,,tr.r.. ... !31$$f/ .,.i',.,,.,. ::t.rl.

1S$f'."{L?'

wgsP_"@1"liw"{o /-

' ... :.- d: It

sl -Y&{}FS.gft{

!r {Sl{ W,l"f,!r'';q5 ,& k;f

\P .l

,. $1

.'-.',' '&

Cenaclul de Luni - 40Edijie ingrijitI de

IoN BocpaN Lrrrrn, CauN Vuq,sru

ffi.*ro noMAr,isescA

Cuprins

Dupi 40 de ani / 5

Ctnrintul profesorului delitenati / 9Nicolae Manolescu: Scrisoare deschisi adresati lunedigtilor / 9

Evociri la mese rotunde / 13

Cenaclul de Luni peste mode 9i timp.

O convorbire colegiali * cu Nicolae Manolescu, Mircea Cirtirescu,Magda Cimeci, Bogdan Ghiu, Florin Iaru,

Ion Bogdan Lefter, Doru Mareg / 13

25 de anide Ia interzicerea Cenaclului de Luni -cu Nicolae Manolescu, Andrei Bodiu, Romulus Br6ncoveanu,

Mircea Cirtdrescu, Traian T. Cogovei, Radu Cdlin Cristea,

Gheorghe Ene, Augustin Frigil5, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Ion Bogdan

Lefte4 Doru Mareg, Alexandru Mugina, Marius Oprea, Petrug Pdrvescu,

Simona Popescu, Radu Sergiu Ruba, Cilin Vlasie, IonZubagcu / 34

Amintiri de cenacligti / 74

Carmen-Francesca Banciu: Un fel de canon, poate / 74

Romulus Bucur: Cei mai frumogi ani/The\Vay'VeVere / 76

Magda CArneci/Magdalena Ghica: O schimbare

de paradigm5 care continul / 80

Horia Gdrbea: Bucurii 9i nostalgii / 83

Liviu Georgescu: La Cenaclul deLuni / 87

Bogdan Ghiu: Literatura in direct 9i pe viu / 90

Ioan Grogan: Autobuzul generugiei / 94

Viorel Padina: Postmodemizarealitenturii romAne / 95

Daniel Pigcu: Un vis de care nu md despat / 704

Cristian Teodorescu: Un aer de familie / 105

$erban Tomga: Un cenaclu, o generagie, o direcjie literard / 107

Matei Vigniec: Cenaclul tineregii mele lunediste... / 778

Alf optzecigti Ia cenacls / 723

Nichia Danilov: Impresii de margi despre Cenaclul deLuni / 123

Marta Petreu: Luni, sigur, dar in care an? / 127

Simona Popescu: Totu-i vis gi armon re... / 128

Lucian Vasiliu: O seari de luni spre... duminicd / 131

3 portrete de lunedigti / 136

Mircea Cirtirescu: Nichi (Mcolae Manolescu) / 136

Doi dintre noi (fraian T. Cogovei) / 139

Vocea final5 (Mariana Marin) / 143

2 interwiuri despre Cenaclul deLuni / 145

Cenaclul de Luni ca fenomen cultural, literar gi socialInterviu cu Cdlin Ylasie / 145

Cenaclul de Luni, altemativa subversivl la Cenaclul FlaclraInterviu cu Doru Mareg / 160

|urnal lunedist / 164

Ion Bogdan Lefter Jumal de cenaclu(octombrie-d ecembrie 19 82)

(text integral) / 164

Critici de azi despre Cenaclul de ietilde Luni / 177

Iulian Boldea: Cenaclul unei generagii poetice / 177

Cosmin Ciotlog: Viala 9i opiniile Cenaclului deLuni / 185

Gabriel Cogoveanu: Privire fugace, prin doud aplicagiuni / 193

Ioan Cristescu: Spiritul unui cenaclu / 197

Gellu Dorian: Schimbarea de care era nevoie / 199

Gabriela Gheorghigor: Cenaclul de Luni -matricea unei noi generagii de creape / 207

