Centrul Vechi, no. 23

PUBLICITATE

Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab.

min. -30C

max. 130C

Vremea vineri...min. -10C

max. 110C

...sâmbătă...min. -20C

max. 100C

...duminică

Săptămânal grat

uitlNr. 23 Anul Il 2 - 8 decembrie 2011l 16 pagini

Tiraj 50.0

00exemplare

Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab

până la moderat.

Cerul va fi mai mult senin,iar dimineaţa şi noaptea vor

fi condiţii de ceaţă.

Traian [email protected]

Pe numele său real Arnold GeorgeDorsey, Engelbert Humperdinck s-a născutîn urmă cu 75 de ani în îndepărtata Indie,fiind unul dintre cei 10 copii ai ofiţeruluibritanic Mervyn Dorsey şi ai soţiei lui deorigine indiană, Olive. Numele de scenă afost ales după cel al compozitorului german

al operei „Hänsel şi Gretel“, decedat în 1921.Cariera lui „Enge“ a început în 1956, imediatdupă satisfacerea stagiului militar, darsuccesul deplin l-a cunoscut în anii ’60-’70,atunci când întreaga lume a fost vrăjită dehituri precum „Release Me“, „Spanish Eyes“,„Quando quando quando“ sau „The LastWaltz“. A fost perioada în care solistul şi-aschimbat numele, legal, în cel de scenă.

„Release Me“, apogeul cariereiLansat de Humperdinck în 1967,

„Release Me“ a ocupat prima poziţie în Top50 timp de 56 săptămâni şi a fostconsiderat apogeul popularităţii sale. Cuaceastă piesă, ani de zile, artistul aînregistrat vânzări ce depăşeau 85.000 deexemplare pe zi. Poate mai puţin ştiut estecă piesa originală a fost compusă de EddieMiller în 1946 şi înregistrată în 1953.Ulterior, coveruri au înregistrat şi JimmyHeap, Ray Price, Kitty Wells şi LittleEsther Phillips. Transformarea piesei într-o baladă a fost însă cheia succesuluipentru Humperdinck.

Cotabiţă, în deschidereRomânul Gabriel Cotabiţă a fost ales să

cânte în deschiderea evenimentului de laSala Palatului chiar de managementul luiHumperdinck, dintr-o listă atent alcătuităde organizatorii concertului. Din repertoriullui Cotabiţă nu vor lipsi piese celebre ca„Noapte albastră“ sau „Domnişoară, nu pleca“.

www.ringincentrulvechi.ro

LIVE MUSICNR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011

PAG.

02 55 de ani de carieră a împlinit solistul

britanic Engelbert Humperdinck, timp încare nu a concertat niciodată în România.

24de Discuri de Platinăa primit, de-a lungul

carierei, EngelbertHumperdinck.

El este un adevăratrecordmen din punctulde vedere al albumelor

înregistrate, peste 90,ultimul („Released“)

fiind lansat pe 27 octombrie.

CONCERT. Nana Mous -kouri, pe numele adevăratIoanna Mouschouri, s-a năs -cut pe 13 octombrie 1934, înChania, Creta, Grecia. Artistaa înregistrat piese în diferitelimbi internaţionale, printrecare greacă, franceză, engleză,germană, olandeză, italiană,spa niolă, ebraică, chinezăman darină şi maori, fapt ce i-a adus recunoaşterea şi adu -laţia milioanelor de fani de petoate continentele. După ce, în2008, a mai cântat în Capitală,

duminică, 4 decem brie, artistava concerta, la Sala Palatului,în sprijinul UNICEF, al căreiambasador este din 1993. Încei peste 50 de ani de activitateîn do me niul muzical, NanaMouskouri a vândut peste 400de mili oa ne de discuri,devenind unul dintre cei maibine vânduţi artişti ai tuturortimpurilor. Printre pieselecelebre cântate de aceasta senumără „Amazing Grace“,„Only Love“ sau „I Have ADream“. (T.R.)

Are propria stea pe Walk of FameCu 63 de Discuri de Aur la activ, reputatulinterpret a fost recompensat cu o stea pe„bulevardul celebrităţilor“ din New York,Walk of Fame. În 1988, EngelbertHumperdinck a primit Globul de Aurpentru „The Entertainer of the Year“.Recent, pe 27 octombrie, Humperdinck afost distins cu Premiul „Music Legend2010“, al American Society of YoungMusicians, pe covorul roşu de la HotelulLuxe, din Bel Air. Acest prestigios premiuîl situează pe „Enge“ Humperdinck printremarile nume ale muzicii internaţionale,precum Stevie Wonder, Quincy Jones sauBrian Wilson.

WELCOME IN ROMANIA, ENGE!

Nana Mouskourirevine la Bucureşti

n Sâmbătă seară, de la ora 19.00, Bucureştiul găzduieşte un concert-evenimentsusţinut de una dintre cele mai bune şi calde voci din istoria muzicii pop,legendarul Engelbert Humperdinck.


Cerul va fi mai mult senin,

iar vântul va sufla slab.

min. -30C

max. 130C

Vremea vineri...min. -10C

max. 110C

...sâmbătă...min. -20C

max. 100C

...duminică

Săptămânal grat

uitlNr. 23 Anul Il 2 - 8 decembrie 2011l 16 pagini

Tiraj 50.0

00exemplare

Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab

până la moderat.

Cerul va fi mai mult senin,iar dimineaţa şi noapteavor fi condiţii de ceaţă.

09

PAG.

Foto

: Noi

Med

ia P

rint,

Anyp

lace

.ro

PUBLICITATE PUBLICITATE

rapperi vor concerta duminicăseară în Centrul Istoric.PARTY

NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011

13PAG.

04

Campania „«Centrul Vechi» îţi face cinste”s-a încheiat weekendul trecut, când alţi 16norocoşi au primit voucherul de 50 de lei.Pe toată durata campaniei, săptămânalul apremiat peste 50 de persoane care s-au aflatîn Hot Spoturile anunţate în ziar.Săptămâna trecută, câştigătorii au fostpremiaţi în Club A, Old City Lipscani,Elephant Pub şi Alioli Tapas. (C.A.)

16 lei 6 lei 7 lei 5 lei

FOCUS

PESTE 50 DEPERSOANE,PREMIATE DE„CENTRUL VECHI“


Cristina [email protected]

Pubul din strada Gabroveni nr.16 dedică seara de duminică hip-hopului românesc. Astfel, dacă tehotărăşti să vii aici, vei avea ocaziasă asculţi câţiva grei ai rapuluiunderground. CenzuraH, Lu-kBeats, Xela Nam, Nutzu şi Makrusunt doar câţiva pe care îi vei puteaauzi live în Elephant Pub.CenzuraH, pe numele său real

Florin Dumitru, şi-a începutactivitatea în lumea hip-hopuluiromânesc în urmă cu mai bine de15 ani. În prezent, pe lângăactivitatea muzicală, se ocupă deUnic Studio, Unic Production şi deorganizarea concursului naţionalde hip-hop „Ultimatum pentruArtă”. După concerte, dacă maivrei să rămâi, trebuie să ştii căurmează Old School After Party,unde te vei distra pe melodiileanilor ‘80 şi ‘90.

n Dacă vrei să îţi iei porţia de hip-hop,vino duminică seară în Elephant Pub,pentru câteva ore bune de rapadevărat. De atmosferă se vor ocupabăieţii de la Unic Production.

