilor„Grigore Preoteasa”. Printreei, Mihai Pocorschi, cel careavea să-i coopteze şi pe EdiPetroşel (tobe), şi pe TinoFurtună (clape), dacă e săamintim doar cele maicunoscute nume. În timpulanilor universitari, Ho lo graf aparticipat cu succes la maimulte festivaluri stu den ţeşti.După terminarea stu diilor,trupa a cunoscut iarăşimodificări, în condiţiile încare unii membri au trebuit săpărăsească Bucureştiul. A ur -mat o colaborare cu GabrielCotabiţă, ca solist, materia -lizată în primul album altrupei – „Holograf 1” – în1983. Craioveanul Cotabiţănu a mai continuat cuHolograf, aşa că, din 1985,

solist a fost cooptat DanBittman. Tot atunci, MihaiPocorschi s-a îmbol năvit dehepatită şi în locul lui în trupăa intrat Nuţu Olteanu, fostchitarist la Iris.

Ajungerea la maturitateÎn formula respectivă, tru -

pa a cunoscut o perioadăînflo ritoare, cu numeroaseturnee în ţară şi, vara, laCostineşti, dar şi trei noialbume. Holograf era deja unnume important pe scenarock a României. A urmatrevoluţia din 1989 şi pentru„holografi” au urmatmomente de răscruce. NuţuOlteanu a plecat în Suedia şilocul lui a fost luat de FlorinOchescu. Trupa nu mai eraînsă aşa de bine primită depublicul avid de acorduristrăine, după ani de cenzură.Atunci, Holograf a plecat înOlanda unde a concertat încluburi şi discoteci, până în1993. Ochescu a plecat şi eldin trupă, locul lui fiind luat

de Romeo Dediu, ajungându-se la formula în care Holografcântă şi în prezent. Trupa s-aîntors definitiv în ţară şi,ajunsă la maturitatea deplină,a început să producă hituri pebandă rulantă.

www.ringincentrulvechi.ro

LIVE MUSICNR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012

PAG.

02 75 de lei costă cel mai ieftin bilet de intrare la

concertul susţinut de Holograf la Sala Polivalentă.

„Love Affair” cu Holograf

„Love Affair” cu Angela GheorghiuRevenind în actualitate, evenimentul de vineri lansează oficial şi noul album al trupei,intitulat „Love Affair”. Concertul, care va începe la ora 19.30, beneficiază departiciparea extraordinară a sopranei Angela Gheorghiu, împreună cu care Holograf au realizat cel mai nou single al lor, „Nu mai e timp”.

n De Dragobete, cunoscuta trupă va sărbători iubirea alături de fani, la Sala Polivalentă.

PUBLICITATE


min. 00C

max. 70C

Vremea vineri...min. -10C

max. 110C

...sâmbătă...min. 00C

max. 90C

...duminică

Săptămânal gratui

tlNr. 34Anul IIl 24 februarie - 1martie 2012l 16 pagini

Tiraj 20.000exemplare

Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla, în general,

moderat.

Vremea va fi în generalfrumoasă. Cerul va fi senin,

iar vântul va sufla slab.

... se va încălzi uşor. Cerul vafi variabil, cu unele înnorări

noaptea.

Playlist VIP de Dragobete

SP

EC

IAL

Nici nu a trecut bine Valentine’s Day, că a şivenit o nouă sărbătoare ce ne îndeamnă săne punem sentimentele pe tapet -Dragobetele. Cu această ocazie, am întrebatcâteva nume grele din showbiz ce piese le-ardedica jumătăţilor. A ieşit un playlist pentrutoate gusturile. (pag. 6)

Încep târgurile de mărţişoare

Bucureştenii dornici să achiziţioneze cadouripentru persoanele dragi sunt aşteptaţi latârgurile de mărţişoare care-şi deschid, deastăzi, porţile. (pag. 8)

Statistică: numai 81 de infracţiuni,în Centrul Vechi, în 2011

SP

EC

IAL

Evaluareaactivităţii PoliţieiCapitalei pe 2011arată că CentrulIstoric a devenito prioritate înprivinţasiguranţei. Dupăsuplimentareanumărului deoameni ai legii,infracţiunile auscăzut, anultrecut, cu 27%faţă de 2010.(pag. 15)

09

PAG.

DUCU BERTZI: „PE VREMURI ERA O TREABăSă CÂNţI ÎN CLUB A”

BU

CU

RE

ȘTI

PARTYNR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012

PAG.

04

20 lei 7 lei 8 lei 20 lei / 30 lei

ADRESA: Str. Academiei nr. 35-37


Cristina [email protected]

Âme înseamnă „suflet“ înlim ba franceză şi, în mare, astadescrie cel mai bine cola bo -rarea dintre cei doi artişti deorigine germană, Kristian şiFrank. Numele „Âme“ a înce -put să fie pronunţat de DJ,jurnalişti şi iubitori de muzicăelectronică imediat după apa -riţia piesei care avea să devinăhit, „Rej“, dar Frank şi Kristian

făceau muzică de cinci aniînainte ca asta să se întâmple.Tru pa a produs şi mixat din -tot deauna deep house cu in -fluenţe funk, soul, Detroittechno şi chiar jazz. În 2006,Âme părăseşte labelul SonarKollektiv şi alături de Dixonpune bazele unuia dintre celerespectabile labeluri la oraactuală, Innervisions. Dupăserii întregi de compilaţii, dela cea pentru Fabric până la

The Grandfather Paradox şiconcerte în cele mai impor -tante colţuri ale lumii, Âme seîntoarce în Bucureşti vineri.

Combinaţie de reggae cu muzică electronică

Aquarius Heaven este unnume nou în industria muzi ciielectronice, dar nu şi în mu zică.Brian Brewster, alias AquariusHeaven, este un fost solist dereggae, dancehall şi hip-hop,

iar acest trecut re pre zintă, cusiguranţă, am pren ta cea maiputernică în release-urile şiseturile sale. Brian s-a apropiatde muzica electronică lamijlocul anilor 2000, când s-amutat în Paris şi i-a cu noscutpe cei trei membri dOP. Celortrei fran cezi le-au luat doarcâteva ore de studio să îi atragăatenţia lui Brian, crescut înCaraibe. În vara anu lui 2010,Aquarius Hea ven devine un

nume care stâr neş te curio zi -tatea tuturor, ime diat după celansează EP-ul de debut, „7Days“, la Circus Company. Lafinalul 2011, numele artistuluiintră în aria de interes al celuimai iubit label al ultimilor ani,„Wolf + Lamb“, la care acestalansează EP-ul „Can’t BuyLove“, al cărui prim extras pesingle beneficiază deja de un

videoclip excelent. ClubulSpace este cunoscut pentrueve ni mentele de house electroreuşite pe care le realizează, fi -ind printre primele cluburi degen din Capitală. Dacă vrei săvezi cele două trupe, vino înclubul din str. Academiei nr.35-37, intrarea va fi 20 de leiîntre 22.00 şi 0.00 şi 30 de leidupă 0.00.

n Vineri seară, Color îi vor aduce pentruprima oară la Bucureşti pe Âme şiAquarius Heaven. Evenimentul va avealoc la Club Space. Seara va ficompletată de Cristi Cons şi Fouchat.

PUBLICITATE UMANITAR

2005 este anul în care Âme se apucăde muzică electronică.

fac show la Space

Âme şi Aquarius Haven

fac show la Space

Âme şi Aquarius Haven

PAG.

