Centenar Palat Administrativ Targu Ocna 1912-2012

CORNELIU STOICA

PALATUL ADMINISTRATIV(CLĂDIREA PRIMĂRIEI

ORAŞULUI TÂRGU OCNA)(1912–2012)

EDITURA MAGIC PRINT

Lucrare apărută cu sprijinul Consiliului Local şial Primăriei oraşului Târgu Ocna

CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI TÂRGU OCNAPRIMĂRIA ORAŞULUI TÂRGU OCNA

ARGUMENT

Primar,Ec.

Evoluţia instituţiei administrative locale

(Secolul al XVI-lea — 2012)

Localitatea Târgu Ocna, atestată documentar încă din secolul al XV-lea (15 martie 1410), a cunoscut, de-a lungul timpului, mai multe stadii socio-geografice: de (1410 – 1709), de (1709 – 1774), sat târgde (1774 – 2002) şi de staţiune turistică de interes oraşnaţional (din 2002).

Administraţia locală a fost exercitată de: Cămara Ocnelor Eforie(secolul al XVI-lea–1846), (1846–1864), Primărie Sfatul Popular (1864–1950), (1950–1968), Consiliul Popular Primărie (1968–1989) şi (după 1989).

Instituţia administraţiei locale a fost condusă de: Cămăraşul Ocnelor (secolul al XVI-lea–1846), Preşedintele Eforiei (Sfatul Orăşenesc) (1846–1864), Primar Preşedintele Sfatului Popular (1864–1949), (1949–1968), Preşedintele Consiliului Popular(1968–1989) şi de Primar (după 1989).

Oraşul Târgu Ocna a fost reşedinţa unor subunităţi administrativ-teritoriale: de (1741–1864), de ocolplasă raion (1864–1950) şi de (1950–1968).

Pecetea satului Ocna,din 1692

Pecetea oraşului Ocna,din 1860

Pecetea oraşului Târgu Ocna, din 1929

Pecetea staţiunii turistice Târgu Ocna,

din 2003

CENTENAR PALATUL ADMINISTRATIV 5

Cea mai veche instituţie administra-tivă locală a fost şi Cămara Ocnelor

ea şi-a exercitat autoritatea timp de câteva secole asupra localităţii, de la mutarea cămărăşiei de la târgul Trotuş, după 1570, şi până la înfiinţarea Eforiei, în 1846.

Primul cămăraş de ocnă, Eremia, este amintit la 1542, dar instituţia probabil că exista din secolul al XV-lea.

Cămăraşul, în calitatea sa de repre-zentant al domniei, numit de către domn pe un an de zile, avea în subordine întregul personal de la ocne, asupra căruia îşi exercita şi dreptul de judecată. La mijlocul

secolului al XVIII-lea, cămăraşii asigură detenţia celor condamnaţi la ocnă, pre-lu ndu-i sau eliberându-i în urma poruncilor âdomneşti primite.

În secolele XVI—XVII sunt amintiţi în documente numeroşi cămăraşi de ocnă, români sau greci.

În secolul al XVII-lea, cămăraşii de aici au fost intermediarii domnitorilor, cei mai mari clienţi ai Braşovului, făcând de „comanda”mărfuri necesare acestora.

Prin confirmări repetate, în secolele XVII–XVIII, domnia şi cămăraşii Ocnei au contribuit la încurajarea răşluirii din hotarul Ocnei.

În prima jumătate a secolului al XVIII-lea vom întâlni numele unor cămăraşi ca Dumitraşco Ceaur (1703), Hurmuz ache(1720), Dediu (1725) şi Radu Racoviţă a căror activitate la ocnă va fi profitabilă şi pentru târg. Dediu va reconstrui Biserica „Cuvioasa Parascheva” în anul 1725, iar Radu Racoviţă (1725), ceva mai târziu, în 1763, va repara şi înfrumuseţa ctitoria marelui logofăt Ion Buhuş, care va fi cunoscută ulterior sub numele de Mănăs-tirea . „Răducanu”

Pe la ihalic de Hodocin 1849, M , un cunoscător al locurilor, în articolul Sarniţele sau ocnele Moldovei, descriind târgul remarcă că între „zidiri mai cu samă este mănăstirea veche, numită Răducanu, aşezată pe malul stăncos a Trotuşului,

De la „Cămara Ocnelor” la Primărie

Exploatarea sării în ocnă în formă de clopot şi extracţia sării cu ajutorul crivacului (reconstituire).

6 PALATUL ADMINISTRATIVCENTENAR

asemenea şi asa cămării făcută de cîntreprenorul de amu D. Log. A. Vilara.” Scriitorul Costache Negruzzi, care în urma celor aproape două luni de şedere în târg, în anul 1852, ne precizează rolul jucat de „Cămara Ocnelor” în viaţa localităţii. „ -Ajungând în sfârşit, am tras la Cămară. — Ştii ce este Cămara? În adevăratul înţeles. Cămara este cantora sărăriilor, dar în fiinţă ea este curtea Tîrgului-Ocnei. Aice se concentrează toate interesele, nu numai a rufetaşilor, ce şi a orăşenilor. De la Cămară se împrăştie favorul şi dezgraţia, dragostea şi urgia, binele şi răul. Într-un cuvânt, ea este o autoritate mai mult sau mai puţin însemnată, după gravitatea cămăraşului.” Până la 1846, „Cămara Ocnelor” administra practic târgul, substituindu-se consiliului orăşenesc şi şoltuzului din oraşele moldoveneşti. Personalul „Cămării Ocnelor” era format din

cămăraş, „şef poruncitor întru toată lucrarea”, având de grijă de întreaga urbe, grămătic (şeful cancelariei Cămării), 4 scriitori, delariu, doi scriitori ai dealului, doi cantaragii şi un „doftor” (doctor).

După intrarea în vigoare a Regula-mentului Organic (1832), s-a declanşat o aprigă dispută, până atunci desfăşurată în stare latentă, între obştea târgoveţilor, pe de o parte, sprijinită de autorităţile ţinutale şi rufetul ocnelor, pe de altă parte, bazat pe vechile privilegii recunoscute de către domnie.

Înfiinţarea Eforiei orăşeneşti la Târgu Ocna devenise scopul legitimat de Regu-lament al târgoveţilor, dar înfăptuirea nu era posibilă atâta vreme cât unele privilegii acordate rufetaşilor ( pităriilor, „iraturile”căsăpiilor, păcurei) nu erau anulate, pentru că ele ar fi asigurat venitul necesar noii


Târgu Ocna. Vedere generală (1908). Strada Carol I. Prăvăliile româneşti, evreieşti, greceşti şi armeneşti se înşiruie de o parte şi de alta a străzii principale (jumătatea de sus).

DE LA „CĂMARA OCNELOR” LA PRIMĂRIE

instituţii admiministrative.La 10 iunie 1832, Departamentul din

Lăuntru a primit raportul Isprăvniciei Bacău împreună cu jurnalul încheiat de obştea locuitorilor din Târgu Ocna prin care se cerea înfiinţarea unui sfat orăşenesc format din 3 , un secretar şi un scriitor. „mădulari”Departamentul, socotind că prin aceasta „s-ar putea aduce jignire interesului lucrării cămării ocnelor şi s-ar putea naşte în toate zilele tulburări şi sfezi cu rufeturile ocnei vroind a-şi apăra dreptăţile şi privilegiile, ce au hărăzit cu hrisoave domneşti”, n-a dat curs cererilor isprăvniciei şi obştei.

Obştea va interveni din nou, fără succes, şi în 1840, 1844. În 4 august 1840, vistiernicul Iordache Ghica arăta că anual în Târgu Ocna intrau peste 35.000 de cărăuşi, ceea

ce ar putea asigura eforiei venitul necesar pentru cheltuielile necesare „precum sporirea pavelii şi ţinerea ei, înfiinţarea fanarilor pentru noapte, tulumbă şi tot tacâmul focului de care acest târg se află lipsit... Zidiri publice precum şcoală, spital şi temniţă de arestanţi şi alte îmbunătăţiri ce ar trebui”. Propunerea lui Iordache Ghica, aprobată de domnitor, nu a putut fi pusă în practică. Vistiernicul N. Şuţu era de părere că înfiinţarea eforiei se putea face numai după a moşiei „desăvârşita hotărâtură”Ocnei pentru a se evita conflictele dintre rufetaşi şi târgoveţi.