Seară hip-hop în Elephant Pub

Cristina [email protected]

La mijlocul anilor ’80,mişcarea muzicală under grounddin Detroit aducea ascensiuneaunor artişti ca Derrick May sauBlake Baxter. Alături de aceştia,Terrence Parker s-a făcut remarcatca şi producător şi DJ al sounduluiclasic Detroit House şi estecunoscut ca unul dintre pionieriimişcării Inspirational/GospelHouse. Ca DJ, Terrence Parker(cunoscut pentru mulţi ca şi TP) adevenit legendar ca urmare a unuistil de mixat aparte şi foartetehnic. TP este bine cunoscutpentru faptul că foloseşte un

receptor de telefon drept cascăpentru mi xat, atrăgându-şi astfelporecla de “Telephone Man”.

A remixat melodiile lui Beyonce

Din 1988 şi până în prezent,TP a lansat peste 100 deînregistrări cu hituri ca “Love’sGot Me High” şi “The Question”sub diferite labeluri. Proiectele şiremi xu rile lui TP includ artiştipopu lari cum ar fi Kelly Rowland,Michelle Williams, Omarion featBow Wow, Aaron Carl, Wycleffeat Akon, Beyonce & Shakira,Kanye West, Christina Aguilera,Shaun Escoffery, Ce Ce Winans,

Dr. Charles Hayes & TheCosmopolitan Church Of PrayerChoir, Amerie, Chris Brown şimulţi alţii. Producţiile muzicaleale lui Terrence, remixurile şi ac ti -vi tatea de DJ au fost recunoscute

de organizaţii renumite ca DetroitHistorical Museum’s History ofTechno International Exhibit şiIndiana State University’sDepartment Of AfricanAmerican Music And Culture.

PAG.

31 05

PAG.

de ani de carieră în DJ-ingare Terrence Parker.

15 lei 6 lei 8 lei gratuit

PARTYNR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011


PUBLICITATEPUBLICITATE

TELEPHONE MANMIXEAZă ÎN CLUB SPACEn Artistul, care are în spate zeci de ani de

mixat, revine în România, vineri seară, în clubSpace, de la ora 23.00. Alături de el vor mixaFouchat şi Hijack.

20 lei 7 lei 8 lei 20lei /30 lei

Adresa: Academiei 35-37

Biletele pot fi achiziţionate de la intrarea în club. Dacă ajungiînainte de ora 0.00, te va costa 20 de lei, urmând ca dupăaceastă oră preţul biletului să fie de 30 de lei.

Duminică seară, înainte de serviciul de luni,eşti invitat în clubul bancherilor din stradaŞelari nr. 9-11 la un concert de coverurimarca Claudiu Mirea, fostul concurent la„Vocea României“ care a făcut parte dinechipa lui Horia Brenciu. Chiar dacă a fosteliminat, Claudiu demonstrează de ce e înstare în fiecare miercuri şi duminică în TheBankers din Centrul Istoric. Cântăreţul vafi acompaniat de Voicu Stoian la chitară şiMircea Elisei la clape. Cei trei vor cântacoveruri celebre atât după melodii maivechi din anii ‘80, cât şi după hituri noi aleformaţiilor care sunt în topuri la oraactuală. La buna dispoziţie vor contribuidin plin şi ofertele speciale cu care clubul îşiîmbie clienţii. Astfel, pachetele speciale ceconţin whisky, votcă, rom şi Jagermeister aupreţuri reduse, perfecte pentru grupurilemari. Concertul începe după ora 22.00, iarintrarea este liberă. (C.A.)

Coveruri cu ClaudiuMirea în The Bankers

Adresa: Str. Şelari nr. 15

SPECIALNR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011

PAG.

06


de ore au petrecut, în total, studenţiiîn Amfiteatrul „Vasile Pârvan“ din cadrul Universităţii Bucureşti.100

Ocupaţi Istoria! Ce vor studenţii careau stat 100 de ore închişi în facultaten În urmă cu aproximativ o săptămână, câteva zeci de studenţi

au apelat la o formă de protest inedită, ocupând unamfiteatru din cadrul Facultăţii de Istorie. Timp ce cinci zile, eiau elaborat un document cu 13 revendicări, menit să rezolveproblemele cu care se confruntă sistemul de învăţământuniversitar.

Alexandru [email protected]

Pe 24 noiembrie, osimplă dezbatere între mem -brii Cercului de Film al Fa -cul tăţii de Istorie s-a trans -format, în doar câteva zile,într-o mişcare naţională. Lasfâr şitul întâlnirii, studenţiis-au hotărât să rămână înfacultate pentru a continuadezbaterile. Ei şi-au propussă petreacă 100 de ore înAm fiteatrul „Vasile Pârvan“

din cadrul Universităţii, timpîn care să discute şi să gă -sească soluţii la problemelesis temului educaţional. Pepar cursul celor cinci seri încare au ocupat amfiteatrul,stu denţilor li s-au alăturatpro fesori universitari şimem bri ai societăţii civile.

Vor admitere prin examenLa finalul celor 100 de

ore, tinerii au elaborat undocument cu 13 revendicări,pe care urmează să îl înain -

te ze autorităţilor abilitate.Prin tre acestea se numără fi -nan ţarea învăţământului cu6% din PIB, introducereaad miterii pe bază de examenpentru toate cele trei formede învăţământ, dar şi re for -ma rea programelor uni ver si -tare, astfel încât jumătate dintrunchiul canonic să fie im -pus de Senat, în timp ce res -tul să fie la alegerea stu den-tului, format din cursuri teo -re tice sau cu aplicabilitateprac tică.

Mişcarea, extinsă în nouă facultăţi

În ultima zi a dezbaterilor de la Facultatea de Istorie, mişcarea studenţească a luat amploare la nivel naţional. Luni, în cadrul unui protest asemănător, tinerii au ocupat alte opt facultăţi din ţară şi una din cadrul Universităţii Politehnicedin Bucureşti pentru a dezbate cele mai importante probleme ale Educaţieiîmpreună cu profesorii lor. 500 de persoane au participat, în cele cinci zile,

la dezbaterile organizate în amfiteatrul dinFacultatea de Istorie.

PUBLICITATE

PAG.

07

PAG.