Dan Gulea: Olandezul / 2OB

Marius Mihef: Discojunimi1tii / 215

Felix Nicolau: Ar fi fost nasol fird de / 276

Ovidiu Pecican: Poezie gi societate civila / 217

Irina Petrag: Divagari (in)uale / 223

Vasile Spiridon; Un cenaclu de luni gi luni de zile / 227

Cenaclul de Luni in arhiva SecuritSlii / 230

Daniel Puia-Dumitrescu: Dosarele membrilor Cenaclului de Luni(fragment) / 230

Ioana Diaconescu: Scriitori in Arhiva CNSAS * un documentar(fragment) / 250

Arhivi foto 1976-1987

Evoclri Ia mese rotunde

Cenaclul de Luni peste mode gi timpO convorbire colegial5 - cu Nicolae Manolescu,

Mircea C5rt5rescu, Magda CArneci, Bogdan Ghiu,Florin Iaru, Ion Bogdan Lef.ter, Doru Mareg

Cenaclul de Luni a demarat la 3 martie I ?77 si a funcyionatphnd in iulie 4 983, cu ?auze doar yentru vacanpele studenpeSti devard. $i-a yinut Sedinpele sdVtdmhnale la Casa Studenpilor ,,GigorePreoteAst", tn spatele OVerei. ca un cenaclu al Centrului [Jniversi-tar Bucuresti. Din yartea FacuhApii de Filologie, ,,coordonator,, a fostgofesorul si criticul Nicolae Manolescu. Era un cenaclu mai ales'depoezie, deSi nu numai. Dintre membrii cenaclului, au publicat Vkndazi cel Vupin o carte de versuri: Romulus Bucur, Mircea Cdrtdrescu,Traian T. Cogovei, Magda Ckrneci (Magdalena Ghica), BogdanGhiu, Florin laru, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, AlexandruMusina, Domniqa Petri, Ion Stratafl, Elena $tefoi, Matei Visniec,CdlinVlasie. Membi ai Cenaclului care fl-au reupit sd debuteze tnvolum (intrhnd - eventual - in volume colective): Romulus Brhnco-1)eAnu/ Horia Chrbea, Doru MareS, Viorel Padina, Dinu Regman.intre mul1i alpii, au citit tn cenaclu de-a lungul anilor ?oefii;,LiviuAntonesei, Andrei Bodiu, Dumitru Chioaru, Nichita Danilov, CaiusDobrescu, Sergiu Filiy (Paul Daian), Ion Monoran, IoAn Morar,Ion MureSan, Marius Ogea, Mara Petreu, Simona poVescu, petru

RomoSan, Radu Sergiu Ruba, Eugen Suciu, Marcel Tolceq Doina

4a

Tudorovici, Lucian Vasiliu, Andrei Zanca. Plus numerosi gozatori

si eseitti astdzi cunoscufi, cu cdrpi yublicate. (I.B.L.)

IoN BocoeN LETTER: Stimaji colegi, ne-am adunat pentru a discuta

despre Cenaclul de Luni. Cenaclul de Luni, putem spune, reintri inlegalitate. Dupi cum se gtie, a fost interzis in toamna lui 1.983, nu nis-a permis si ne mai adunim, degi devenise o instituqie a literaturiinoastre. Se afirmase acolo un numdr destul de mare de scriitori, ei

incepuseri sX publice deia cirtS,, critica scria despre acei poeji gi des-

pre Cenaclu. Putem acum, in noul context istoric, politic sau cumwem s5-i spunem, reconstitui ce-a fost acolo, putem sd luim firuldela inceput. Eu v[ propun, in ce vom discuta, si nu facem nigte simple

amintiri anecdotice, si reconstituim mai pugin int6mplSri, portre-tistici, lucruri care fin de reconstituirea strict documentarI, gi sd

incercim si facem o analizd a ce ainsemnat acest Cenaclu ca insti-tuqie cultural5 pentru literatura momentului gi chiar pentru istorialiteraturii. Eu am izbuttt si scriu odati intr-un articol ci acest cena-

clu, impreuni cu Junimea care a lansat Desantul, continui tradijiacenaclurilor mari ale literaturii romAne, ]unimea gi Sbur5torul. Amfost atacat in urma acelui articol, imi mengin opinia gi vI invit si v-ospunegi gi dv., sd incercim si facem o discugie despre Cenaclul nostru,ce a fost, ce a insemnat, cum a fost interzis gi de ce, avAnd in vedere

sensurile sale mai profunde pentru literatura noastrd.FroruN lnnu: Grupuri separate de scriitori tineri reuni;i in jurul

