8/18/2019 BEBE 3 LUNI

1/15

Luna a 3-a de viata vine cu multe noutati, pe drept vorbind este cunoscuta drept luna “bunei

dispozitii”(colicile sunt din ce in ce mai rare iar dintisorii inca nu au aparut asa ca, bebelusul nu are

altceva de facut decat sa se descopere si sa e mai tot timpul bine – dispus).

Copilasii s-au sc imbat de!a foarte mult, zionomia este din ce in ce mai e"presiva iar cresterea in

#reutate si lun#ime este spectaculoasa. $a!oritatea au cu %&&& – 3&&& # mai mult decat la nastere si,

in medie cu '& cm mai mult in lun#ime.

Dezvoltarea motorie :

• capul este din ce in ce mai bine conturat, se modi ca incet culoarea oc ilor si a parului

musculatura cefei este din ce in ce mai puternica , astfel ca, multi dintre ei, reusesc sa-si

sustina capul pentru cateva secunde, uneori c iar mai mult. aca sunt pusi pe burtica(c iar

se recomanda acest lucru pentru a toni a musculatura cefei si a coloanei vertebrale) pot

sa-si ridice capul ind c iar incantati de aceasta descoperire uneori c iar incearca sa ” se

tarasca” mai ales daca in fata lor este plasata o !ucarie viu colorata• daca sunt prinsi de manute si tractionati usor, au tendinta de a se ridica in fund, tinandu-si

capul foarte bine, fara a-l scapa pe spate. *unt recomandate astfel de e"ercitii care-l a!uta

sa-si dezvolte mult musculatura si sa dobandeasca noi ac izitii. esi#ur, nu vor fortati sa

faca acest lucru, plecand de la premisa ca ecare copil are propriul sau ritm de crestere

atat zica cat si motorie. +ste o mare #reseala aceea de a compara copii intre ei atat la

varsta de su#ar cat si pe mai departe pentru ca, asa cum spuneam ecare mer#e in ritmul

sau si, au perioade foarte bune in care ac izitioneaza tot felul de miscari, urmate de

perioade ” moarte” in care, parca nu se mai intampla nimic nou• cei mai multi dintre bebelusi au o intensa activitate motorie, in special de ”

pedalare”(culcati pe spate dau vi#uros din picioare si se manifesta z#omotos)• manutele nu mai sunt stranse, de multe ori le aduc in fata oc isorilor si incep sa le

studieze pot de asemenea sa apuce un obiect (cu toata palma) si, deseori il duc la #urita• sunt atrasi de !ucarii frumos colorate, stralucitoare dar, nu reusesc intotdeauna sa le

prinda, deoarece inca nu apreciaza corect distanta.

n timpul baitei de seara pot lasati mai mult timp in cadita deoarece incep sa se imprieteneasca cu

apa si, sunt dornici de putina miscare. pa nu trebuie sa e foarte calda, eventual se pot adau#a mici

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

2/15

cantitati de apa mai calda daca cea din cadita s-a racit incepand cu aceasta varsta pot face baie in

cada(vana) mai ales ca e"ista colacei speciali care se ataseaza la nivelul #atului, oferindu-le o mare

independenta si, in acelasi timp placere

rebuie scosi cat mai mult la aer, cu evitarea locurilor a#lomerate si, asa cum ziceam in postarile

anterioare sub nici o forma plimbati prin mall-uri sau dusi in locuri publice(restaurante, baruri). /ara

vor scosi afara dimineata si spre seara, atunci cand temperatura nu este foarte ridicata si, vor avea

intotdeauna capul acoperit cu o palarie, de preferinta de culoare desc isa. +ste important de

asemenea aplicarea unei creme de protectie solara, speciala pentru copii, cu factor de protectie cat

mai ridicat (0&). n anotimpul rece, c iar daca temperaturile sunt scazute, este obli#atorie cura de aer,

c iar daca se face in mai multe reprize, de preferat la orele amiezii.