TEATRUNR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011


de lei este preţul unui bilet lapiesa „Doi pe o bancă“.32,40


FOCUS„Marchizul de Sade“

Autor: Doug Wright Prezentat de: Teatrul OdeonDistribuţie: Florin Zamfirescu, DanBădărău, Gelu Niţu, Irina Ungureanu etc.Regia: Beatrice Rancea Durată: 2h 30 min.Preţ: 21,20 lei (redus: 12,72 lei) Vineri, 2 decembrie, ora 19.00„Vizita bătrânei doamne“Autor: FriedrichDürrenmatt Prezentat de:Teatrul Naţional„I.L. Caragiale“Distribuţie: MaiaMorgenstern,Mircea Rusu,Sorina Ştefănescu,Mircea Albulescuetc. Regia: Alexander Morfov Durată: 3 hPreţ: 50 lei; 40 lei; 30 lei; 16 lei Vineri, 2, sâmbătă, 3 decembrie, ora 19.30

Bendeac și Adela,pe bancă la Metropolisn Sâmbătă, 3 decembrie, sunteţi aşteptaţi la

un spectacol care aduce pe scenă doi dintrecei mai îndrăgiţi actori ai momentului, AdelaPopescu şi Mihai Bendeac.

Iris Pă[email protected]

Sub bagheta regizorală a luiEma nuel Pârvu, cei doi artişti vorfi protagoniştii unei piese pen trudouă personaje, scrisă de Ale k -sandr Ghelman, o poveste emo -ţionantă în care adevărurile sedezvăluie greu, dureros, dar cu in -tensitate. „Este vorba despre douădestine ciudate, frânte, douădestine tragicomice. În tâl nireaacestor destine începe cu ma -

chiaje puternice, cu minciunimari şi treptat se ajunge la ade văr,la concret. Actorii pornesc de lahaine multe şi ajung la hai nepuţine, sumare, până când sunt eiîn adevăr“, spune Ema nuel Pârvu,regizorul piesei. Spre sur prin de -rea multora, Mi hai Bendeac nuva stârni de aceas tă dată hohotede râs, aşa cum obişnuieşte să facăpe la emi siunile de divertisment,ci va da viaţă unui personaj şi uneisi tua ţii care stârnesc întrebări

exis tenţiale. Alături de Adela Po -pescu, va construi momente in -tense pe scenă, mişcări vio len te şisentimentul de aşteptare a unuiadevăr care va transforma în -

treaga poveste. Pe măsură ce po -vestea va evolua, decorul va fitrans format prin lumini pentru areda schimbările apărute în com -plicata relaţie dintre per so na je.

„Doi pe o bancă“, produs de Teatrul MetropolisPrezentat de: Teatrul MetropolisData şi ora: 3 decembrie, 19.00Autor: Aleksandr Ghelman Regia: Emanuel Pârvu Distribuţia: Adela Popescu, Mihai Bendeac Scenografia: Bogdan Spătaru Durată: 1h şi 30 min.

BUCURESTI,NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011

PAG.

08

de pieţe bucureştene au primitautorizaţie pentru comercializarea debrazi. 25



S-a deschis PRIMUL TÂRG DE BRAZIdin Capitală!

Alina [email protected]

Brazi cât vezi cu ochii! Lain trarea în complexul agro ali -men tar Obor, dinspre stra daChi ristigiilor, pe o su pra faţăde peste 2.000 mp se în tindeo megaexpoziţie de pomi deCră ciun înalţi până la şasemetri. Nici brazii de apar ta -ment nu lipsesc de la târ guldin Piaţa Obor, care se vadesfă şura până în preajmaCră ciunului, fiind expuşi totla intrarea în complex, însă înzona dinspre Primăria Sec to -ru lui 2 şi dinspre stra da Zi -duri Moşi. Preţurile vor va riaîn funcţie de specie, înăl ţimeşi aspect. În plus, va fi or ga ni -zată şi „Luna Săr bătorilor deIar nă“, unde bu cureştenii vorgă si produse tra di ţionale lacele mai bune preţuri.

Unde mai găsim pomi de Crăciun

În afara târgului deschis înObor, bucureştenii vor maiavea la dispoziţie încă 24 delocuri de unde să-şi achi zi ţio -ne ze pomul de Crăciun. Ia tăcare sunt pieţele care au pri -mit autorizaţie pentru co mer -cializarea brazilor: în sec torul1 - Matache, Do ro ban ţilor,Am zei, 1 Mai, Au rel Vlaicu,Do menii, Flo reasca, 16 Fe -bruarie şi Pa ju ra; în sectorul 2- Mo ra rilor, Basarabiei, Co -len tina, Do broeşti şi VatraLu mi noa să; în sectorul 3 -Râm nicu Sărat, Ozana şiAle xandru Vlahuţă; în sec -torul 5 - Cotroceni, GeorgeCoşbuc, Rahova şi Ferentari;în sectorul 6 - Valea Ia lo mi ţeişi Drumul Taberei. Pre ţu ri lebrazilor scoşi la vânzare deRegia Naţională a Pă du ri lor -

Romsilva vor fi ase mă nătoarecu cele de anul tre cut. Pentruun brad de apro ximativ 1,30metri, do ri to rii vor fi nevoiţisă scoată din buzunar în jur de25 de lei, în timp ce un pomde Cră ciun până în doi metriva costa în jur de 38 de lei, iarunul până în trei metri - apro -ximativ 50 de lei. Şi în ma rilemagazine din Ca pi ta lă, braziiîn ghiveci se vând cu preţuriîntre 50 şi 100 de lei, iar ceiartificiali costă, în funcţie dedimensiuni, între 40 şiaproximativ 200 de lei.

n Autorităţile locale din sectorul 2 au deschis, săptămânaaceasta, în Piaţa Obor, cel mai mare târg de pomi de Crăciun,unde vor fi scoşi la vânzare peste 30.000 de brazi româneşti şide import.

Pot fi închiriaţi gata împodobiţi!Doritorii pot comanda brazi pe internet de la firmele de specialitate, însă preţurile sunt mult mai mari. Un brad naturalpână la 1,5 metri poate fi cumpărat cu aproximativ 100 de lei, în timp preţul unuia în ghiveci, de aproximativ 70 cm,porneşte de la 130 de lei. Totodată, un brad artificial de 1,5 m scoate din buzunarele cumpărătorilor în jur de 200 delei, în timp ce un pom de Crăciun artificial cu o înălţime de 50 de cm şi chiar decorat poate fi achiziţionat cuaproximativ 70 de lei. Cu cel puţin 800 de lei se poate închiria, pentru o perioadă de maximum trei zile, un brad gataîmpodobit, înalt de peste doi metri.

Cristina Andrei, Vlad Manolache & Gelu Diaconu

Este de ajuns să dai o turăprin cluburile din Flo reas caşi din zona Tei ca să în ţe legică moda este aceeaşi pestetot: hituri de radio, pre ţurimari, parfumuri scum pe şimaşini de „fiţe“. Pen tru ceicare caută locuri în care să sepoată „dez lăn ţui“ sau asculta„bit-uri“ ori gi na le s-auinventat party-urile în „clă -diri dezafectate“.