05

PAG.

PARTYNR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012



Club Goblin te aşteaptă în fiecarevineri pentru a înlocui vibe-ul cenuşiual oraşului cu atmosfera albastră de lamalul mării. Dacă ţi-e dor de nopţiledin Vamă în care prindeai răsăritul şidansai până dimineaţă pe muzicăbună alături de prieteni, atunci nu ratapetrecerea din Centrul Istoric. Iarpentru ca experienţa să fie completă,de muzică se vor ocupa Chesarion,Ras T şi Skoo, care vor avea grijă să nute plictiseşti şi să nu stai o clipă jos. Vei

putea asculta melodii de toate genurilecare îţi vor aduce aminte de mare şi pecare le vei putea fredona împreună cuprietenii tăi. Petrecerea începe la ora 22.00 şi se termină după răsăritulsoarelui. Nu în ultimul rând, în Goblinvei găsi în fiecare vineri acelecocktailuri cu miros de vară şi gust desoare care îţi amintesc de clipele devacanţă. Vei putea aştepta răsăritul desoare bucureştean lângă un TequillaSunrise, vei putea avea o escapadă lamiezul nopţii cu un Sex On TheBeach şi, dacă lumina din club ţi separe insuficientă, o vei putea înlocui cuun Lights of Havana numai bun deaprins atmosfera. Toate acestea şimulte altele, la preţuri lejere, de vară.

Duminica mixează Marius de la The Moood

Petrecerea continuă duminică.Chiar dacă e cu o zi înainte să începiserviciul, merită să dai o raită înGoblin. Aici te aşteaptă solistul trupeiThe Moood, Marius, care vine pregătitcu muzică bine aleasă. Dacă mai aienergie pentru ultima seară dinweekend, ia-ţi prietenii şi vino să tedistrezi în clubul din Centrul Istoric.Alături de Marius, la aparate va urcaşi Dan Basu.

Este în Bucureşti din 2008Povestea clubului începe aşa: Goblin s-a născut pe plajă,în 2006, sub un nume devenit legendă pentru mulţi.Shire. Delirul verilor din Vamă a continuat, însă, în 2008,Shire s-a dat de trei ori peste cap şi s-a transformat înGoblin. La sfârşitul aceluiaşi an, clubul de la mare s-adeschis şi în Capitală, în Centrul Istoric, pe stradaSmârdan nr. 30.

n Clubul din Centrul Istoric aduce atmosfera de varăîn mijlocul iernii. În fiecare vineri eşti invitat săreînvii serile de vară cu muzică bună, cocktailurispeciale şi multă distracţie la o petrecere-unicat în peisajul de clubbing bucureştean.

PUBLICITATE

PUBLICITATE

2 lei costă un joc de fusbal în Goblin dacăai chef de joacă în pauzele de dansat.

Vineri seara, de la ora 22.00, în Safe House din Bucureşti are loc cea de-adoua ediţie a Future Sounds Festival. Festivalul, care va avea loc de patruori pe an, este axat pe noi descoperiri muzicale, din sfera electro-indielocală şi internaţională. Line-up-ul Future Sounds Festival 2012 WinterEdition este alcătuit din Slow Magic (SUA), Selebrities (SUA), YOON(România) şi Sunrays (România). Slow Magic este o trupă americană dedream wave, al cărei album de debut, lansat în august 2011, s-a bucurat dereacţii pozitive din partea publicului. Selebrities îmbină un sound popromantic cu new wave care le aduce tot mai mulţi fani. Albumul lor dedebut, „Delusion“, a fost lansat în 2011. YOON este un duo format din IonuţMoraru şi Victor Mihăilescu al cărui stil muzical îmbină elementele acusticecu cele electronice. Fiecare a pornit în cariera muzicală ca DJ, iar în prezentau pregătit un material discografic. Sunrays este un proiect creat de DanŞerbănescu. Creaţiile lui se caracterizează printr-un mix de shoegaze, droneşi doom pop. Preţul unui bilet de acces este 20 lei şi se poate achiziţiona dela intrarea în club.

ALT

ERNATIVA

Sounds Festival2012 Winter Edition,în Safe House

15 lei 6 lei 7 lei

20 leiAdresa: Str. Popa Nan nr. 82

În Goblin se tratează„dorul de mare“

SPECIALNR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012

PAG.

06

februarie este ziua în care se sărbătorește Dragobetele.24

PLAYLIST VIPde Dragobeten Februarie este, incontestabil, luna dragostei. Nici nu a trecut bine Valentine's Day, că a şi

venit o nouă sărbătoare ce ne îndeamnă să ne punem sentimentele pe tapet, Dragobetele. Dedata aceasta, vă propunem un cadou inedit pentru persoana iubită. O dedicaţie muzicală din suflet.Cum însă atunci când e vorba despre amor nu prea poţi să mergi la ghici, am întrebat câtevanume grele din showbiz ce piese le-ar dedica jumătăţilor. A ieşit un playlist pentru toate gusturile.

Cristina Andrei Mirela [email protected]

l Dan Teodorescu (Taxi):„Nu am nevoie de vreo zispe cială pentru a-i spune câtde mult o iubesc. Îi pot de -di ca în fiecare zi câte o me -lodie de dragoste. Însă unadintre melodiile ce ar puteaexprima dragostea pe carei-o port este cea a băieţilorde la Holograf, «Să nu-mi ieiniciodată dragostea».“

l Florin Chilian: „Melodiape care aş dedica-o ar fi «Deai putea» de pe ultimul meuma terial discografic, «Au tis -tul - Nu-l mai goniţi peBrân cuşi». De ce aceastăpiesă? Pentru că lumea încare trăim ne învaţă că nutrebuie să spunem, mereu, peşleau totul, pentru că «De-aipu tea să vezi vreodată totce-mi trece prin ochi când tevăd,/ N-ai mai putea să teopreşti din plâns...», pentrucă «De-ai putea să vezivreodată tot ce-mi trece prinochi când te văd,/ N-ai maiputea să uiţi s-o iei de la-nceput».“

l Nelu Ploieşteanu: „Măgân desc la piesa «Dintretoate florile din lume, doarpe tine te-am ales» sau la ro -man ţa «Doi ochi albaştri».Am ales aceste melodii pen -tru că persoana iubită re -pre zin tă pentrumine

toată viaţa mea. E tot ce ameu mai scump şi mai drag peaceastă lume.“

l Maia Morgenstern: „Unadintre melodiile care îmi vinacum în minte este cea dinmusicalul «Scripcarul de peacoperiş», şi anume «Do YouLove Me». Această pro duc -ţie este un film despre dra -gos tea dintred o i

oameni care sunt în cea de-adoua par te a vieţii lor, iarmelodia chiar exprimă felulîn care mă simt. De ce amales această me lo die? Păi, cealtceva pre su pu ne iubirea,dragostea, dacă nu viaţafericită alături de un om pecare îl iubesc şi mă iu beşte?“

lGiulia (ProFM): „I-am de -dicat multe melodii pânăacum, unele cântate de mine,al tele chiar şi în direct de laProFM, dar anul ăsta am pre -gătit o piesă specială care mise pare cea mai frumoasă de -claraţie de dragoste, Ma rius

