Anul XIX Numărul 6 (266) mai 2016 Ediţie tipărită în 5.000 de exemplare

Învierea Domnului şi Mântuitorului nostru

GIROC CHIŞODA

paginile2,3

ZZiiuuaa EEuurrooppeeii,, ssăărrbbăăttoorriittăă llaa ŞŞccooaallaaGGiimmnnaazziiaallăă „„IIoossiiff CCiioorrooggaarriiuu”” ddiinn CChhiişşooddaa

Artiştii din comuna Giroc s-au prezen-tat extraordinar la faza finală a Festivalu-lui-concurs „Lada cu zestre”, desfăşuratăla Timişoara, în zilele de 13, 14 şi 15 mai.

La secţiunea „coregrafie”, dansatoriidin Giroc şi Chişoda au prezentat unamplu program, realizat de domnul prof.Adrian Safta – dirijor, domnul prof. VictorJicheran – coregraf, domnul prof. Ionel-Lucian Şipoş şi domnul prof. Alexandru Galuşka – instructori coregrafi şi prof. Ciprian Cipu – consultant artistic.

Evoluţia reprezentanţilor comuneiGiroc a cuprins: jocuri populare mixte dinCâmpia Banatului; Bianca Opăriuc şiLucas Brill – solişti dansatori, categoria 8-14 ani; suită de dansuri mixte bănăţene dinzona subcolinară din satul Chişoda, cate-goria 8-14 ani; Ansamblul de cântece şidansuri „Ghiocelul”; dansuri bărbăteşti,sorocuri; obiceiul popular de primăvară„Mătcălăul”, ce se desfăşoară de obicei înzona subcolinară, la Paştile Mici; ansam-blul de dansuri pe generaţii; dans solisticbănăţean – Isabela şi Ionel-Lucian Şipoş;fragment din obiceiul tradiţional „Nuntadin Giroc” şi grupul de dansatori al co-munei Giroc.

La subsecţiunea „poezie dialectalăbănăţeană” au urcat pe scenă recitatoriiBianca Fărcuţ, din Giroc, Dacian Filimon,din Giroc, şi Alin Roşu, din Chişoda.

Poeţii chişozeni Petru Chira şi GeorgeLână au reprezentat comuna Giroc lasecţiunea de profil.

Preparatele tradiţionale au fost prezentatede membrii Ansamblului „Ghiocelul”, doam-nele Nicoleta Şipoş, Nica Lupuşoru, LenuţaTerteci, Ofelia Marincu şi Maria Cincu.

La secţiunea expoziţii, Ionel Şipoş aprezentat costume populare, icoane vechi,odăjdii preoţeşti, Mihai Şipoş – cusăturivechi, ponevi şi picture vechi, LoredanaSur – costume populare, iar Petru Avrămuţ– obiecte vechi şi de artizanat.

Vasile TOMOIAGĂ

Sala festivă a Şcolii Gimna-ziale „Iosif Ciorogariu” dinChişoda a găzduit un eveni-ment important, prilejuit desărbătorirea Zilei Europei.Anul acesta, protagoniştii prin-cipali au fost elevii claselor aVI-a şi a VII-a, care s-au con-fruntat, într-un concurs pregă-tit de domnul director adjunctprof. Nicolae Petchescu, înfaţa colegilor lor mai mici dinclasele a IV-a şi a V-a.

Elevii celor două clase aurăspuns la întrebări despre ins -tituţiile şi evoluţia Uniunii Eu-ropene, au identificat drapeleleşi capitalele ţărilor membre.De asemenea, au încercat săconvingă juriul şi publicul căItalia şi Franţa sunt cele maifrumoase ţări din UE, pregă-tind un moment atractiv depromovare a specificului celordouă ţări.