Palatul Universul, de la presă la dubstep

Unul dintre locurile nu -mai bune de „pierdut nop ţi -le“ este fosta tipografieUni ver sul. Inaugurată pe 2no iembrie 1930, clădirea depe strada Ion Brezoianu 23-25 a cons ti tuit odinioară nu -cleul presei bucureştene,

fiind celebră agi taţia din ju -rul ei, când vânză to rii de zia -re strigau în gura mareti tlu rile ediţiilor. Con ce putca două corpuri distincte,par tea din faţă fiind des ti na -tă bi rourilor, iar cea din spateti pografiei (una dintre le gă -turi în tre cele două corpurifiind o frumoasă şi practicăpa sarelă, existentă şi azi). Pa -la tul a fost construit la ini ția -ti va di rec to ru lui Stelian

Po pes cu (1875 - 1953), carea creat un sediu mo dernpen tru ziarul „Uni versul“, laacea perioadă, cel mai mareziar din România. Astăzi, înha la fostei tipografii se or ga -ni zează evenimente, pe -treceri tematice şi concertecu muzică dubstep. Acum,ti nerii aleg să vină aici să sedistreze, fiind fascinaţi de is -toria şi parfumul de altădatăal Palatului.

Palatul Bragadiru, perfect pentru petreceriunderground

Palatul Bragadiru, o altăclă dire cu o istorie fas ci nan tă,găzduieşte azi eveni men tepri vate şi petreceri de muzicăelec tronică. Povestea acestuiaîn cepe în 1883, când Du mi -tru Marinescu Bragadirucum pără de la familia Laptev70.000 de metri pătraţi dete ren pe Calea Rahovei, laca re mai adaugă alte case şite renuri din jur. Începe cons -truirea fabricii de bere în1884, fiind a treia în Bu cu -reşti după cea a lui ErhardLu ther (1869), devenită ul te -rior Griviţa, şi a lui Carol H.Oppler (1870), astăzi dis-pă -ru tă. Odată cu fabrica de be -re, proprietarul începe șiconstruirea Pala tu lui Bra ga -di ru. Acesta a fost conceput

ca un loc de re cre ere, în tra di -ţia începută de fabricile Lu -ther şi Oppler. Palatulgăz duia o sală de bal la par ter,care pu tea funcţiona şi ca salăde tea tru sau de con cer te, obi bliotecă, o popicărie şi oserie de magazine. Astăzi,aici se organizează nunţi,eve n i mente private şi pe tre -ceri tematice. Ele au loc înSa la Colloseum, sau chiar însub solul Palatului Bragadiru,cum s-a întâmplat în acest ande Halloween, unde trei DJau mixat până dimineaţăpen tru petrecăreţi. Dacă pâ năîn 1989 Palatul a apar ţi nutstatului, astăzi îl deţine unprivat, care îl închiriază do ri -torilor, mai mul te pu tând aflape site-ul colosseum.fr.

Berlin s-a transformat în clubul hipsterilor

În luna martie a acestuian, fostul restaurant Berlin afost transformat în club. Îndoar câteva luni, acesta a re u -şit să îşi câştige statutul de locunderground populat de hip -steri, fiind gazda unor con -

certe susţinute de artişti caThe Magician, The Model sauAndrew Clarke. Vara, gră dinaeste deschisă şi au loc proiecţiide film. Dacă vrei să fugi deagitaţia Cen-tru lui Istoric sausă vezi un film bun în aer liber,acesta este locul potrivit. Pevre muri, restaurantul Berlinera fa voritul artiştilor de toatege nu rile: de la scriitori la ac -tori şi cântăreţi. Actorul Vla -dimir Găitan îşi amin teş te cuplăcere de serile de stu den ţiepetrecute la Berlin unde„aveau nişte crenvurşti foartebuni pe care azi nu-i maiîntâlnim. Aveau şi o bere sen -zaţională, celebra Rade ber -ger“.

Nu se adresează„iubitorilor de fiţe“ din Bamboo

La astfel de petreceri, nudoar locul este special, ci şigenul de muzică ce separăgru pul „pitzi“, ascultător deInna şi Pitbull, de iubitorii„ne comercialului“. „În prin ci -piu, acest gen se dedică oa-me nilor care nu îşi pierdnop ţile la Bamboo sau la Fra -telli. La petrecerile noastre vinoameni care vor o muzică maipuţin comercială: pe de o par -te sunt ascultătorii de dubstep,iar pe de altă parte sunt ceicare vor tehno sau disco“, ne-aexplicat Andrei Groza, or ga -ni zator de petreceri.

09

PAG.

SPECIALNR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011

Sunt foarte mulţi DJ din străinătate care sunt dispuşi să mixeze lapetreceri în locuri neconvenţionale.“

ANDREI GROZA, ORGANIZATOR EVENIMENTE„


Din 2007 şi până azi,numărul iubitorilor deastfel de petreceri aproapecă s-a dublat.“

ANDREI GROZA,ORGANIZATOR

EVENIMENTE

Noua „fiţă“ în materie de distracţie:PETRECERI „ELECTRO“în locuri istoricen Pe vremuri au fost fabrici de bere, tipografii sau restaurante

elitiste... acum au devenit „cluburile“ nonconformiştilor dinCapitală. Află unde se dau cele mai „neconvenţionale“petreceri din oraş, dar şi cum ajungi „să-ţi iei bilet“.

Petrecerile se anunţă doar pe Facebook sau pe bloguriPentru a avea un public şi mai bine selectat, organizatorii evită să anunţe o astfel depetrecere prin ziare sau cu ajutorul afişelor. „Sunt oameni care urmăresc evenimentelede genul ăsta pe bloguri şi pe Facebook şi doar acolo le postăm. Sincer, mie îmi placesă vină cunoscători, nu puşti care doar să bea într-o hală“, ne-a spus Andrei Groza.

4ani au trecut de la

prima petrecereîntr-un loc

neconvenţional dinBucureşti.

Florian Ciobanu astrâns, în decurs de 13 ani, nu mai puţin de20.000 de reclameromâneşti din perioada1860-1990. Cu ajutorulcâtorva piese dincolecţia lui vom crea,număr de număr, opunte peste timp,arătându-vă ce prăvăliişi afaceri de familieerau odinioară în loculcluburilor de astăzi.

În iulie 1896, în „RevistaPoporului“ era publicat unanunț la „Renumita fabrică despirt rafinat - Olympia“. Casemn al seriozității, patroniiPhotino și Loebel aveau„biuroul“ fix în buriculorașului, pe strada Smârdan,nr. 7. Astăzi, la 116 ani de lapublicarea acelui anunț,clădirea păstrează o oarecarelegătură cu trecutul. Dacăatunci oamenii se ocupau cuspirtul rafinat, astăzi, aicioamenii rafinați se ocupă cudiverse spirtoase.

zile a fost ocupat Bucureştiul de trupelefeldmareșalului Mackensen înainte de victoriaaliaţilor din Primul Război Mondial.ISTORIC


707PAG.