Bațu - «2000 de ani».“

l Lau renţiu Duţă: „DeDra gobete îi dedic per soa neiiu bite, adică soţiei mele, ome lodie de-a lui MichaelBol ton pentru că e artistul eipre ferat: «When a Man Lo -ves a Wo man».“

l Benone Sinulescu: „Cuoca zia acestei sărbători,vreau să îi dedic soţiei mele«A mai tre cut un an din viaţamea». Este o romanţă dedragoste şi mi se pare ceamai po tri vită.“

l Monica Tatoiu: „Îi dedicso ţului meu «Don’t Forget toRemember Me“ a trupei BeeGees. E din 1968. Pe atunciaveam 14 ani şi am ieşit laprimul meu ceai. Melodiaasta era la modă.“

l Mihai Trăistariu: „Deacest Dragobete, voi dedica

me lodia pe care o dedicîn fie care an persoanei

iubite. Este vorbadespre un cântecde-al meu: «Cât defrumoasă eşti».“

l Adelina Pes tri -ţu: „Dacă aş aveaun iubit, probabili-aş de dica deDra gobete me lo dia

«1001 de do rin ţe» aAnnei Les ko. Îmi

pla ce foar te mult şi sepo tri veş te cu săr bă -

toarea dra gos tei.“

l Tudor Ionescu (Fly Pro -ject): „Melodia preferată pecare vreau să o dedic per soa -nei iubite de Dragobete este

Metallica: «Nothing ElseMa tters».“

l Dan Bittman: „Dacă ar fisă aleg o melodie pe care săi-o cânt perechii mele, este«Cât de departe», de pe ul ti -mul meu album, «LoveAffair».“

l Radu Simion: „Dedic cuaceas tă ocazie, de Dragobete,tuturor fetelor iubite melodia«Fetiţe dulci ca-n Bucureşti».Este cunoscut faptul că înRo mânia sunt cele mai fru -moase fete din toată lumea.“

lNico: „Mie îmi place foar -te mult Whitney Houston.Dacă ar fi să dedic o melodiede Dragobete, aş merge pe „IWill Always Love You“ aregretatei artiste.“

l Daniel Niţoiu (ProTV):„Cu ocazia acestei sărbători,i-aş dedica iubitei mele«Ţi-am dat un inel» a trupeiHolograf.“


de minute estedurata totală a playlistuluinostru

PAG.

07

PAG.

TEATRUNR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012


ALT

ERNATIV{

Regizoarea Iarina Demianrevine la dramaturgiaamericană contemporanăreunind într-o singurămontare trei piese scurte aleunor autori consacraţi.„Preludiu şi Liebestod“, deTerrence McNally,„Problema“, de A.R. Gurney,şi „Naomi în camera de zi“,de Cristopher Durang, suntcele trei farse ce alcătuiesc“Lumea pe dos“ în careTudor Chirilă trece cudezinvoltură de la o partitură

la alta. Piesa, catalogată deIarina Demian drept „unspectacol ce descrie fărămenajamente lumea în caretrăim - o lume bolnavă desingurătate, în care oameniirecurg la soluţii-limită fiindcănu-şi mai găsesc locul,liniştea, măsura, sentimentelesau identitatea“, este menităsă aducă în atenţia publiculuicâteva teme de actualitate.Spectacolul va avea loc,sâmbătă, la ArCuB, începândcu ora 19.00. (I.P.)

Prezentat de: Teatrul de ComedieDistribuţie: George Mihăiţă, HoraţiuMălăele, Dorina Chiriac, MihaelaTeleoacă, Lucian Maxim Compozitor: Vasile Şirli Scenografie: Silviu Purcărete Regizor: Silviu Purcărete Durată: 80 min. sâmbătă, ora 19.30

Prezentat de:Godot Cafe TeatruAutor: IgorBauersima Traducerea: VictorScoradetScenografia:Vladimir TurturicăDistribuţie: RalucaGhervan, Alexandru Zob Regizor: Marius Gîlea Durata: 1h 20 min.Preţ bilet: 20 lei

FOCUS„Femeia care şi-apierdut jartierele“

„Norway. Today“

Prezentatde: Teatrul„Nottara“Distribuţie:LuminiţaErga,AlexandruJitea, AdrianVăncică,AlexandruGheorghiu Scenografie:NinaBrumuşilă Mişcarescenică: Roxana Colceag Regizor: Petre Bokor vineri, ora 19.00

„39 de trepte“

Autor: DonPedroCalderón de laBarca Prezentat de:Teatrul„Odeon“Distribuţie:MariusStănescu,Nicoleta Lefter, Gabriel Pintilei,Istvan Teglaş, Dan Bădărău, MihaiSmarandache, Marian Ghenea, PaulaNiculiţă, Ioana Marchidan Costume: Doina Levintza Video: Sabina Spătariu Regizor: Dragoş Galgoţiudumnică, ora 19.00

„Viaţa e vis“

32,4 lei este prețul unui bilet la piesa„Sfârșit de partidă“.

Trei farse tragice într-un spectacol de excepţie

O piesă în care moarteavorbeşte despre ea însăşi n Una dintre cele mai importante piese

semnate de Samuel Beckett se joacă laTeatrul „Lucia Sturdza Bulandra“. „Sfârşit departidă“ a avut premiera la Londra, în 1957,şi este considerată, alături de „Aşteptându-lpe Godot“, ilustrarea perfectă a conceptuluide absurd lansat de Albert Camus.

Iris Păun [email protected]

Opera lui Beckett a fostcatalogată ba ţinând de teatrulab surdului, ba de noul romanfran cez, în mod paradoxal însă,atât piesele, cât şi romanele saleinvestighează aceleaşi teme cu oforţă de expresie inconfundabilă.Spre deosebire de orice altă piesăde teatru, cele mai im por tan tecreaţii ale lui Beckett sunt cu -noscute şi pentru că autorul alăsat indicaţii amănunţite pri vindmişcările actorilor şi de coruloricărei montări, astfel încât oriceabatere de la in di ca ţiile sale pro -voa că scandaluri. Chiar aceastăpiesă s-a aflat în mij locul unuiconflict după ce com pania caregestiona drep tu rile de autor ale ir -lan dezului a ac ţionat în judecatăun teatru care încercase să oco -leas că tex tul: „Orice montare a«Sfâr şi tu lui de partidă» care ig -noră in dicaţiile mele scenice esteab so lut inacceptabilă pentrumine. Piesa mea are nevoie de o

ca me ră goală şi de două ferestremici“, anunţa Samuel Beckett în1984, după ce americanii mu ta -seră po ves tea piesei într-un tunelde me trou. Cu atât mai dificilăeste sar cina unui regizor ca Ale -xan dru Tocilescu în montarea defaţă. Distribuţia este însă una dezile mari: Răzvan Vasilescu, Mi -hai Constantin alături de Ion Be -soiu şi Irina Petrescu, avândpar tituri magistrale în această lu -crare clasică pentru secolul XX.„Nimic nu este mai nostim decâtne fericirea, vă asigur… Da, da,este cel mai comic lucru din lume.Şi râdem, râdem cu poftă la în ce -put. Dar e mereu la fel. Da, esteca o poveste nostimă pe care amauzit-o de prea multe ori, încă nise mai pare nostimă, dar nu mairâdem“, spune Nell, unul dintreper sonajele piesei ieşind dintr-untom beron. Puteţi vedea toateaces tea duminică, de la ora 19.00,la Teatrul „Lucia Sturdza Bu lan -dra“, Sala „Liviu Ciulei“ (ex-Iz -vor).