În final elevii: Oana Gherman,Oana Hodoroagă, Carla Mân-zat, Rafael Ţâmbalaru, DanielMagda, Alexandru Pup, AlbertStratulat, iar premiul special afost obţinut de elevul Alexan-dru Pup, din clasa a VII-a aufost premiaţi pentru cele maibune răspunsuri.

Vasile TOMOIAGĂ

CCoommuunnaa GGiirroocc,, llaa ffaazzaa ffiinnaallăă aaFFeessttiivvaalluulluuii--ccoonnccuurrss „„LLaaddaa ccuu zzeessttrree””

2 DIALOG CU CETĂŢENIImmaaii 22001166

După minunata perioadă a Sfântului şi Marelui Postal Sfintelor Paşti, perioadă în care, în chip liturgic, darşi personal, fiecare creştin a fost chemat spre curăţirede păcate şi spre apropierea de Sfintele Taine al Dom-nului nostru Iisus Hristos, ca o încununare a toate, Îldescoperim pe Domnul Cel Înviat a treia zi din mor-mânt.

Însă nu putem vorbi de Învierea Domnului fără săne aducem aminte de ultima săptămână a PostuluiMare, în care creştinii ortodocşi din toată lumea amfost alături de Hristos Domnul, atât la porţile Ierusa-limului, având în mâini ramuri de copaci asemeneacelor care l-au primit pe Domnul ca pe un Împărat, câtşi la judecata, chinurile şi moartea Sa pe cruce. Deaceea, şi în biserica noastră din Giroc, în SăptămânaPatimilor, s-a săvârşit în fiecare seară slujba Deniei,iar în Sfânta şi Marea Zi de Joi s-au citit cele două-sprezece Evanghelii, care ne-au introdus în chip du-hovnicesc în atmosfera acelor zile de suferinţăasumată de către Domnul pentru mântuirea neamuluiomenesc din robia păcatului şi a morţii. Drumul du-hovnicesc a continuat, mai apoi, cu aşezarea în Mor-mânt a Domnului şi cu cântările Prohodului pe carecredincioşii, într-un glas, le-au adus lângă MormântulDomnului.

Cât de frumoasă şi înălţătoare a fost acea săptămânăo poate mărturisi fiecare din cei care au fost în Sfântabiserică, participând la sfintele slujbe, făcându-se înacest chip asemenea celui care „a văzut şi a mărturisitşi adevărată este mărturisirea lui”.

Parcurgând această săptămână de înaltă trăire du-hovnicească, cu emoţie sufletească şi bucurie, a venitvremea începerii Slujbei Sfintei Învieri a Domnuluinostru Iisus Hristos. Darurile Lui Dumnezeu pentrunoi s-au simţit încă dinaintea începerii slujbei, pentrucă în comuna noastră a fost adusă chiar Lumina Sfăntăde la Mormântul Domnului din Ierusalim, care a po-posit pe Sfânta Masă a altarului bisericii din Giroc, aş-teptând să fie dăruită poporului venit în biserică şiîmprejurul bisericii spre a primi Lumina Sfântă.

Cu puţin timp înainte de ora 00.00, în întreaga bi-serică se aşterne întunericul. Aducându-ne aminte decuvintele „poporul cel ce era în întuneric a văzut lu-mină mare”, din Sfântul Altar al bisericii, trei lumâ-nări se aprind de la candela ce poartă în ea SfântaLumină. Sunt lumânările slujitorilor bisericii, care înliniştea nopţii adresează chemarea „VENIŢI DELUAŢI LUMINĂ”. Asemenea unei minuni dumneze-ieşti, biserica începe să se lumineze, chipurile celorcare erau în întuneric prind contur şi se zăresc în Lu-mina caldă a Învierii, iar corul bisericii, cu bucurie,cântă: „Învierea Ta Hristoase, Mântuitorule, îngerii olaudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceştecu inimă curată să Te mărim”. În această atmosferă deintensă bucurie, preoţii Bisericii împart Lumina, tre-când prin mulţime, ajungând în faţa bisericii, unde omare de oameni aşteaptă, de asemenea, să primeascădarul de lumină. După ce s-a ocolit Sfânta Biserică detrei ori, se porneşte în procesiune, purtând Lumina În-vierii în mâini şi în suflete, cântând aceeaşi cântare delaudă şi bucurie. Procesiunea este vegheată de focurileaprinse pe marginile drumului, arătându-ne parcă ocale spre Înviere ghidată de lumina caldă şi călăuzi-toare a făcliei.