Dezvoltarea psihica:• la aceasta varsta sunt din ce in ce mai prezenti, reactioneaza la vocile cunoscute, se

bucura z#omotos la vederea mamei sau a persoanelor din antura! rad in o ote, c iuie de

bucurie• cand se trezesc din somn, rar plan#, de cele mai multe ori stau sin#uri, isi privesc

manutele sau piciorusele reactioneaza la z#omote, intorc capul spre sursa de z#omot,

privesc minute in sir un anumit obiect, sunt fascinati de !ocul de umbre• nu le place lumina intensa, nici cea naturala, nici cea arti ciala.

n privinta somnului, acesta este din ce in ce mai re#ulat, dorm in medie cate %-3 ore in timpul zilei(in

mai multe reprize) iar noaptea pot avea perioade lun#i de somn de circa 0-1 ore, uneori c iar mai

mult in camera trebuie sa e aer curat, o temperatura de ma"im %% #rade, ideal %& copilul nu trebuie

infofolit, la fel cum nu trebuie sa poarte caciulita in casa, nici c iar in timpul somnului.

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

3/15

n poze2 udor C erec es

Alimentatia:• la aceasta varsta, nu prea mai sunt probleme in privinta alimentatiei secretia de lapte este

constanta si continuu stimulata• cantitatea de lic ide este in medie de 160ml/kgcorp , adica pentru o #reutate medie de

00&r – 880ml/z i repartizata in 1 mese, uneori c iar 0 mese, in functie de preferintele

copilasului. Laptele de mama, respectiv formulele de lapte praf sunt in continuare

alimentele de baza si nu se recomanda inceperea diversifcarii mai devreme de 6

luni decat in cazuri speciale. deal ar ca numarul de mese sa nu depaseasca 1 pe zi,

deoarece in lunile urmatoare urmeaza diversi carea si, va di cil, daca nu e"ista cat de

cat un orar " al meselor. La aceasta se adau#a #reselile de alimentatie, din ce in ce mai

frecvente care determina o crestere e"a#erata in #reutate, cu consecinte pentru

dezvoltarea ulterioara a micutului.

+ste important ca bebelusul sa e e"aminat de medic la aceasta varsta pentru a depista uneletulburari de nutritie, e in sensul unui copil prea slab e, de cele mai multe ori a unui copil prea #rasut.

n aceste cazuri,ca si in cazul tulburarilor de tranzit(constipatie) se recomanda respectarea orarului

meselor si inceperea diversi carii cu sucuri de fructe(morcov, mere, portocale) pentru cei cu #reutate

peste medie iar pentru cei mai slabuti, uneori sunt necesare investi#atii in ceea ce priveste orarul

meselor, tipul alimentatiei, eventualele #reseli facute in administrarea laptelui. Nu luati aceste

masuri ara un consult medical si ara sa respectati

recomandarilepediatrului ! diagosnticul de defcit ponderal! respectiv paratrofe este

sta"ilit de medicul pediatru care decide daca sunt necesare investigatii suplimentare si

care va va o eri detalii legate si de regimul de masa# n privinta diversi carii se incepe cu o

lin#urita de suc, preferabil de morcovi, respectiv de mere pentru cei constipati dupa care se crestepro#resiv cantitatea cu cate o lin#urita pe zi dupa ce se obisnuieste cu un anumit fruct, se poate

incerca cu piersica, portocale dar, tot treptat, in cantitati crescute pro#resiv. upa introducerea sucului

de fructe, scaunul va deveni mai moale si-si va sc imba culoarea. *e recomanda ca sucul de fructe sa

se introduca la masa de ora -'& ( intre mic de!un si pranz). $hiar daca s%a introdus sucul de ructe

nu se diversifca si alte mese pana la varsta de 6 luni s nici nu se creste cantitatea! aceasta

find o e&ceptie pentru a evita administrarea medicatiei la&ative

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

4/15

'ucarii recomandate:

*e prefera !ucariile din material plastic(rezistent), cauciuc, lemn, nu foarte

mici si, sub nici o forma !ucarii care se pot descompune si, pe care le pot in# iti cu usurinta.