Două comisii, una formată din spătarul Gheorghe Mardare şi căminarul Pavalache Cristea, a doua din spătarul Grigore Morţun şi serdarul Antohi Bârzan, au fost însăr-cinate pe rând să caute veniturile care ar

Strada Carol I la începutul secolului trecut (1906). În plan depărtat, Cazarma, iar în prim plan prăvăliile şi animaţia unui centru comercial.



permite înfiinţarea eforiei. Ultima comisie arăta că eforturile de ai convinge pe rufetaşi să renunţe la privilegiile lor pentru a se putea înfinţa eforia au fost zadarnice.

Abia în 1846, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza, în urma vizitei făcute la Târgu Ocna, a poruncit instituirea Eforiei orăşe-neşti, pe următoarele temeiuri: a) să fie „mărginită” vatra târgului în conformitate cu concluziile comisiei desemnate anterior în acest scop; b) preşedinte al Eforiei să fie numit cămăraşul de atunci al ocnelor (Ion Lăceanu spătar), iar funcţia de casier să fie îndeplinită de grămăticul ocnelor, ambele numiri justificate de neputinţa Eforiei de a plăti aceşti funcţionari; c) din venitul bugetar al Eforiei trebuia să fie asigurat anual un fond special în valoare de 5.000 lei, destinat pentru ajutorarea prin pensii a rufetaşilor.

Prin urmare, privilegiile rufetaşilor au fost definitiv şterse de către autorităţile centrale începând cu 1846, anul înfiinţării Eforiei orăşeneşti, în schimbul unei despăgubiri pentru lucrătorii ai ocnei, cu „neputincioşi”urmări din cele mai nefaste pentru cei din urmă.

În raportul Sfatului Administrativ din 30 ianuarie 1846 se arată că lucrarea pentru înfiinţarea eforiei se va face potrivit rezo-luţiei domneşti de pe raportul comisiei orânduite la Târgu Ocna.

S-au stabilit hotarele oraşuluişi , care cuprindeau: Tiseşti, Gura Găleanului, Gura Slănicului, Mosoare şi Vâlcele.

Veniturile proveneau din taxele percepute pe vasele cu vin intrate în târg, pe zeciuiala patentarilor, ridicându-se la 24.819 lei, la care se adăugau veniturile cântarului şi cotului, din care se dădeau însă 700 de lei Bisericii „Sf. Nicolae”.

Târgoveţii vor solicita Sfatului Admi-nistrativ egalizarea drepturilor lor cu cele ale rufetaşilor. Ei vor reclama abuzurile săvârşite de cămăraşii ocnelor în anii care vor urma.

Câţiva ani mai târziu, rufetaşii vor solicita un statut asemănător cu cel al târgoveţilor.

Preşedinţi ai Eforiei au fost până în 1853, spătarul Ion Lăceanu (1846–1852), I. Scurti (1852) şi G. Enescu (1852–1853). După această dată, preşedinţii vor fi aleşi dintre târgoveţii mai de seamă. Unul dintre aceştia a fost Constantin Dimonisie (1859–1860,


generală a oraşului de la sfârşitul secolului XIX (1900). Se poate observa centrul Vederecomercial al oraşului, axat pe străzile Carol I (actuala Victoriei) şi Sf. Nicolae (actuala Eremia Grigorescu).


Vedere panoramică a oraşului Târgu Ocna din perioada sa de apogeu. Grupaj de trei vederi din anul 1916. În prim plan, cu remizele sale. Se mai pot vedea, bisericilecazarma pompierilor

1863– 1864), un negustor bogat şi foarte priceput.

Eforia a avut multe probleme de rezolvat din punct de vedere administrativ, dar şi organizatoric, pentru că, până atunci, se exercitase administrarea doar a Cămării Ocnelor asupra localităţii. Printre atribu-ţiile eforiei se numărau: stabilirea veni-turilor târgului; administrarea fondurilor băneşti adunate de la locuitori pentru modernizarea localităţii; aprovizionarea cu produse alimentarea; înfiinţarea şi între-ţinerea serviciului de pompieri; construirea de localuri pentru şcolile publice; între-ţinerea curăţeniei; alimentarea cu apă; iluminatul public, ş.a.

Atribuţiile eforiei au fost preluate de primăria oraşului organizată după Legea comunală din 1 aprilie 1864. Târgu Ocna devenea comună urbană şi era condusă de un consiliu comunal, organ reprezentativ şi deliberativ şi primar, organ executiv, numit de domn. Primarul era şeful administraţiei locale şi reprezenta guvernul în oraş, în cea

din urmă calitate fiind şeful poliţiei, supra-veghea publicarea şi executarea legilor. Ca şef al organizaţiei comunale, primarul administra proprietăţile primăriei, supra-veghea aprovizionarea oraşului, funcţio-narea stabilimentelor comunale, răspundea de întocmirea bugetului, controla aparatul administrativ şi îndeplinea funcţia de ofiţer al stării civile. Consiliul comunal era ales pe 4 ani, jumătate dintre membrii săi realeşi la 2 ani. Legile administrative din 1874, 1882 şi 1887, modifică unele atribuţii ale consiliului comunal. La fel şi legile din 1892, 1902, 1903, 1905, iar legea din 1925 introduce comisiile de specialitate, alese dintre consilieri, înfiinţarea comitetelor de cetăţeni, conduse de consilieri, a delegaţiei permanente, formată din primar şi mai mulţi consilieri, iar atribuţiile primarului sporite (ofiţer de poliţie judiciară, ofiţer de stare civilă, adminis-trator al bunurilor comunale, reprezentant al comunei în justiţie, etc.).

În componenţa oraşului intrau , după 1864,localităţile: Gura Slănicului, Geoseni, Mo-



soare, Păcuri, Văleni şi Vâlcele. În 1908, pierde satele Mosoare, Păcuri, Poieni şi Vâlcele, care împreună cu satul Bogata vor forma comuna rurală Vâlcele. La cerere alocuitorilor, comuna va fi desfiinţată în 1925 şi satele realipite oraşului Târgu Ocna.

Târgu Ocna va fi reşedinţa plăşilor: Ocna (1865), Trotuşul (1865–1875), Tazlăul de Jos– Trotuşul (1875–1892), Trotuşul (1892–1896), Tazlăul de Jos Trotuşul (1896–1904), –Dărmăneşti (1904–1906) şi Trotuşul (1908– 1929).

Atribuţiile crescânde ale primăriei au făcut ca numărul salariaţilor să crească continuu, de la 7 (primar, ajutor de primar, registrator, oficiant, copist, intendent, agent comunal) , la 9 în 1908 şi 13 în 1914.în 1906

Un număr important de primari, unii din familii cu tradiţie şi putere economică, s-au afirmat în viaţa urbei. Amintim printre mulţi alţii pe Constantin Dimonisie, Dumitru Metaxa, Gheorghe Borisov, Lupu Crupen-schi, Gheorghe Metaxa, Nicolae Tomiţa, Scarlat Gheorghi, ş.a.

Un document fiscal interesant, care ne dezvăluie complexitatea activităţii admi-nistrative a Consiliului Comunal şi al Primăriei la cumpăna veacurilor XIX–XX, este Budgetul de venituri ordinare a comunei urbei Ocna pe anul 1899–1900, din timpul primarului Lupu Crupenschi. Docu-mentul prezintă situaţia bugetară a urbei din perioada 1891–1899, marcată de un exce-dent bugetar în anii 1891–1896 şi de un aparent excedent bugetar în anii 1896–1899, rezultat din nerealizarea unor proiecte. În

comunali sub primariatul lui Consilieri Nicolae Tomiţa (1911).


ortodoxe Sf. Nicolae, Cuv. Parascheva, biserica armenească şi cea romano-catolică, sinagoga.


timpul primariatului lui Lupu Crupenschi s-au pavat Strada Mare şi strada Sf. Neculai, s-a construit noul local al Şcolii de băieţi nr. 2, s-au plătit locurile expropriate pentru construirea căii ferate din zona Saline, s-au modernizat Băile Nastasache şi s-a amenajat o grădină publică. Din sumele alocate bugetului local, o parte erau destinate personalului primăriei care era format din primar, ajutor de primar, ofiţerul Stării Civile, secretar, arhivator şi registra-tor, copist, intendent, „Camerierul Primă-riei”, Şeful de pădurari 5 pădurari. Tot din şibugetul comunal se plătea şi personalul Casieriei Comunale, Biroului Accizelor, personalul didactic, clerul, personalul medi-cal, cel care asigura „eclerajul oraşului”, personalul Poliţiei, Judecătoriei de Pace,

pompierilor, Biroului Tehnic, a celor ce îngrijeau de Grădina publică şi de Băile Nastasache şi Vâlcica etc .