Ajunşi în faţa bisericii, cu bucurie şi evlavie se ci-teşte glasul Sfintei Evanghelii a Învierii DomnuluiHristos şi se aude binecuvântarea „Slavă Sfintei, Celeide o fiinţă, de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimitotdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor”. Corulrăspunde „Amin”, iar, mai apoi, din piepturile a miide oameni se aude troparul: „Hristos a înviat din morţicu moartea pe moarte călcând. Şi celor din morminte,Viaţă dăruindu-le” şi încă o dată, şi încă odată, aşe-zând în inima fiecăruia bucuria şi nădejdea Învierii.

Călăuziţi de Lumina Învierii, intrăm în Sfânta Bi-serică slujind mai departe cu evlavie Slujba Învierii.La sfârşitul acesteia, credincioşii au primit „Paştile”şi, purtând lumânările, se îndreaptă spre casele lor, du-când fiecare acest mesaj dumnezeiesc şi mântuitor:„HRISTOS A ÎNVIAT!”.

Preot paroh Marius ŞONEA

ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuii şşii MMâânnttuuiittoorruulluuii nnoossttrruu,,BBiisseerriiccaa OOrrttooddooxxaa RRoommâânnaa ddiinn GGiirroocc!!

,,,,

3DIALOG CU CETĂŢENII mmaaii 22001166

În acest an, încă o dată, creştinii din Chişodaau prăznuit cu bucurie învierea Domnului nostruIisus Hristos. Au venit să ia lumina focului în lu-mânarea lor şi lumina harului în sufletul lor, iarnoi toţi, bucurându-ne că Mântuitorul ne-a izbă-vit de moartea cea veşnică şi ne-a dat în schimbviaţa fără de moarte, am cântat: „Hristos a înviatdin morţi cu moartea pe moarte călcând şi celordin morminte viaţă dăruindu-ne”.

Este firească împărtăşirea cu cei apropiaţi aacestei bucurii, pentru că, în fiecare an, sărbă-toarea Naşterii Lui Iisus şi a Învierii Lui sunt mo-mente care impulsionează sufletele pentru aparcurge încă o etapă în urcuşul duhovnicesc.Putem vedea cum întrezărirea luminii care iasădin mormântul Mântuitorului, încă de la începutulpostului pascal, face ca oamenii să încerce să fiemai buni unii cu alţii, mai milostivi, mai rugătoricătre Dumnezeu şi mai blânzi. Probabil, dacă ampăstra cu adevărat această lumină a învierii în su-fletul nostru pentru întregul an care urmează, amfi mai buni nu doar şase săptămâni – cât ţine pos-tul – ci un an întreg.

În fapt, aceasta este marea încercare a omului.Nu doar să prindă din zbor o rază de lumină dum-nezeiască ce se va risipi a doua zi după Paşti, ci săo păstreze în suflet o viaţă întreagă. Să o păstrezeşi să o hrănească aşa cum îşi hrăneşte trupul.Aceasta este marea încercare a împărtăşirii de În-vierea Lui Iisus.