„Sfârşit de partidă“, prezentat de Teatrul MetropolisAutor: Samuel BeckettPrezentat de: Teatrul Metropolis Actor: Ion Besoiu, Irina Petrescu, Mihai Constantin, RăzvanVasilescu Scenografie: Vanda Maria Sturdza Regizor: Alexandru Tocilescu

BUCURE{TINR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012

PAG.

08

de tarabe pentru mărţişoare vorfi amplasate la pieţele Progresulşi Sudului, din sectorul 4.80


PUBLICITATE PUBLICITATE

ÎNCEP TÂRGURILE de mărţişoareAlina [email protected]

Muzeul Ţăranului Român vagăz dui, până pe 29 februarie, întreorele 10.00 şi 18.00, Târgul Măr ţi -şo ru lui. Vizitatorii vor putea cum -pă ra, de la cei peste 200 de meşteri,măr ţişoare tradiţionale, vintage saucon fecţionate din materiale re ci cla -te. În plus, nu vor lipsi nici „măr ţi -şoa rele“ gastronomice: turtă dulce,dul ce ţuri, zacuscă, kürtös kalács,pră jiturele de Alexandria şi de BaiaMare şi alte bunătăţi, anunţă or ga -

ni zatorii. Intrarea costă şase leipen tru adulţi şi trei lei pentru elevi,stud enţi şi pensionari.

Festivalul Primăverii, la GaleriaDalles

Până pe 8 martie, între 10.00 şi20.00, va avea loc FestivalulPrimăverii la Galeria Dalles.Bucureştenii vor putea găsi aici dela mărţişoare şi felicitări realizatemanual până la bijuterii, cosmetice,cărţi, fotografii vechi şi aran ja men -te florale. Intrarea este liberă.

Delicatese şi bijuterii, la PalatulCopiilor

Un târg de mărţişoare va avealoc până pe 1 martie, între 10.00 şi21.00, şi la Palatul Copiilor.Vizitatorii vor putea achiziţionamărţişoare handmade, bijuterii dinaur şi argint, perle de cultură,cristale Swarovski, cosmetice, darşi produse tradiţionale şi multedelicatese. Intrarea este liberă.

Pietre preţioase la Geo-Expo Mărţişor

Muzeul Naţional de Geologie îiinvită pe locuitorii Capitalei, de azişi până pe 4 martie, între orele 10.00şi 18.00, la Geo-Expo Măr ţi şor. Deaici pot fi achiziţionate cris tale brutesau şlefuite, pietre preţioase şisemipreţioase şi obiecte de decor dinametist, citrin, tur ma li nă sau beril.Intrarea costă patru lei. Pe 1 Martie,reprezentantele se xu lui frumos şicopiii beneficiază de gratuitate.

Obiecte realizate de copii cudeficenţe de auz

Până pe 7 martie, la sediul PNLSec tor 6 (str. Drumul Taberei nr.92, bl. C7, parter) va avea loc o ex -po ziţie cu vânzare de obiecte con -fec ţio nate de copiii cu deficienţe de

auz: artizanat, mărţişoare, felicitări,icoa ne pe sticlă şi desene în căr bu -ne. Fondurile obţinute din vânzareaacestor obiecte vor fi utilizatepentru ajutorarea copiilor de laŞcoala pentru deficienţi de auz nr. 2“Sfân ta Maria“.

n Bucureştenii dornici să achiziţioneze cadouri pentru persoanele dragi suntaşteptaţi la târgurile de mărţişoare care-şi deschid, de astăzi, porţile.

Obiecte unicat în curtea Muzeului Municipiului BucureştiMâine şi duminică, între orele 10.00 şi 18.00, în curtea Muzeului Municipiului Bucureşti se desfăşoarăTârgul IloveHandmade de Mărţişor. Vizitatorii vor putea achiziţiona mărţişoare lucrate manual,decoraţiuni, accesorii din lut şi haine handmade, iar intrarea este gratuită.

Gelu [email protected]

Domnule Bertzi, cum vi separe transformarea CentruluiVechi din ultima perioadă?Mă tot întrebam când vom avea

şi noi o zonă de genul acesta, pie to -na lă, culturală, boemă, aşa cum vă -zu sem în multe părţi în lume. Astamai ales că am tot cântat acolo, prinCentrul Vechi, şi te apuca dis pe ra -rea când mergeai în zonă. Ba te luaşi frica uneori, seara, când plecai deacolo cu chitara! Trebuia să vezi peunde o iei, ca să fie mai la lumină.Ori cum, transformarea este ex tra -or di nară, chiar este peste aşteptări.

„Se întâmplă lucruri minunate înCentrul Vechi“

Care sunt locurile care văatrag în mod special, ca artist,în Centrul Vechi?Pe partea de cluburi şi de zonă

de concertistică se întâmplă nişte lu -cruri minunate. Eu am avut niştecon c erte foarte faine la Mojo Club,am fost şi în clubul Arhitecturii decâ te va ori. Lângă clubul Arhi tec tu rii,

la Godot este iarăşi o chestie foar tefai nă care se întâmplă acolo. Deci ausce na aia cu pianul, pe ur mă stai şi laca fea, e foarte fain gân dită treabaacolo.

Dar despre terase, vara, cepărere aveţi?În unele părţi s-au întins atât de

mult încât, de exemplu, dacă mergila o terasă care-ţi place şi care aremu zică bună, deja nu mai poţi să oasculţi muzica aia deoarece terasade vizavi se află la un metru dis tan -ţă şi acolo este, poate, alt gen demu zică, pe care tu nu-l suporţi, iaraia e dată mai tare decât asta pecare o placi. Eu vorbesc acum cuure chea muzicală, pentru că nu poţisă asculţi şapte muzici de diferitege nuri în acelaşi timp.

Cu toate astea, credeţi că estebenefic pentru Bucureşti ces-a făcut şi ce se întâmplă, îngeneral, în Centrul Vechi?Bucureştiul avea nevoie de trea -

ba asta şi uite că locul este arhiplindin vară până-n iarnă şi invers. Mă

bucur că se întâmplă treaba asta înCentrul Vechi. Au început să vinăşi foarte multe trupe, adică sunt totfelul de evenimente, nu numai mu -zicale, ci şi teatrale, ceea ce estefoar te bine.

„Pe vremuri era o treabă să cânţi în Club A“

Cum era pe vremuri – săzicem în anii ’80 – atmosferaîn Club A?Era mult mai boemă. În anii ’80

se întâmplau nişte cântări foartefai ne acolo, iar după aceea se ră mâ -nea în continuare la o şuetă pre lun -gită până spre dimineaţă. Eventualse mai şi cânta la un moment dat.

Dar prelungirea asta eraneoficială probabil, deoarecela ora aceea clubul ar fi trebuitsă fie închis...Absolut! Pe de altă parte, chit că

se afla într-o pivniţă, era o redută amişcării underground de atunci. Aufost mulţi artişti acolo. Era o trea băsă cânţi în Club A! Eu eram laînceputuri. Foarte târziu, şi de-abiadupă ce am dovedit că pot să susţinun concert, am ajuns să cânt înClub A. Deci, din punctul ăsta devedere, erau nişte scene pe care nuajungeai uşor şi nu ajungea ori cine.