10


www.reclamevechi.ro

1 DECEMBRIE 1918,dată-simbol a întregirii României

Gelu [email protected]

Zorii primei zile aanului 1918 găseau Bu -cu reştiul ocupat. În acelcon text nefericit, în care,practic, admi nis tra ţia ţă -

rii şi Curtea Re ga lă eraumutate în în tre gime laIaşi, a exis tat o primăîncercare de sta bilire ater menilor pă cii cu ocu -pan tul ger man. „La Pa -la tul Şuţu, în noaptea dere velion a anu lui 1917

spre 1918, s-a desfăşurato con vor bi re foarte in te -re santă în tre AlexandruMar ghi lo man, care erapre şe dintele PartiduluiCon servator (a devenitulterior prim-ministru,din martie 1918), şi feld -ma reşalul Au gustMacken sen, ca re era co -man dantul tru pelor ger -mane din Ro mânia. Pevremea ace ea, Bu cu reş -tiul era ocu pat de nemţi,- 707 zile de ocu paţieger ma nă. În timpul con -vorbirii s-au pus ba zele,să spunem aşa, păciiulterioare semnate tot laBucureşti, în 1918, o pa -ce vre mel ni că, e adevărat,ca re a du rat şase luni, pâ -nă când au câştigat ali a -ţii“, a de ru lat istoriaace lor vre muri profesorulDan Falcan.

„Tata Burtălău“, un mare francez la Bucureşti

O mărturie emo ţio -nan tă a reîntoarcerii re -ge lui Ferdinand şi are gi nei Maria la Bu cu -reşti, care a avut loc pedata de 1 decembrie1918, a fost consemnatăde scriitorul Victor Bi l -ciu rescu: „Am făcut şi euparte din marea mul ţi mebucureşteană care aaruncat crizanteme ar -ma tei noastre, ce se în -torcea după doi ani deab senţă, în frunte curegele Ferdinand, va lo -

roa sa lui soţie, adoratare gina Maria, şi marelepri e ten, devenit cu aceas -tă ocazie cetăţean deonoa re al României, ge -ne ralul Berthelot, «tataBurtălău», cum îi zi ceaudrăgăstos soldaţii noştri(...)“. În aceeaşi zi, laAlba Iulia avea loc Ma -rea Adunare Na ţională aRo mânilor din Transil -va nia şi Ungaria, la careau participat, con formsur selor din acea vreme,pes te 100.000 de oameni.

Entuziasm fără precedent

Istoria zilei de 1decembrie, consemnatăprin aceste două eve ni -men te care aveau sămar cheze decisiv for -ma rea României Mari,a rămas înscrisă nu nu -mai în memoria celor

ca re au fost acolo, ci şiprin rezoluţia citită deVa sile Goldiş, care dă -dea glas voinţei po pu la -re exprimate prin voceacelor 1.228 de membrialeşi ai Marii AdunăriNa ţionale, şi care de cre -ta „unirea acelor românişi a tuturor teritoriilorlo cu ite de dânşii cu Ro -mâ nia“. Un arc simbolicce a unit cele două ora -şe, Bucureşti şi AlbaIulia, a fost constituit deen tuziasmul fără pre ce -dent al participanţilor lacele două mari adunări.Pe de o parte, simbolulre galităţii, garant al sta -tu lui de drept şi al echi -li brului democratic,în tru chipat de regeleFer dinand şi reginaMaria, iar, pe de altăparte, peste Carpaţi,Ma rea Adunare Na ţio -nală a Românilor dinTran silvania şi Ungaria,ca organism garant alMa rii Uniri.

n Unirea Transilvaniei cu Regatul a rămas, peste timp, ca fiind data ceamai importantă din istoria modernă a României. Contextul europeanfavorabil Unirii, de după Primul Război Mondial, a fost fructificat însă cupreţul sângelui ostaşilor armatei române, care au fost angajaţi într-unrăzboi decisiv cu Ungaria, în timpul căruia au ocupat Budapesta.

Regina Maria,artizanatraducerii în fapt a UniriiZiua de 1Decembrie 1918a rămas, casimbol istoric,data când a fostrealizată unireaTransilvaniei cuRomânia. În fapt,lucrurile au stataltfel, Româniafiind nevoită să poarte un nou război, în 1919,cu Ungaria, ţară care solicita trupelor românesă se conformeze deciziei Antantei privind liniade demarcaţie stabilită. Unităţile românestaţionate de-a lungul Tisei au fost atacate pe20 iulie 1919 de trupele ungare, însă, după oretragere organizată, românii au contraatacat,rezultatul fiind ocuparea Budapestei la 4 august1919. Negocierile din timpul Conferinţei dePace de la Paris, purtate cu multă pricepere şiinteligenţă de regina Maria, au avut ca rezultatstabilirea graniţelor României Mari. Actul care acertificat Marea Unire a fost ratificat abia pe 4iunie 1920, la Trianon, când România şi Ungariaau semnat Tratatul de pace în urma războiuluidin 1919.Armata română la Budapesta

Armata română în Transilvania

Regele Ferdinand și regina Maria îidecorează pe ostașii români

Ne-am întors. Cuadevărat ne-am întorsacasă după unsurghiun de doi ani...Ne-am întorstriumfători. Nu spunaceasta cu vreun gândde trufie, ci cusmerenie, ca unace-ar vrea să cadă îngenunchi şi să aducăprinos de mulţumiri.“

REGINA MARIA

FOTO

: LIB

ER

TATE

AFO

TO: L

IBE

RTA

TEA

PALEOLOGU: „DACă Mă RETRAGDIN POLITICă, ÎMI DESCHIDMAGAZIN DE PIPE“

PAG.Domnişoarele care vând la cele câteva magazine de tutunhabar n-au nici de cum trebuie să fie pipa, nici de tutun, nu ştiu să ajute pe nimeni.“ - Theodor Paleologu

11

PAG.

KNOW-HOW



În urmă cu doar câteva zile, Samsung șiVerizon au lansat un nou terminal peAndroid, ce poartă numele de Illusion. Noulmodel nu excelează la capitolul dotări, dar,ținând cont de prețul de achiziție (79$, la unabonament pe o perioadă de doi ani, înSUA), îl putem considera un smartphone debun-simț. Samsung Illusion rulează pe

Android 2.3, este dotat cu un procesor de1GHz Samsung Hummingbird, spațiu de 2Gb, ce poate fiextins printr-un MicroSD, și o memorie de 512 RAM. Lacapitolul imagine, se prezintă cu un ecran HVGA de 3,5 inciși o cameră de 3 megapixeli. Dintre caracteristici, maiamintim conexiunea Wi-Fi, GPS și Bluetooth... și cam atât.Vom vedea ce impresie va face pe piața noastră și cât varezista, mai ales că Samsung scoate mobile pe bandă rulantă.(www.verizonwireless.com)

GADGET-SPOT

Iluzie sau deziluzie?