Universit5gii, deci de la Filologie, de la Filozofie, incd mai exista Psi-

hologia pe wemea aceea, din tot perimetrul bucuregtean, au incercatde mai multe ori si se reuneascX intr-un cenaclu independent, de-a

lungul timpului, asta incepAnd de pnn 1974 pAnd in '77. Au existatgi propuneri abetante, ca in fruntea acestui cenaclu s5 se afle o persoand semi-politicS, semi-literar6, care si ne poatl apdra intr-un fel,

intrucAt cam togi cei care scriam in acea perioad5 aveam un renumedestul de r5u in acel mediu universitar. Caracterizarea flcutd celormai mulgi eru de,,b5gciliogi", ,,intimigti" , ,,obraznici" , ,,imperrtneny" ,

lucru care ne-a adus destule neplSceri atAt la festivalurile de artS stu-

dengeasc5, cAt 9i in pres5. Acea persoandde carcvorbesc este Ion DoduBilan. Din fericire, cei mai mulli au sirit in sus din cauza obtuzit6gii

recunoscute a acestei persoane gi, intr-o zi,intr-obuni zi dintr-unan celebru, in luna martie a anului '1.977, colegul nostru Radu CdlinCristea a avut, in sfArqit, ideea genial5, care pe urmi a reugit sd nestrAngr pe togi in jurul unui nucleu gi care s-a putut dezvoltaulterior.Domnul Manolescu cunoatte mai bine aceste imprejurdri, avAnd invedere ci a gi discutat atunci condigiile de infiin;are.

NrcoreE MeNonscu: D6, pot sd spun urmdtorul lucru, ci, intr-unfel, Cenaclul a reflectat o necesitate obiectivS. Era limpede cd apd-ruseri suficiente forye literare in Universitate, mI rog, nu numai inUniversitate, ci gi in celelalte institute de invi;imAnt superior, ingeneral intre studengii Capitalei gi chiar din gar5, cum ne-am datseama pe urm5. Doar cd infiingarea Cenaclului n-a venit automat,ca un ecou al acestei stdri de lucruri. Florin Iaru are dreptate: pentrua se putea infiinga in acel moment acel Cenaclu era nevoie de o anu-miti diplomagie, de o anumiti politicd literar5. Eu n-am Etiut, depild5, de propunerea ca Dodu Bilan si conducl acel Cenaclu, dargtiu de propunerea ca el si fie condus de Pompiliu Marcea, care afost gisit nu gtiu de cltre cine, n-am nici cea mai vagi idee, potrivitpentru a impica gi politica, gi literatura. Pompiliu Marcea, insi, s-aderobat. M-a ciutat pe mine gi m-a intrebat daci ag vrea si mI ocupde acest cenaclu. Mai mult nu gtiu: dacd a fost inigiativa lui, daci a fostinvdqat sd faci chestia asta, habar n-am...

IoN BocoaN LETTER: Rimane gi el cu ceva in istoria literaturii ro-mAne... (rhsete)

Nrcoran MaNonscu: Da. Fapt este ci e:u, care aveam mai degrabio experienqi negativi in materie de cenacluri (incercasem pe vre-muri si md ocup de unul de la Politehnici gi de akele, firi succes),am ezitat, am cerut timp de gAndire, pentru cd nu gtiam exact pe cese poate conta. Mi rog, inform6ndu-md gi vorbind cu Crohmdlni-ceanu gi cu allii care cunotteau deja o parte din literatura, rnai alesdin proza care incepea sd se fac5, mi-am dat seama ci de data astas-ar putea si nu mai fie un egec. Nu mai ;in minte acum dacd intuiqiaasta a mea se bazape foarte multe fapte reale sau era doar o dorinqdpe care o luam drept realitate. Fapt e ci pAnI la urmd, cum gti;i cuto;ii, intAlnirea s-a produs.

