Cei Ce Au Adus Lumina

7/17/2019 Cei Ce Au Adus Lumina

http://slidepdf.com/reader/full/cei-ce-au-adus-lumina 1/16

CEI CE AU ADUS LUMINA - de Neale Donald Walsch

CEI CE AU ADUS LUMINAde Neale Donald Walsch

1. In memoria lui Francis H. Treon Un Futzu (Maestru) în Gohn Dao! (o "orm#monahal# clasic#$mai %l&nd#$ de dez'oltare a inelui$ din sudul hinei)$ care *i+a dedicat'ia,a -entru a "i unul dintre ei e duc /umina.

/umea are ne'oie de /umina ta acum. Nu m&ine. cum.0ineîn,eles c# tu *tii asta.De aceea ai *i auns la aceast# carte.artea -e care o ai în m&n# î,i 'a s-une cum s# "aci -entru ca /umina ta s#

str#luceasc#.2ste o carte "oarte sim-l#$ des-re un -roces "oarte sim-lu. Totu*i$ acest -roces$ de*i

sim-lu$ -oate s# nu ,i se -ar# u*or.*a c#$ ascult#.

3ri'e*te.Fii atent.scult# ceea ce are de s-us aceast# carte.Urm#re*te ce rezultate are lectura ei în 'ia,a ta *i "ii atent cum totul se a*eaz# la locul

lui$ se coauleaz# într+un tot unitar.4tii$ e5act asta se înt&m-l#62 -osi%il s# nu ,i se -ar# c# e a*a dar a*a este.De o%icei$ c&nd ,i se -are c# totul în 'ia,a ta c# se -r#%u*e*te$ de "a-t se adun# la un

loc$ se rea*eaz#.desea$ acest lucru se înt&m-l# -entru -rima dat#.25ist# un moti' -entru care se înt&m-l# ast"el$ moti' leat de un -rinci-iu meta"izic

"oarte im-ortant.3e scurt7 8Imediat ce decizi ine *i e 2*ti$ 'a a-are în 'ia,a ta tot ceea ce nu e*ti.9Fii a%solut siur c# a*a stau lucrurile deci a*tea-t#+te ca a*a ce'a s# ,i se înt&m-le *i

,ie.2ste im-ortant s# în,elei acest -rinci-iu$ dac# ai inten,ia s# "ii unul dintre ei e

duc /umina.2ste un -rinci-iu -e care e o%liatoriu s#+1 în,elei$ -entru c#$ alt"el$ nu -o,i s-era s# te

anaezi în acest -roces.

Totu*i$ înainte de a e5-lora acest -rinci-iu$ tre%uie s#+,i mul,umesc. Tre%uie s#+,imul,umesc -entru c# e*ti enul de -ersoan# care 'rea s# citeasc# aceast# carte.

Nici nu *tii c&t de mult înseamn# aceasta -entru omenire$ chiar acum. Doar dac# nucum'a *tii6

25ist# mult# durere.25ist# mult întuneric./umea are ne'oie de /umina ta$ chiar acum.re cu ade'#rat ne'oie.Deci ... ce %ine+mi -are c# ai 'enit6 De a%ia acum înce-e distrac,ia. cum a-are cu

ade'#rat -ro'ocarea. cum înce-e 'indecarea. u tine ca :indec#tor. 3entru asta e*ti aici*i o *tii "oarte %ine. 3entru asta ai 'enit -e 3#m&nt$ în acest cor-$ acum *i aici.Un curs în miracole s-une "oarte clar7 82*ti în camera$ ca sa 'indeci camera. 2*ti în

acest s-a,iu$ ca s# 'indeci s-a,iul. Nu e5ist# nici un alt moti' -entru care te a"li tu aici9.

1




Un urs în miracole a a-#rut în 1;<= în trei 'olume. utoarea$ Helen chucman$ a "ostmedic -siholo$ cercet#toare *i -ro"esoar# de -siholoie. ursul a "ost -rimit -rin auto+dictare între anii 1;=>+1;<?. 2l -rezint# într+un lim%a cre*tin o "ilozo"ie -eren# *i are casco- modi"icarea -erce-,iilor noastre$ 'indecarea min,ii *i schim%area întreului nostrucom-ortament.

3otri'it ursului$ miracolele se -etrec în mod natural$ ca e5-resie a iu%irii *i tot ce

a'em de "#cut este s# 'edem în 'ia,a noastr# miracole în loc de -ro%leme *i s# "im -ermanent con*tien,i de -rezen,a iu%irii. (ursul este o carte de %az# a s-iritualit#,iimondiale$ a "ost tradus# în ?> de ,#ri *i editat# în a-roa-e un milion de e5em-lare.)

Intr+o zi$ un om a o-rit ma*ina în col,ul unei str#zi -rietenoase$ dintr+un ora* -rietenos*i i+a "#cut un semn unei -ersoane -rietenoase$ care se a"la în a-ro-iere.

+ cuz#+m#$ a s-us *o"erul$ se -are c# m+am r#t#cit. :rei s# "ii ama%il s#+mi dai ni*teîndrum#ri@

+ iur$ domnule$ a s-us -ersoana de -e strad#. Unde dori,i s# mere,i@+ Nu *tiu$ a r#s-uns *o"erul.

+ 3#i$ domnule$ a s-us -ersoana care încerca s#+l aute$ înainte ca eu sa '# -ot s-unecum s# aune,i acolo$ tre%uie mai înt&i s#+mi s-une,i dumnea'oastr# unde 're,i s#mere,i.

Dac# 'ia,a ta nu se îndrea-t# s-re o direc,ie anume$ asta înseamn# c# tu e*ti cel care nui+ai sta%ilit o direc,ie.

Dac# 'ia,a ta nu este îm-linit#$ asta înseamn# c# tu nu *tii ce 'rei s# "aci.Dac# 'ia,a ta ,i s+a -#rut -&n# acum "#r# nici un sens$ asta înseamn# c# nu ai c#utat s+o

"olose*ti ca -e un instrument cu care s# "aci ca totul s# ai%# un sens.eea ce ne aduce la 3rinci-iul 17:iata nu are nici un sens.3AINI3IU/ 1:iata nu are nici un sens...*i acesta este cel mai mare Dar de la Dumnezeu.ceast# idee -oate "i un *oc -entru mul,i dintre 'oi$ cei care cred c# 'ia,a are sens *i c#

datoria noastr# este s#+1 #sim$ s#+1 deslu*im$ s#+1 în'#,#m$ s#+l desci"r#m$ s#+1desco-erim cum'a$ într+o zi$ unde'a *i a-oi s# "acem tot ce se -oate -entru a "i demni deel.

2 -osi%il ca mul,i dintre cei care cred c# dea au desco-erit ensul :ie,ii *i c# tr#iesc îna*a "el înc&t sunt demni de el$ s# "ie *oca,i. (Maoritatea oamenilor care intr# în aceast#cateorie nu au 8desco-erit9 cu ade'#rat ensul :ie,ii li s+a s-us doar care este ensul:ie,ii *i ei au acce-tat.)

Totu*i$ nu e5ist# nici un ens.:ia,a nu are sens. Dac# :ia,a ar a'ea un sens$ cine i l+ar da@ 4i dac# s-ui c# e 'or%a de Dumnezeu de ce+

ar crea Dumnezeu un sens *i a-oi ne+ar "ace s#+1 c#ut#m tim- de >B de ani@ (4i$ casocietate$ tim- de >B de mii de ani).

4i$ dac# s-ui c# Dumnezeu nu ne -une s# c#ut#m$ ci ne+a dat dea r#s-unsul de ce nune+a dat Dumnezeu r#s-unsul într+un mod -e care s#+1 -utem în,elee cu u*urin,# *i într+o"ormul# cu care s# "im cu to,ii de acord@

4i$ dac# s-ui c# Dumnezeu a "#cut dea acest lucru$ înseamn# c# nu -rea te+ai uitat în ur în ultima 'reme.

Nu$ Dumnezeu nu a "#cut asta. Moti'ul -entru care Dumnezeu nu ne+a s-us care eensul :ie,ii$ este c# nu e5ist# un ens al :ie,ii. :ia,a nu are un sens. 4i acesta este celmai mare dar de la Dumnezeu.

?




G&ndi,i+'# -u,in la ce '# s-un. cest lucru se înt&m-l#$ deoarece Dumnezeu nu *i+aim-rimat sco-ul -e -ainile :ie,ii$ întruc&t Viaţa însăşi este o Carte Deschisă. O cartepe care noi trebie s-o scrie!. "rebie să hotăr#! ce scop a$e%e! noi să-i &ă!.

Care$ dac# Dumnezeu ar "i ales un sco-$ dac# Dumnezeu ar "i a'ut un sco- în tot acest -lan$ nu ne+ar "i s-us 2l care era acel sco-@ Ne+ar "i l#sat oare Dumnezeu s# irosim ani$decade$ secole$ c#ut&nd$ c#ut&nd$ c#ut&nd sensul tuturor lucrurilor@

Iar acelora dintre 'oi care se &ndesc c# Dumnezeu a s-us care este sco-ul 'ie,ii$tre%uie s# le s-unem7 8dac# e a*a$ atunci Dumnezeu a "#cut o trea%# destul de -roast#$ -entru c#$ dac# te ui,i înur$ 'ezi c# nimeni nu a în,eles care este acesta. 90ine$ %ine$ dar sunt totu*i c&,i'a care cred c# au în,eles. 2i *tiu care este sco-ul 'ie,ii *i$ doar noi$ restuloamenilor$ nu+1 în,eleem. ceasta este -ozi,ia ado-tat# de multe dintre cele maiim-ortante reliii ale lumii. ceste reliii sus,in c# ele *tiu care este sco-ul 'ie,ii.

25ist# chiar o reliie sau dou# care s-un c# ele sunt sco-ul 'ie,ii *i c# tot ce a'em de"#cut este s# urm#m -rece-tele acelei reliii *i c#$ în "elul acesta$ Il 'om mul,umi -eDumnezeu -e de-lin$ *i noi 'om "i sal'a,i.