4oarte utile sunt cele de tipul caruselelor muzicale, pe care bebelusul le priveste fascinat. ntotdeauna

trebuie suprave# eati cand primesc o !ucarie pentru ca, tendinta #enerala este de a duce orice obiect

la #urita.

5ucariile trebuie sa e viu colorate(atentie la vopselele care se iau cu usurinta, mai ales in contact cu

saliva), stralucitoare si, eventual sa faca z#omot.

*e vor evita !ucariile de plus, pentru ca sunt o sursa permanent de praf si microbi si nu pot curatate

e cient asa cum se intampla cu cele din cauciuc sau material plastic.

6entru copii cu aler#ii cunoscute( dermatita atopica , intoleranta la proteinele laptelui de vaca )

sau cu boli aler#ice in familie sunt total contraindicate aceste !ucarii de plus pentru ca, stoc eaza o

mare cantitate de praf si acarieni(microbi e"istenti in interiorul casei).

777

(N)*+,-AN)A +A +A$)*.A4ebruar8 %9, %&'0 r. elia C: ; '& Comments

http://www.pediatrucluj.ro/2012/01/06/dermatita-atopica/http://www.pediatrucluj.ro/2011/01/15/intoleranta-la-proteinele-din-laptele-de-vaca/http://www.pediatrucluj.ro/2011/01/15/intoleranta-la-proteinele-din-laptele-de-vaca/http://www.pediatrucluj.ro/2010/11/13/bebelusul-la-3-luni/#more-7http://www.pediatrucluj.ro/2015/02/28/intoleranta-la-lactoza/http://www.pediatrucluj.ro/2015/02/28/intoleranta-la-lactoza/#commentshttp://www.pediatrucluj.ro/2011/01/15/intoleranta-la-proteinele-din-laptele-de-vaca/http://www.pediatrucluj.ro/2010/11/13/bebelusul-la-3-luni/#more-7http://www.pediatrucluj.ro/2015/02/28/intoleranta-la-lactoza/http://www.pediatrucluj.ro/2015/02/28/intoleranta-la-lactoza/#commentshttp://www.pediatrucluj.ro/2012/01/06/dermatita-atopica/

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

5/15

m ales acest subiect nu neaparat din cauza frecventei acestei afectiuni in pediatrie cat mai ales a

confuziei care se face cu intoleranta la proteinele din lapte lactoza este un diza arid(“za arul”

din lapte) si face parte din cate#oria #lucidelor(carbo idratilor), pe cand proteinele apartin altei

cate#orii de nutrienti. sadar, sunt doua boli diferite care bene ciaza de re#im i#ieno-dietetic diferit si

implicit tratament diferit.

$e este intoleranta la lactoza

• incapacitatea de a di#era si implicit de a absorbi +A$)*.A (secundara consumului de lapte

si derivate din lapte)• se datoreaza insu cientei sau lipsei enzimei care di#era lactoza mai e"act, lactoza a!unsa

in intestin este scindata(divizata) in doi compusi2 #lucoza si #alactoza sub actiunea unei

enzime- +A$)A.A doar sub aceste forme se poate produce absorbtia in intestin in

absenta acestei scindari, lactoza nu poate procesata, a!un#e in forma “bruta” in

intestinul #ros unde determina un intens proces de fermentatie, raspunzator in mare parte

de simptomele di#estive caracteristice• e"ista o importanta componenta #enetica, ind considerata cea mai recventa

insufcienta enzimatica (per total, incluzand si patolo#ia adultului)• luand in calcul cauza acestui de cit enzimatic, se descriu 3 forme de intoleranta2

1. Forma genetica- intoleranta congenitala la lactoza:• afectiune foarte rara• este transmisa #enetic, modul ind autozomal recesiv(mai e"act daca unul din parinti

sufera de aceasta boala, riscul ca descendentii sa e afectati este de %0&->0< din populatia adulta

are un nivel scauzt de lactaza(%-3< tarile nordice, respectiv 10->&< talia si urcia)