Activitatea Primăriei era complexă, de la buna administrare a urbei prin numeroasele servicii existente până la susţinerea diver-selor activităţi sociale (întreţinerea vădu-velor, a copiilor orfani, burse şcolare) şi cul-turale (serbări naţionale şi religioase).

În aproape un secol, între 1864 şi 1950, până la înfiinţarea instituţiilor locale comu-niste, activitatea primăriei este legată de toate marile evenimente istorice care au afectat oraşul (cele două războaie mon-diale, criza economică), de buna funcţio-nare a economiei locale, refacerea, moder-nizarea şi înfrumuseţarea oraşului, activi-tatea culturală etc.


Strada Carol I în perioada interbelică (cca 1930). Vechiul centru refăcut cu dificultate, după ce bombardamentele din vara anului 1917 îl prefăcuse în ruine.


Prin Decretul Nr. 259 (decembrie 1950) şi Legea Nr. 6 (martie 1957) şi la Târgu Ocna se organizează Sfatul Popular, ca organ al puterii de stat ales pe 4 ani, format din deputaţi care se întruneau în sesiuni ordinare şi extraordinare. Târgu Ocna era un oraş de subordonare raională, iar Sfatul Popular era convocat lunar în sesiuni ordinare şi de câte ori era nevoie în sesiuni extraordinare. Comitetul Executiv al Sfatului Popular era format din preşedinte, vice-preşedinte, secretari şi mai mulţi membri aleşi dintre deputaţi şi conducea activitatea economică, socială şi culturală a oraşului. El se întrunea periodic în şedinţe şi lua decizii cu majoritatea membrilor prezenţi. Sfatul Popular alegea Comitetul Executiv şi comisiile permanente, aproba planul şi bugetul local etc. Este perioada în care se înfiinţează unele întreprinderi economice în domeniul petrolier, prelucrarea lemnului sau a cooperaţiei meşteşugăreşti, se construisc clădirile liceului, casei de cultură, cinematografului, primele blocuri de locuinţă şi începe procesul demolării multor clădiri vechi ale oraşului.

Prin Legea Nr. 57 (decembrie 1968), Sfatul Popular este înlocuit prin Consiliul Popular,

format din deputaţi aleşi pe 4 ani, care funcţiona în sesiuni ordinare şi extra-ordinare. ul Consiliului Comitet executiv al Popular, ţ , era ales dintre deputa i organ local al administra iei de stat cu competen ţ ţăgeneral unitatile administrativ teritoriale ă înrespectivă. În componenţa sa intra un preşedinte, care era şi primarul oraşului, mai mulţi vicepreşedinţi, un secretar, şi mai mulţi membri.

Atribuţiile Consiliului Popular erau nume-roase: gea şi ul ale revoca comitet executiv;stabile num rul comisiilor permanente a ă ;organiz aparatul propriu al a comitetului executiv şi organele locale de specialitate ale administra iei de stat; nfiin organiza ii ţ î ţa ţeconomice, ntreprinderi, institu ii de nvî ţ î ă-ţă â ă ă şi ă ă şm nt, cultur , art s n tate, precum i


Casa de Cultură (1960).

Imagine din centrul oraşului, cu Complexul comercial „Unic” (1986).

Consiliul Popular al oraşului Târgu Ocna (1975).


pentru probleme de munc i ocrotire ă şsocial conduc , ndrum i control ă; ea î a ş aactivitatea comitetelor executive; analiz amodul n care s nt aduse la ndeplinire î u îlegile, decretele, hotar r le Consiliului de â iMini tri ndrum i control ş ; conducea, î a ş aactivitatea organelor locale de specialitate ale admini tra iei de stat, a organiza iilor s ţ ţeconomice, ntreprinderilor i institu iilor î ş ţsocial-culturale subordonate; adopt planul aeconomic i bugetul local stabile impoş ; a -zitele taxele locale asigur coordonarea şi ; aactivit ii de industrie local cu cea a ăţ ăcoopera iei me te ug re ti adop t ţ ş ş ă ş ; - ahot r ri pentru mbun t irea activit ii de ă â î ă ăţ ăţproiectare, construc ii locale gospo d rie ţ şi - ăcomunal ă, etc. Este perioada în care, în cadrul politicii de industrializare forţată din epoca Ceauşescu, se înfiinţează sau se dezvoltă multe unităţi economice locale (Salina, Schela de foraj, Baza tubulară, IPRODCOOP, Coşna ş.a.). Este apogeul

demolărilor, când pe lângă centrul istoric (Str. Victoriei) sunt demolate multe clădiri pentru a fi construite blocurile de locuinţe, oraşul pierzând mult din patrimoniul său arhitectonic şi istoric.

Consiliul Popular îşi încetează activitatea prin apariţia Legii nr. 69/1991 privind auto-rităţile administraţiei publice locale, în locul său fiind înfiinţate Consiliul Local şi Primă-ria oraşului Târgu Ocna, ca organe auto-nome locale.

Consiliul local al ora ului T Ocna este ş ârgu autoritatea administra iei publice locale ţdeliberative constituit din 17 consilieri pe durata unui mandat de 4 ani, potrivit legii. În activitatea sa, Consiliul local este subor-donat numai legii, exercitând atribu iile ţconform limitelor de competen material ţă ăstabilite prin Legea 215/2001 privind admi-nistra ia public local ţ ă ă.

Primăria ora ului T rgu Ocna, autoritate a ş âAdministraţiei publice locale, conform


Piaţeta C. Negri, zona cea mai frecventată a oraşului. Aici se întâlnesc clădiri din ultimile trei secole (Biserica „Precista”, Casa Borisov, blocuri din epoca ceauşistă, blocuri ridicate după 1990).


atribuţiilor stabilite prin Legea administra-ţiei publice locale nr. 215/2001, este o structură funcţională cu activitate perma-nentă constituită din Primar, Viceprimar, Secretarul unităţii administrativ teritoriale şi aparatul de specialitate al Primarului. Ea duce la îndeplinire efectivă hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, exercită prerogativele conferite prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi alte acte normative speciale şi

soluţionează, în condiţiile legii, probleme curente ale colectivităţii locale.

Astăzi, a ă ă are Administraţi public local157 de salariaţi din care 105 deservesc Aparatul de specialitate al primarului (12 servicii, birouri şi compartimente), iar 52 lucrează în structuri subordonate Consiliului Local.

Din 1991 şi până astăzi, Primăria a desfă-şurat o activitate complexă de administrare a oraşului, devenit staţiune turistică de interes naţional din anul 2002.


Primăria răm ne cea mai reprezentativă clădire a oraşului şi cea mai frecventată de către cetăţeni. â După un secol de la inaugurare şi păstrează farmecul de odinioară (2011), î


Palatul Administrativ(Clădirea Primăriei

oraşului Târgu Ocna)(1912–2012)

Cât timp administrarea localităţii Târgu Ocna a revenit Cămării Ocnelor, sediul administrativ s-a aflat în clădirea cămă-răşiei. Clădirea impozantă ridicată de Alexandru Vilara, antreprenorul ocnelor între anii 1838–1852, era situată pe strada

Cămării, nu departe de strada Tudor Vladimirescu de astăzi.

Eforia nu a avut o clădire proprie până în 1852, când se construieşte una pe un teren donat de domnitorul Grigore Al. Ghica şi care se găsea pe actualul amplasament al

Vechea clădire a , la începutul secolului trecut. Clădirea, în plan apropiat cazarmei pompierilordreapta, şi remizele sale (magazii şi grajduri), la stânga (1908).


Frumoasa şi impozanta casă a fostului primar Gheorghe Borisov va fi, de-a lungul timpului, sediul mai multor instituţii locale. Î ă casă n aceastau funcţionat: Primăria (1909–1912), Gimnaziul „Oituz” (1919–1929) şi alte instituţii (2006).