Învierea Lui Iisus şi izbăvirea sufletelor noas-tre din puterea celui rău aduce o bucurienemărgintă în sufletele noastre, ale tuturor. Şi atâtde mare este această bucurie a câştigării nemuririşi a câştigării raiului, încât chiar şi cei ce sunt pri-eteni mai îndepărtaţi ai Bisericii Lui Iisus nurezistă strigătului sufletului lor şi vin să ia lumină.Pentru unii, un gest inconştient, pentru alţii, unfapt plin de conştienţă duhovnicească – drumul labiserică, de Înviere, devine mai mult un drum alsufletului decât al trupului. Este un moment cândconştiinţa sufletului fiecărui creştin se trezeşte şise luminează de către Hristos, atât de tare încâtsufletul iese de sub robia trupului. Nu mai putemfi opriţi ca în această noapte să nu ne îndreptămcătre lumina Lui.

Şi totuşi, să nu uităm că prăznuirea învieriiDomnului nu se face doar o dată pe an, în ziua dePaşti. Dacă suntem creştini adevăraţi, nu doar cunumele, dacă suntem oameni ai învierii şi dacăcinstim până la capăt această jertfă a lui Hristospentru noi, atunci să fim prezenţi şi în fiecare du-minică şi sărbătoare la Liturghie. Pentru că şi Li-turghia este o slujbă în care nu doar ne amintim ciretrăim jertfa şi învierea Lui Iisus. Ca urmare, văaşteptăm să ne întâlnim la fiecare înviere prăznu-ită de Biserică, pentru a continua să primim lu-mina Lui Dumnezeu din împărtăşanie. Dacă vremsă ne îndreptăm către mântuire, urcuşul cătreDumnezeu se face continuu, Liturghie deLiturghie, şi nu discontiunu şi în salturi fără rezul-tat, primind lumina Lui Dumnezeu doar de Paştişi de Naşterea Domnului.

Sperăm ca în acest an trezirea conştiinţei noas-tre să rămână vie şi lucrătoare spre împlinireaasemănării noastre cu Dumnezeu. Pentru că dacăDumnezeu este iubire, să învăţăm să iubim fărăcondiţii şi fără prejudecăţi, dacă Dumnezeu esteiertare, să iertăm pe toţi din jurul nostru, dacăDumnezeu este bunătate, să fim buni ca El şi dacăDumnezeu este pace, să ne împăcăm cu Dum-nezeu, cu aproapele nostru şi cu noi, ca să neputem ruga împreună şi unii pentru alţii. Şi, înfinal, rămâne să vă transmitem acelaşi mesaj pecare Hristos L-a dat apostolilor Lui:

PACE VOUĂ!Preot Dragoş DEBUCEAN

ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuii şşii MMâânnttuuiittoorruulluuii nnoossttrruu,,BBiisseerriiccaa OOrrttooddooxxaa RRoommâânnaa ddiinn CChhiişşooddaa!!

Când pe pământ inundă primăvaraŞi în Chişoda clopotele bat,

Vă spun acum prin Radio Timişoara:Sătenii mei, Hristos a înviat!

Câţi ani în şir v-aţi tot scăldat în lacrimiŞi zi de zi Golgota aţi urcat,

Măcar acum să mai uitaţi de patimi,Poporul meu, Hristos a înviat!

Românii mei de-aici şi pretutindeniÎn mintea mea duios v-am adunat,

Ca să vă spun ’nainte de armindeniCu glasu-mi stins: Hristos a înviat!

Străin oricând de patime meschineDestinul meu rămâne neschimbat,Umbrit mereu de vremea care vine

Viaţa mea: Hristos a înviat!

Îndrăgostit de clipele frumoase,De glasul tău atât de fermecat,Sub amăgirea viselor duioase,Iubirea mea: Hristos a înviat!

Mi-am împlinit cu viaţa mea menirea,Ca orice om supus şi la păcat,

Vă las acum să-mi moşteniţi iubirea,Nepoţii mei, Hristos a înviat!

Cu muza mea, nici aspră, nici grozavă,Urât de toţi ori, poate, admirat,

N-am vrut nicicând să mă ridic în slavă,Confraţii mei, Hristos a înviat!

Petru CHIRA

HHrriissttooss aa îînnvviiaatt!!