3e de alt# -arte$ dac# nu urm#m -rece-tele acelei reliii$ 'om "i trimi*i în "ocurile'e*nice ale iadului. Nici m#car asta nu ar "i o -ro%lem#$ dac# n+ar e5ista sute de reliiicare sus,in$ în esen,#$ acela*i lucru.

r "i -utut oare Dumnezeu s# "ac# o asemenea c&r-#ceal#@Dac# Dumnezeu ar "i sta%ilit cu ade'#rat un sco- al :ie,ii *i ar "i 'rut cu ade'#rat ca

noi s#+1 cunoa*tem$ crede,i c# 2l nu ni l+ar "i -utut comunica într+un mod -e care s#+1în,eleem cu to,ii@ au$ nu cum'a e -osi%il ca moti'ul -entru care nu ne -utem -une deacord asu-ra sensului tuturor lucrurilor este c#$ -ur *i sim-lu$ nu e5ist# nici un sens@

De "a-t$ chiar a*a *i e. Totu*i$ -entru mul,i oameni e reu s# acce-te o asemenea idee$ -&n# c&nd nu de'ine clar de ce nu e5ist# nici un sens.

Nu e5ist# nici un sens$ deoarece Dumnezeu 'rea ca noi s# "im cei care s# d#m sens'ie,ii noastre. Dac# Dumnezeu ar "i creat dea acest sco-$ 2l ne+ar "i -ri'at de cea maimare ocazie$ de cel mai minunat instrument -e care+1 a'em$ în tim- ce ne str#duim s#înde-linim sensul 'ie,ii.

Deoarece$ 'ede,i 'oi$ Viaţa n are n scop' &ar ea are o (ncţie.co-ul *i "unc,ia nu sunt deloc unul *i acela*i lucru.Un ceas "unc,ioneaz# tic#ind$ cu sco-ul de a ar#ta ora. C ma*in# "unc,ioneaz# -rin

com%ustie intern#$ cu sco-ul de a trans-orta oamenii dintr+un loc în altul. Un cu-tor cumicrounde "unc,ioneaz# "#c&nd moleculele de hran# s# 'i%reze "oarte ra-id$ cu sco-ul de a

înc#lzi hrana.:ia,a "unc,ioneaz# într+un anumit "el$ dar "ar# un sco- -redeterminat. sta$ deoarece

Dumnezeu a creat ca (ncţie a Vieţii' a$e%erea ni scop.u alte cu'inte7 )ncţia ta este să cree*i sens$' scop$ +ieţii ta$e. F#c&nd aceasta î,i

creezi -ro-riul ine." &eci*i cine şi ce eşti c a&e+ărat şi cine intenţione*i să (ii.Dumnezeu se a"l# într+un -roces constant de creare *i recreare a /ui însu*i.Dumnezeu hot#r#*te în "iecare moment ce inten,ioneaz# 2l s# "ie în momentul urm#tor.

ceasta este cea mai incitant# "unc,ie a lui Dumnezeu. (De "a-t$ este sinura /ui "unc,ie).

ceasta înseamn# crea,ie -ur#. (3entru ca s# în,elee,i mai %ine *i mai com-let$ 'ede,icartea on'ersa,ii cu Dumnezeu + 'olumul al II+lea.) cest -rinci-iu este -rezentat aici$ -entru ca 'oi s# în,elei,i c# Dumnezeu nu a atri%uit un sco- sau un sens 'ie,ii noastre.Dumnezeu a*tea-t# ca tu s# "aci acest lucru. Tu tre%uie s# creezi un 8raison9.

E




Iar tu n+ai "#cut înc# acest lucru. Nu ai creat un moti' -entru a "i$ o ra,iune$ un moti'de a "i$ de a e5ista.

Deci$ Trea-ta 1 înseamn# aici s# decizi *i s# declari ce înseamn# 'ia,a -entru tine. areeste sco-ul 'ie,ii tale@

Dac# nu -o,i r#s-unde la aceast# între%are$ r#s-unde la una mai eneral#7 care estesco-ul :ie,ii în eneral@

cum ... *i aici e -artea rea ... n căta n răspns în a$tă parte' stai ,os şihotărăşte sin%r.

Nu te între%a ... s-une+,i$ -une+,i ,ie însu,i care este sco-ul 'ie,ii în eneral *i a-ois-une+,i care 'a "i sco-ul t#u în 'ia,#.

3rima ta reac,ie la aceast# suestie s+ar -utea s# "ie un sentiment 8co-le*itor9 ...ce'a deenul 8sunt a%solut co-le*it9.

3o,i crede c# su%iectul e -rea 'ast$ c# tema este în a"ara s"erei tale de în,eleere. Nu ea*a. 4i 'ei 'edea c# nu este a*a$ numai în momentul în care î,i 'ei -ermite ,ie însu,i s#înce-i s# te &nde*ti cu ade'#rat la aceasta.

&nd înce-i cu ade'#rat s# te &nde*ti la sco-ul real al 'ie,ii$ o mul,ime de idei 'or înce-e s# 'in# s-re tine. 2le se 'or înr#m#di cu o asemenea 'itez#$ înc&t nu 'ei *ti ce ,ise înt&m-l#. ur&nd$ dac# r#m&i în interiorul -rocesului$ 'ei înce-e s# di"eren,iezi. dic#$mintea ta 'a înce-e s# înde-#rteze ideile a%surde *i$ cur&nd$ 'or r#m&ne doar c&te'a idei

%une.De îndat# ce ea 'a reduce lista$ -#str&ndu+le doar -e acestea$ ea 'a reduce lista *i mai

mult. /#sat s# "aci ce 'rei$ 'ei #si într+o cli-# ceea ce crezi c# ar -utea "i sco-ul 'ie,ii.dic# 'ei *ti$ chiar înainte de a *ti. de'#rul este c# e5ist# o mul,ime de lucruri des-re

care *tii c# nu *tii c# le *tii. orţi c tine cnoştinţe$e pe care n ştii că $e ai. Sa' c a$te c+inte' n ştii nici

,!ătate &in ceea ce ştii.inurul mod de a a"la ce *tii$ este s# "aci a-el la tine însu,i ca s# *tii. 2 cam reu de

în,eles ce+am s-us aici *i -oate c# 'rei s# re-et a"irma,ia.Sin%r$ !o& &e a a($a ce ştii' este să (aci ape$ $a tine însţi ca să *tii.3ro%lema nu const# în "a-tul c# nu *tii care este co-ul :ie,ii$ -ro%lema e c# tu crezi

c#+1 *tii.u alte cu'inte$ î,i 'a "i mai u*or s# decizi tu însu,i care este sco-ul :ie,ii$ dec&t s# "ii

de acord cu tine însu,i c# r#s-unsul t#u este cel corect6 Moti'ul e c# tu înc# mai crezi c#e5ist# un 8r#s-uns corect9 *i c#$ dac# e5ist#$ nu e cu -utin,# s#+1 hice*ti chiar tu6

Dar n e/istă nici n răspns corect06 Func,ia 'ie,ii tale este de a da un r#s-uns laîntre%are$ iar r#s-unsul -e care+1 dai între%#rii este cu ade'#rat 8r#s-unsul corect9.

Da$ ... Dumnezeu ,i+a dat cu ade'#rat acest dre-t.Da$ ... Dumnezeu ,i+a dat cu ade'#rat aceast# li%ertate.Da ... Dumnezeu ,i+a dat cu ade'#rat aceast# -utere de a crea. Tu nici m#car nu crezi

acest lucru *i ai -etrecut ani de zile încerc&nd s# în,elei co-ul :ie,ii. 4i în tot acest tim-$:ia,a (Dumnezeu) a a*te-tat ca tu s# hot#r#*ti care este sco-ul 2i.

3entru moment$ nu încerca s# în,elei acest -roces$ sau moti'ele lui.3entru moment$ urmeaz# doar instruc,iunile. Totul î,i 'a de'eni mult mai clar mai

t&rziu. ceast# carte este des-re cum s# de'ii unul dintre ei e duc /umina. 2a nue5-lic# meta"izica întreului uni'ers. Din cauz# c# este de mici dimensiuni$ aceast# carteî,i cere doar s# crezi unele a"irma,ii *i s# le iei ca atare *i$ -ur *i sim-lu$ s# urmeziinstruc,iunile.

Instruc,iunea este7 /#mure*te+te asu-ra sco-ului t#u în 'ia,#.




F# acest lucru acum.hiar acum$ scrie care este co-ul :ie,ii tale.F# o Declara,ie de Inten,ie.Du-# cum am suerat mai de'reme$ dac# tre%uie s# înce-i cu o declara,ie mai am-l#$

ia+o.om-leteaz# urm#toarea -re-ozi,ie7 co-ul 'ie,ii în eneral este -oi$ com-leteaz#

a doua -ro-ozi,ie7 co-ul :ie,ii Mele este ..$/e+ai com-letat@ 0un.cum$ -o,i mere mai de-arte. e@ N+ai terminat înc#@ Te+ai îm-otmolit@ i se -are c#nu -o,i s+o "aci@ Aecite*te on'ersa,ii cu Dumnezeu. Ia noti,e$ de data aceasta. -oi$recite*te -rimele -aini alea cestei c#r,i. Ia *i mai multe noti,e$ dac# e ne'oie.

G&nde*te+te %ine la ce ,i se -are c# nu în,elei sau$ dac# în,elei totul$ dar ,i se -are c#nu -o,i s+o "aci$ &nde*te+te %ine la ce nu+,i -o,i da ,ie însu,i 'oie s# "aci.

cesta este un -roces în sine$ care 'a "i e5trem de 'aloros -entru tine. Jn momentul încare sim,i c# -o,i a"irma în mod clar care este sco-ul 'ie,ii în eneral$ c&t *i sco-ul 'ie,iitale în s-ecial$ continua.

TA23T a ?+a7Transmut# sco-ul t#u de la starea de F2$ la starea de FI$ -osi%il ca unii dintre'oi s# "i "#cut dea acest lucru sau -oate au înce-ut cu o a"irma,ie a st#rii de FI.