P . Clădirea avea 5 camere şi 2 holuri rimărieişi a existat până la începutul secolului trecut când Mult timp a fost demolată.primăria oraşului a funcţionat în acelaşi local cu şcoala publică şi poliţia (din 1852). După 1900, primăria s-a mutat în casa fostului primar Gheorghe Borisov, de pe strada Căpitan Buşilă. Spaţiul s-a dovedit insuficient pentru cerinţele tot mai mari ale primăriei.

Iniţiativa construirii unui nou local de primărie a revenit doctorului Scarlat Gheorghiu, care în timpul primului său mandat de primar reuşise să inaugureze noul spital din Târgu Ocna. Pentru noua clădire a primăriei s-au realizat două planuri, în 1907, din care unul, întocmit de arhitectul Petre Antonescu (1873–1965), a fost aprobat de către Consiuliul Tehnic Superior din Bucureşti. Primarul Mihai Pastia, în 1907, mai comandă un al treilea plan, tot arhitectului Petre Antonescu, dar devizul construcţiei se ridica la suma de 95.000 lei. A fost acceptat de către Consiliul Comunal şi Dr. Scarlat Gheorghiu, aflat în al doilea mandat de primar, primul plan realizat de arhitectul Petre Antonescu şi care costa doar 80.000 de lei.

Pentru construirea noului local de primă-rie s-au organizat mai multe licitaţii. Prima licitaţie a avut loc pe 25 aprilie 1907 şi a fost adjudecată de italianul Domenico Petruzi, dar nu a fost aprobată. Au mai urmat alte două licitaţii, în 18 februarie şi 18 martie 1909, fără niciun rezultat din lipsă de amatori. În şedinţa din 2 iunie 1910, Consiliul Comunal aprobă o licitaţie pentru 7 iulie 1910, făcând-o publică prin Monitorul Oficial Viitorul nr. 55/1910 şi ziarul (nr. 913 din 7 iunie 1910, p. 3). La licitaţia din 7 iulie 1910, ora 10, ţinută în localul primăriei (Casa

Borisov) au fost prezentate 5 oferte de către: Giuseppe Baroli din Bacău şi A. Fondianer din Piatra Neamţ, ing. A. Puklichy din Bucureşti, ing. Lazăr Lăzărescu din Bârlad, arhitectul S. Vasilescu din Bucureşti şi antreprenorul Joseph Linde din Bârlad. Au câştigat antreprenorii Giuseppe Baroli şi A. Fondianer, care au oferit un preţ cu 8,75% mai mic decât devizul lucrării. În şedinţa Consiliului Comunal din 9 iulie 1910, membrii Comisiei de aprobare a licitaţiunilor îi declară câştigători pe cei doi antreprenori.

Rezultatele licitaţiei din 7 iulie 1910 sunt expediate de primarul Scarlat Gheorghiu prefectului judeţului Bacău, cu rugămintea


CLĂDIREA PRIMĂRIEI ORAŞULUI TÂRGU OCNA

Planurile originale ale clădiriiPrimăriei oraşului Târgu Ocna (1907)

P C T -ORIMĂRIA OMUNEI ÂRGU CNA

F PAŢADA RINCIPALĂArhitect P. Antonescu


F SAŢADA PATEArhitect P. Antonescu

Scara 0.01= 1M

Scara 0.01= 1M




F LAŢADA ATERALĂArhitect P. Antonescu


F LAŢADA ATERALĂArhitect P. Antonescu

Scara 0.01= 1M

Scara 0.01= 1M



Stradă

Piaţa Primăriei

Primăria oraşului Tg. Ocna. Plan de situaţie (1907).

de a interveni pentru aprobarea începerii lucrării. Cu multă energie, primarul Scarlat Gheorghiu pregăteşte demararea lucrărilor la noul local de primărie. Solicită ministrului Lucrărilor Publice, prin adresa nr. 1354 din 12 iulie 1910, detaşarea picherului Petrache Teodoriu din Târgu Trotuş, pe perioada 15 octombrie 1910–15 octombrie 1911, pentru a

supraveghea executarea lucrărilor. O altă adresă, din 19 iulie 1910, este trimisă şi primarului comunei rurale Târgu Trotuş.

Pe 19 iulie 1910 se semnează de către primarul Dr. Scarlat Gheorghiu şi secretarul C. Şindilaru, pe de o parte, şi antreprenorii Giuseppe Baroli şi A. Fondianer, pe de altă parte, contractul privind construcţia noului local al primăriei oraşului Târgu Ocna.

Prin adresa din 20 iulie 1910, primarul Scarlat Gheorghiu făcea cunoscut celor doi antreprenori, Giuseppe Baroli şi A. Fondia-ner, că Petru Popescu, arhitectul oraşului este delegat ca inginer diriginte pentru construirea localului de primărie, iar picherul Petrache Teodoriu, de la Serviciul de poduri şi şosele, este detaşat cu supravegherea construirii acestui local. Va solicita, la începutul lunii august, directo-rului Serviciului de studii şi construcţii un caiet de sarcini pentru controlul lucrărilor care vor începe. Pe 30 iulie 1910, s-au trasat limitele pe teren a viitoarelor fundaţii. Noul

Scara 0.01= 1 MScara 0.01= 1 M

PRIMĂRIA COMUNEI TÂRGU-OCNA. PLANUL ETAGIULUI. Arhitect P. ANTONESCU (15 apr. 1907).

PRIMĂRIA COMUNEI TÂRGU-OCNA. PLANUL PARTERULUI. Arhitect P. ANTONESCU (15 apr. 1907).

1 Registratură2 Sergent 3 Comisar4 Poliţie5 Judecător6 Registratură

7 Judecătoria de pace8 Arhiva9 Avocat10 Acces foişor11 Grup sanitar

1 Medic2 Registratură3 Casieria4 Secretar5 Primar6 Sala de şedinţă7 Stare civilă

8 Serviciu tehnic9 Rezerva10 Acces foişor11 Grup sanitar12 Balconh 1 Vestibulh 2 Vestibul



Vedere generală cu Palatul Administrativ, după reparaţiile din anul 1937.

local urma să fie construit pe un loc situat între Cazarma pompierilor şi Şcoala Nr. 1 de băieţi, la intersecţia străzilor Grigore Ghika şi Codreanu. Faţada principală urma să fie paralelă cu strada Grigore Ghika, spre piaţa Primăriei. Unele modificări s-au făcut la recomandarea Serviciului Tehnic Superior şi priveau casa scărilor şi spaţiul destinat poliţiei. La cererea pompierilor a fost construit şi foişorul. Prin contract, clădirea primăriei trebuia predată beneficiarului la 1 iulie 1912. În 1912 s-a modificat planul camerei şi cupolei „foişorului”. E. Wolff din Bucureşti a propus, tot în acest an, încăl-zirea centrală cu aburi de mică presiune. Aici, ca şi în cazul altor clădiri repre-zentative din oraş, au lucrat renumiţi meş-teri pietrari italieni ca: Basetti, Casanino, Zamboni, Bortolozzi, Vidizoni ş.a. Palatul Administrativ (în perioada interbelică era

denumit Palatul Comunal) este o clădire masivă, construită din cărămidă şi piatră, în stil eclectic şi cu unele influenţe ale arhitecturii tradiţionale româneşti, formată din parter, etaj şi un turn, cuprinzând 20 de încăperi (din care, două săli de festivităţi), 5 holuri, un mezanin şi .„foişorul de foc” În 1913 se face recepţia Palatului Adminis-trativ şi se finalizează construirea bordurii şi a gardului împrejmuitor, iar în 1926 se va introduce iluminatul electric. Câteva dece-nii, la parterul clădirii, au funcţionat Poliţia şi Judecătoria de pace, iar la etaj, Primăria, Starea civilă, Casieria şi medicul oraşului.

În cei 100 de ani care au trecut de la inaugurarea acestui frumos palat admi-nistrativ, s-au efectuat în mai multe rânduri reparaţii la clădire. Prima reparaţie majoră a avut loc în 1918, ca urmare a bombar-damentelor din 1917, care au afectat



clădirea, personalul primăriei fiind evacuat timp de un an în satul Viişoara. Alte lucrări de modificare şi reparaţii se fac în 1937, când a fost înlocuit acoperişul clădirii. Nu s-a mai respectat planul iniţial, acoperişul fiind refăcut cu ţiglă şi în patru ape. Nu ştim dacă au survenit modificări şi la interior. Reparaţiile au costat 150.443 de lei. În 1955, în perioada când clădirea a fost sediul Sfatului Popular, au fost făcute modificări în interiorul clădirii în intenţia de a avea o sală de şedinţă mai spaţioasă. Astfel a dispărut vechea cameră a primarului, care avea acces la balconul primăriei. În 1978 survin alte mici modificări în interiorul clădirii. Ele au vizat mai mult panotarea pereţilor casei scărilor, a sălii mici de şedinţă, capitonarea unor uşi, zugrăvirea încăperilor.