BocoeN Gntu: A fost,,cutremuritoare"...

Nlcoran MaNorrscu: A fost cutremuritoare pentru cd era cAt

pe-aci sX nu mai fie deloc dacd noi ne intAlneam in ziua de vineri,cum ne propuseserim inijial, in sala in care am inceput, in care a

debutat acest Cenaclu cu o zi inainte. Probabil c5 nu tofi, dar unii cu

siguran;d rim6neau, poate, in istoria literaturii rornAne, dar nu inistoria Cenaclului.

Mecna CanNrct: Vineri, 4 martie...Nrcorar MaNorrscu: Vineri, 4 martie 7977, da. Deci, Cenaclul a

plecat la drum in aceste condi;ii, in care eu aveam doar vagi intuifiigi informalii despre literatura tAniri care se face, ea nu rlzbea inmornentul acela in presi gi in publicagii, in edituri * gi era, intr-unfel, normal, pentru ci majoritatea autorilor erav foarte la inceput,qi mai ales pentru cI tipul de literaturd pe care il fdceaii voi pe atunci

n-avea praclic cine qtie cAte ganse si fie tipirit imediat. Deci, a9a a

inceput Cenaclul. Radu Cilin Cristea ar putea sd mai ofere anumiteamdnunte concrete, pentru cd el a fost cel care s-a ocuPat' de fapt,

in mod concret, de primele noastre intAlniri, de felul cum ne-am

organizat din rners, fird si gtim foarte bine ce-o si facem. Doar atAt

am gtiut de la inceput, ci vine fiecare qi citegte, firi o cenzurdpte'alabili, asumAndu-ne riscul de a se citi gi lucruri care pot si producd

mai tArziu valuri, mai mici sau mai mari. Cum s-a gi intAmplat, de

altfel. Valurile s-au produs gi cel mai mare dintre ele a m5turat Cena-

clul. Dar asra dupi gase ani gi jumitate.FroruN lanu: Important ar fi de spus cI togi cei eare au intrat in

acest Cenaclu sau majoritatea nu-gi propuneau de la inceput o ideo-

logie literard clar5. De altfel, disculiile purtate in acea perioadl au

fost f5rd un anumit cap gi fdri o anurnitd coadd. Erau, in primul rAnd,

luiri de pozisie impotriva unui tip de literaturl care inflorise maiales printre debutangii acelei perio ade, care era agreatde editurile din

toatA fara, irnpotriva ciruia ne ridicaserim intr-un fel sau altul. Noiil denurnisern ,,neo-pigunism", in care cuvintele tindeau sI se inde-

pdrteze tot mai mult de real gi de realitate. Din obignuinqa sipti-mAnali de a vorbi, de a fi ascultat qi de a-i asculta pe ceilalgi, a inceput

incetul cu incetul sX ias5 la iveal5 o atitudine literarl, o direcgie care

s-a impus in cadrul Cenaclului de Luni gi care l-a flcut mai tArziu cele-

L'tru, atAt in sens negativ, cAt gi pozitiv, deoarece foarLe mulgi prieteni

de-ai nogtri din provincie au avut impresia, la un moment dat, c[noi inventlm o elitd, ci excludem din literaturd pe mulji dintrecongenerii nogtri gi ci Bucuregtiul wea si iasl inci o datd in fa;i.