Dac# e a*a$ mere,i mai de-arte$ la Trea-ta a E+a.ei care nu au "#cut aceast# transmutare$ sau nici nu *tiu des-re ce este 'or%a aici$ s#

citeasc# mai de-arte. 3entru a "i unul dintre ei e duc /umina$ tre%uie s# în,eleidi"eren,a dintre 8a "ace9 *i 8a "i9 *i dintre 8starea de F29 *i 8starea de FI96

TA2 D2 F2 este o "unc,ie a cor-ului "izicTA2 D2 FI este o "unc,ie a su"letului.Tr#irea corect# se o%,ine rareori -rintr+o decizie luat# din starea de a "ace ... de*i$

unde'a -e -arcurs$ -oate însemna *i a "ace.Tr#irea corect# se o%,ine u*or -rintr+o decizie luat# din starea de a "i ... ceea ce$ unde'a

-e -arcurs$ -oate însemna *i a "ace. 3entru a tr#i corect$ tre%uie s# decizi ce 'rei s# FII$ nuce 'rei s# FI.

tarea de F2 tre%uie s# se nasc# din starea de Fi *i nu in'ers.3entru a în,elee di"eren,a dintre aceste dou# e5-erien,e de 'ia,#$ trece,i la 3rinci-iul al

?+lea.3AINI3IU/ al ?+lea7 Ca )iinţă U!ană' t înse!ni A )I şi n A )ACE.2ste ade'#rat c#$ în "iecare minut din 'ia,a ta$ cor-ul t#u "ace ce'a. 2l "ace totul cu un

anumit moti'. "ot ceea ce ţi-ai ps' c bnă ştiinţă' corp$ să (acă' este !oti+at &e(apt$ că &oreşti să atin%i o an!ită stare &e a (i şi n ştii c! ai ptea să o atin%ia$t(e$.

G&nde*te+te -u,in la ceea ce+,i s-un. or-ul t#u "ace ce e de "#cut7 atunci c&nd 'rei s#m#n&nci tu îl -ui s# m#n&nce îl "aci 8s# "ac#9 asta$ -entru c# 'rei s# "ie hr#nit. :rei s# "iiceea ce se nume*te + s#n#tos. Dormi$ -entru c# încerci s# "ii ceea ce se nume*te + odihnitce'a care tu *tii c# duce la acela*i lucru de mai sus ... adic#$ a "i s#n#tos. tai os$ -entruc# încerci s# "ii rela5at. tai în -icioare$ -entru c# încerci s# "ii mo%il. :or%e*ti$ -entru c#încerci c# "ii în,eles. scul,i$ -entru c# încerci s# "ii ca-a%il de a în,elee.

/ista continu# la nes"&r*it$ dar nimic nu se schim%#. Jntotdeauna totul ,inte*te -rin ce'ace se nume*te Face$ c#tre ceea ce se nume*te Fi.Tot ceea ce+,i 'ei -une$ în mod con*tient$ cor-ul s# "ac#$ el o 'a "ace -entru a te auta

s# o%,ii o stare de Fi.

>




Face,i urm#torul e5erci,iu7 întocmi,i o list# de lucruri -e care cor-ul 'ostru le+a "#cutde cur&nd$ a-oi indica,i starea de Fi -e care încerca,i s# o o%,ine,i.

m înce-ut noi lista$ ca s# '# ar#t#m cum s# com-leta,i s-a,iile. cesta este une5erci,iu e5celent$ care '# 'a auta s# de"ini,i *i clari"ica,i moti'ele din s-atele tuturor ac,iunilor 'oastre.

"ace7 citi aceast# carte tarea de Fi -e care doresc s+o o%,in7 "i în,ele-ciune$

claritate$ în,eleere$ îm-#rt#*ire$ conectare$ e5-rimare (com-leta,i 'oi).2 ade'#rat c# e5ist# lucruri -e care cor-ul t#u le "ace$ "#r# ca tu s# i le im-ui cu %un#*tiin,#. &nd cor-ul t#u "ace unul dintre aceste lucruri$ îl "ace automat$ nu 'oit.

Aeac,iile automate ale cor-ului nostru sunt re"lec,ii sau semnale ale unei st#ri de Fi$care a "ost dea o%,inut#$ mai dera%# dec&t încerc#ri de a o o%,ine.

,i urm#rit ideea@ :# este clar@ Iat# c&te'a e5em-le. &nd r&zi$ acesta este un r#s-unsautomat la o starea de Fi care dea a "ost atins#$ numit# "ericit$ 'esel sau$ în unele cazuri$ner'os. &nd -l&ni$ acesta este un r#s-uns automat la o stare de Fi care dea a "ostatins#$ numit# trist$ îndurerat sau$ în unele cazuri$ "ericit. &nd ritmul %#t#ilor inimii tale

cre*te ne%une*te$ aceasta este o reac,ie automat# la o stare de Fi care a "ost dea atins#$numit# emo,ionat sau$ în unele cazuri$ s-eriat. &nd ritmul %#t#ilor inimii tale scade *i ai -ulsul sc#zut *i constant$ aceasta este o reac,ie automat# la o stare de Fi care dea a "ostatins#$ numit# -lin de -ace interioar#$ senin.

Deci$ 'edem c# Func,iile utomate ale cor-ului$ -ro'enite din starea de F2$ sunt"olosite de minte -entru a re"lecta o stare de FI$ în tim- ce Func,iile con*tiente$

-ro'enite din starea de F2$ sunt "olosite de minte -entru a atine o stare de FI. Jnam%ele cazuri$ mintea este cea care "ace cor-ul s# 8"ac#9 ceea ce 8"ace9 + iar tot !inteaeste cea care cre&e că a (ace0 este sin%r$ !o& &e a atin%e starea &e a (i9.

Dac# tot nu '# este clar# -aradima automat con*tient$ discuta,i cu orice actor. 3entruun actor$ indica,ia scenic# de 8a r&de în hohote9$ sau de 8a -l&ne la o anumit# re-lic#9

-oate "i un co*mar dac# actorul nu a în'#,at s# "ie acel lucru ce creeaz# reac,ia automat#cerut# de reizor. Da$ e5ist# a*a numi,ii actori 8tehnici9$ care -ot a'ea reac,ii "izice lacomand# ... dar$ în ultimii ani$ actorii ..care au metod#9 cum ar "i Dustin Ho""man. l3acino$ MerK tree- sunt cei care au c&*tiat res-ectul *i a-recierea -u%licului.

Mul,i s-un c# ocul lor -are mult mai 8real9. sta$ deoarece ei n ,oacă0. Ei snt. Indecursul inter-ret#rii$ actorul care 8are metod#9 se &nde*te la ce'a$ sau î*i aminte*te unmoment care a -rodus în trecut aceea*i reac,ie emo,ional# ca cea im-us# de scenariu. 3rinaceast# metod#$ mintea actorului -#c#le*te cor-ul$ "ac&ndu+1 s# -l&n# sau s# z&m%easc#$

sau chiar s# iz%ucneasc# în hohote de r&s.C#n& !intea tri!ite corp$i n se!na$' corp$ n ştie &acă ceea ce !intea

e/peri!entea*ă este rea$0 sa &oar o a!intire. 3entru cor- este e5act acela*i lucru.De aceea$ ritmul %#t#ilor inimii 'a cre*te *i întreul cor- se aco-er# cu o trans-ira,ie recela amintirea unei "emei "rumoase$ sau a unui %#r%at minunat$ sau a unui moment romantic$

-lin de -asiune.N se înt#!p$ă ni!ic în acest !o!ent &ar corp$ n ştie acest $cr. 2l -rime*te

de la creier e5act acelea*i semnale -e care le+a -rimit atunci c&nd a tr#it acea e5-erien,#.1i (rica poate (i recreată în ace$aşi !o&' printr-o a!intire care' $a r#n&$ ei'

pro&ce reacţii a$e corp$i e/act ca şi c! e/perienţa s-ar petrece &in no.# re-et#m$ deci7 mintea îi -oate 8s-une9 cor-ului 8s# "ac#9 ce'a$ din dou# moti'edi"erite. Ji -oate s-une cor-ului s# 8"ac#9 ce'a$ -entru a atine o stare de Fi$ (aceasta senume*te c,iune on*tient#$ :oliti'#)$ sau îi -oate s-une cor-ului 8s# "ac#9 ce'a$ -entru a

=




demonstra starea de Fi -e care dea a atins+o (aceasta se nume*te Aeac,ie utomat#). Inorice caz$ tu întotdeauna e*ti ce'a$ iar cor-ul t#u î,i arat# întotdeauna ceea ce e*ti.

Uneori$ demonstra,ia e "oarte su%til#$ iar uneori nu este dar$ ea nu se termin#niciodat#. or-ul t#u este o demonstra,ie 'ie a st#rii de Fi în care se a"l# su"letul t#u.Jntorc&ndu+ne la Trea-ta a ?+a$ ceea ce ,i se cere s# "aci este s# te ui,i la declara,ia -e careai întocmit+o în Trea-ta 1+a$ atunci c&nd ,i s+a cerut s# s-ui care este co-ul :ie,ii tale.

cea declara,ie re-rezint# o a"irma,ie a 8st#rii de Fi9$ sau o a"irma,ie a 8st#rii de Face9@Dac# este o a"irma,ie a 8st#rii de a "ace9$ trea-ta a ?+a î,i cere s# o transmu,i într+o

8stare de a "i9.Moti'ul -entru care ,i se cere s# "aci acest lucru este c# doar atunci c&nd F2

decure din starea ta de FI anun,&nd+o$ mai dera%# dec&t încerc&nd c# o creeze -o,i s#"ii su"icient de centrat ca s# de'ii unul dintre ei e duc /umina.

Maoritatea oamenilor a în,eles in'ers aceast# -aradim# FIL F2. 2i alear# întoate -#r,ile$ ei care aduc lumina "#c&nd$ "#c&nd$ "#c&nd *i s-er&nd ca$ ast"el$ s# atin#$

într+o zi$ o stare de a "i (8"ericit9$ 8lini*tit9$ 8%oat9$ 8iluminat9)$ orice care s# meritee"ortul.3artea trist# este c#$ -entru maoritatea oamenilor$ lucrurile "unc,ioneaz# în acest "el.