,, ,,

4 DIALOG CU CETĂŢENIImmaaii 22001166

RRuuggaa GGiirroocceeaannăă 22001166Consiliul Local şi Primăria comunei Giroc au organi-

zat, în zilele de 1 şi 2 mai, prima şi a doua zi de Paşti, tra-diţionala Rugă Giroceană. Evenimentul a devenit, înultimii ani, un punct de atracţie nu doar pentru locuito-rii comunei, ci şi pentru timişorenii, care, în zile de săr-bătoare, aleg să vină la Giroc. Aceasta pentru că Rugaeste un adevărat eveniment cultural, de la care nu poatelipsi nici un bănăţean care ţine la tradiţiile acestor locuri.

Conform datinii, prima zi de Rugă a început la Bise-rica Ortodoxă Română, cu slujba oficiată de preoţii Ma-rius-Iulian Şonea, Daniel Mateia şi Adrian Covan. Apoi,preoţii împreună cu oficialităţile locale, invitaţii şi giro-cenii care au participat la Sfânta Liturghie s-au îndreptatspre Grădina de vară a Căminului Cultural, unde a avutloc ceremonia de deschidere a Rugii Girocene 2016.

Participanţilor li s-au adresat primarul comunei Giroc,domnul dr. Iosif-Ionel Toma, viceprimarul comuneiGiroc, domnul ing. Ilie Gâlcă, şi domnii deputaţi Cătă-lin Tiuch şi Sorin Grindeanu. În zi de mare sărbătoare, cutoţii au adresat locuitorilor comunei creştinescul „Hris-tos a înviat”. Lor li s-au alăturat alţi oaspeţi de seamă,cum sunt domnul prof. univ. dr. Dan V. Poenaru şi şefulcomisiei de cultură a Consiliului Judeţean Timiş, domnulAdrian Negoiţă.

La fel ca şi în anii anteriori, domnul primar şi domnulviceprimar au venit îmbrăcaţi în costume populare tra-diţionale, aşa cum au venit îmbrăcaţi foarte mulţi dintregiroceni şi oaspeţi. Artizanii programului artistic dinacest an au fost profesorul Ciprian Cipu şi directorul Că-minului Cultural din Giroc, domnul Ionel-Lucian Şipoş,care au reuşit să aducă în scenă peste o sută de tineri însuite de dansuri populare, dar şi în „dansuri pe genera-ţii”.

Toate grupele de vârstă de la Ansamblul „Ghiocelul”din Giocelul au oferit publicului spectator un recital dedansuri populare din Banat, după care Ruga Giroceană afost deschisă prin tradiţionala Horă. În ea s-au prins, ală-turi de domnul primar al comunei şi de domnul vicepri-mar, gazde şi invitaţi, localnici şi oaspeţi, platoulGrădinii de vară devenind aproape neîncăpător pentrumulţimea dansatorilor.

Animaţie a fost şi în jurul Căminului Cultural, acolounde participanţii s-au putut răcori la un pahar de suc şiau putut gusta preparate la grătar. Cei mai mici dintre ceiprezenţi la Ruga Giroceană au avut la dispoziţie o mul-ţime de variante de distracţie, de la trenuleţe, la tobo-gane sau maşinuţe.

Timp de două zile, mii de oameni au participat laRuga Giroceană, cu tot ce a însemnat ea. Dar, mai ales,au venit pentru a asista la recitalurile artiştilor invitaţi,unele dintre cele mai apreciate voci ale muzicii popularedin Banat.

Invitata specială din acest an a fost Andreea Voica, unoaspete drag al Girocului, care a onorat de fiecare datăsolicitările de a veni şi de a cânta la Rugă. Alături de eas-a aflat orchestra condusă de prof. dr. Deian Galetin.Repertoriul artistei a fost şi de această dată ales cu grijă,iar cântecele sale au mers direct la sufletele şi inimilecelor care le-au ascultat şi care au încins hore mândrebănăţene pe platoul Căminului Cultural din Giroc.