3. Forma secundara- intoleranta secundara la lactoza:• este cea mai frecventa forma intalnita la copii• apare secundar afectarii mucoasei intestinale in cursul bolilor acute,

infectioase( gastroenterocolita acuta, paraziti intestinali ) sau a celor cronice(boli

http://www.pediatrucluj.ro/2011/01/15/intoleranta-la-proteinele-din-laptele-de-vaca/http://www.pediatrucluj.ro/2013/05/07/enterocolita-gastroenterocolita-acutadiareea-acuta/http://www.pediatrucluj.ro/2011/07/01/parazitozele-digestive-viremisorii/http://www.pediatrucluj.ro/2011/01/15/intoleranta-la-proteinele-din-laptele-de-vaca/http://www.pediatrucluj.ro/2013/05/07/enterocolita-gastroenterocolita-acutadiareea-acuta/http://www.pediatrucluj.ro/2011/07/01/parazitozele-digestive-viremisorii/

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

6/15

in?amatorii intestinale2 boala celiaca , boala Cro n,etc) dar si dupa unele tratamente

medicamentoase(unele antibiotice, c imioterapia)• este tranzitorie=reversibila(in #eneral @-1-9 saptamani), toleranta la lactoza se reface dupa

“repararea” mucoasei intestinale

*uplimentar, as adau#a o forma ziologica de intoleranta la lactoza , care apare in special la

prematuri(nu a fost timp su cient pentru maturarea mucoasei intestinale) dar si la cei nascuti la

termen, in #eneral dupa varsta de @-1 saptamani cand, cantitatea de lapte si implicit de lactoza este

din ce in ce mai mare iar intestinul, insu cient pre#atit pentru a produce cantitati optime de

lactaza frecvent se confunda cu colicile abdominale , simptomatolo#ia ind similara, e"ceptand

diareea

$um se mani esta

*imptomele in #eneral apar dupa 0%1 0 minute de la in#erarea produselor ce contin lactoza sunt cu

atat mai intense cu cat aceste produse sunt mai des re#asite in alimentatie(de e"emplu, sunt

cvasipermanente la copilasii cu intoleranta la lactoza-forma con#enitala sau cea secundara si care

primesc e"clusiv alimentatie lactata) severitatea simptomelor depinde de forma de intoleranta, de

nivelul de enzima disponibil in intestin sunt situatii cand apar dupa in#estia a '&& ml de lapte, la felcum, in alte situatii poate tolerata o cantitate mai mare de lapte(0&&->&&ml).

• greturi• regurgitari! varsatur i• dureri colicative! crampe a"dominale• senzatie de plenitudine , satietate precoce2 la cantitati foarte mici de lapte=produse

lactate)• meteorism a"dominal , e"ces de #aze, 3atulenta (eliminarea in e"ces de #aze)• diaree: scaune moi, apoase, spumoase cu miros acid, eventual cu “bul#arasi” de lapte

nedi#erat daca se manifesta timp indelun#at poate duce la o sta#nare=scadere in #reutate

orice modi care a tranzitului intestinal impune e"aminari suplimentare, in primul rand

e"cluderea unei infectii asadar, e"amenul de scaun este esential pentru un dia#nostic

corect si implicit un tratament e cient atunci cand copilasii prezinta scauen modi cate.

$um se diagnosticheaza

n #eneral, daca sunt prezente simptomele mentionate mai sus, se ridica suspiciunea intolerantei care

poate con rmata prin teste speci ce2

1. test de incarcare cu lactoza 2• se administreaza o cantitate variabila de lactoza(in functie de #reutatea copilului) si apoi

se determina #licemia, la intervale diferite de timp- pe o durata de % ore, din 3& in 3& de

minute• testul se considera pozitiv(con rma intoleranta la lactoza) daca nu apare o crestere a

#licemiei dupa consumul de lactoza aceasta demonstreaza ca, nu se produce scindarea

lactozei in #lucoza si #alactoza

2.testul hidrogenului expirat:• rar folosit in pediatrie

http://www.pediatrucluj.ro/2013/07/22/boala-celiaca-intoleranta-la-gluten/http://www.pediatrucluj.ro/2013/07/22/boala-celiaca-intoleranta-la-gluten/http://www.pediatrucluj.ro/2010/11/26/colicile-abdominale/http://www.pediatrucluj.ro/2013/07/22/boala-celiaca-intoleranta-la-gluten/http://www.pediatrucluj.ro/2010/11/26/colicile-abdominale/