2i î*i -etrec întreaa 'ia,# "#c&nd una *i alta$ "#c&nd una *i alta *i tot ce aun s# o%,in#este o r#mad# uria*# de ac,iuni "#r# rost.

Deci încheia,i acum Trea-ta a ?+a dac# nu a,i "acut+o dea. /ua,i orice a"irma,ie leat#de a "ace din declara,ia 'oastr# des-re co-ul :ie,ii *i transmuta,i+o într+o descriere ast#rii de a "i. -oi$ ... mere,i mai de-arte.

TA23T a E+ado-t# chiar acum starea de a "i -e care ai descris+o$ indi"erent ce "aci în acest

moment. Deci$ a,i urcat -rimele dou# tre-te care duc c#tre tr#irea orect# *i s-re a de'eniunul dintre ei e duc /umina.

C -ersoan# care 8tr#ie*te corect9 este cu ade'#rat una dintre ele e duc /umina.sta$ deoarece to,i oamenii care tr#iesc corect sunt cine sunt ei cu ade'#rat ... *i Cine

Eşti " c A&e+ărat este chiar L!ina pe care caţi să o a&ci. i în,eles@ i uzit@N e/istă în Uni+ers o L!ină !ai stră$citoare &ec#t L!ina )iinţei ta$e.

*adar$ las# lumina ta s# str#luceasc# în "a,a oamenilor$ ast"el înc&t ei s# 'ad# "a-teletale %une *i s#+1 lori"ice -e Tat#l 'ostru care este în ceruri. 4i 2l le+a s-us7 8Care /uminaeste adus# ca s# "ie -us# su% o%roc$ sau su% -ra" *i nu ca s# "ie a*ezat# într+un s"e*nic

Camenii nu a-rind o lum&nare *i cei care aduc lumina nu o -un su% o%roc$ ci într+uns"e*nic *i ea d# lumina tuturor celor din cas#.

minte*te+,i c# e*ti în camer#$ -entru a 'indeca acea camer#. 2*ti într+un loc$ -entru a'indeca locul. 2*ti în cas#$ -entru a 'indeca casa ... -entru 8a da lumin# tuturor celor dincas#9.

Nu e5ist# nici un alt moti' -entru care tu s# "ii acolo.e tre%uie s# "aci ca s# str#luceasc# /umina Fiin,ei tale@In -rimul r&nd$ s# ado-,i Traiul orect ceea ce înseamn# s# nu+,i în#dui s# "aci în

'ia,# nimic din ceea ce încalc# cu 'iolen,# cel mai -ro"und sentiment al t#u leat de ine

2*ti Tu cu de'#rat.Totu*i$ nu e ne'oie s# ac,ionezi -ri-it în aceast# -ri'in,#. sta$ deoarece atunci c&ndado-,i *i urmezi Trea-ta a E+a din -rocesul descris aici$ 'ei desco-eri c# ie*i$ în modautomat$ din 8traiul re*it9. Totul se 'a înt&m-la a*a cum tre%uie$ e5act la tim-ul -otri'it6

<




3o,i chiar s# desco-eri c# ai "#cut în a*a "el înc&t s# "ii concediat dintr+un -ost -e care n+ar "i tre%uit s#+1 ai$ sau în care n+ar "i tre%uit s# r#m&i.

Dac# nu e*ti atent$ ,i se 'a -#rea c# *e"ul e cel care te+a dat a"ar#$ *i$ de a%ia c&nd 'ei -ri'i totul cu mult# cum-#n# (Matei$ >71> /uca. . 1=. N. T.) *i dscern#m&nt$ 'ei -utea'edea c# tu sinur ai -ro'ocat totul (în mod deli%erat ... chiar dac# -e -lanulsu%con*tientului).

Deci$ nu mere chiar acum s#+,i dai demisia. Nu asta î,i recomand# aceast# carte *i nudes-re asta e 'or%a în acest -roces.Totu*i$ s# nu "ii sur-rins dac#$ -este c&te'a s#-t#m&nisau luni$ ca rezultat al -rocesului de a e'olua c#tre starea de Fi -e care l+ai înce-ut$desco-eri c# nu mai e*ti im-licat în munca -e care o "#ceai de o%icei.

In acest moment 'ei desco-eri c#7 Tu e*ti unul dintre cei curao*i$ unul dintre cei careau ales să-şi c#şti%e +iaţa în $oc &e a-şi c#şti%a e/istenţa. Trea-ta a E+a -roduce$ adesea$o asemenea muta,ie esen,ial# în e5-erien,a oamenilor. sta$ deoarece Trea-ta a E+a este$ însine$ o modi"icare esen,ial#$ uria*#. 2ste o trecere de la concentrarea asu-ra a ceea ce "aci$la ceea ce e*ti.

# încerc#m chiar acum o mic# e5-erien,# în le#tur# cu aceast# modi"icare aconcentr#rii. hiar în acest moment tu cite*ti o carte -e care o ,ii în m&n#. ceasta esteceea ce "aci. Dac# cine'a te+ar chema *i te+ar între%a7 8e "aci@ tu ai s-une7 8Hi$ citescc#rticica asta dr#u,#.9 i r#s-unde ast"el$ -entru c#$ în maoritatea tim-ului$ tu te&nde*ti doar la ceea ce "aci.

Te ui,i s# 'ezi în ce este im-licat cor-ul t#u *i r#s-unzi la între%are în "elul acesta. 2ce'a -er"ect normal$ dac# iei în considerare "elul în care te+ai o%i*nuit s# te concentrezi tuîn 'ia,#.

Dar concentreaz#+te acum -e ceea ce e*ti. e e*ti chiar acum$ în acest moment@Jnchide ochii *i r#m&i centrat -e între%are.

cum com-leteaz# urm#toarea -ro-ozi,ie7 hiar acum$ eu sunt 0ine. Foarte %ine. i -rins ideea. cea claritate în -ri'in,a a ceea ce se înt&m-l# cu tine a-are doar c&nd teconcentrezi -e ceea ce e*ti chiar aici$ chiar acum.

eea ce o%ser'#m acum este c# starea ta de Fi -rezent# s+ar -utea s# nu "ie cea -ecare ai ales+o anterior. dic#$ e -osi%il ca tu s# tr#ie*ti e5-erien,a "a-tului c# acea stare de Fi descris# de tine în -ro-ozi,ia -e care ai com-letat+o mai sus s# "ie indus# de lecturaacestei c#r,i.

desea 'edem st#rile noastre de Fi în acest "el. Ne imain#m c# sunt induse$ sau -ro'ocate de e5-erien,a noastr# e5terioar#.

# trecem acum la 3rinci-iul al E+lea. Care ce te determin# s# "ii toate acestea@ Mul,ioameni cred c# moti'ul se a"l# în ceea ce se înt&m-l# în urul lor c# este determinat deceea ce "ace altcine'a sau altce'a. Nu e c&tu*i de -u,in a*a6

Decizia ta re"eritoare la ce anume "ace altcine'a este cea care determin# aceast# stare6 E +orba &e a$e%erea pe care o (aci.itua,ia e "oarte com-le5#$ deoarece -ro%lema e urm#toarea7 at&t de multe dintre

a$e%eri$e ta$e snt (ăcte' ac!' în !o& ato!at şi se ba*ea*ă at#t &e!$t pee/perienţa anterioară' înc#t ţi se pare că n t $e contro$e*i . st"el$ ,i se -are c#ac,iunile celorlal,i$ sau e5-erien,ele e5terioare ,ie sunt cele care induc în tine asemenea

reac,ii.A&e+ăr$ este că t a$e%i să (ii în starea în care te %ăseşti. inura di"eren,# dintretine *i cei care sunt mae*tri în a+*i controla 'ia,a este c# Mae*trii ale în mod di"erit. (Ce5-unere mai detaliat# a acestui su%iect -oate "i #sit# în cartea on'ersa,ii cu Dumnezeu+'ol. I de acela*i autor.)




Ideea care reiese de aici este c# starea de Fi este ce'a ales *i nu indus. Tu ai ales s#"ii ceea ce ai scris -e h&rtie mai de'reme. De ce ai ales ast"el$ e o cu totul alt# chestiune *i

-oate constitui su%iectul unei alte c#r,i. Dar *tiu un lucru siur7 aleerea nu s+a "#cut cu"or,a. desea$ aleerile -ot -#rea ca im-use cu "or,a$ dar nu sunt niciodat# a*a.

Tu -o,i -roduce o stare de FiL -ur *i sim-lu$ select&nd una. 4i -o,i "ace acest lucruoric&nd$ oriunde.

O stare &e A )i este n senti!ent' n o acţine. Totu*i$ tu -o,i hot#rî s# sim,i într+unanumit "el. dic#$ ai -uterea de a decide cum te 'ei sim,i *i cum te sim,i chiar acum.cesta este marele secret al e5isten,ei umane. cesta este marele dar$ marele instrument.

Folosind acest instrument$ întreul Uni'ers ,i se deschide *i ,i se d# a%solut toat#li%ertatea ca s# "ii *i s# tr#ie*ti e5-erien,a lui ine 2*ti Tu cu de'#rat. cesta estede'#rul$ de'#rul care te 'a eli%era.

3entru a "ace s# "unc,ioneze acest -rinci-iu$ este ne'oie s#+1 acce-,i cel -u,in ca -e o -osi%ilitate. &nd îl -o,i acce-ta ca -e ce'a -osi%il$ întoarce+te la Trea-ta a E+a. lee s#treci în starea de Fi -e care ai descris+o în Trea-ta a ?+a *i alee s# "ii aceea indi"erent

de ce anume 8"aci9. ceasta este "ormula care+i aut# -e oameni s# ado-te Tr#irea orect#. 2ste$ -entru a "olosi titlul unei c#r,i minunate$ scris# de TerrK ole+Whittaer$ #rareainterioar# care te duce de unde e*ti -&n# unde 'rei s# "ii. ('ezi cartea 3rietenie cuDumnezeu$ de Neale Donald Walsch).