De asemenea, pe scena Grădinii de vară a CăminuluiCultural au mai urcat Ion Dragomir, acompaniat tot deorchestra condusă de prof. dr. Deian Galetin, DumitruTeleagă şi Carmen Ienci, aceştia fiind acompaniaţi de or-chestra Ansamblului „Ghiocelul”, condusă de prof.Adrian Safta. Pe scena rugii de la Giroc a urcat, ca înfiecare an, şi solista locală, giroceanca Loredana Sur,care a interpretat un potpuriu de melodii populare dinBanat.

Sârbele, brâurile şi ardelenele au răsunat de pe scenaGrădinii de vară a Căminului Cultural, iar girocenii şioaspeţii lor nu s-au lăsat prea mult invitaţi la dans. Voiabună a durat până seara târziu, în fiecare dintre cele douăzile, iar girocenii au petrecut, aşa cum fac an de an, deRuga localităţii lor.

Demn de remarcat este faptul că, şi în acest an, la felca în anii precedenţi, deşi participarea la Ruga Giroceanăa fost foarte numeroasă, nu s-au înregistrat incidente,încă un semn că la Giroc civilizaţia este la ea acasă.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

5DIALOG CU CETĂŢENII mmaaii 22001166

La Giroc a avut loc, în ziua de 7 mai, cea de-a V-aediţie a Festivalului-concurs euroregional de folcloral preşcolarilor „Floare giroceană”, care a reunit, pescena Grădinii de vară a Căminului Cultural dinGiroc, grădiniţe din România şi Serbia. Organizatoriimanifestării şi-au propus, şi au reuşit pe deplin, sătransmită preşcolarilor cântecele, dansurile, tradiţiileşi obiceiurile noastre străbune.

La eveniment a fost prezent şi primarul comuneiGiroc, domnul dr. Iosif-Ionel Toma, care a îmbrăcat,cu acest prilej, un frumos costum popular girocean.

Festivalul-concurs „Floare giroceană” a fost des-chis de Grupa Mare A de la Grădiniţa cu Program Pre-lungit din Giroc (educatoare, doamnele Janina Tertecişi Georgeta Nagy), care a prezentat un dans de pustă.

A urmat invitatul special al ediţiei din acest an aevenimentului, Maria Rusnac, din Caransebeş.

Grădiniţa „Voinicelul” din Satu Mare a fost repre-zentată de soliştii vocali Sara Ciorba şi Sarra Şerban,care au interpretat „Bine-mi şade că-s codreancă”, res-pectiv, „Cetera, lemnuţ cu dor”. Educatoarele celormici sunt doamnele Florica Sabou şi Daniela Cucuiet.

Grădiniţa cu Program Normal din Pecica, judeţulArad, a prezentat dansul popular „Căluşul”, iar solistavocală Sara Lucas, cântecul „Ană, chică galbenă”, subîndrumarea doamnei profesoare Ana Chevereşan.

Solista vocală Sorina Petric, reprezentând Grădi-niţa cu Program Prelungit din Giroc, a interpretat cân-tecul „Cântă cucu”.

Grădiniţa cu Program Normal din Biled a prezentatdansul popular „Polka”, în coordonarea doamnelorprofesoare Georgeta Popa, Georgiana Negriu, GianinaVeszele şi Violeta Supuran.

Grădiniţa cu Program Normal din Ciacova a fostreprezentată de solistele vocale Tania Mabda şi NadiaBacsa, care au interepretat cântecele „Aseară ţi-amluat basma”, respectiv, „Româncuţa”. De pregătirealor s-au ocupat doamnele profesoare Florentina Albuşi Carmen Loghin.