„Şi în prezent sunt câtevacluburi care-şi respectăblazonul“

Era selecţia foarte drastică înprivinţa asta? Dar ca spectatorse intra la fel de greu?Era selecţie acolo, nu ajungea,

aşa, orişicine. Şi ca spectator se in -tra foarte greu. Din punctul ăsta de

vedere, lucrurile aveau un anumitstandard. Şi acum sunt câteva clu -buri care-şi respectă blazonul. Tre -buie să fii deja cunoscut ca să fiipri mit, nu se fac experimente. Ex -pe rimente se fac în alte cluburi, şiaşa e normal. Sunt cluburi maimici, să spun, unde îţi faci mâna,un de creşti, şi după aceea ajungi săcânţi în cluburile mari, cu renume.Aşa e normal, aşa e firesc.

Când mergeţi prin CentrulVechi, se întâmplă să văoprească lumea pe stradă?Cum vi se par oamenii deacolo?Da, bineînţeles, mă mai opreşte

lumea. Îi văd pe oameni ca fiindab so lut normali. Datorită muziciime le nu am fost, să zicem, abordatagresiv de cineva. Poate şi datorităfap tului că muzica mea nu este omu zică agresivă şi ştiţi cum e: ce leoferi, asta ţi se întoarce! Cel maifain e când te salută lumea, unii teîn treabă ce faci, alţii te felicită pen -tru o anumită piesă sau îţi mulţ u -mesc pentru un cântec anume. Sauîţi spun: mulţumesc, pentru că da -to rită acelui cântec m-am împăcatcu prietena mea sau cu nevastă-mea. Deci au fost tot felul de cazuride genul acesta.

09

PAG.

INTERVIUNR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012

„ Centrul Vechi mi se pare un mare sat în care revin fiii care au fostplecaţi de multă vreme şi unde sunt şi ăia care reprezintă baza acolo.“

DUCU BERTZI

DUCU BERTZI: „Fiind ardelean, M-AM ADAPTAT DESTUL DE GREUîn Bucureşti“n Pe vremuri, Club A reprezenta, pentru mulţi

artişti în curs de afirmare, un loc ce te puteapropulsa în lumea bună a muzicii. Prezenţa pescena clubului în anii ’80 se transforma, automat,într-un certificat nescris al valorii. Unul dintrecântăreţii care au trăit acele vremuri este şi DucuBertzi, care continuă în prezent tradiţia acelor aniprin apariţii constante pe scenele cluburilor dinCentrul Vechi.


„În Maramureş e o altă lume“Apropo de oraş, la modul general, cum s-a adaptat un ardelean get-beget ca dvs. în Bucureşti?Sincer, destul de greu, fiindcă dincolo de Carpaţi este un cu totul alt ritm. Aici, în Bucureşti, trebuie

să bagi viteză. Eu sunt din Maramureş. E o altă lume acolo şi, în general, peste munţi este altceva.Bucureştiul este şi un oraş foarte mare şi e vorba de tumultul lui, e viteza, e presiunea, toată lumeadevine mai nervoasă că nu ajunge dintr-un loc în altul. Pe când în oraşele mici toată treaba asta nuexistă.

Eu înţelegBucureştiul şi-miplace. Nu pot să-l încadrez într-o provincieanume. Este ometropolă,lumea a venit din toate părţile,şi atunci esteviaţa care este.“

ISTORICNR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012

PAG.

10


„ Nimic nu se poate închipui pe lume mai sărăcăcios, mairespingător şi mai nepotrivit ca o locuinţă valahă.“

FRANTZ JOSEF SULZER

BUCUREşTII DE ALTăDATă,văzuţi prin ochii străinilor

Gelu [email protected]

Mărturiile rămase de lasfâr şitul secolului alXVIII-lea şi începutul se co -lu lui al XIX-lea despre cumarătau Bu cureştii în acea pe -rioadă de scriu oraşul ca avândlo cu inţe simple, con stru itedupă ne cesităţi şi fără un planar hi tectonic adec vat. Caselebo iereşti erau „încăpătoare,în tru nimic deosebite de co -na cele lor de la ţară“, fiindridicate după „obiceiul ţării şicum apu caseră de la părinţi“.Era o viaţă patriarhală,întrucât va tihnită şi au to su fi -cien tă, influ enţele Oc ci den -tu lui fi ind încă departe de

nişte meleaguri cu oamenicare aveau obiceiuri şi apu că -turi mai degrabă ase mă nă toa -re cu acelea din Orient, deun de veneau, de altfel, şidom ni to rii fanarioţi, aşa cumfu se se, spre exemplu, Con -stan tin Brân co veanu.

„Casele valahilor de rândsunt sărmane colibe...“

În ciuda acestor realităţi,au fost şi „emisari ai Oc ci den -tului“ care au venit pe aici,unii dintre ei ajungând chiarîn funcţii importante laCurţile domnitorilor autoh -toni. Printre ei s-a aflat şiFranz Josef Sulzer, militar înarmata austriacă, stabilit înŢările Române şi ajuns pro fe -sor la Curtea lui Ale xan druIpsilanti. Acesta de scrie în -tr-un mod foarte plas tic Bu -cu reş tiul anului 1780. „(...)ca sele va la hilor de rând suntsăr ma ne colibe fă cu te dintres tie îm pletită şi li pi tă cupă mânt, dar şi mai des bor de -ie unde nu găseşti alt ceva de -cât un cup tor pen tru încălzitşi o la vi ţă strâmtă pe caredoar me în treaga fa mi lie (...).În casele bo ierilor cei mai bo -gaţi, întreg mo b i lie rul se com -pune din sofa sau patul deodi hnă (...), din tr-o masăproas tă aco pe ri tă cu o pânzăor di nară (...). Fe res trele, înafa ră de casele bo ie rilor ceimai bogaţi, sunt fă cute, în locde geamuri, din hâr tie saubăşică de porc“, is to riseşte cel

care a întocmit pr o iectul pen -tru Palatul Dom nesc de laCurtea No uă.

„În fundul curţii suntgrajdurile, şoproanele şi locuinţele robilor...“

Un alt oaspete de seamăal plaiurilor mioritice a fostFran cois Recordon, venit în

Ţa ra Românească şi ajuns,în tre anii 1815-1818, se cre -ta rul lui Vodă Caragea. „(...)boierii sunt la dânşii acasăstă pâni absoluţi (...), chiar şilo cuinţele lor arată semnedu pă care se poate rec u noaş -te felul stăpânilor. Casa unuiase menea boier este, deci,mai întotdeauna, izolată şiîn chisă într-o curte spaţioasă

şi bine îngrădită, în care nuse poate intra decât printr-opoar tă mare. Fundul acesteicurţi este, de obicei, garnisitcu căsuţe sau numai cu co -cioabe, unde sunt bucătăriile,graj durile, şoproanele şi lo -cu in ţele robilor întrebuinţaţila muncile cele mai grele“,re la tează Francois Recordonîn „Lettres sur la Valachie“.

n De-a lungul noii „uliţe“ trasate de domnitorul Constantin Brâncoveanu şi denumită Podul Mogoşoaiei, boierii din acea vreme auînceput să-şi ridice case profitând de terenurile care se deschideau cu generozitate spre locurile unde azi se află Ateneul Românşi mai departe. Acele construcţii nu mai există azi, însă unii dintre străinii care au vizitat Bucureştii acelor vremuri au lăsat mărturiidespre ele şi despre cum arăta oraşul atunci.