Deci$ alee acum acea stare de Fi -e care 'rei s# o e5-erimentezi în$ -rin *i ca tineînsu,i. -oi "ii asta. um@ 2ste o chestiune de concentrare. 2ste ce'a leat de su%iectulasu-ra c#ruia î,i concentrezi aten,ia.

# încerc#m o tare de Fi a*a$ ca e5em-lu. # aleem ... starea de -ace interioar#. #s-unem$ doar de draul acestui e5erci,iu$ c# dore*ti *i alei s# tr#ie*ti e5-erien,a de a "i înstarea de -ace interioar# tot tim-ul$ oriunde. 0un. cum$ concentreaz#+te un minut asu-raei. Ia le#tura cu ea. :ezi cum o sim,i. 3une cartea os$ rela5eaz#+te un minut *i intr# în ea.0un.

cum alee s# "ii aceasta ... alee s# "ii -ace în "iecare minut din "iecare or# a acesteizile. rezi c# -o,i "i aceasta@ 3o,i$ dac# î,i res-ec,i anaamentul. Datorit# "a-tului c#+,ires-ec,i anaamentul *i r#m&i concentrat -e co-ul t#u (acela de a "i 8-ace9)$ 'eidesco-eri c#$ în mod automat$ cor-ul t#u "ace anumite lucruri care s# te aute *i s#+,i

-ermit# s# tr#ie*ti acea stare de a "i. Unul dintre lucrurile -e care le 'a "ace cor-ul t#u estes# te aduc# în contact cu$ sau s# te "ac# s# o%ser'i$ tot ceea ce nu este ceea ce alei.(3rinci-iul al +lea din urm#torul ca-itol 'a e5-lica de ce.).

-oi$ cor-ul t#u te 'a conduce la -ace *i te 'a înde-#rta de tot ce nu este -a*nic$ ce 'a -#rea necon"orta%il sau -osi%il s# -rocedeze ast"el *i 'a recure la tot "elul de trucuri. :aie*i din camere zomotoase$ de e5em-lu. :a alee s# uite de *tirile de sear# de latele'izor. Dintr+o dat#$ 'a considera c# un anumit en de muzic# e inacce-ta%il. :arecure la trucuri înc# *i mai su%tile. :a #si c#i de a %loca sunetele tra"icului -e drumuls-re cas#$ du-# o zi lun# de munc# sau de a amu,i ,i-etele de o%icei asurzitoare aleco-iilor zomoto*i de -e %ancheta din s-ate a ma*inii$ atunci c&nd te îndre-,i s-resu-ermaret.

2 -osi%il s# alea# s# inore ceea ce$ în alte condi,ii$ ar sim,i ca "iind c#ldur#

în#%u*itoare$ sau s# considere c# 'izitele la ca%inetul dentistului$ care înainte i se -#reaudureroase$ sunt ce'a 8%anal9.Jn acest "el$ cu to,ii a,i în'#,at ce înseamn# su-erioritatea min,ii asu-ra materiei. ,i

8uitat9 de o durere de ca-$ sau a,i 8inorat9 o "rustrare momentan#$ în "a'oarea uneie5-erien,e mai mari sau mai im-ortante -e care a,i ales s# o a'e,i.

;




3rocesul -e care+1 numim Trea-ta a E+a nu este di"erit de aceast# e5-erien,#$ este un -roces -e care l+a,i "olosit de nenum#rate ori în 'ia,a 'oastr#. eea ce este de remarcat înle#tur# cu el nu e c# l+a,i mai "olosit înainte$ ci c# nu crede,i c#+1 -ute,i "olosi oric&nddori,i.

Du-# cum am a"irmat mai de'reme$ m#sura în care cor-ul t#u înce-e s# "ac#$ în modautomat$ lucruri care+,i -ermit s# r#m&i într+o anumit# stare de Fi$ de-inde de radul de

anaare *i hot#r&re de care dai do'ad#. u to,ii am '#zut cum "unc,ioneaz# acest -roces$la scar# mai mic#$ în 'ia,a de zi cu zi.Dac# e*ti hot#r&t 8s# "ii9 ce'a "ie ce'a numit 8-ace9$ sau ce'a numit 8'esel9$ sau

8realizat9 nimic -e lumea asta nu te -oate o-ri. cest lucru este 'ala%il *i dac# e*ti hot#r&ts# "ii ce'a numit 8de-rimat9$ sau 8su-#rat9$ sau 8inca-a%il9. Nimic$ nimic -e lumea astanu te -oate o-ri.

Ai încercat +reo&ată să în+ese$eşti o persoană care este hotăr#tă să (ie tristă23ennţă6 J,i -ierzi tim-ul de -oman#6 cela*i lucru este ade'#rat *i în cazul unei

-ersoane care este hot#r&t# s# "ie cu-rins# de -ace.

Deci$ dac# te hot#r#*ti 8s# "ii9 un anumit lucru (adic# s# e5-rimi$ s# e5-erimentezi *i s#îm-line*ti o stare de Fi asu-ra c#reia te+ai decis) *i dac# r#m&i nea%#tut îndecizia ta$indi"erent cum -ar a sta lucrurile$ mai de'reme sau mai t&rziu$ cor-ul t#u 'a "ace în modautomat ce'a care s# "a'orizeze -osi%ilitatea aducerii acelei st#ri de a "i în e5-erien,a ta.

Nu 'a dura mult *i mintea ta se 'a al#tura *i ea acestei ac,iuni. /a urma urmei$ tu e*ti o"iin,# tridimensional#$ "ormat# din trei -#r,i cor-$ minte *i s-irit *i$ în cur&nd$ toate celetrei as-ecte 'or "i anrenate$ dac# iei o Decizie de FI *i o res-ec,i.

sta$ deoarece Deciziile de Fi sunt "itile care a-rind reactoare în "iecare "i%r# a"iin,ei tale$ la "iecare ni'el în care tu "unc,ionezi. 2le sunt chei care -ornesc motorulrea,iei. ceasta e5-lic# de ce$ o &ată $ată o Deci*ie &e A )i' +ei începe ato!at să

e$i!ini &in +iaţa ta tot ce e &i(erit &e ceea ce caţi t să (ii. :ei "ace acest lucru a-roa-e la ni'el de su%con*tient. dic#$ s+ar -utea s# nici nu "ii

con*tient c# o "aci.+ar -utea ca "amilia înriorat#$ -rietenii *i coleii s# s-un#7 82*ti siur c# *tii ce

"aci@9. Nu le 'ei -utea r#s-unde$ deoarece$ ade'#rul este c# s+ar -utea s# nu "ii nici tu -reasiur. /e+ai -ermis$ într+un "el$ "unc,iilor tale automate s# -reia comanda. 2 'or%a deinstinctele tale$ reac,iile tale$ discern#m&ntul t#u interior. sta se înt&m-l# c&nd 8la*i totul*i te la*i în 'oia lui Dumnezeu9.

+ar -utea s# 'ezi cum te întinzi du-# ,iar# *i a-oi$ %rusc$ o la*i os$ "ar# nici un moti'

... *i nu mai "umezi niciodat#. au suni ni*te -rieteni *i imediat -ui tele"onul la loc în"urc# *i nu te mai înt&lne*ti niciodat# cu ei. au te duci la ser'iciu$ dar te întorci din drum$'ii acas# *i nu te mai duci în acel loc niciodat#.

e'a din interiorult#u î,i 'a s-une 8ata9. e'a din tine î,i s-une dintr+o dat# ..Gata69Intuiti'$ -rime*ti un mesa care+,i 'a s-une$ sim-lu *i lini*tit7 82 tim-ul s# la*i totul. 2

tim-ul s# meri mai de-arte. 2 tim-ul s# "aci o schim%are.94i tot ce a însemnat "ric#$ toat# nelini*tea -e care ar "i -utut+o a'ea în acea -ri'in,#

'or dis-#rea dintr+o dat#. *a c#$ s# nu "ii sur-rins c# dac# r#m&i centrat -e starea de Fi -e care o alei 'ei desco-eri$ du-# c&te'a zile$ s#-t#m&ni sau luni c#$ -ur *i sim-lu$ te+ai

deta*at u*or de anumite -rietenii *i 8ai ra'itat9 s-re altele c# te+ai de-#rtat de anumitelocuri *i te+ai îndre-tat s-re altele c# te+ai des-rins u*or$ da$ chiar de ser'iciul t#u *i aira'itat s-re alte c#i de 8a+,i c&*tia e5isten,a9.

1B




:a 'eni o 'reme c&nd nu 'a mai "i 'or%a de a+,i 8c&*tia e5isten,a9 ... *i+,i 'ei -etrecetot tim-ul c&sti&ndu+,i 'ia,a. ceasta este mi*carea care te 'a duce s-re tr#irea orect#.cesta este -rocesul -rin care î,i 'ei crea *i e5-rima de'#ratul T#u ine.

Dac# ai încredere în acest -roces$ 'ei desco-eri$ c# -o,i ado-ta o stare de FI (*i chiar mai mult dec&t una sinur#$ dac# a*a dore*ti) *i -o,i tr#i total acea e5-erien,#. 4i 'eidesco-eri c# starea Fiin,ei tale interioare nu 'a a'ea *i nu 'a tre%ui s# ai%# nimic de+a "ace

cu starea e5-erien,ei tale e5terioare. caunul dentar sau co-iii zomoto*i din ma*in#nimic$ a%solut nimic nu 'a mai conta.ircumstan,ele e5terioare din 'ia,a ta nu 'or mai controla *i nu 'or mai crea

e5-erien,ele interioare ale u"letului t#u. Te 'ei înde-#rta cu u*urin,#$ "#r# nici un e"ort *ichiar 'ei elimina acele condi,ii e5terioare -e care dore*ti s# le elimini *i le 'ei re,ine doar

-e cele -e care 'rei s# le re,ii (indi"erent de c&t de 8deranante9 î,i -#reau înainte$ deoareceacum nu ,i se 'or mai -#rea ast"el) *i$ în acest "el$ te 'ei recrea -e tine însu,i din nou$ du-#chi-ul *i asem#narea celui care 2*ti Tu cu de'#rat.