După 2002, în timpul primarilor Ştefan Şilochi şi Floarea Ivanof, se intervine, mai ales, la exteriorul clădirii. Se înlocuiesc

ţiglele acoperişului, se revopseşte parte din faţadă, iar în ultimii doi ani vechea stolerie de lemn este înlocuită cu termopane.

La un secol de la inaugurarea sa, clădirea Primăriei oraşului Târgu Ocna poartă amprenta caracteristicilor arhitecturale ale marelui arhitect Petre Antonescu (1873– 1965). Clădire armonios proporţionată, cu etaj şi foişor, cu faţada placată cu gresie de Cireşoaia, cu un brâu de piatră în formă de frânghie, elemente specifice stilului neo-românesc. Şi astăzi, Primăria oraşului Târgu Ocna rămâne, alături de clădirea Prefecturii judeţului Bacău, cea mai valoroasă clădire administrativă din punct de vedere arhi-tectural din judeţ. Valoarea şi frumuseţea acestui monument de arhitectură trebuie întregite cu realizările instituţiei adminis-traţiei locale pe care o găzduieşte de un secol.

P O T O . P PRIMĂRIA RAŞULUI ÂRGU- CNA LANUL PARTERULUI şi LANUL ETAJULUI (2012)

14

1 Viceprimar2 Secretar3 Primar4 Şef Serviciu Buget Contabilitate5 Sală de şedinţă6 Consilier primar

7 Birou audit8 Resurse umane; Comp. juridic9 Buget contabilitate10 Sala (mică) de şedinţă11 Buget,

Contabilitate12 Acces foişor13 Grup sanitar (la mezanin)14 Balconh1, h2 Holuri

1 SAPL2 Mediu, Turism, Insp. comercial 3 Registratură, Registrul agricol4 Serviciu urbanism

5 Birou stare civilă6 Impozite şi taxe7 Casa căsătoriei8 SPCLEP9 Casierie10 Acces foişor

11 Magazieh1 Hol şi casa scăriih2, h3 holuri



ExtractDupă Art. 19 din sumarul şedinţei

extraordinare de la 2 Iunie 1910 a Consiliului Comunei Tg. Ocna

„Dl Primar expune Consiliului că trebuie neapărat a se începe construirea localului de primărie; că în acest scop au fost făcute două planuri din care unul întocmit de Dl arhitect Antonescu a şi fost aprobat de Consiliul tecnic superior în anul 1907; că predecesorul Dsale a mai angajat pe Dl arhitect Antonescu a întocmi un al treilea plan, care după calculele făcute, devizul arată suma de peste 95.000 lei pentru un parter numai, sumă pe care comuna faţă de restrânsele ei mijloace îi este

imposibil a ezecuta această lucrare şi ar fi condamnată ca pentru mult timp să nu aibă localul propriu de primărie, cum însă planul aprobat de Consiliul tecnic superior al cărei deviz să urcă la suma de 80.000 lei şi cum comuna posedă deja 50.000 lei s-ar putea începe construirea acelui local, ca după informaţiunile şi esplicaţiunile avute, planul întocmit şi aprobat pentru construirea localului de primărie de mediu mozaic însă fiind o lucrare foarte frumoasă şi solidă, e de părere a se începe lucrarea. Conchide cerând consiliului să aprobe scoaterea în licitaţie a construirii localului de primărie după planul aprobat.

Consiliul în unanimitate

Documentar

Primăria oraşului Târgu Ocna. Vedere generală din nord-est (2011). Primăria oraşului Târgu Ocna. Vedere generală din nord-est (2011).



HotărăşteAprobă începerea construirei localului

de primărie după planul aprobat de Consiliul Tecnic Superior şi a se face cuvenitele publicaţiuni pentru scoaterea în licitaţie pentru a se da în antrepriză ezecutarea lucrărei.”

RomâniaPrimăria Urbei Tg. OcnaJudeţul BacăuExtractu prezent fiind conform cu

originalul se adevereşte.N 1309 iulie 4o

Primar Dr. Gheorghiu Secretar C. Şindilaru

DJAN Bacău, fond , Primăria oraşului Tg. Ocnadosar 68/1910, f. 15.

Contract privind construirea localului primăriei oraşului Tg. Ocna

„Pentru construcţia din nou a localului de Primărie din Oraşul Tg. Ocna Judeţul Bacău, s-a încheiat următorul contract între Primăria Oraşului Tg. Ocna reprezentată prin Primar Dl Doctor Scarlat Gheorghiu şi Dnii antreprenori de lucrări publice Baroli Giuseppe domiciliat în oraşul Bacău şi A. Fondianer domiciliat în Oraşul Peatra Neamţu, în urma licitaţiei ţinute în ziua de şapte Iulie 1910 şi care licitaţie s-a aprobat de Ministerul de Interne prin decizia N 13744 din 14 Iulie 1910.o

Subsemnaţii antreprenori Baroli Giuseppe şi A. Fondianer prin oferta dată la licitaţie ne-am luat obligaţia de a construi

Primăria oraşului Târgu Ocna. Vedere aeriană cu faţada din spate (2011).



din nou, cu tot materialul nou, localul de primărie, conform planului întocmit de Dl arhitect P. Antonescu şi pe care l-am semnat.

Lucrarea va fi gata complect cel mai târziu la unu Iulie 1912 şi conform notaţiunilor din caetul de sarcini.

Materialele de construcţie cum şi execuţia lucrărilor va fi ca calitate şi prin provenienţă întocmai cum să specifică în caetul de sarcini anexat şi pe care aseminea l-amu semnat.

Aseminea am semnat seria de preţuri, care se va aplica la cantităţile de lucru real

executate cum să specifică în măsurătoarea lucrărilor pe care am semnat-o şi care aseminea să găsesc anexate la dosarul lucrărilor.

Valoarea totală a lucrărilor de 67657 lei 27 şasă zeci şi şapte mii şasă sute cincizeci şi şapte lei 27 bani.

Ne obligăm a respecta ordinile ce ni se vor da relativ la buna execuţie a lucrărilor pe şantier şi vom semna totdeauna în condica de ordine ce se va ţine de personalul de control la punctul lucrărilor în dublu exemplar.

Nu vom pune în lucrare şi vom scoate din lucrare, orce material care nu îndeplineşte

Primăria oraşului Târgu Ocna. Faţada principală. Vedere din sud-est (2011).



condiţiunile caetului de sarcini, aseminea vom reface părţi din lucru care se vor găsi rău executate şi neconforme planurilor şi caetului de sarcini, fără nici un drept de despăgubire şi dăm dreptul Primăriei ale dărăma pe socoteala noastră, când noi am refuza ori cât de avansate ar fi acele lucrări, fie chear în cursul anului de întreţinere, în conformitatea art 19 a condiţiunilor generale şi art 48 din caetul de sarcini.

Fundaţiile după ce vor fi gata, vor fi primite de Onor Primărie cu proces-verbal. Aseminea cu proces-verbal să vor fixa reperele de nivel şi de trasare a clădirei care vor fi semnate de noi.

Ne supunem obligaţiilor condiţiunilor generale de întreprinderi de lucrări publice cum şi condiţiilor speciale lucrărilor de artă ale Ministerului de lucrări publice, care fac parte integrantă din acest Contract, fără nici o rezervă din partea noastră, cunoscând că primăria va putea viza de orice dispoziţii prevăzute în ele, pentru bunul mers şi buna ezecutare a lucrărilor.

Plata ni se va face treptat după sporul lucrului şi depozitul materialelor conform art 45 din caetul de sarcini cu aplicaţia condiţiilor generale, reţinându-se la fiecare situaţie scăzământul de opt lei şaptezeci şi cinci bani la sută ce am lăsat sub diviz prin

Primăria oraşului Târgu Ocna. Sala de şedinţă a Consiliului Local (2011).



oferta noastră, plus şasă la sută reţinerea pentru garantarea lucrărilor.