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

7/15

• prespune in#erarea unei cantitati variabile de lactoza(in functie de #reutatea copilului) si

apoi determinarea cantitatii de idro#en din aerul e"pirat la diferite intervale de timp

3. testul aciditatii scaunului:• neinvaziv, presupune doar recoltarea de scaun este foarte important insa ca, testul sa se

faca imediat dupa recoltare,altfel, sub actiunea bacteriilor, apar modi cari ale p -ului si

testul poate iesi fals pozitiv• se considera pozitiv daca ph%ul scaunului este su" 4!4 2lactoza nedescompusa(in lipsa

enzimei) duce la o crestere a aciditatii scaunelor consecutiv producerii de acid lactic si alti

acizi #rasi

. proba terapeutica:• in caz de suspiciunea de intoleranta la lactoaza, pentru o perioada scurta('-% saptamani)

se recomanda e"cluderea lactatelor daca simptomatolo#ia se remite se considera test

pozitiv aceasta metoda nu poate diferentia intoleranta la lactoza de intoleranta la

proteinele din lapte

!. teste genetice:• sunt teste de inalta speci citate, ce folosesc biolo#ia moleculara• nu sunt in?uentate de alte boli asociate• sunt utile pentru a diferentia intoleranta primara de cea secundara• in functie de rezultat e"ista 3 situatii posibile2

1. genotip 13"1#$%$-homozigot -predispozitie clara pentru intoleranta

2. genotip 13"1#&%$-heterozigo t-se poate asocia o intoleranta primara insa o forma foarte usoara

3. genotip 13"1#&%&-homozigot – nu e"ista predispozitie pentru intoleranta

$e complicatii pot sa apara

n functie de severitatea simptomelor, se descriu diverse complicatii, mai ales daca dia#nosticul se

ter#iverseaza o complicatie severa la copii este determinata de intoleranta congenitala (foarte rara)

si se traduce prin alimentul cresterii (malnutritie ) secundar diareei trenante este important dementionat ca, orice stagnare/scadere in greutate tre"uie insotite de investigatii

suplimentare pentru a cauta cauza nu este o solutie administrarea de suplimente de lapte praf

sau de diversi care precoce fara sa stim ce anume a determinat sta#narea=scaderea in #reutate• deshidratare 2 cu atat mai severa cu cat varsta copilului este mai mica necesita de cele

mai multe ori spitalizare pentru refacerea pierderilor• malnutritie 2 apare rar, atunci cand se intarzie dia#nosticul• osteopenie/osteoporoza 2 complicatie a re#imului fara lactate=produse lactate si, in

#eneral sunt tipice adolescentilor=adultilor cand, deseori este necesara o suplimentare cu

calciu si=sau vitamina (obli#atoriu sub control al calcemiei si nivelului de vitamina )

$u ce alte "oli poate f con undata 2diagnostic di erential5:1# alergia la proteinele din lapte:

• confuzie in special printre parinti(personal am intalnit foarte multe situatii in care se

suspiciona o intoleranta la proteine iar parintii administrau formule fara lactoza, evident,

fara ameliorarea simptomatolo#iei)• este o afectiune de tip imun, pe cand intoleranta la lactoza este o boala di#estiva

http://www.pediatrucluj.ro/2012/06/05/malnutritia-bebelusilor-si-copiilor-mici1-3-ani/http://www.pediatrucluj.ro/2012/06/05/malnutritia-bebelusilor-si-copiilor-mici1-3-ani/http://www.pediatrucluj.ro/2012/06/05/malnutritia-bebelusilor-si-copiilor-mici1-3-ani/http://www.pediatrucluj.ro/2012/06/05/malnutritia-bebelusilor-si-copiilor-mici1-3-ani/

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

8/15

• bene ciaza de re#im diferit2 pentru cei alaptati se recomanda ca mama sa e"cluda din

alimentatie lactatele iar pentru cei alimentati arti cial se ale#e o formula speciala(: -

ipoaler#enica sau cu proteine idrolizate complet- in formele severe)