Cu dansul popular „Sorocul” a venit în faţa publi-cului Grădiniţa cu Program Prelungit din Şag, preş-colarii fiind pregătiţi de doamnele profesoareAna-Georgeta Roşu şi Simona Râmneanţu şi doamnaeducatoare Cosmina-Raluca Tivlică.

Copilaşii Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 23 dinTimişoara au avut în program dansul „Ciuleandra”,sub conducerea doamnelor profesoare Radmila Lu-chici şi Nicoleta Secoşan.

Au intrat apoi în scenă invitaţii de la Grădiniţa dinKikinda, Serbia, care au adus în faţa publicului dansulpopular tematic intitulat „Dodolo”. Coregrafi au fostdoamna Snejana Komanov şi domnul Dragoslav Ta-nackov, iar supervizoare – doamna etnograf GordanaRoganovic.

Solista vocală Alexandra Fedor, reprezentând Gră-diniţa cu Program Prelungit din Giroc, a interpretatcântecul „Mi-s fată de la Giroc”.

Preşcolarii Grădiniţei cu Program Normal din Eşel-niţa, din judeţul Mehedinţi, au prezentat un dans po-pular şi o poezie în grai. De pregătirea acestora s-auocupat doamnele profesoare Selfida Wolf, Emilia Măciucă şi Elisabeta Moacă.

Copiii de la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 32din Timişoara au prezentat două poezii în grai popu-lar, recitate de Daria Jităraşu şi David Brişan, copiiifiind pregătiţi de doamnele profesoare Elena Orian şiIustina Magda.

Un dans bulgăresc specific a fost prezentat de Gră-diniţa cu Program Normal din comuna Dudeştii Vechi,sub îndrumarea doamnei profesoare Elisabeta Todi-rică.

Ştefania Florea, de la Grădiniţa cu Program Pre-lungit din Giroc, a prezentat poezia „În voreţ”, deIonel-Iacob Bencei, sub coordonarea doamnelor pro-fesoare Lidia Blidăran şi Simona Scridon.

Preşcolarii Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 4din Caransebeş, judeţul Caraş Severin, au prezentatdansul popular „Mlădiţe bănăţene”, coordonatoarefiind doamnele profesoare Elena Dragomir şi AlinaCrista, şi mai multe poezii în grai bănăţean – recitate

de David Boc, Camelia Tarţa Bona şi Maria Drăghi-cescu, coordonaţi de doamna profesoară Maria Ţui-can.

Grădiniţa cu Program Prelungit din Chişoda a pre-zentat: un dans popular, sub îndrumarea doamnelorprofesoare Simona Cheie, Snejana Popovici şi Came-lia Donoiu, poezia în grai popular „Primăvara”, reci-tată de Iulia Berceanu, sub coordonarea doamnelorprofesoare Ileana Cionca şi Cristina Bărbosu.

Preşcolarii Grădiniţei cu Program Normal dinDenta au prezentat un dans popular, pregătit de doam-nele profesoare Laura Comloşan, Mihaela Ileana Bog-dan şi Lavinia Radulov.

Solista vocală Iasmina Moacă, de la Grădiniţa cuProgram Prelungit din Giroc, a interpretat cântecul„Ană, chică galbenă”, pregătită fiind de doamna edu-catoare Rodica Pienaru şi doamna profesoară AndreaManolea.

Grădiniţa cu Program Normal din Peciu Nou a fostreprezentată de recitatoarele Iulia-Narcisa Gosu şiIoana-Izabela Radu, care au recitat poeziile „Vara cao găzdăriţă” şi „Frunzuliţă măr rotat”. De pregătireacelor două s-au ocupat doamnele profesoare ZlataUrda, Dalia Trifoi şi Rodica Ţăranu.

Copiii Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 38 dinTimişoara au prezentat dansul popular „Mi-s bănăţanăcu fală”, în coordonarea doamnelor profesoare Ra-mona Filip, Diana Miron şi Maria Chera.