Tot acum depunem garanţia definitivă de şasă la sută în sumă de [4452 lei] patru mii patru sute cinci zeci şi doi lei.

Timbru pentru contract, taxa de înregistrare şi alte ce sar mai cere la acest contract, ne privesc pe noi antreprenorii.

Noi Primarul Oraşului Tg. Ocna, văzând obligaţiile ce Dnii Antreprenori Baroli Giuseppe şi A. Fondianer ş-a luat prin contractul de faţă şi văzând că prin aceste obligaţii nu să urmăreşte din partea Domnilor antreprenori decât numai buna ezecutare a lucrărilor conform planurilor

care au servit la licitaţie, în numele primăriei le aprob şi declar că am contractat cu Dnii Antreprenori Baroli Giuseppe şi A. Fondianer construcţia din nou a localului de primărie.

N 1393o

Făcut astăzi 19 Iulie 1910 în Tg. OcnaPrimar Dr. GheorghiuAntreprenori Baroli Giuseppe A. FondianerSecretar C. ŞindilaruDJAN Bacău, fond , Primăria oraşului Tg. Ocna

dosar 68/1910, f. 9.

Primăria oraşului Târgu Ocna. Faţada principală. Vedere din est (2011).



28 COSTACHE NEGRIBICENTENAR

CASTELUL NEGRI

BICENTENAR COSTACHE NEGRI 29

Din cronica activităţiiprimăriei oraşului Târgu Ocna

Primăria oraşului Târgu Ocna. Vedere generală din est (2011).

1846 — Se înfiinţează Eforia orăşenească la Târgu Ocna formată din trei membri, din care un preşedinte (cămăraşul ocne-lor) şi un casier (grămăticul ocnelor). Se stabilesc hotarele oraşului: Tiseşti, Gura Găleanului, Gura Slănicului, Mosoare şi Vâlcele.

1849 Se înfiinţează prima farmacie din oraş.1850 S-a înfiinţat o companie de pompieri.1851 Se inaugurează localul unui nou spital.1853 Din acest an, preşedintele Eforie este

desemnat dintre târgoveţii de seamă ai

oraşului.1856 Se inaugurează clădirea peni-

tenciarului (castelul pentru „arestaţii ocnelor”).

1858 Se înfiinţează Şcoala nr. 1 de fete.1862 Se realizează iluminatul oraşului cu gaz

fotogen.1864 Târgu Ocna devine comună urbană

condusă de un Consiliu Comunal, organ reprezentativ şi deliberativ şi primar, organ executiv numit de domn. În componenţa oraşului intrau localităţile:


Gura Slănicului, Geoseni, Mosoare, Păcuri, Văleni şi Vâlcele.

1868 Se înfiinţează Şcoala nr. 2 de băieţi.1880 Fostul local al Cămărăşiei devine sediul

Batalionului 4 Vânători din Iaşi.1888 Primăria cumpără de la moştenitorii lui

Nastasache Mihail parcul şi băile de peste Trotuş (actualul parc Măgura).

1891 Se înfiinţează Şcoala primară din Gura Slănicului.

1893 Se construieşte clădirea Şcolli de băieţi nr. 2 „Costache Negri”.

1894 Arhitectul Petre Antonescu realizează un plan de sistematizare a unor străzi din oraş. Târgu Ocna devine staţiune balneoclimaterică.

1896 Primăria amenajează o grădină publică, cu pavilion, chioş pentru muzică şi un havuz de ciment, care a existat, până în 1954, în apropierea Hotelului „Măgura” de astăzi.

1898 Se înfiinţează Şcoala Inferioară de Meserii.

1899 Se înfiinţează Şcoala nr. 2 de fete.1900 Se construieşte uzina electrică. Se

înfiinţează Şcoala primară din Vâlcele.1907 Se inaugurează spitalul nou, construit

pe fosta proprietate a lui C. Negri, de către Epitropia Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi.

1908 Primăria organizează funcţionarea Băilor Nastasache, demolarea unor imobile ruinate, extinderea iluminatului public.

1909 Se efectuează alinieri de străzi şi se întocmeşte un plan al oraşului. Primăria organizează exploatarea carierelor de piatră.

1910 Se ridică Monumentul Independenţei.1910 Încep lucrările de canalizare şi de

alimentare cu apă a oraşului.

1910–1912 Se construieşte Palatul Adminis-trativ (Palatul Comunal) al oraşului Târgu Ocna, după planul arhitectului Petre Antonescu, de către antreprenorii Giuseppe Baroli şi A. Fondianer.

1912 Apar primele băi organizate în parcul „Nastasache”.

1913 Se face recepţia clădirii Palatului Comunal.

1918 Se repară localul Palatului Comunal deteriorat în urma bombardamentelor din 1917.

1922 Se reface grădina publică. 1926 Se inaugurează noul local al Şcolii nr. 1

de băieţi (astăzi, Clubul elevilor).1931 Sunt iluminate electric străzile Carol I, C.

Negri, Mareşal Prezan şi Grigore Ghica. Primăria preia Monumentul Eroilor de pe Măgura de la Batalionul 10 Jandarmi din Târgu Ocna. Se construieşte podul spre parcul „Nastasache”. Se reface piaţa oraşului.

1933 Se construieşte localul Gimnaziului „Oituz”.

1934 Patrimoniul Primăriei cuprindea: Parcul „Nastasache”, Palatul Comunal, abato-rul, hala de carne, grădina publică, uzina electrică şi şcolile oraşului.

1935 Se amenajează parcul „Mircea Canci-cov” (pe locul unde astăzi se află Monu-mentul eroilor sovietici).

1937 Începe amenajarea parcului „Carol al II-lea” (astăzi parcul „Trandafirilor”). Se fac lucrări de modificare şi reparaţii la clădirea Palatului Comunal.

1949 Se organizează Sfatul Popular, ca organ al puterii de stat, condus de un Comitet Executiv.

1953 Se dă în folosinţă Casa de Cultură.1955 Se inaugurează localul cinematogra-

fului „Oituz”.


DIN CRONICA ACTIVITĂŢII PRIMĂRIEI

1963 Se inaugurează noul local al Liceului Teoretic.

1963–1972 Se construiesc primele 9 blocuri de locuinţe.

1968 Sfatul Popular al oraşului Târgu Ocna este înlocuit de Consiliul Popular, con-dus de un Comitet Executiv.

1972 Se dă în folosinţă noul local al Şcolii nr. 2.1971–1980 Se demolează vechiul centru isto-

ric al oraşului şi se construiesc 35 de blocuri de locuinţe.

1985 Se inaugurează localul Şcolii Nr. 1.1991 Se înfiinţează Consiliul Local şi Primăria

oraşului Târgu Ocna.1991–2012 S-au construit 17 blocuri noi, cu

spaţii comerciale sau de servicii la parter.

2002 Prin H.G. nr. 1222/2002, oraşul Târgu Ocna este declarat staţiune turistică de interes naţional.

2005 S-au dat în folosinţă cele două săli de sport.

2009 S-a inaugurat Centrul Balnear Parc Măgura (Centrul de tratament balnear, Centrul de informare turistică, Parcul Măgura şi Centrul de Izvoare minerale).

2010 Are loc reabilitarea reţelei de alimen-tare cu apă a staţiunii turistice. Se comemorează împlinirea a 600 de ani de atestare a localităţii Târgu Ocna.

2011 Se execută lucrări de extindere şi modernizare a reţelei de canalizare a staţiunii turistice.

Târgu Ocna. Vedere generală din sud-est. Zonă în care trecutul se contopeşte cu prezentul (2011).