#alte alergii alimentare 2

• sunt multe aler#ii alimentare care se pot manifesta similar in astfel de situatii serecomanda testari suplimentare( e testele cutanate, e dozarea #+ speci ce pentru

alimentele “suspecte”)

# defcit de diamino&idaza2DA*5:

• o enzima ce de#radeaza istamina in absenta acestei enzime, apar manifestari tipice de

aler#ie

# colicile a"dominale:

• principala diferenta o constituie absenta scaunelor modi cate si consecintele ne#ative

asupra cresterii

4# sindromul de colon irita"il:

• tulburare functionala a tubului di#estiv, prezenta in 0-%&< din copii(procent mult mai mare

la adulti), cu o componenta #enetica importanta, favorizata si de conte"tul

emotional(an"ietate=frica=depresie2inte#rarea in colectivitate, stress scolar, con?icte

familiale, aparitia unui nou membru in familie, etc)• se caracterizeaza prin alternarea episoadelor de diaree cu a celor de constipatie, insotite

de dureri abdominale difuze, crampe, balonari, meteorism abdominal• nu este o boala si printr-o alimentatie ec ilibrata insotita de “rezolvarea” factorului

emotional simptomatolo#ia remite sau se reduce considerabil.

$are este tratamentul1# regim igieno%dietetic:

• e&cluderea laptelui si produselor lactate sau consumul unor cantitati minime pentru

care nu apar smptome asa cum spuneam, cantitatea de enzima disponibila este variabila,

astfel incat re#imul se stabileste in functie de #radul de tolerabilitate al ecaruia• pentru copiii mici e"ista ormule de lapte pra ara lactoza acestea se recomanda

c iar si preventiv, atunci cand copilasii trec printr-un episod de diaree(de natura

infectioasa) aceasta deoarece, in infectii se produce o afectare a mucoasei intestinale si

implicit o scadere a acestei enzime administrarea in continuare a unei formule simple de

lapte, va intretine diareea• unele produse lactate, in special iaurtul pot sa e tolerate, de aceea se recomanda diete

“personalizate”, nu o e"cludere a tuturor produselor lactate untul de asemenea, de cele

mai multe ori este tolerat la fel, cascavalulmaturat (cu cat este mai maturat, cu atat e

mai sarac in lactoza)• se recomanda precautie in ceea ce priveste alte produse care pot contine

lactoza2 mezeluri , supe la plic , cartof instant , sosuri , aina , produse de

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

9/15

patiserie , torturi , ciocolata , inghetata ,margarina , indulcitori , ketchup ,maioneaza ,

mustar7

# su"stitutie enzimatica:

• e"ista in prezent preparate de L C A care se pot administra e inainte de consumul de

lapte=produse lactate, e concomitent cu acestea(unul dintre cele mai folosite preprateeste Colieful, care se administreaza si in primele luni de viata, atunci cand apare acea

intoleranta ziolo#ica)

# tratamentul "olii de "aza (cea care a determinat de citul) pentru formele de intoleranta

secundara2

• gastroenterocolita in ectioasa 2 tratamentul diareei in functie de cauza

acesteia(virala=bacteriana) asociata e cu e"cluderea laptelui si produselor lactate, e cu

administrarea unei formule fara lactoza, pe durata scurta de timp, in functie de evolutia

bolii• tratament antiparazitar in caz de parazitoze intestinale• "oala celiaca 2 re#im fara #luten care va determina vindecarea mucoasei intestinale si,

implicit va asi#ura cantitatea optima de lactaza

# su"stitutie cu calciu si/sau vitamina D 2

• in functie de varsta si re#im alimentar, sub control al parametrilor metabolismului fosfo-

calcic(calciu, fosfor, fosfataza alcalina, dozarea vitaminei )

777

$ -9 ,)A , D, D,.;*+)A-,: 0%1 + N(% 1% 8 *$)*

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

10/15

6rintre alte motive pentru care sa ale#i acest curs se numara si2

• 6rimesti informatii validate stiinti c• Cursul imbina recomandarile medicale(pediatrice) cu cele psi olo#ice• i ocazia sa aplici ceea ce ai invatat deoarece vei primi un set de te nici concret.