Despre emanciparea boierimii bucureşteneUn alt oaspete al Bucureştilor a fost şi Alphonse Royer, care şi-a scris impresiile,diferite de cele ale predecesorilor săi, în „Aventures de voyage“, publicate în 1837.„Recunosc că n-am fost puţin mirat intrând pentru prima oară în salonul unuia dintrecei mai însemnaţi boieri din Bucureşti. Acest salon era mobilat franţuzeşte şi după celmai bun gust. Fotolii din lemn de paltin încrustat, perdele din mătase de Lyon,frumoase bronzuri aurite pe un cămin de marmură (...). Împrejurul mesei stau cinci-şasedoamne brodând şi conversând, îmbrăcate cu rochii încântătoare, ieşite de la cele maibune Case din Paris“, descrie Alphonse Royer ceea ce se poate numi emanciparea dinacea vreme a boierilor bucureşteni.

Casele boierilor valahi sunttoate din cărămizi şi ar fialtfel foarte tari dacă ar fiavut grijă să le facă temeliiadânci, într-un pământpotrivit.“FRANCOIS RECORDON

Din când în când, un fecioraducea aici ciubucuriaprinse şi cafele, iardincolo, pe o tavă deargint, pahare de cristal cuapă şi dulceţuri.“

ALPHONSE ROYER

Grădina Cișmigiu - 1856

Mahalaua Calicilor - 1856

Ulița Colței - 1854

Biserica „Sf. Dumitru“ - 1856 Biserica „Sf. Spiridon“ - 1874 Mahalaua Antim - 1873

Podul Radu Vodă - 1874 Palatul Mogoșoaia - 1856

FO

TO

: L. A

NG

ER

ER

FO

TO

: C.P

. DE

SZ

AT

HM

AR

I


PUBLICITATE

de lei costă o porţie de peşte cucartofi prăjiţi.CULINAR

NR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012

23PAG.

12


Viorel Copolovici

CONSUMDECI EXIST

Leacuri de vanitate

La Oscar Pub mănânci celmai bun şniţel cu chipsuri

PUBLICITATE

n În Centrul Vechi al Capitalei şi-a găsit loculşi primul pub londonez. Muzică live, seritematice şi mâncăruri la preţuriacceptabile... aşa se poate caracteriza, încâteva cuvinte, Oscar Pub. Iar şniţelul cuchipsuri chiar merită încercat!

Vlad [email protected]

Este renumit pentru pe tre ce -rile de weekend şi pentru ame - najarea cu gust a localului, însăpuţini sunt cei care ştiu că şimâncarea merită încercată. LaOscar Pub, de pe strada Covaci,numărul 19, poţi testa produseen glezeşti preparate de un bu că -tar venit chiar din apropiereaLon drei. Deşi meniul nu se poateîncadra între cele mai com plexedin Centrul Vechi, îl pu tem trececu uşurinţă pe lista celor care punpreţ pe calitate şi nu pe cantitate.Aproape învinşi de gerul de afară,ne-am adă pos tit în Oscar Pub.Din obişnuinţă am aruncat un

ochi şi pe oferta mân cărurilorservite în acest loc destul deaerisit şi frumos de co rat. Deşi nuprea ne era foame, am îndrăznitsă comandăm ceva din meniu cuochii pe ceas şi pe... preţuri. Aşacă am cerut „ceva rapid şi bun!“.

Un „raspberry cheesecake“ca la carte

Ni s-a recomandat un „tex -mex chicken snitzel“ (file de puipane dat prin chipsuri crocantede tortilla cu fulgi de mozzarellatopită, smântână, guaccamole şisalsa) cu garnitură de cartofi,care costa 23 de lei. În mai puţinde 20 de minute am reuşit să şimân căm... şi am fost chiar sur -prin şi că şi „clasicul“ şniţel poatefi gustos. După testarea unui felprincipal, am avut curiozitateasă testăm şi o prăjitură... şi pu -tem spune că am mâncat o por -ţie de „raspberry cheesecake“(14 lei), care ne-a lăsat impresiacă am intrat într-o cofetărie delux şi nu într-un pub în care sea -ra se dau concerte.

Preţuri „de centru“Cârnaţi englezeşti cu piure de cartofişi sos condimentat de ceapă - 26 leiCotlet de porc englezesc - 28 leiSalată de pui - 21 leiQuesadilla - 17 leiPizza „4 cheese“ - 27 leiPlăcintă de pui cu ciuperci - 23 lei

Cred că bucătăreala, mai multdecât o serie întreagă debresle, poate naşte mai lesneşi mai des orgolii. În definitiv,bucuria primară a gustuluigâdilă şi îşi primeşte răsplatape loc, des şi cu frecvenţăconstantă. Victoriile de totfelul, texturale, contextuale,cantitative, creative, olfactivesau vizuale, poate uneoriaparent mărunte, contribuie lamărirea periculosului crater alvanităţii bucătarilor mai marisau mai mici.Unul dintre avantajele desprecare le-am vorbit adeseapasionaţilor amatori şi anonimidin rândul cărora provin şi pecare în diverse ocazii măbucur să-i reprezint cumândrie este chiar stima desine şi recunoaşterea dinpartea grupului de referinţăcare ajunge să se bucure deroadele ocupaţiei noastre.Reţineţi: „stima de sine“. A nuse confunda cu orgoliul,infatuarea, îngâmfarea, trufia,egolatria, egocentrismul,autosuficienţa. Acestea toatesunt doar nişte „umf“-uri deperiferie care, din păcate şidin cauza blestemateipredispoziţii la contorsionarea caracterelor mărunte, uneoriajung să se lăfăie printrenicheluri şi argintărie de patrusau cinci stele.Primeşte cu dragoste şicurtoazie laudele celor care-ţigustă minunile. Zâmbeşte cusufletul şi răspunde cu emoţieexclamaţiilor măgulitoare şiclefăielilor admirative. Fă-ţiadmiratorii părtaşi la propriata experienţă şi devino tuînsuţi un critic cât mai obiectival propriilor creaţii sauplăsmuiri. În locul încă uneicărămizi adăugatepostamentului pe care-lconstruieşti inconştientpropriei statui, scoate dincutia ta plină de surprize unamănunt minuscul desprepreparatul tău lăudat şi oferă-lcelor care te iubesc deja de laprima îmbucătură. Te vor iubişi mai mult, vor veni şi mai desîn jurul meselor tale, îi vorintoxica şi pe alţii cu veneraţiapentru ceea ce iese dinmâinile tale.

În săptămâna Dragobetelui,aveţi ocazia să urmăriţi pemarile ecrane otulburătoare poveste dedragoste. Paige şi Leo suntcăsătoriţi şi se iubesc lanebunie. Într-o noapte cuninsoare deasă, cei doisunt victimele unuiaccident de maşină. Leoscapă nevătămat, însăPaige are leziuni cerebrale,care îi şterg din memorie

toate amintirile legate derelaţia cu soţul său. Laieşirea din comă, Leo estepentru ea un străin. Tânărulse trezeşte în situaţia de alua de la capăt o relaţie lacare visase toată viaţa şide a-i recuceri inima soţieisale. Filmul esteecranizarea unei poveştiadevărate, a soţilor Kim şiKrickitt Carpenter, din NewMexico. (T.R.)