DIN CRONICA ACTIVITĂŢII PRIMĂRIEI

Conducătorii instituţiei administraţiei locale

Ion (1846–1852)LĂCEANUIon (1852–1853)SCURTI George (1853)ENESCU

Constantin (1859–1860; 1863–1864)DIMONISIE

Preşedinţii Eforiei (1846–1864)

Primari (1864–1949)


Constantin (1864–1867)DIMONISIECostache (1868) – OnorificNEGRI

Iorgu (1868–1874) METAXAConstantin (1874–1878)DIMONISIE

Mihai (1876–1881) METAXA Dumitru (1881–1889)METAXA

Gheorghe (1889–1891)METAXALupu (1891–1895) CRUPENSCHI

Scarlat (1895– 1896)GHEORGHIUGheorghe (1896–1897)METAXALupu (1897–1899)CRUPENSCHIGheorghe (1899–1900)BORISOV

Constantin (1900–1904)PÂRCĂLABScarlat (1904–1907)GHEORGHIU

Mihai (1907–1908)PASTIA


CONDUCĂTORII INSTITUŢIEI ADMINISTRATIVE

Nicolae (1908–1909)TOMIŢĂScarlat (1909–1911)GHEORGHIU

Nicolae (1911–1912)TOMIŢĂMihai (1912–1913)PASTIA

Gheorghe (1913–1914)IONESCUGrigore (1914–1918)DIACONESCU

Vasile (1919–1921)DOBREANUVasile (1922–1925)ŞINDILARUVasile (1925–1926)DOBREANU

Ioan P. (1927–1928) POPAAlexandru (1928– 1929)MOLDOVEANUAnton (1929–1932)CONSTANTINESCU

Ştefan (1932–1933)ANTONAŞMihai (1933–1935)POPOVICI

Alexandru (1935–1940)MOLDOVEANUNeculai (1940) TEODORU

Mihai (1940–1941)STURZAGheorghe Mihai (1941–1942)ENESCU

Ion (1942–1944)TEODORESCUNeculai D. (1944–1945)THEODOR

Florin (1945–1946)DONCIUVasile (1946–1947)ENACHE

Tănase (1947–1949)TĂNĂSESCU

Preşedinţii Sfatului Popular (1949–1968)

Ion (1949–1950) DIACONUConstantin (1950–1956)LAZĂRIoan (1956–1958)ANDRONIC



Dumitru (1958–1961)LUPAŞCUGeorgeta (1961–1963)MOTREANU

Ioan (1963–1966)CRISTEA Sandu (1966–1968)GRIGOROIU

Preşedinţii Consiliului Popular (1968–1989)

Vasile (1968– 1972)SFÂRLEANeculai (1972–1981)FILIP

Olga (1981–1983)DUMITRACHEMaria (1983–1989) GIURGIU

Preşedinţii Frontului Salvării Naţionale (1989–1992)

Mihai (1989–1990) FOLTACHEMaria (1990–1992)BOBOŞA

Primari (1992–2012)

Mircea-Petre (1992–1996)BRUMĂMaricel (1996–2000)DAVIDŞtefan (2000–2004)ŞILOCHIŞtefan (2004–2008)ŞILOCHIFloarea 2008–2012) IVANOF (Ştefan (2012–2016)ŞILOCHI



MANDAT 1992–1996 PRIMAR: BRUMĂ Mircea PetreVICEPRIMAR : Ş ŞtefanILOCHI

ANDRONACHE Constantin CD;–ANU – PDAR;ŢEI NeculaiBOBOŞA Maria– FSN;BORDEIANU Neculai – CD;BULIMAR Georgică– PR;DASCĂLU Gheorghe – CD;DAVID Maricel – CD;DĂNCULEA Emil Aurel – PUNR;ISAIC Gheorghe– FSN;MARGASOIU Gheorghe – PDAR;MIŞCOCI Mariana– FSN;NECHITA BURCULET Mihai – CD;NICA Alexandru – Independent;PETRESCU Corneliu– PUNR;RUSU Toader – CD;ŞTEFAN Mihai Mircea PUNR– ;TUDOREANU Ioan– PUNR;ZAHARIA Constantin CD;–ZAHARIA Cristina– FSN.

MANDAT 1996–2000 PRIMAR: ;DAVID MaricelVICEPRIMAR: ŞILOCHI Ştefan.

ANDRONACHE Constantin– CDR;BOERU Dumitru – PPR;BORDEANU Neculai – CDR;BORDEIANU Costică – USD-PD (FSN);BRUMĂ Mircea Petre – PDSR;CRĂCIUN Mircea Sorin– PL "93";CRISTIA Vasile – PSM;DĂNCULEA Emil Aurel– PUNR;DUMITRA – PNL;ŞCU EugeniaMATECIUC Maria– PDSR;MAZILU Valentin – PUNR;PETRESCU Corneliu - PDSR;PETROVICI Florin– PDSR;POPESCU Alexandru Mircea – PRM;POPOIU Iulian- PDSR;STOIAN Gheorghe– CDR;ŞILOCHI Ştefan – PDSR;VĂSOIU Corneliu– PDSR;ZAHARIA Dumitru – USD-PD (FSN);

Membrii Consiliului Local Târgu Ocna

(1992–2016)



MANDAT 2000–2004PRIMAR: ;ŞILOCHI ŞtefanVICEPRIMAR: VÎLCU Elisabeta

BIRI Daniela – APR ;BOGDAN Ioan – PSD ;CHICUŞ Maria – PSD ;CHIRIAC Ioan – PSD ;DOLTU Cezar – PD;IVANOF Floarea – PD;LUPU Benu – PD;MIHOCI Gheorghe – PSD;MIHAI Costică – PSD;MARINESCU Constantin – PD;DĂNILA Emanoil – APR;PAVALACHE Constantin – PD;PETRESCU Corneliu- PSD;PETROVICI Florin – PSD;POPOIU Iulian PSD;RADU Dumitru – PRM;STOICESCU Florin – PRM;TUDOREANU Ioan – PSD;ZAHARIA Dumitru – PD.

MANDAT 2004–2008PRIMAR : ŞILOCHI ŞtefanVICEPRIMAR: CIUBOTARU Cristian Aurelian

ANTOHE Cristian – PNL;BARNA Liliana – PSD;

BIRI Daniela Teodora ( 2004 – 2005) –PNL;MOISĂ Ioan (2005–2006) – PNL;IARU Gheorghe (2006–2008) – PNL;BRUMĂ Mircea Petre – PSD;DĂNILĂ Emanoil – PSD;DOLTU Cezar – PDL;DUMITRA – PNL;ŞCU EugeniaGREFU Ioan – PSD;GROZAVU Ioan – PRM;IVANOF Floarea – PD;LUPU Benu – PD;MÂNICU Ă Ioana – PSD;ŢPETRESCU Corneliu – PSD;POPOIU Iulian – PSD;RUSU Alecu – PSD;RUSU Mihai – PD;ŞOTCAN Theodora PSD–

MANDAT 2008–2012PRIMAR: IVANOF FloareaVICEPRIMAR: NUŢU Costache

ANTOHE Cristian – PNL;BARNA Liliana – PSD;BRUMĂ Mircea Petre– PSD;CHELARU Petri or–PDL;şGREFU Ioan (2008 – 2011) – PSDCIUBOTARU Cristian Aurelian (2011– 2012) – PSD



DAVID Maricel – PNL;DUMITRA CU Eugenia – PDL;ŞBIRI Daniela Teodora (2008 –2009) – PNL;IARU Gheorghe (2009 – 2012) – PNL;CRISTIA Vasile (2008–2011) – PC; HÂRLEA Sandu (2011–2012) – PC;MAZILU Valentin – PSD;NU U Costache – PC;ŢRUSU Mihai – PDL;SULTĂNEL Dănu Dumitru – PC ;ţ ŞILOCHI Ştefan – PSD;ŞOTCAN Theodora – PSD;TUDOREANU Maria – PDL;FERCHIU Constantin (2008 – 2011) –PC ŢIFREA Marian Mihai ( 2011– 2012) – PC.

MANDAT 2012–2016PRIMAR: ŞILOCHI ŞtefanVICEPRIMAR: DAVID Maricel

ADAM Benone Valeriu – PP-DD;AGHINEA Lumini – PSD;ţaANTOHE Cristian – PNL;BARNA Liliana – PSD;BUCUR Aurel – PSD;BIRI Daniela Teodora – PNL;CIUBOTARU Cristian Aurelian – PSD;DAVID Maricel – PNL;DĂNILĂ Florin – PP-DD;DRĂGĂNU Ă Neculai–PSD;ŢILIE Ionel – PDL;ISAIC Răducu George – PSD;IVANOF Floarea – PDL;NU ostache – PSD;ŢU CPAN IRU Cristinel – PP-DD;ŢPĂSCĂLIN Valentin – PP-DD;RUSU Mihai – PDL.