n cadrul cursului se vor aborda teme precum2

1# Adaptarea la mediul e&trauterin – aspecte ziolo#ice cand ne alarmam

# $resterea si dezvoltarea – #reutate, lun#ime, indici de evaluare,perimetru cranian, fontanele

aspecte ziolo#ice, cand ne adresam medicului

# Alimentatia in primul an 2alaptare=lapte praf=diversi care- probleme frecvente

# (ngri?irea "e"elusului 2 temperatura, imbracaminte, baie, cure de aer,etc

4# =e"elusul in concedii

6# 9omnul

@# urtarea "e"elusilor

8#

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

11/15

16 . Difcultati ale dezvoltarii (ec ilibrarea rolurilor, colicile si plansul, depresia, disciplina, fricile si

an"ietatea, somnul)

1@. A"ordarea laB ul arenting – !ocuri speci ce &-' an• Cursul se va desfasura in doua sedinte a cate trei ore ecare('>.&&-%&.&&)• mbele intalniri vor avea loc la sediul laB ul +earning si ediatru $lu? – strada ac e

onescu nr %&, Clu! Dapoca, pe 1 , respectiv 8 *$)*39. &>(L-/, orele 9.&&-'>.&&) sau email

la2pediatruEpediatruclu!.ro , respectiv contactEpla8fullearnin#.ro777

C*N)AN,+A +A =,=,+ 9( 9( $* ((

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

12/15

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

13/15

• permite nasterea naturala in timpul trecerii bebelusului prin canalul pelvi-#enital, oasele

craniului se “incaleca” pentru a permite adaptarea dimensiunilor capului la conformatia

bazinului mamei in lipsa fontanelelor, nasterea naturala ar practic imposibila• permite cresterea creierului in interiorul cutiei craniene in paralel cu cresterea perimetrului

cranian• prote!eaza creierul de traumatismele foarte frecvente in primul an de viata in caz de

traumatism, oasele ind moi si cartila#inoase, pot aluneca unele spre altele datorita

fontanelei si astfel nu apar fracturi• prezenta ei permite efectuarea eco#ra ei transfontanelare indicata in special copilasilor cu

afectiuni neonatale(traumatisme la nastere), prematurilor sau celor cu afectiuni

neurolo#ice, permitand aprecierea structurilor cerebrale si a cantitatii de lic id

cerebrospinal, precum si eventuale emora#ii sau anomalii de dezvoltare

$and se inchide ontanela anterioara• varsta este variabila, intre si de luni , uneori c iar dupa varsta de % ani• inchiderea ei la o varsta mica! nu constituie un criteriu de intrerupere a

administrarii vitaminei D aceasta se administreaza in doze pro lactice pentru a sustineritmul alert de crestere din primii doi ani si nu pentru a inc ide fontanela este o

practica gresita care poate avea ca si consecinte instalarea unui ra itism carentialFFF Du

sunt dovezi stiinti ce, studii care sa ateste oprirea dezvoltarii cerebrale dupa inc iderea

fontanelei sa nu uitam ca, perimetrul cranian mai creste cel putin '&-'% cm dupa varsta

de % ani cand marea ma!oritate a copilasilor au fontanela inc isa

$and sa ne ingri?oram

1# Contanela prea mare:

• cel mai frecvent este vorba de rahitism carential/sechelar , acompaniata ind de alte

semne de ra itism2 bose frontale, torace evazat la baze, membre inferioare

deformate doar o dimenisune mai mare a ontanelei! in lipsa altor semne de

rahitism nu permite sustinerea acestui diagnostic si! implicit nu necesita

cresterea dozei de vitamina D• se monitorizeaza intotdeauna, de la o e"aminare la alta, in stransa relatie cu perimetrul

cranian si, evident cu dezvoltarea osoasa• in situatia in care este componenta a semnelor de ra itism, se impun investi#atii

suplimentare pentru a stabili cu certitudine dia#nosticul si implicit tratamentul( articol

detaliat )• foarte rar este componenta a unor boli #enetice, con#enitale2

'. sindrom Do n (frecvent este suspicionat de la nastere pe baza aspectului tipic)