Bang & Olufsen este un brand renumit, în primul rând, însegmentul iubitorilor de sunet de calitate. Cu toate acestea, aulansat, de curând, televizorul BeoVision 7-40, cu tehnologie3D avansată și cu player Blu-ray încorporat. Față de modeleleanterioare, tehnologia 3D adoptată la BeoVision 7-40 sebazează pe un nou ecran LCD, cu două laturi de iluminarepe LED-uri, cu 1,5D Local Dimming, față de o singură

latură, ca până acum. Așa cumștim, spre deosebire devizualizarea 2D, cea 3D asigurăo experiență mult mai intensătelespectatorului, dar cei de laBang & Olufsen s-au asiguratcă noua tehnologie nu vacompromite trecerea lavizualizarea 2D de zi cu zi.Prețul se lasă așteptat, dar va fiafișat cât de curând pewww.bang-olufsen.com.

Fie că este vorba despre camere foto sau detelefoane, întrebarea care se pune defiecare dată rămâne: "Ce zoom are?".Această "febră" continuă, iar producătoriițin seama de ea. Un bun exemplu esteechipa de la Fujifilm, care pregăteşte,pentru luna februarie, lansareacamerei digitale Fujifilm XS1, cu unzoom optic de 26x, ce poate ajunge prin opțiunea IntelligentDigital Zoom la un zoom digital de 52x. Camera se bazeazăpe un senzor CMOS 12MP EXR, de 0,66 inci și un displayLCD de 3 inci. XS1 le va oferi utilizatorilor opțiunea de a fifolosită atât ca SLR, cât și ca o cameră compactă. Se pare cănu va putea capta în Full HD, dar este un lucru obișnuitpentru camerele din categoria sa. Prețul la care ne putemaștepta este de aproximativ 1.100$ și, probabil, în primăvarăva ajunge și în România. (www.fujifilm.com)

Zoom! Cât mai mult zoom!

În ultimul timp am observat că se încearcă înlocuireanotebookurilor cu ultrabookuri, mai ales că cele din urmă vincu dotări mai performante și display-uri mai generoase.Printre ultimele apariții se regăsește seria Toshiba PortegeZ830 Ultrabook, alcătuită din patru variante, cu specificații șiopțiuni diferite, în funcție de targetul dorit. ToshibaPortege Z830 Ultrabook se prezintă cudisplay de 13,3 inci, procesor Intel Core i3,i5 sau i7, memorie de 4GB sau 6GB RAM,128GB SSD și Mobile Intel HD Graphics.Un mare avantaj al său este greutatea foartemică, cântărind aproximativ 1,09kg. Prețulvariază între 929$ și 1.429$,în funcție de varianta aleasă.(www.toshiba.com)

Toshiba Portege Z830 Ultrabook

Costin Marinescu

BeoVision 7-40 3D

PE 20 FEBRUARIE se aniverseazăZiua Internaţională a Fumătorilor dePipă. Această zi a fost celebrată pentruprima oară în 2008, la iniţiativaForumului Fumătorilor, un grupeuropean format pe internet. De atuncişi până în prezent, a fost susţinută înfiecare an de Comitetul Internaţionalal Cluburilor de Pipe şi de membriiacestuia din peste 25 de ţări dinîntreaga lume. În onoarea acestei zile,fumătorii înrăiţi de pipă, dar şi faniitutunului din SUA şi Europa se

întâlnesc pe 20 februarie, la ora 21.00.Ei organizează diverse concursuri defumat pipă. Unul este acela cândparticipanţilor li se dau doar douăchibrite, iar câştigătorul este acela carereuşeşte să ţină cel mai mult pipaaprinsă. Fumătorii de pipă au reuşit înultimii ani, prin intermediul reţelelorsociale Facebook, Twitter sau MySpace, să atragă zeci de mii de fani şi săcreeze adevărate comunităţi. Un siterecomandat celor care preferă pipa estePipesMagazine.com. (C.A.)

ZIUA INTERNAţIONALă AFUMăTORILOR DE PIPă

Vlad [email protected]

„Acesta e un tutun special, e foartecurat şi foarte tare, poate cel mai tare pecare îl fumez, de aia îl şi neglijez, mairar fumez din el, dar, având acesteparticularităţi de care vă vorbeam,trebuie întâi făcut bucăţele mai mici. Edanez, am afinităţile mele faţă deDanemarca, însă constat că e cam uscat.Va trebui să îi pun puţin măr să seumidifice din nou sau, eventual, chiar şio bucăţică de cartof. Problema cu mărule că e prea umed. Cartoful e o bunăvariantă.“

Fiecare pipă are povestea ei?Această pipă i-a aparţinut

tatălui meu, m-am dus cu ea şila congresul partidului, şi la lan -sarea moţiunii mele în aprilie. Eo pipă la care ţin foarte mult. Înmomente mai importante o iaucu mine. Mai am una primităcadou de la colegii ambasadoride la Copenhaga când am ple -cat de acolo. E o pipă foartebună, e un Rolls Royce sauMer cedes între pipe. Conteazăşi calitatea pipei şi sunt unelemărci care la un preţ rezonabilasi gură o calitate, cum ar fiStanwell sau Savinelli. Eu pe

asta merg, sunt foarte bune. Nu amDunhill, e mult mai scump. Am destulde multe, însă nu le utili -zez pe toate pentru căunele mi-au rămas moş -te nire de la tata, pe aleale folosesc pe toate, daram şi de la unchiul meu,dar la acelea apelez mairar.

Tutunul vi-l procuraţidin România?

Uneori am cumpăratşi din România, însă aici

sunt magazine puţine, o ofertă foartere dusă şi vânzătoare incompetente.Con tează foarte mult pentru fumătoriide pipă ca vânzătorul să se priceapă, săfie el însuşi fumător de pipă. De aiaspuneam mai de mult, jumătate înglumă, jumătate serios, că, dacă măretrag din politică, o să deschid unmagazin de pipe pentru că mă pricep,ştiu să sfătuiesc oamenii ce să fumeze,cum să înceapă şi ce pipe li s-ar potrivi.

Cu ce se aprind? Doar chibrit,niciodată brichetă?

Şi brichetă. Există brichete speciale,însă nu ştiu niciodată unde sunt, aşa căutilizez brichete normale, eventualbrichete de la partid cu „Paleologudeputat“ sau cu „Băsescu preşedinte“.

n Unul dintre cei mai cunoscuţi fumătoride pipă din peisajul public românesc,Theodor Paleologu, vorbeşte pentru„Centrul Vechi“ despre micul său viciuburghez.


PUBLICITATE

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei,Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin

Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, LuminițaSandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad

Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;[email protected]

ring

LEGENDĂ - must see - bun - merge, de gura partenerului - dacă nu ai alternativă socială - mai bine bagi banii la Loto

««««¶ «««¶¶ «¶¶¶¶ ««¶¶¶

«««««

decembrie este data premiereimondiale a filmului „New Year’s Eve“.9 1

3

PAG.ALT

ERNATIV{

FILM

n În acest weekend, „Centrul Vechi“ vă invităsă intraţi în atmosfera Sărbătorilor de Iarnăprin intermediul producţiei „De Anul Nou“,care va rula în avanpremieră în majoritateamultiplexurilor din Capitală.