CD – Convenţia Democratică;FSN – Frontul Salvării Naţionale; PUNR – Partidul Unităţii Naţionale din România;PDAR – Partidul Democrat Agrar din România;PR – Partidul Republican;PDSR – Partidul Democraţiei Sociale din România;

CDR – Convenţia Democratică din România;USD–PD (FSN) – Uniunea Social Democrată–Partidul Democrat (FSN)PSM – Partidul Socialist al Muncii;PNL – Partidul Naţional Liberal;PRM – Partidul România Mare;PL ‘93 – Partidul Liberal ‘93

APR – Alianţa pentru România;PSD – Partidul Social Democrat;PD – Partidul Democrat;PC – Partidul Conservator;PDL – Partidul Democrat Liberal;PP-DD – Partidul Poporului-Dan Diaconescu

Abrevieri

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Bacău (= DJAN Bacău), fond Prefectura judeţului Bacău (1838–1950); fond (j. Pretura plăşii Târgu OcnaBacău) (1928–1950); Primăria oraşului fond Târgu Ocna–preluarea I (1951–1968); fond Primăria oraşului Târgu Ocna–preluarea II (1846–1950); fond Sfatul Popular al oraşului Târgu Ocna (1951–1967); Tribunalul raionului Târgu Ocna (1952–1968); Procuratura raionului Târgu Ocna (1956–1968); Comisariatul de poliţie Târgu Ocna (1909–1949); Secţia de jandarmi Târgu Ocna (1945–1949); Miliţia raionului Târgu Ocna (1949–1966); Liceul „Costache Negri” Târgu Ocna (1922–1949); Şcoala elementară nr. 1 de fete Târgu Ocna Şcoala (1925–1956); medie tehnică profe sională de fete Târgu -Ocna (1924 1953); Şcoala generală nr. 1 Târgu – Ocna (1851 Şcoala generală nr. 2 Târgu –1951); Ocna (1869 1954); Şcoala generală nr. 3 Târgu – Ocna (1914 1959); Şcoala generală nr. 4 Târgu – Ocna (1945 1954); Şcoala generală nr. Târgu – 5Ocna (1921 1950); Şcoala generală nr. 6 Târgu – Ocna (1919 1957) – .

Arhiva Primăriei oraşului Târgu Ocna, statistici şi date recente.

AGACHE D, ., Înfiinţarea eforiilor orăşeneşti în Moldova, în „Cercetări istorice”, IV, 1973.

ANCA Emanuil, Dr. (Medic balneolog al Slănicului din Moldova ), Despre Târgu Ocna ca staţiune climatică, balneară i turistică ş , Cluj, Tip. „Ardealul”, 1939, 32 p.

*** Budget de venituri ordinare a comunei urbei Ocna pe anul 1899–1900, Primăria urbei Ocna, no. 1085, 4 aprilie 1899, 8 p.

*** onatorEnciclopedia judeţului Bacău, coord Emilian Drehuţă, Bacău, Ed Agora itura , 2007, 496 p.; Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, 2008, 671 p.

GHIB NESCU GhĂ , ., în Târgu Ocna. Studiu istoric, „ ” –Arhiva , II, 1890-1891, p. 593 644.

IORDACHE Gh, ., Icoane târgocnene. Icoane şi privelişti, oameni şi fapte din trecutul Târgului Ocnii ,Bucureşti, Editura Noastră, 1940, 116 p.

*** , Cuvânt înainte de Judeţul Bacău, MonografieNicolae LUPU, editor coordonator Mircea FILIP, Bacău, s.n, 1996, 150 p.

LUPU N N VĂCĂRAŞU Iulia BRÂNDUŞ C, . ., , , , ., Judeţul Bacău, Bucureşti, Editura Academiei R. S.

Bibliografie selectivăRomânia, 1972, 159 p. + 1 h.

RACOVIŢĂ Ortenzia, , în „Revista Oraşul Târgul-Ocna,Societăţii Tinerimea romana”, XIII, 1895, p. 93– 97.

RADIANU S P, . ., Judeţul Bacău, Studiu agricol şi economic, lucrat din ordinul Ministerului de agricultură de S. P. Radianu, Bucureşti, Tipografia „Românul”, 1889, 653 p.

STOICA Corneliu, , Valea Trotuşului. Enciclopedie, Ediţia a II-a, Oneşti, Ed Magic Print, 2008, itura670 p.

STOICA Corneliu, , Istoria ilustrată a oraşului Târgu Ocna, Din cele mai vechi timpuri până la 1918,

Ediţia a 2-a, revăzută şi completată, Oneşti,

Editura Magic Print, 2009, 360 p.STOICA Corneliu, , Târgu Ocna, oraş istoric şi turistic,

Ghid turistic, Oneşti, Editura Magic Print, 2002,

2003, 2005, 2006, pliant, 24 p. 2007, 2009, 2011, color (include şi Harta turistică).

STOICA Corneliu, , Târgu Ocna, Historic and Touristic Town, Tourist Guide, Oneşti, Editura Magic

Print, 2003, pliant, 24 p. color (include şi Harta

turistică).STOICA Corneliu, , Târgu Ocna, vi le historique et l

touristique,Guide touristique, Oneşti, Editura

Magic Print, 2003, pliant, 24 p. color (include şi Harta turistică).

STOICA Corneliu, , , Primăria oraşului Târgu OcnaOneşti, Editura Magic Print, 2007, pliant, 6 p.

color.

ŞANDRU Ion, , Oraşul Tg. Ocna, consideraţii de geografie urbană, Iaşi, 1966, 7 p. Extras din

„Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, Geologie– Geografie, t. XII, 1966,

p. 207–214.

*** Târgul Ocnei. Staţiune balneară şi climatică, Lucrare descriptivă şi ştiinţifică făcută cu

ocazia excursiei a 6-a a Soc. de Hidrologie

Medicală din Mai 1930, Bucureşti, Tip. Cultura, [f.a.].


Argument ......................................................................... 3

Evoluţia instituţiei administrative locale

(Secolul al XVI-lea–2012) .............................................. 5

De la „Cămara Ocnelor” la Primărie ........................... 6Palatul Administrativ (Clădirea Primăriei

oraşului Târgu Ocna) (1912–2012).......................... 16

Documentar .................................................................. 23Din cronica activităţii primăriei oraşului

Târgu Ocna .................................................................... 30

Conducătorii instituţiei administraţiei locale ......... 33Bibliografie selectivă........................................... ....... 39

Cuprins Surse iconograficeDirecţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Bacău, fond

Primăria oraşului Târgu Ocna, dosar 68/1910: 18–20.Arhiva Primăriei oraşului Târgu Ocna: 14, 22. Muzeul de Istorie al oraşului Târgu Ocna: 11.Colec ia vederi de epoc (Bac u): ţ ă – Mihai CEUCĂ ă 8– 12, 16.Colec ia vederi de epoc Ioan CATAN (Bac u): ţ ă – Ă ă 21.Colec ia vederi de epoc (Bac u): ţ ă – Aurel STANCIU ă 21. Colecţia de fotografii şi vederi de epocă Corneliu STOICA: 2,

5–6, 13–15, 17, 23–30, 32, 36.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiSTOICA, CORNELIU Centenar - Palatul Administrativ : (clădirea primăriei oraşului Târgu Ocna) : 1912-2012 / Corneliu Stoica. - Oneşti : Magic Print, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-1732-94-7

352.31(498 Târgu Ocna)''1912/2012''


Tehnoredactare computerizată

Corneliu STOICACoperta

Corneliu STOICA

Editura Magic Print, Oneşti2012

CoordonatorMaria DOHOTARU

TipăritTipografia Magic Print,

Oneşti

Petre ANTONESCU (1873–1965) a fost arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice şi academician român. Printre zecile de lucrări reprezentative se numără clădirea Primăriei Municipiului Bucureşti (1906–1910), Palatele Administrative din Târgu Jiu (1900), Botoşani (1906) şi Craiova (1912–1913), Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti, Cazinoul din Sinaia, Palatele de Justiţie din Buzău şi Brăila, Palatul Creţulescu, Banca de Investiţii din Bucureşti, Şcoala Română din Roma ş.a.

Palatul Administrativ al oraşului Târgu Ocna (1910–1912) poartă amprenta caracteristicilor arhitecturale ale lui . Clădire Petre ANTONESCUarmonios proporţionată, cu etaj şi foişor, cu faţada placată cu gresie de Cireşoaia, cu brâu de piatră în formă de frânghie, elemente specifice stilului neoromânesc.

Centenar Palat Administrativ Targu Ocna 1912-2012

Documents

Transcript of Centenar Palat Administrativ Targu Ocna 1912-2012