Totu*i$ e5ist# c&te'a lucruri -e care ar tre%ui s# le cuno*ti des-re acest -roces în care ,i

se cere s# ai încredere.Obser+ă ce ţi se opne şi n!eşte-o oportnitate.3rimul lucru -e care e ne'oie s#+1 *tii este c# +ei a+ea !$te pie&ici. i se 'or o-une

oameni$ e'enimente *i circumstan,e$ care ,i se 'a -#rea c# ridic# o %arier# la tot ceea ces-ui c# e*ti$ tot ceea ce declari des-re tine c# e*ti.

De "a-t$ nu numai c# 'a e5ista o-ozi,ie dar aceast# o-ozi,ie 'a cre*te. :a "i mai -uternic# dec&t oric&nd. *a c#$ dac# înainte ai crezut c# ai -ro%leme$ ,ine+te %ine$deoarece$ "olosind cu'intele inimita%ilului OimmK Durante7 8înc# n+ai '#zut nimic69

Fa-tul c# sitaţia se +a înrătăţi' înainte &e a se î!bnătăţi0 s+ar -utea s# nu "ie'estea cea mai %un# -e care o -rime*ti de c&nd ai luat în m&n# aceast# carte. Totu*i$tre%uie s# ,i se s-un# acest lucru *i c&nd 'ei în,elee de ce se înt&m-l# a*a$ te 'ei %ucuracu ade'#rat$ în cazul în care lucrurile 'or mere r#u.

2ste în le#tur# cu 3rinci-iul al +lea7 Imediat ce tu decizi cine *i ce e*ti tot ceea ce nue*ti 'a a-are in 'ia,a ta. sta este situa,ia *i a*a tre%uie s# "ie. Dar acum$ încearc# s#în,elei de ce.

3entru a -rice-e ce ,i se 'a s-une$ tre%uie s# 'ezi clar de'#rul des-re C-use.de'#rul des-re C-use este c# ele nu e5ist# dec&t în com-lementaritate. dic# 8"ier%inte9nu e5ist# dec&t într+un mediu sau într+un loc în care e5ist# 8rece9$ 8înalt9 nu e5ist# dec&tîntr+un mediu sau loc unde e5ist# 8scund9$ 8Aa-id9 nu -oate "i un conce-t$ dac# nu$ *i

-&n# c&nd nu e5ist# un lucru numit 8lent9.In lumea în care totul este Aelati' (*i care$ c# 'eni 'or%a$ este lumea în care tu ai ales

s#+,i -etreci maoritatea tim-ului)$ un lucru este ceea ce 2T2 în rela,ie cu un /T lucrucare NU este. Jn,elei@ 3oate c# sun# -u,in con"uz$ dar ai -rice-ut@ r tre%ui s# auzi astaca -e un de'#r enorm care+,i r#sun# în urechi.

2ste doar un alt mod de a s-une c#$ în starea noastr# -rezent# de e5isten,#$ totul esterelati'. Totu*i$ acest -rinci-iu$ a-licat la meta"izic#$ o"er# c&te'a -erce-,ii interesante.

Dac# un lucru nu este nimic în a"ar# de s-a,iul ocu-at de ceea ce nu este atunci tu nu -o,i "i ce'a$ dec&t în s-a,iul ocu-at de ceea ce TU nu e*ti. 4i ast"el$ o-usul a ceea ce

dore*ti 8s# "ii9 'a a-are a-roa-e imediat ce dorin,a ta de 8a "i9 este auzit#$ într+ade'#r$su"letul t#u atrae c#tre el aceste condi,ii.Dumnezeu îi 'a da su"letului tot ceea ce cere$ ca -e cel mai Mare Dar al celui mai

M#re, reator$ ast"el ca su"letul s# se des#'&r*easc# în aceast# ea mai înalt# Dorin,# aa.

11




u"letul îi 'a mul,umi lui Dumnezeu -entru acele comori care se numesc ondi,iile *i2'enimentele din :ia,# *i$ ast"el$ su"letul 'a înt&m-ina cu %ucurie toate e5-erien,ele:ie,ii$ -reasl#'indu+le -e toate în mod eal -e cele 8%une9 *i -e cele 8rele9 "ar# s# le

udece.Dac# sim,i c# în,elei conce-tul e5-rimat în acest -rinci-iu de %az# al 'ie,ii$ întoarce+

te acum la ceea ce s+a s-us în Trea-ta a +a. m s-us7 8Nu numai c# 'a e5ista o-ozi,ie dar

o-ozi,ia 'a cre*te. :a "i mai-uternic# dec&t oric&nd9. 4i am mai s-us7 8c&nd 'ei în,eleede ce se înt&m-l# a*a$ te 'ei %ucura cu ade'#rat în cazul în care lucrurile 'or mere r#u9.Moti'ul -entru care te 'ei %ucura este c# 'ei *ti$ -entru c# 'ei 'edea 8o-ozi,ia9 ca -e

un semn siur *i cert c# e*ti -e calea trans"orm#rii -e drumul c#tre în#l,are -e c#rareaascendent#.

2ste "oarte im-ortant s# *tii *i c# într+un sens meta"izic "oarte real e5ist# 8o lumin# laca-#tul tunelului9. s-ectul *i e"ectul acestor o-ozi,ii neati'e des-re care am 'or%it suntdoar tem-orare$ iar sco-ul lor este s# 'indece -entru totdeauna orice sentiment neati' -ecare l+ai a'ut "a,# de e5-erien,ele e5terioare din 'ia,a ta.

Iat# care este -rocesul de 'indecare7 # "olosim înc# o dat# ca e5em-lu 3aceal#untric#. # s-unem c# e*ti -#rinte *i ai declarat7 82u sunt cu-rins de -ace.9 hiar înmomentul în care "aci aceast# declara,ie$ tot ce nu este 8-ace9 'a intra în 'ia,a ta. 3rinurmare$ co-iii 'or înce-e s# "ac# zomot mai mult zomot dec&t oric&nd6

Dar$ acum$ tu 'ei a'ea -osi%ilitatea de a alee ce reac,ie s# ai$ -entru c# acum 'ei *ti *i'ei în,elee de ce se înt&m-l# acest lucru. 3o,i alee s# 'ezi aceast# 8o-ozi,ie9 ca -e undar ce+,i aduce *ansa s# e5-erimentezi *i s# e5-rimi -acea din tine$ sau ca -e un ho, care,i+o "ur#.

# -resu-unem c# alei s# "ii în -ace. /u&ndu+,i acest anaament *i concentr&ndu+teasu-ra lui$ nu mai reac,ionezi ca înainte$ nu te com-or,i la "el de zomotos *i de haotic ca*i co-iii$ ridic&nd lasul *i cer&ndu+le s# se lini*teasc#. 3ur *i sim-lu$ treci -rin acelmoment -a*nic *i calm. hiar înainte s#+,i dai seama$ co-iii se 'or calma sinuri$

-relu&ndu+,i eneria. 4i$ chiar dac# nu o "ac$ nu 'a mai conta. i st#-&nit acel moment. imodi"icat e5-erien,a.

A#m&n&nd ast"el concentrat în decursul zilelor *i s#-t#m&nilor ce 'or urma$ le 'ei ar#taco-iilor c# a "i zomoto*i nu mai e o metod# -rin care s# atra# aten,ia. De "a-t$ ei 'or în,elee o-usul$ iar aceasta 'a -roduce o trezire randioas# at&t în tine$ c&t *i în co-iii t#i.Urm#torul lucru -e care+1 'ei o%ser'a este c# se 'a instaura o stare de -ace.

4i a*a 'a "i a%solut în toate as-ectele 'ie,ii tale. In cli-a în care alei 8s# "ii ce'a9$

o-usul s#u 'a a-are (sau 'a de'eni mai e'ident "a-tul c# era acolo dintotdeauna).-oi$ -e m#sur# ce 'indeci iluzia c# acest 8o-us9 este cine e*ti tu *i te concentrezi

hot#r&t asu-ra e5-rim#rii neîntreru-te *i tot mai 'aste a elui care e*ti Tu cu de'#rat$ceea ce ,i s+a o-us nu mai are nici un e"ect. Declari nul *i nea'enit. 4i$ la "el ca to,iMae*trii$ niciodat# nu 'ei mai condamna ceea ce al,ii numesc r#u$ pentr că +ei şti căpersistă ace$ $cr căria îi opi re*istenţă *i c# dis-are lucrul -e care+l -ri'e*ti în "a,#.

dic#$ înceteaz# s#+*i men,in# "orma -rezent#$ înceteaz# s# -roduc# acela*i e"ect. :ei"i înconurat de întuneric dar nu+1 'ei mai %lestema.

tunci 'ei de'eni *i tu la "el ca *i to,i Mae*trii el e duce /umina.

3ermite "ormei s# se creeze -e ea îns#*i.unem$ în cele din urm#$ la chestiunea Formei. e "orm# 'a lua menirea ta@ um8'ei ar#ta9$ ca unul dintre ei e duc /umina@ 25ist# dou# c#i -e care s# le urmezi$

-entru a da "orm# "izic# dorin,ei celei mai -ro"unde a inimii tale.

1?




3o,i c#uta s# ada-tezi dorin,ele tale la o "orm# -redeterminat#$ sau îi -o,i -ermite"ormei s# se creeze -e ea îns#*i. I,i suerez cu insisten,# s# ado-,i a doua cale.