Mcoran Masonscu: intr-un fel, Cenaclul a debutat ca migcirile deavangardd din prima parte a secolului, cu manifeste gi cu programe.Firegte, cei din Cenaclu qtiam to;i cI in spatele acestor manifeste exist5gi o literaturS: mai coapti sau mai crudi, mai buni sau mai rca, darexist5. Din afari, insS,literatura nu se vedea. NepublicAndu-se, lumeacredea ci, de fapq Cenaclul de Luni este in primul rAnd un cenaclu detineri scandalagii care vor si ristoarne ordinea literard in vigoare princuvAnt5ri, manifeste gi programe. Ciudlqenia fiind ci unele din acestelucruri au ap5rut in presd inaintea textelor literare. Aga, de fapt, opiniapublici a luat contact cu Cenaclul de Luni, in primul rAnd prin acestetexte. Ele mergeau in Cenaclu, cum gtifi, in subsidiar, unele din ele eunu le-am citiq nu le-am auzitin Cenaclu, le-am citit gi am aflat pe urmide ele. Dar aqa s-a intAmplat in contextul de atunci, sI iasi primele laiveali pi lumea s6-i judece pe cenacligti dupi manifeste gi nu dupi li-teraturi, care uneori s-a amAnat cu anii.

IoN BocoaN Lrrrrn: Eu v-ag contrazice intr-un anumit punct. $ianume, cred ci putem folosi termenul de ,,program" in doui sensuri:in sensul articolelor sau ludrilor de poziye care au fost exprimateatunci, dar gi intr-un sens global, teoretic. Exist5 lucrurile care auginut de imediat - ce spunea Florin legat de antipdgunism, de refuzulanumitor tipuri de poezie - gi se poate vorbi, pe de alti parte, despreo a doua etapi programaticl a poeziei Cenaclului de Luni gi a lite-raturii generagiei noastre in ansamblu, de a doua jumitate a dece-niului care se incheie: etapa in care am inceput sI discutdm coerenqin articole teoretice, in care am inceput si facem anchete, mese ro-tunde, dezbatei gi aga mai departe...

NtcoraE Mallorrscu: Aceastl etapd nu mai privegte Cenaclul,de fapt.

IoN BocoeN Lrrrsn: Nu mai privegte Cenaclul, dar ideologia pro-priu-zisd a acestei generajii, care a plutit la inceput intr-o stare deconfuzie, de latengl ideologicS, a cristalizat intr-un program lucid,articulat in jurul unor concepte specifice (in primul rAnd cel de post-modernism, cu toate consecinlele lui - biografism, intertextualitate

Fi toate celelalte) abia in a doua jumdtate a deceniului care s-a inche-iat, gi lucrul acesta mi se pare foarte pregios tocmai pentru ci dove-degte ci finalmente o imagine a acestei literaturi a emanat din eainsSgi gi nu a premers-o. Adic5, pAni la urmi, ceea ce noi incepemsi fim de acord cd reprezintS literatura noasffd gi n-a iegit din nigteprograme de primul soi, pe care textele sE fi venit ulterior gi sd le fiilustrat intr-o misur5 mai mare satr mai mici, dar fatalmente infidel.

Mncse CAnrAnEscu: Mi se pare extraordinar, trebuie si spun dela inceput, c5 acest mit al Cenaclului de Luni nu se stinge odat5 cutrecerea timpului, dimpotrivS, apare mai puternic gi mai aureolat lageneratiile foarte tinere. Am avut ocazia cu algi colegi ai mei siparticip la nigte tabere najionale de creagie literard ale elevilor deliceu din toati fara. Ei bine, acegti elevi de liceu, probabil citindunele lucruri in presa literari sau probabil ascultand nigte ziare vor-bite, ca sdzic aqa, au acum o imagine absolutmitici despre Cenaclulde Luni. Am fost pur ;i simplu uimit de faptul cd acegti copii, acegtiadolescenji, scriitori in formare, cei mai mulgi dintre ei fird o marecunoaFtere a literaturii, au totuFi sentimentul acesta, cI acum cAflvaani, in centrul universitar Bucuregti, s-a intAmplat ceva intr-un ce-naclu deosebit. Ce a fost cu adevdrat deosebitin acest Cenaclu, pen-tru ci trebuie si spun de la bun inceput cr atmosfera care a existatacolo n-am intalnit-o in niciun alt cenaclu pe care l-am frecventat?ce era extraordinar? Faptul ci la acest cenaclu o literaturi s-a con-struit din mers, sub ochii nogtri, ci noi am fdcut din mers o poeziecare pe-atunci pdrea gi chiar era foarte noui, foarte noui fagd de cese fdcea de citre aljii in acel moment. Aceasti poezie s-a construittreptat, de-a lungul a cagiva ani. Au existat nigte nuclee de cristalizarepe cate eu le-ag numi cu numele unor oameni. Au existat doud nu-clee mari, unul de Ia Filologie, altul de la Filozofie, gi intAlnireadintre ele a fost absolut benign5. in nucleul de la Filologie eu ag dadoar cAteva nume de poeji pe care eu personal, care am venit maitdrziu la Cenaclu, ii admiram foarte mult (gi doream foarte mult sdfiu alituri de ei): Florin Iaru, Traian T. Cogovei, Alexandru Mugina,Ion Stratan. De la Filozofie veneau Matei Vigniec, Elena $tefoi, C5linVlasie, Viorel Padina gi aga mai departe. intAinirea acestor poefi,intAlnirea acestor aproximativ 10-72 poegi de valori foarte apropiate,