CINEMA

LEGENDĂ - must see - bun - merge, de gura partenerului - dacă nu ai alternativă socială - mai bine bagi banii la Loto

««««¶ «««¶¶ «¶¶¶¶ ««¶¶¶

«««««

PAG.este ratingul acordat de spectatorifilmului „The Artist“ pe reputatul site de profil IMDb.com.8,4 1

3

PAG.ALT

ERNATIV{

FILMNR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012

Titlu original: „The Vow“Regia: Michael SucsyDistribuţie: Channing Tatum, Rachel McAdamsGen: dramă, romanticRating „Centrul Vechi“: Rulează la: Hollywood Multiplex, Movieplex Plaza România,CinemaPRO, Grand Cinema Digiplex, The Light Cinema,Cinema City Cotroceni


Iubire fără limite

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei,Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin

Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, LuminițaSandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad

Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;[email protected]

ring

««««¶

CinemaPROStr. Ion Ghica nr. 3

JURĂMÂNTUL (premieră) – 12.00, 14.15,16.30, 19.00

THE GREY: LA LIMITA SUPRAVIEŢUIRII(premieră) – 21.30

MOVIEPLEXPlaza România - Bd. Timişoara nr. 26

ARTISTUL (premieră) - 11.00, 16.00, 20.00,22.00

GHOST RIDER: DEMONUL RĂZBUNĂRII -3D (premieră) - 12.30, 14.30, 16.30, 18.30,

20.30, 21.30, 22.30

GRAND CINEMA DIGIPLEXBăneasa Shopping City - Şos.

Bucureşti-Ploieşti 42DARTISTUL (premieră) – vineri, sâmbătă:

10.30, 18.00; duminică: 12.30, 18.00JURĂMÂNTUL (premieră) – 12.00, 16.15,

19.15, 20.30THE GREY: LA LIMITA SUPRAVIEŢUIRII(premieră) – 14.00, 17.30, 18.15, 19.45,

22.45

Primul film mut din ultimii 80 de anin Într-un univers cinematografic în care e

tot mai greu să mai aduci ceva nou,francezul Michel Hazanavicius s-a gânditsă surprindă prin producerea unui filmmut, alb-negru. De ce era nevoie de aşaceva în 2012, nimeni nu ştie, cert este că„The Artist“ a impresionat criticii şi senumără printre favoriţii la Oscar.

Traian [email protected]

Filmul îşi situează acţiuneaîntre 1927 şi 1932, când se pro -duce trecerea de la filmul mutla cel cu sonor. Un mare star alfilmului mut, George Valentin(interpretat de Jean Dujardin),refuză să-şi folosească vocea înfil me, nu se poate adapta tran -zi ţiei, îşi pierde treptat din suc -ces şi astfel ajunge în situaţia dea depune mari eforturi pentru asalva cinematografia mută şi,implicit, pentru a-şi susţine ca -

rie ra. Înainte de a-şi pierde fai -ma, George o cunoaşte pe tâ nă -ra şi energica dansatoare PeppyMiller, care devine rapid o ac -tri ţă apreciată de publicul fil -me lor vorbite şi de care Georgese simte fascinat şi atras în modirezistibil. În timp ce cariera luiGeorge este în declin, cea a luiPeppy este în plină ascensiune.Deşi între cei doi se creează ole gătură evidentă, cuplul estedes părţit de destin şi îm pre -jurări. Este scenariul clasic depo veste de dragoste imposibilă,in tensă, dar pură.

««««¶

Titlu original: „The Artist“Regia: Michel HazanaviciusDistribuţie: Jean Dujardin, Bérénice Bejo, John GoodmanGen: comedie, dramă, romanticRating „Centrul Vechi“:Rulează la: Hollywood Multiplex, Cinema City Cotroceni, Grand

Cinema Digiplex, Movieplex Plaza România, The LightCinema

Afişul din calea Oscarului?Cu toate că, după ce a primit o pleiadăde premii, Jean Dujardin este favorit şila Oscarul pentru cel mai bun actor înrol principal, un scandal iscat în ţara luinatală, Franţa, ar putea fi o piedică îndrumul către râvnita statuetă, pentruactor. „Les Infidèles“, o antologie defilmuleţe ce au ca subiect infidelitateamasculină, este punctul de plecare acontroversei ce îl are în centru pe Dujardin, care nu doarjoacă în această producţie, dar şi regizează unul dintre filmeledin serie. Unul dintre posterele acestei producţii franceze îlînfăţişează pe acesta în costum, cu cravata dată pe spate,privind dintre picioarele unei femei aflate pe spate. Subtitlulse traduce prin „Intru în şedinţă“. Catalogat drept sexist şiînjositor pentru femei, posterul a fost interzis în Franţa.


PUBLICITATE

PAG.

15

PAG.

SPECIALNR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012


infracţiuni au fost sesizate,în Bucureşti, în anul 2011.93.402

STATISTICĂ: numai 81 de infracţiuniîn Centrul Vechi în 2011

Vlad [email protected]

Este zona frecventată celmai des de turiştii care ne vi -zi tează Capitala şi unul din -tre locurile în care o mareparte din tinerii bu cu reş teniîşi petrec timpul liber. Tot -odată, în astfel de locuripopu late îşi fac apariţia şi in -frac torii, fie „găinari“ care fu -ră din poşete sau buzunare,fie spărgători de magazine şicase. Dezvoltarea comercialăa zonei l-a pus pe gânduri peşe ful Poliţiei Capitalei, VasileVio rel, care a considerat căCen trul Istoric trebuie să fiemai bine protejat. Astfel că,du pă aplicarea propriei stra -te gii de siguranţă, s-au văzutşi rezultatele: în 2011 au fostse sizate 81 de infracţiuni, cu20 mai puţine decât în 2010.Din tre acestea, poliţiştii Ca -pi ta lei au constatat 27 de ac -ţi uni în flagrant.

Ajutor de la primarulCapitalei

În lupta împotriva in frac -ţio nalităţii, chestorul Va si leViorel a primit şi spri ji nulprimarului general alCapitalei, Sorin Oprescu.„Cen trul Vechi a devenit unadin tre priorităţile mele încăde când am ajuns la Capitală.

Îm preună cu primarul Bu cu -reştiului, Sorin Oprescu, amfă cut o analiză mai amplă şiam stabilit o serie de măsurico mune pentru siguranţa lo -cului şi a cetăţenilor. Pe lângăpoliţiştii care au activat înCen trul Istoric, există un plande măsuri prin care s-a su -plimentat numărul de po -liţişti de siguranţă publicăprin aducerea unor oameni ailegii de la alte secţii învederea în tă ri rii dispozi ti vu -lui de sigu ran ţă publică. Pri -mă ria Ca pi ta lei ne-a ajutat cupo li ţişti locali care au asi gu ratlo cu rile de intrare în Cen tru“,ne-a spus Vasile Vio rel.

Acţiuni de intimidare a infractorilor

Pe lângă suplimentareanu mă rului de agenţi, în Cen -trul Vechi au apărut şi ma şi ni - le de „mascaţi“ parcate în spa - tele Băncii Naţionale a Ro mâ -niei. „Au fost introduşi în acest

plan şi poliţişti spe cia li zaţi înfu r turi din buzunare şi genţicare acţionează în civil înCen trul Vechi şi poliţişti de laServiciul Special de In ter ve n -ţie Rapidă care au acţionat înuniformă atât pentru des cu ra -jarea eventualelor per soa necer tate cu legea şi aflate sub

influenţa băuturilor al co olice,cât şi pentru a interveni ur gentîn cazul unor scan da luri. Con -sider că măsurile au fost buneşi am ca argument tocmaiscăderea criminalităţii în zonăşi faptul că nici nu au mai fostscandaluri de mari pro por ţii“,a afirmat chestorul Vio rel.