&nd insist#m ca dorin,ele noastre s# se mani"este într+o anumit# "orm#$ de "a-t noilimit#m -e Dumnezeu. Dar atunci c&nd l#s#m deschise toate o-,iunile$ o"erim

-osi%ilitatea -entru a se realiza o crea,ie minunat#.Una dintre -rimele între%#ri -use de oamenii care doresc s# se -un# în ser'iciul altora

este7 8e -ot s# "ac -entru a "i unul dintre ei e duc /umin#@ceasta ar tre%ui s# "ie ultima între%are -e care oamenii s# *i+o -un#6Intr# mai înt&i în starea de FI în care se a"l# el ce aduce /umina *i a-oi -ermite+i

st#rii de F2 din cadrul 'ie,ii tale s# decur# din ea. are este acea stare de FI@ 2steorice+,i imainezi tu c# este. " eşti ce$ care a$e%e. " eşti ce$ care &eci&e. are este/umina -e care dore*ti s+o îm-#r,i cu ceilal,i@ 3e care dore*ti s# le+o aduci *i s+o treze*tiîn ei@ Dac# i+ai -utea da un nume$ care ar "i acela@

25ist# ce'a care arde în tine$ ce'a des-re care *tii c#$ dac# ar "i -e de-lin eli%erat *ie5-rimat$ ar îm%un#t#,i 'ie,ile celorlal,i. e este acel ce'a@ um îl sim,i@ minte*te+,i c#

nu este ce'a -e care tu l+ai "ace. 2ste ce'a care tu ai "i. # "ie cum'a 'or%a de "a-tul c#e*ti -lin de iu%ire$ -lin de ri#$ -lin de com-asiune *i dornic s#+i au,i -e ceilal,i s# se'indece@

Iar miracolul const# în "a-tul c#$ cu c&t mai mult din toate acestea$ cu at&t mai multceea "aci te :a sus,ine -entru ca 8s# "ii9 înc# *i mai mult.

i încredere în acest -roces. Func,ioneaz#6 :oi desco-eri c# "ormele$ modalit#,ile"izice de 8a FI9 ce'a 'or înce-e deodat# ..s# a-ar#9.

3oate c# e5em-lul de mai os 'a "ace ca tot ce încerc#m s# s-unem aici s# de'in# maiclar.

Cdat#$ un om a hot#r&t c# 'oia s# "ie acel lucru numit 8'indecare9. ceasta era o starede FI$ -e care o sim,ea în ad&ncul su"letului s#u *i dorea s# o e5-rime. Nu -utea #si un8-ost9 în a*a numita 8lume real#9$ care s#+i -ermit# s# 8"ac#9 acest lucru.

+a uitat în ziar la o"ertele de anaare$ dar nu a '#zut multe anun,uri care s# s-un#78or-ora,ie na,ional# im-ortant# caut# 'indec#tor9$ sau 8om-anie local# caut#'indec#tor *e". 9Descuraat dar neîn"ricat$ s+a hot#r&t s#+*i deschid# -ro-ria "irm#$ s#încea-# 8s# -ractice9 -e cont -ro-riu.

Totu*i$ nu a'ea înc# o "orm#$ o matri,# în care s# creeze materializarea dorin,ei sale.*a c#$ a creat el însu*i o "orm#. :a "i$ a hot#r&t el$ 8un 'indec#tor -rin cristale9. au$

-oate$ un 8tera-eut maseur9. au$ -oate$ un 8consilier -siho+s-iritual9. au un 8-astor

s-iritual9$ într+o %iseric# "ondat# de el însu*i. creat o "orm# care sim,ea c# ar -utea "unc,iona *i a deschis a"acerea. Totul a "ost

%ine. u e5ce-,ia "a-tului c# nu -rea 'enea nimeni. hiar *i cei c&,i'a care au 'enit$ nu -rea au -l#tit$ a*a c# s+a ales cu -u,ini %ani$ sau cu nimic. Nici el nu sim,ea c# e..corect9s# cear# un onorariu$ deoarece$ în "ond$ el ac#tuise întreaa schema.

/a -ro-riu$ îi era ru*ine *i cear# %ani$ se considera chiar -u,in 'ino'at s# cear# -entruceea ce sim,ea c# nu merit#.

:ia,a sa era com-let distrus#@ 3artenerul 1+a -#r#sit$ declar&nd c# 8a înne%unit9 dincauza 8crizei '&rstei milocii9 -rin care se -#rea c# trece. hiar *i 'echii lui -rieteni

credeau c# a luat+o razna. 4i$ de unde c&nd'a "usese a%solut ca-a%il s#+*i -oarte sinur deri#$ acum tr#ia din autorul dat de stat$ sau$ în cel mai %un caz$ de a%ia se descurca dar$dorea s# "ac# acest sacri"iciu$ deoarece$ la urma urmei$ "#cea 8e5act ceea ce 'oia s# "ac#9.

1E




In zilele sale cele mai %une$ chiar încerca s#+*i usti"ice starea -rezent#$ rostind aceast# -ro-ozi,ie. Totu*i$ în ad&ncul su"letului$ ce'a îi s-unea c# e5ista 8o minciun#9 unde'a unneade'#r$ o "ormul# -e care nu o cuno*tea$ un secret -e care nu i+1 s-unea nimeni.

N+ar tre%ui s# "ie a*a de reu s#+/ ser'e*ti -e Dumnezeu sau -e om$ î*i s-unea el$uneori cu am#r#ciune. N+ar tre%ui s# "ie a*a de reu. Nici nu este.

ecretul e7 nu "or,a+"orma. 3ermite+i Formei s# se creeze -e ea îns#*i. ceasta ne duce

la 3rinci-iul al >+lea7 tarea de FI de'ine "orm#.2ste o realitate a Uni'ersului c# tu e*ti o Fiin,# în "ormare. Nu e ne'oie s# aduci nici oalt# 8in"orma,ie9 cu e5ce-,ia a ceea ce e*ti în cadrul 3rocesului :ie,ii$ -entru ca eea ce2*ti s# se mani"este în "orm#.

2 ne'oie doar s#+i -ermi,i -rocesului 8de "ormare9 s# se -etreac# în modul s#u -ro-riu$la tim-ul -otri'it. 4i care este 8modul s#u -ro-riu9@ ceasta a e5-licat cartea de "a,#.

Hai s# "acem un rezumat.Modul în care starea de FI de'ine Form#$ este$ mai înt&i$ -rin autoconce-,ie. dic#

Fiin,a conce-e ceea ce 'rea s# "ie de acum înainte (Trea-ta l+a *i a ?+a).

-oi$ intr# imediat în acea stare de Fi$ "#r# a ,ine cont de condi,iile *i circumstan,elee5terioare$ (Trea-ta a E+a)$ sau ca reac,ie la ele (Trea-ta a +a).Jn cele din urm#$ î*i creeaz# "orma în urul -ro-riului conce-t$ -roduc&nd moduri de a

e5-erimenta în "orm# ceea ce a tr#it ca e5-erien,#$ "iind "#r# "orm#.3&n# în momentul în care -arcuri cele cinci tre-te$ 'ei "i nein"ormat. dic#$ nu 'ei *ti

ine 2*ti. Nu ai destul# in"orma,ie. &nd su"icient din tine este in"ormare 'ei *ti *i 'eie5-erimenta ine 2*ti In "orm# "izic#.

cesta este un alt mod de a s-une c# :ia,a ta 25terioar# 'a înce-e s# re"lecteAealitatea ta Interioar# în -ri'in,a a ine 2*ti Tu *i ine lei s# Fii.

minte*te+,i c# totul înce-e eu o tare de "i -e care o alei în mod inde-endent.3oate "i destul de ar%itrar# o tare de FI -e care o selectezi$ -ur *i sim-lu$ -entru c# o

-re"eri sau o dore*ti$ totu*i$ acea selec,ie tre%uie "#cut# înainte s# auni unde'a. *a c#$alee+,i sco-ul 'ie,ii *i d#+i 'oie acelui sco- al 'ie,ii s# realizeze o stare sau st#ri de 8a "i9.

-oi$ intr# în acea stare de FI + indi"erent de condi,ii. Urm#re*te cum cor-ul t#u seînde-#rteaz# de ceea ce nu e*ti. Nu o-une rezisten,# acelui lucru care ,i se o-une. 3ur *isim-lu$ r#m&i centrat în Fiin,a ta st&nd în centrul Fiin,ei tale *i -ri'e*te miracolul.

Mai cur&nd sau mai t&rziu$ Fiin,a '+a -roduce Forma. Nu are de ales$ -entru c# tareade FI de'ine aceasta. Func,ia t#rii de Fi e s# -roduc# Forma. sta este ceea ce "aceDumnezeu. au$ mai corect$ aceasta este ceea ce este Dumnezeu.

Dumnezeu este Fiin,#$ care de'ine Form#. 4i tu e*ti la "el. Deci$ nu tre%uie s# "acinimic$ de "a-t. 4i$ cu c&t "aci mai -u,in$ cu at&t mai %ine. 3ur *i sim-lu$ "iii$ Doar ... "ii6

cum$ s# 'edem dac# e5ist# o cale de a a-lica aceast# cunoa*tere în,elea-t# la omulnostru "icti' din e5em-lu. Jntorc&ndu+ne la Trea-ta a >+a. # zicem c# acest om nu *i+acheltuit tim- sau enerie$ încerc&nd s#+*i toarne Fiin,a în Form#$ ci$ mai dera%#$ i+ar "i

-ermis Formei s# se creeze -e ea îns#*i$ -ornind din locul în care el Fiin,a.Dac# ar "i "#cut asta$ -ur *i sim-lu s+ar "i mutat în interiorul Fiin,ei în care dorea s#

stea *i ar "i r#mas acolo$ ar "i stat acolo$ indi"erent ce s+ar "i înt&m-lat chiar dac# ceea cese înt&m-la -#rea s# se 8o-un#9 la ceea ce dorea el s# "ie. 3oate c#$ în s-ecial în acest caz6

2l ar "i 8'indecat9 oriunde ar "i mers s# 8lucreze9. 2l ar "i 8'indecat9$ în aceea*i m#sur#$ *iacas#. au la %iseric#. au la -rietenii s#i. Cric&nd *i oriunde ar "i -utut 8"i9 aceasta.cest lucru s+a *i înt&m-lat$ de "a-t$ cur&nd du-# ce a a%andonat încercarea de 8a+*i

c&*tia e5isten,a9 "#c&nd ce "ac 'indec#torii cu cristale$ sau "#c&nd ce "ac maseuriitera-eu,i$ sau ce "ac -astorii sau orice credea c# tre%uie s# "ac# -entru a "i un 8'indec#tor9.