%. acondrodisplazia (boala osoasa con#enitala)

3. osteogeneza imper ecta (boala #enetica ce se manifesta cu osi care incompleta, oase

fra#ile si risc foarte mare de fracturi repetate la traumatisme minore)

@. hipotiroidism congenital (dia#nostic relativ precoce avand in vedere screenin#ul

neonatal care se efectueaza in maternitati)

0. hidroce alie (cresterea presiunii intracraniene) care se asociaza si cu o crestere peste

normal a perimetrului cranian

http://www.pediatrucluj.ro/2011/01/24/profilaxia-rahitismului/http://www.pediatrucluj.ro/2011/01/24/profilaxia-rahitismului/http://www.pediatrucluj.ro/2011/01/24/profilaxia-rahitismului/http://www.pediatrucluj.ro/2011/01/24/profilaxia-rahitismului/

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

14/15

oate aceste afectiuni au multe alte semne si simptome asociate si necesita investi#atii comple"e si

colaborare pediatru=neurolo# pediatru, neuroc iru#=#enetician=endocrinolo#, in functie de suspiciunea

de boala

# Contanela prea mica:

• este o problema doar atunci cand perimetrul cranian nu creste corespunzator si

e"ista riscul de microce alie , componenta a unor boli #enetice=neurolo#ice• dimenisunea prea mica trebuie stabilita de catre medicul pediatru iar in functie de alte

semne si simptome asociate este posibil sa e necesare investi#atii suplimentare2 consult

neurolo#ic=neuroc iru#ical=#enetic, etc• N se stopeaza administrarea vigantolului , se fac investi#atii suplimentare daca

medicul pediatru considera ca sunt probleme

# Contanela deprimata:

• de cele mai multe ori se observa o usoara deprimare a fontanelei, reasca,avand in vedere

ca este vorba de un tesut mai subtire comparativ cu structura oaselor daca bebelusul nu

are simptome asociate(varsaturi, diaree, febra,somnolenta sau dimpotriva a#itatie) si

apetitul este normal, nu sunt motive de in#ri!orare

pulsarea fontanelei nu semni ca deprimare ci este normala, aceasta pulseaza in ritmul batailor

cardiac

• in situatia in care deprimarea este vizibila, reprezinta cel mai adesea un semn de

deshidratare si este necesar sa luati le#atura cu medicul curant sau sa va adresati unui

serviciu de ur#enta cu atat mai mult cu cat varsta bebelusului este mai mica si=sau se

asociaza alte simptome2febra, varsaturi, diaree,etc

# Contanela "om"ata:

• trebuie diferentiata de pulsarea fontanelei, adica “miscarea” acesteia in ritmul batailor

cardiace c iar daca aceasta pulsare poate normala, trebuie sa mentionati pediatrului

deoarece poate semni ca o afectare neurolo#ica si=sau vasculara

8/18/2019 BEBE 3 LUNI

15/15

• bombarea de scurta durata, in timpul plansului, tusei sau efortului este absolut reasca si

nu necesita masuri suplimentare• "om"area permamenta necesita un consult urgent deoarece poate semni ca o

infectie(menin#ita=encefalita), o afectare neurolo#ica

Necesita ontanela masuri de precautie

• categoric N• copilasul poate spalat pe cap, masat, pieptanat, tuns, creierul este prote!at de o

membrana foarte #roasa, dura ce ofera protectie ma"ima• caciula in casa nu este necesara, ba mai mult, este contraindicata c iar si dupa baie

mitul potrivit caruia dupa baie trebuie caciulita pentru a nu face menin#ita

este CA+9! menin#ita este o infectie(virala=bacteriana) si nu are nicio le#atura cu baia

Atrag inca o data atentia asupra intreruperii/scaderii sau dupa caz cresterii dozei de

;(>AN)*+ in relatie cu dimensiunea ontanelei