confilrntarea ideilor lor literare, care nu erau la inceput foarte ase-

mdnitoare, toate acestea au dus la cristalizarea unui model literar,unui model poetic gi a unei ,,noi sensibilit5ti' , aga cum am numit-oatunci. Aceste lucruri s-au ficut din mers, s-a ajuns Ia o poezie coe-

renti, cu foarte multe aseminiri, la fel de multe ca gi deosebirile,intre poefii respectivi...

FroruN IeRu: Erau aseminiri de atitudine in ce privegte arta poe-tici gi erau deosebiri de tehnic5 gi de viziune.

Mncra CanrAnrscu: Sigur, asta urmeazd sI discutim in continuare.Deocamdati eu vorbesc de modelul foarte mare. $i, in al doilea rAnd,

dincolo de acestmodel, ceeace deosebegte Cenaclul de Luni de altecenacluri a fost, cu totul iegiti din comun, confruntarea pentru sta-

bilirea unei ierarhii. A fost o emulagie extraordinard, o emulagie cumn-am intAlnit in alte locuri. Practic, fiecare lecturi aducea o schim-bare in ierarhia poetici stabiliti gi recunoscutd de citre membriiCenaclului. i., -o-"rrtll in care unul dintre poegi citea ceva nou gi

frapant, ceilalfl tofi, aproape ca intr-un film mut, fugeau acasd gi

scriau cu disperare, pentru ca la urmitoarea gedinji si citeascd ceva

gi mai bun, gi mai eclatant. Acest lucru se flcea sub ochii nogtri, era

ceva cu totul uimitor. Iar al treilea lucru pe care ag vrea sd-l spun inprivinfa originalit5jii acestui Cenaclu era atmosfera general5 de sir-bitoare poetic5, pentru ci trebuie spus ci Cenaclul de Luni a fostmai ales un cenaclu de poezie. Tot ceea ce se petrecea acolo, lectu-rile de poezie, discugiile gi, la sfArgit, tradigionalul cuvAnt, foarte lungde obicei, al domnului Manolescu, totul era parci luminat pe dinS-untru, in cenugiul din ce in ce mai puternic al vie;ii noastre politice,sociale gi aga mai departe de atunci, era un punct de luminl care atrd-gea fluturii gi moliile lumii literare. A fost extraordinar.

FroruN Lqnu: ...In primul rAnd, prin calitatea textelor, iar in al doi-lea rilnd,lucrul important, prin extraordinarul excurs critic pe care ilexecutau chiar poejii qi care, in felul acesta, inff-un proces de feedbacle,igi corectau gi-gi revedeau atitudinea, programul estetic. Pentru ciun cenaclu nu este ficut numai din valoarea textelor citite, ci in primulrAnd de coeziunea (nu de ,,bisericu;a") gi valoarea discu;iilor ulte-rioare, pentru ci acolo se puneau probleme foarte grele de teorie aliteraturii, de istorie a literaturii, de prospectare a pieqei literare.