1




u alte cu'inte$ în loc de a încerca s# "ie un :IND2PTCA$ s+a hot#r&t s# "ie:IND2A2. +a întors la ceea ce 8"#cuse9 înainte de a se hot#rî s# de'in# 'indec#tor$iar aceasta i+a adus din nou %ani a-roa-e instantaneu. o,ia lui s+a întors la el ceea ce a"ost un moti' de mare "ericire. hiar *i s#n#tatea i+a re'enit la normal$ -entru c# se*u%rezise tre-tat$ în tim-ul lunilor in care încercase s# "ie 8'indec#tor9.

cum$ -ro%lema era cum anume mai -utea su-orta 'echea sa meserie$ dat "iind c# ceea

ce 'oia cu ade'#rat s# "ac# era s# "ie 'indec#tor. A#s-unsul era sim-lu. "rebia să-şipri+ească +echea ocpaţie c a$ţi ochi.

25act a*a cum 'edea întreaa :ia,a cu al,i ochi. 3entru c#$ acum$ el 'edea "iecaremoment *i "iecare situa,ie ca -e o ocazie de a "i 'indecare. Fiind acum -e calea s-re a "ist#-&nul -ro-riei sale 'ie,i$ 'edea tot ce i se o-unea ca -e o o-ortunitate6 ceasta i+aschim%at com-let 'ia,a.

colo unde$ mai înainte$ la ser'iciu$ 'edea un con"lict *i 'oia s# "u# de el$ acumst#tea în milocul lui *i îi aducea 'indecarea. In c&te'a luni$ re-uta,ia sa de -ersoan# care'indec#$ care aut#$ s+a r#s-&ndit -retutindeni. /a ser'iciu a "ost cur&nd mutat din -ostul

anterior *i ruat s# acce-te o "unc,ie în care s# se ocu-e de moralul anaa,ilor. /a %iseric#a de'enit conduc#torul unei echi-e im-licat# în a+i auta -e oameni s# atin# o state %an# -e toate -lanurile. cas#$ so,ia *i co-iii au #sit -ersoan care sa+i m&n&ie$ s-re care s# seîndre-te in momentele lor de con"uzie$ con"lict$ sau dis-erare.

Niciodat# înainte nu mai tr#ise acest om o e5-erien,# at&t de %oat# *i de minunat# aelui care 2ste cu de'#rat. Da$ a mers mai de-arte. ur&nd$ oamenii din comunitatea luiau înce-ut s# aud# de el$ în -rimul r&nd din acti'it#,ile sale de la %iseric# *i de la ser'iciu$într+o zi$ a "ost între%at de un -rieten dac# ar a'ea tim- *i ar 'rea s# "ac# munc# de'oluntariat într+o oraniza,ie de la s-italul din localitate. 2l a *tiut instincti' c# acesta eralocul în care+*i -utea e5-rima *i e5-erimenta o -arte din sine$ o latur# a sa care t&nea s#se dez'#luie din ce în ce mai -lenar. o,ia lui 1+a încuraat. 3astorul lui a considerat c# eun loc minunat -entru talentele -e care le are. hiar -atronul i+a dat în "iecare lun# oîn'oire -l#tit# ca s# se ocu-e de aceast# munc#$ cu condi,ia s# s-un# la s-ital c# elre-rezint# acea com-anie.

ur&nd$ munca lui la s-ital a de'enit 8contri%u,ia în natur#9 a com-aniei c#treoraniza,ia de caritate. 3ersonalul s-italului i+a o%ser'at d#ruirea e'ident#$ calit#,ile$entuziasmul lui -entru munca cu oamenii$ at&t cu -acien,ii$ c&t *i cu 'oluntarii a"la,i înacest cadru at&t de s-ecial. "ost ne'oie doar de c&te'a luni$ -&n# c&nd to,i au în,eles c#a'eau de+a "ace cu un om de "oarte mare 'aloare.

-oi$ 8norocul9 a "ost c# res-onsa%ilul sec,iei care se ocu-a de înriirea s-ecial# a -acien,ilor *i a "amiliilor lor$ o -ersoan# laic#$ ce lucra îndea-roa-e cu directoruls-italului$ s+a mutat în alt ora*$ -entru a acce-ta o nou# o-ortunitate. red c# deacunoa*te,i s"&r*itul -o'e*tii. st#zi$ atunci c&nd nu e ocu-at în ora*ul lui s# lucreze directcu %olna'ii în "az# terminal# *i cu "aimiliile lor$ acest om c#l#tore*te -rin ,ar#$ 'or%ind cu

-ersonalul din s-itale *i cu 'oluntarii. scris ocarte$ a a-#rut la tele'izor$ a ,inutcon"erin,e la uni'ersit#,i *i %iserici din toat# merica.

De cur&nd$ la una dintre acele con"erin,e$ a "ost -rezentat într+un "el care i+a atrasaten,ia7 Doamnelor *i Domnilor9$ a înce-ut moderatorul$ a* dori s# '# -rezint un om care

cunoa*te *i în,elee -ro"und sensul cu'&ntului 8'indec#tor9. *a se -etrec lucrurile. Dac#acest om ar "i încercat$ înc# de la înce-ut$ s# de'in# un s-riin -entru s-ital$ autor de c#r,i*i acti'ist social$ s+ar -utea s# nu "i reu*it niciodat#. De "a-t$ ideea de a "ace acest lucru

-oate nici nu i+ar "i 'enit 'reodat#. Totu*i$ iat#+1. 2 'indec#tor.

1>




tarea de Face 'a urma du-# starea de FI$ la "el de siur -recum noa-tea urmeaz#du-# zi. sta$ deoarece starea de FI nu -oate "i neat#$ *i nu 'a "i neat# niciodat#.

Dar starea de FI î,i o"er# *i recom-ense. Cmul din e5em-lul nostru se cuno*tea -esine ca "iind 8'indecare9 în cadrul -ro-riei sale e5-erien,e$ cu mult tim- înainte de a setrezi $$mani"est&nd9 acest lucru$ în cadrul s-italului. Totu*i$ -o,i s# s-ui c# în e5em-lu e'or%a de o -ersoan# "icti'#. hiar a*a s# stea lucrurile@

3o,i cu ade'#rat 8s# "ii cine e*ti9 *i s#+,i c&*tii din asta 'ia,a în loc de a+,i c&*tiae5isten,a@ 3ot s#+,i s-un doar at&t. "ost odat# un om care dorea din tot su"letul s#e5-erimenteze -artea din el însu*i numit# în,ele-ciune *i laritate. "ost o dorin,#îndr#znea,#$ cutremur#toare în sco-ul ei$ a-roa-e %las"ematorie în im-lica,ii.

Dar aceasta este ceea ce a '#zut el în el însu*i. ceasta este -artea din Dumnezeu -ecare a '#zut+o în#untrul s#u. 4i aceasta era e5-erien,a -e care dorea el s# o tr#iasc#. c#utat *i a c#utat -este tot$ dar nu a -utut #si un -ost care s# se numeasc#78:ice-re*edinte res-onsa%il cu în,ele-ciunea *i laritatea9.

+a &ndit s#+*i "ac# o "irm#$ dar nimeni nu acce-ta acest conce-t. *a c#$ a încetat s#

mai încerce s# "or,eze starea de Fi interioar# s# de'in# o stare de Face e5terioar#. 3ur *i sim-lu$ a decis s# "ie doar$ indi"erent ce "#cea. 3entru a c&*tia %ani$ a intrat înmaretin *i reclame. scris c&te ce'a. de'enit moderator de tal+sho!uri la radio.

-oi$ într+o zi$ s+a înt&m-lat ce'a neo%i*nuit. a'ut o con'ersa,ie "oarte interesant# cuDumnezeu ... (nota unui cititor7 este -o'estea autorului).

"repte$e şi principii$e &in această carte.Trea-ta 1+a7 /#mure*te+te asu-ra sco-ului t#u în 'ia,#.3rinci-iul 17 :ia,a nu are sens *i acesta este el mai mare Dar de laDumnezeu.Trea-ta a ?+a7 Transmut# sco-ul t#u de la starea de F2 la starea de FI3rinci-iul

al ?+lea7 a Fiin,# Uman#$ tu însemni FI *i nu F2.Trea-ta a E+a7 do-t# chiar acum starea de a "i -e care ai descris+o$ indi"erent ce "aci

acum. 3rinci-iul al E+lea7 Tot ceea ce e*ti$ e*ti -entru c# tu alei s# "ii ast"el.Trea-ta a +a7 C%ser'# ce ,i se o-une *i nume*te+o o-ortunitate.3rinci-iul al +lea7 Imediat ce tu decizi cine *i ce e*ti$ tot ceea ce nu e*ti 'a a-are în

'ia,a ta.Trea-ta a >+a7 3ermite Formei s# se creeze -e ea îns#*i. 3rinci-iul al >+lea7 tarea de

FI de'ine "orm#. Not# de încheiere7 Funda,ia Aereation$ creat# de NancK *i Neale Donald Walsch$ '#

-une la dis-ozi,ie mai multe ocazii de a -ractica conce-tele *i -rinci-iile e5-use înaceast#

carte$ în s-ecial -rin seminarul intensi' de > zile + te recrea -e Tine însu,i care se ,ine de -atru ori -e an *i care este condus de Neale. 3roramul acestor seminarii s-irituale$ la careiau -arte oameni din lumea întrea#$ -oate "i a"lat -rin site+ul!!!.con'ersations!ithod.or The Foundation "or 3ersonal Gro!th and -iritualUnderstandin 3M0Q11>B 1?><isiKou0l'd. shland$ CA ;<>?B(>1)?+B=Fa57(>1)?+=>?E

2mail7 recreatinRc!.ccWe%site htt-7LLcon'ersations!ithod.or=>

Cei Ce Au Adus Lumina

Documents

Transcript of Cei Ce Au Adus Lumina