Traian [email protected]

Poveştile personajelor im pli -cate se petrec într-un in ter valscurt, dar extrem de im portant:cele 24 de ore dinaintea re ve lio -nu lui. O secretară, un di rector, unstar rock, un po liţist, o femeie deafa ceri, o asis tentă, un pacient, oa -meni de toate vârstele şi ocu pa -ţiile - cu pluri cu vechime sauîn dră gos tiţi de curând, fa mi liştisau sin guratici blazaţi, per soa neofi ciale, mame de ado lescenţi, fe - mei însărcinate, doctori cupro ble me, oameni aflaţi nu ne -apă rat în goana după cadouri şihaine pen tru sărbători, cât înpuncte cri tice ale existenţei - sepre gătesc de petreceri, se gră bescsă-şi bi fe ze rezoluţiile ui tate pestean, îşi caută ju mătatea sau, pur şisim plu, se as cund de agitaţia săr -

bă torilor. Pro blemele sen ti men -tale de vin parcă mai acute cu câtcea sul înain tează spre mo men tulma gic al întâlnirii tuturor în ce le -bra piaţă Time Square din NewYork, unde petrecerea în ce pe.

Marshall, romantic incurabilFilmul este regizat de Gary

Marshall, cel care a semnat şicelebrele producţii romantice„Pretty Woman“ şi „Valentine’sDay“. La fel ca şi în filmul de -di cat Zilei Îndrăgostiţilor,„New Year’s Eve“ prezintă maimul te poveşti romantice şi în -tru neşte o distribuţie de ex cep -ţie, personajele fiind in ter-pre tate de Robert De Niro,Halle Berry, Jon Bon Jovi, Hi -lary Swank, Sarah Jessica Par -ker, Michelle Pfeiffer şi mulţialţii.

Titlu original: „New Year’s Eve“Regia: Garry MarshallDistribuţie: Robert De Niro, Ashton Kutcher, Hilary Swank,Michelle Pfeiffer, Halle Berry, Jessica Biel, Jon Bon Jovi, SarahJessica ParkerGen: comedie, romanticRating „Centrul Vechi“: Rulează la: Grand Cinema Digiplex, Hollywood Multiplex, CinemaCity Cotroceni, Light Cinema

««««¶

«««¶¶


Marea cursă de CrăciunV-aţi întrebat vreodată cumîmparte Moş Crăciun toatecadourile într-o singurănoapte? Răspunsul estesimplu: cu ajutorul tehnologieiultramoderne din baza sa deoperaţii de la Polul Nord! Însăanul acesta misiunea dă greş,căci un copil din sutele demilioane de pe Pământ a fostuitat şi nu îşi va primi cadoul.Este ocazia perfectă pentruArthur, fiul cel mai tânăr al luiMoş Crăciun, să devină eroufără voie. Ajutat de buniculsău şi de un elf pe numeBryony, el va porni într-ocursă contracronometrupentru ca ultimul cadou săajungă la destinaţie înainte deivirea zorilor. (T.R.)

Titlu original: „Arthur Christmas“Regia: Barry Cook, Sarah SmithGen: animaţie, comedie, familieRating „Centrul Vechi“:Rulează la: Hollywood Multiplex, CinemaCity Cotroceni, Grand Cinema Digiplex.

Un singur film, o pleiadă de staruri

PUBLICITATE


este anul în care a fostamenajat Parcul Kiseleff.

NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 20111832

PAG.

14 CAPITALA VERDE

Parcul Kiseleff, ţintaplimbărilor la „Şosea“n Astăzi este o porţiune liniştită din

sectorul 1, unde oamenii se plimbă pelungile alei de pe cele două sensuri aleŞoselei Kiseleff. Odinioară însă, zonadintre Piaţa Victoriei şi Capătul Podului,aşa cum era cunoscută Calea Victoriei,era numită, simplu, „Şosea“. Era loculunde protipendada Bucureştilor îşifăcea plimbarea sau unde se organizaucelebrele „bătăi cu flori“. „CentrulVechi“ vă invită la o incursiune într-unparc cu o istorie aparte.


Una dintre cele maiconcise şi exacte descrieri aŞo selei Kiseleff este dată dega zetarul Grigore Ionescu încar tea „Bucureştii, ghid is to -ric şi artistic“. „Bucureşteniiîi spun, pe scurt, Şosea. Estestra da cea mai frumoasă aCa pitalei şi locul favorit deplim bare liniştită al bu cu reş -te nilor. Tăiată în lungul pă -du rii care mărginea deaceas tă parte Bucureştii, în1832, de generalul conte rusPaul Kiseleff, al cărui numeîl poartă, Şoseaua Kiseleff afost desăvârşită prin ame na -ja rea grădinilor ce o în ca -drea ză de o parte şi de alta peo lungă distanţă de Gheor -ghe Bibescu şi de fratele şiur maşul la tron al acestuia,Bar bu Ştirbey, cu concursulpei sagistului Mayer, care tra -sase din ordinul aceluiaşidom nitor şi planul GrădiniiCiş migiu.“ („Capitală pentruRo mânia“, Ed. Albatros,2007, pag. 385)

Povestea Parcului KiseleffÎn porţiunea mărginită

de bdul Ion Mihalache, bdulAvia torilor şi strada IonMincu se află un frumosparc amplasat de o parte şide alta a Şoselei Kiseleff.Ame najat după 1832, anul încare a fost „construită Şo -seaua“ din pădurea aflată înacea parte a Bucureştiului,Par cul Kiseleff a fost realizatdupă planurile arhitectuluipeisagist Wilhelm Mayer.Gră dina publică are alei şer -puite de vegetaţia bine în gri -ji tă, locuri de joacă pentruco pii şi un foişor pentru fan -

fară. Unul dintre punctele deatracţie cele mai importanteeste însă cunoscutul Bufet dela Şosea, realizat în stil ar hi -tec tonic popular românesc.

Bufetul de la Şosea, loc de întâlnire şi de relaxare

Aflat în Parcul Kiseleff, Bufetul, unde înziua de azi funcţionează restaurantulCasa Doina, este evocat de acelaşijurnalist Grigore Ionescu. „A fost clădit în1891, după planurile întocmite dearhitectul Ion Mincu, pentru pavilionulromânesc de la Expoziţia Internaţionalăde la Paris din 1889. Bufetul este omodestă, dar elegantă şi bineproporţionată construcţie în stil românesc,în care lemnul cioplit se înfrăţeşte în modfericit cu tencuiala şi teracota smălţuită.“(„Capitală pentru România“, Ed. Albatros,pag. 394). Pentru a face mai accesibilăplimbarea la Şosea s-a înfiinţat, la aceavreme, şi o linie de tramvai cu cai, caremergea până la Bufet.