Suporterii străini, puşi pe scandal în centrulCapitalei

Singurele momente di -ficile pe care poliţiştii Ca pi -talei le întâmpină în CentrulIs toric sunt apariţiile su por -terilor de fotbal străini. „Tre -bu ie să avem şi o mai bunăco laborare cu jandarmeriaatunci când sunt meciuri defot bal sau concerte mari. Su -

por terii străini vin în Centru şieste bine să fim mai pru denţi.Au fost unele pro ble me cusuporterii polonezi la me ciulRapid-Legia Var şo via. Atunciau fost unele tul bu rări precumîmbrânceli, ţi pe te şi re fuzareaplătirii con su maţiei, în săpoliţia a inter venit prompt, iarsi tua ţia s-a de ten sio nat. Au şiei hu liganii lor...“, a afirmat şe -ful Poliţiei Capitalei.

n Evaluarea activităţii Poliţiei Capitalei pe2011 arată că Centrul Istoric a devenit oprioritate în privinţa siguranţei. Dupăsuplimentarea numărului de oameni ailegii, infracţiunile au scăzut, anul trecut,cu 27% faţă de 2010.

„Poliţistul de Centrul Vechi“,cunoscător de istorie şi englezăInspirat din ţările „mai evoluate“,chestorul Vasile Viorel şi-a propus caoamenii legii care sunt răspunzători deCentrul Istoric să treacă şi câtevateste. Astfel, aceştia vor fi obligaţi săcunoască engleza şi să fie chiar ghiziatunci când este cazul. „Ceea ce estede făcut în continuare pentru aceazonă ţine de continuarea instruiriipoliţiştilor în cunoaşterea limbilorstrăine şi a istoricului Centrului Vechipentru a fi la dispoziţia cetăţenilor.Totodată, cred că ar trebui să maiumblăm puţin la atitudinea lor pentru afi mult mai deschişi la dialog“, a spusVasile Viorel.

111infracţiuni au fost

sesizate, în CentrulVechi, în anul 2010.


Un spectacol ce re -dă dialogul dintre unp a tron de local, i nt er -pre tat de Florin Pier -sic jr, şi angajatul său(Petre Fumuru). Hazulşi savoarea rezultă, aici,din relaţia dintre celedo uă personaje şi veş -ni cul conflict între su -pe rior şi subordonat.Pe tre Fumuru reuşeştesă intre foarte bine înpie lea personajului săuşi să stârnească hohotede râs prin atitudineaan ga jatului naiv, greu

de cap, dar plin de op -ti mism. El ajunge ast -fel să-l scoată dinsă ri te pe Florin Piersicjr, care reprezintă ti pa -rul şefului clasic, căruiaîi place să-şi chinuiean ga jaţii. Umorul re pli -cilor îl cucereşte pespec tator încă din pri -me le minute, iar cei doiactori reuşesc să facă oechipă ex tra or di na ră pescenă, fiind pri eteni şiîn viaţa de zi cu zi.Întrebat care este me -sajul spectacolului,Florin Piersic jr, care aasi gurat şi regia, a ră s -puns: „Nu-ţi bate ca pul.

Nu e genul de pie să dela care spec ta to rul plea -că frustrat şi chi nuit deîntrebări exis tenţiale. Eo co me die de situaţie,scrisă ge nial“. „Zaruri şicărţi“ oferă o oră şi ju -mă tate de deconectarede la problemele co ti -die ne, o pauză de stres,

în care puteţi râde şipu teţi să vă simţiţi bi neîn compania a doi ex -cepţionali actori.


de ani împlineşte Piersic jranul acesta, în iulie.UPCOMING

NR. 34 l 24 FEBRUARIE - 1 MARTIE 2012

44PAG.

16TEATRU

„Încă-i bine“, la TNB

MUZIC{

Interpreta de muzică populară aniversează50 de ani de carieră printr-un spectacol.Artista îi are alături de ea, în postura deinvitaţi speciali, pe fiica sa, Irinuca Loghin,Fuego, Benone Sinulescu şi Andra. Ea esteacompaniată pe scenă de ansamblul„Lăutarii“, de la Chişinău. Spectacolul areloc pe 1 martie, la Sala Palatului, de la ora19.00.

MUZIC{Irina Loghin, 50 de ani de carieră

TOTO CUTUGNO concertează la BucureştiUnul dintre artiştii italieni cei maicunoscuţi în lume, melodiile sale fiindcântate în peste 200 de ţări. A lansat 12albume proprii, vândute în peste 150 demilioane de exemplare în întreaga lume şia compus peste 400 de melodii pentru maimult de 50 de interpreţi celebri, precumAdriano Celentano, Joe Dassin, LuisMiguel, Fausto Leali, Miguel Bosé, Ricchie Poveri, Peppino di Capri. Ca solist, aparticipat la 14 ediţii ale Festivalului de laSanremo, pe care l-a şi câştigat în 1980, iarîn 1990 a obţinut locul 1 la Eurovision,rămânând până în ziua de azi singurul

cântăreţ italian câştigător al prestigioaseicompetiţii muzicale. Melodia sa„L`italiano“, înregistrată în 1983, estecântată de peste 160 de interpreţi dinîntreaga lume, fiind cel mai fredonatcântec italian al tuturor timpurilor după„Volare“ al lui Domenico Modugno.Albumul omonim este cel mai bine vândutdisc italian între 1981 şi 1986. Dacă vreţisă îl vedeţi într-un recital de excepţie, nurataţi concertul de marţi seară, de la SalaPalatului, ora 20.00. Preţul biletelorvariază între 100 şi 550 de lei, în funcțiede locul ocupat în sală. (C.A.)

Cel maicontroversatdintre concurenţiide la „VoceaRomâniei“, IulianCanaf, are şi ceimai înflăcăraţisusţinători. Canafs-a făcut remarcatpentru capacitateanaturală de a faceshow şi pentru unfel aparte de a simţi, transmite şi reinterpretamuzica. Dacă vreţi să vedeţi cum cântă live,nu rataţi concertul de joi seară din clubJukebox, de la ora 20.00. Biletele s-au pus învânzare prin reţeaua Eventim.

Canaf face show în Jukebox

Pre ţul unui bilet la acest spectacol este de32,40 lei, achi zi ţio nân du-se de la Casa de

Bi lete a Teatrului Me tropolis.

La Metropolis se joacă„ZARURI şI CăRţI“

După ce a debutat cu succes în dramaturgiecu spectacolul „Cinci femei de tranziţie“,Rodica Popescu Bitănescu, interpretă şiregizoare, ne oferă o nouă incursiune la fel deincitantă şi de acidă în cotidian. Dupămărturisirea autoarei, piesa este una deconversaţie, unde lumea atacă problemeactuale, care sunt atât tragice, cât şi comice.Spectacolul are loc la TNB, marţi seară, de laora 20.00.

Piersic jr şi Fumuru se sărutăAfişul piesei de teatru a stârnit multă indignarepentru că îi surprinde pe cei doi actori, FlorinPiersic jr şi Petre Cătălin Fumuru, sărutându-se.Dacă vreţi să vedeţi dacă această scenă chiarare loc, nu rataţi spectacolul de luni seară de lateatrul din strada Mihai Eminescu.

n Teatrul dinstradaMihaiEminescuvă invită,luni seara,începândcu ora19.00, săvedeţispectacolul„Zaruri şicărţi“.Piesa deteatru îi areîn rolurileprincipalepe FlorinPiersic jr şipe PetreFumuru.

Centrul Vechi, no. 34

Documents

Transcript of Centrul Vechi, no. 34