Bătăi cu flori la „Şosea“Între Rondul 1, care seafla în apropiere deBufet şi de ParculKiseleff, şi „Rondulmare“, sau Rondul 2,situat pe locul undeastăzi este Arcul deTriumf, se organizaurenumitele „bătăi cuflori“ de la Şosea.Amatorii de distracţie aipromenadelorbucureştene, aflaţi întrăsurile care sedeplasau pe cele douăsensuri de mers,aruncau cu flori unii înalţii pe considerentul că,dacă erau atinşi deaceste flori, vor aveanoroc. Erau şi „bătăi cuflori“ organizate destudenţii acelor vremuri,dar cele mai importantemanifestări de acest genaveau loc pe 10 mai, încinstea Zilei Naţionale aRomâniei, la care luaparte şi Familia Regală.

Avem, ca naţie, ceea ce se poate numi„cul tura bacşişului“. Graţie valorii slabea banului românesc şi, pe alocuri, a in -con ştienţei asupra valorii banilor, în ge -ne ral, stăm mai bine la capitolul ăstade cât multe popoare europene. Nu de -geaba ospătarii nemţi, austrieci, olandezi,greci sau spanioli se îmbolnăvesc bruscde temenele şi ochi bulbucaţi la ve de rea„tips“-ului de la mesele de români va -canţişti.

Legea lui 10%-15%-20% se aplicăsâr guincios în România, iar când mapacu nota de plată nu conţine adaosul bazicse nasc îngrijorări şi, eu, unul, sunt tentatsă cred că la masa respectivă au fost pro -bleme. În definitiv, pentru ce plăteşti bac -şiş la restaurant?

l Pentru că mâncarea şi serviciul os -pă ta rului au fost cel puţin la nivelul aş -tep tă rilor tale, pentru că totul a fost fărăgre şeală şi pentru că, la finalul mesei, tesimţi bine şi satisfăcut.

l Pentru că ospătarul ţi-a înţeles ce -rin ţe le speciale în ceea ce priveşte mân -ca rea, a ştiut să le transmită mai departe,iar bucătarul le-a pus în practică exact aşacum ai solicitat.

l Pentru că recomandările os pă ta ru -lui te-au nimerit în plin, pentru că a avutin teligenţa necesară să îţi plaseze ex pe -rien ţa cât mai aproape de punctul deîntâl nire a poftelor tale cu disp o ni bi li ta -tea meniului şi a bucătarilor.

l Pentru că te-ai răzgândit după câ te -va minute de la plasarea comenzii, iarechi pa a reuşit să se încadreze în timp (nuvreţi să ştiţi ce „cataclisme“ pot pro vo caîn bucătărie astfel de întâmplări uneori).

l Pentru că ai vrut o anumită masă, oma să lipită suplimentar, un suport pentruflori şi ţi s-au îndeplinit aceste dorinţe cupo liteţe şi bucuria că toate astea te vormul ţumi.

l Pentru că ai spart pahare sau ai văr -sat lichide pe masă, pentru că odrasla taa ţipat tot timpul mesei şi a deranjat alţioaspeţi. Poate că ei n-au plătit bacşiş toc -mai din cauza asta...

Mai sunt şi alte gesturi sau situaţii„ge ne ratoare“ de bacşiş, dar astea mi s-aupă rut mai importante. Bacşişul nu e ocom pletare a salariului celor care lucreazăîn industria asta. E un bonus, e un obiceidin vechime practicat de oaspetele mul-ţu mit. Sunt locuri (puţine, ce-i drept) înca re personalul nici măcar nu beneficiazăla finalul zilei de surplusul la care fac re -fe ri re. Însă e bine să ţineţi cont că, în ma -jo ri tatea cazurilor, o parte din acestbo nus ajunge în bucătărie. Iar după mi n -tea mea, serviciul bucătăriei atârnă celpu ţin la fel de greu ca al ospătarului înim presia generală de la sfârşitul unei me -se la restaurant.

Viorel Copolovici

PAG.

15

PAG.

CULINARNR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011


milioane de tone de fasole sunt recoltateanual în Brazilia, principalul producătormondial.3,2

CONSUMDECI EXIST

SCURTĂ APOLOGIEA BACŞIŞULUI


Se spune că fasolea există înfar furiile românilor din vremuriime moriale. Totuşi, pe vremeada cilor, o altă varietate de le gu -mă, asemănătoare cu fa solea,adu să tocmai din Palestina,constituia una dintre sursele im -por tante de hrană: lintea. Fa so-

lea, în schimb, a pătruns pe pla -iu rile mioritice „importată“ dincele două Americi, deci este odelicatesă care a apărut relativtâr ziu în Europa. A fost adusăde corăbierii care traversau At -lanticul spre Lumea Nouă, du -când în schimbul „mirabilelorboa be“ tocmai lintea care-i hră -ni se odinioară pe daci, dar şi po -pu la ţiile din Orientul Mijlociu.

Un aliment... bombă al armatei române

Iahnia de fasole (care vinede la turcescul yahni) a fost şipro babil este unul dintre felurilede mâncare cele mai apreciate înarmată. Se spune chiar că, fiartăla cazan, fasolea are un gust in -con fundabil, care nu poate fi ob -ţi nut atunci când este gătită în

can tităţi mai mici. Fasolea ahrănit, de-a lungul timpului,multe generaţii de răcani din ar -ma ta română, inclusiv în pe ri oa -dele de restrişte ale ţării, când

Ro mânia era angajată în con -flic tele mondiale. La iniţiativaunei televiziuni din România,fasolea cu ciolan a devenit, decâţiva ani, mâncarea tradiţionalăpe 1 Decembrie, de Ziua Na ţio -na lă.

n Fasolea a fost dintotdeauna una dintrelegumele preferate de români. Mâncarea defasole verde sau uscată a devenit, în timp,tradiţională, ajungându-se chiar ca, de ZiuaNaţională, 1 Decembrie, fasolea cu ciolan săfie principalul fel în meniul zilei.

Curiozităţi din lumea...fasoleiÎn ciuda a ceea ce se credea,Brazilia – considerată pemapamond „ţara cafelei“, esteşi principala producătoare aaltui fel de boabe: fasolea.Locul doi în această ierarhieeste ocupat de o ţară care,prin definiţie, este sinonimăcu îndepărtatul şi exoticultărâm al mirodeniilor: India.De asemenea, China, care seconfundă, practic, cutermenul „orez“, ocupă înacest clasament unsurprinzător loc patru, pelocul trei aflându-se Birmania.

Mii de porţii de mâncare, împărţite de Ziua NaţionalăJoi, Primăria Sectorului 2 a împărţit peste 16.000 de porţii defasole cu afumătură şi pahărele cu ţuică fiartă imediat după ceparada poliţiei locale s-a terminat şi românii au dansat HoraUnirii. În parcurile Crângaşi şi Moghioroş, din sectorul 6,fanfara a întreţinut atmosfera încă de la ora 11.00 şi autorităţileau împărţit aproximativ 5.000 de porţii de iahnie. 332

de kilocalorii conțin100 de grame de fasole

Cum a devenit fasolea cu ciolanMÂNCAREA TRADIţIONALă de 1 Decembrie


PUBLICITATE

Centrul Vechi, no. 23

Documents

Transcript of Centrul Vechi, no. 23