Finalul a aparţinut tot reprezentanţilor Grădiniţei cuProgram Prelungit din Giroc, care au prezentat: undans ţigănesc, pregătit de doamna profesoară FlorinaBerindeiu şi doamna educatoare Doina Mocanu, poe-zia în grai popular „Iarba verge dă acasă”, recitată deMario Niculae, care a fost pregătit de doamna educa-toare Rodica Pienaru şi doamna profesoară AndreaManolea.

Publicul a putut afla amănunte despre participanţi şidespre momentele folclorice pregătite de la cunoscutainterpretă de muzică populară şi realizatoare de emi-siuni de televiziune Felicia Stoian, care a fost prezen-tatoarea Festivalului-concurs „Floare giroceană”.

La final, juriul a acordat premiile pentru ediţia dinacest an a Festivalului-concurs „Floare giroceană”:Grădiniţa cu Program Prelungit din Giroc – MarelePremiu al Juriului; Sarra Şerban (Grădiniţa „Voinice-lul” din Satu Mare) – premiul I; Sara Ciorba (Grădi-niţa „Voinicelul” din Satu Mare) – menţiune;Grădiniţa cu Program Prelungit Pecica – premiul I;Lucas Sara (Grădiniţa cu Program Prelungit din Pe-cica) – premiul III; Sorina Petric (Grădiniţa cu Pro-gram Prelungit din Giroc) – premiul I; Grădiniţa cuProgram Prelungit din Biled – premiul III; NadiaBacsa (Grădiniţa cu Program Prelungit din Ciacova) –premiul II; Tania Mabda (Grădiniţa cu Program Pre-lungit din Ciacova) – menţiune; Grădiniţa cu ProgramPrelungit din Şag – Premiul Special; Grădiniţa cu Pro-gram Prelungit nr. 23 din Timişoara – premiul II; Ale-xandra Fedor (Grădiniţa cu Program Prelungit dinGiroc) – premiul III; Grădiniţa cu Program NormalEşelniţa – premiul I pentru dans popular, menţiunepentru recitare în grai; Daria Jităraşu (Grădiniţa cuProgram Prelungit nr. 32 din Timişoara) – menţiune;Grădiniţa din Kikinda – premiul I; Grădiniţa cu Pro-gram Normal din Dudeştii Vechi – premiul II; SofiaGiorgescu (Grădiniţa cu Program Prleungit nr. 4 dinCaransebeş) – premiul I; Octavia Homac (Grădiniţacu Program Prleungit nr. 4 din Caransebeş) – premiulII; „Mlădiţe bănăţene” (Grădiniţa cu Program Prleun-git nr. 4 din Caransebeş) – premiul II; Grădiniţa cuProgram Prelungit din Chişoda – premiul I; Grădiniţacu Program Normal din Denta – premiul II; IasminaMoacă (Grădiniţa cu Program Prelungit din Giroc) –premiul II; Grădiniţa cu Program Normal din PeciuNou – premiul II; Grădiniţa cu Program Prelungit nr.38 din Timişoara – Premiul Special; Grădiniţa cu Pro-gram Prelungit din Giroc (dans ţigănesc) – premiul I;Mario Niculae (Grădiniţa cu Program Prelungit dinGiroc) – premiul III.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

PPeennttrruu aa cciinncceeaa ooaarrăă,, llaa GGiirroocc ss--aa ddeessffăăşşuurraattFFeessttiivvaalluull--ccoonnccuurrss eeuurroorreeggiioonnaall ddee ffoollcclloorr

aall pprreeşşccoollaarriilloorr „„FFllooaarree ggiirroocceeaannăă””

6 DIALOG CU CETĂŢENIImmaaii 22001166

Alegerea autorităţilor administraţiei publicelocale din România (consiliul local, primar,consiliul judeţean) este reglementată, în prin-cipal, prin Legea nr. 115/2015 republicată, cumodificările şi completările ulterioare.

Data desfăşurării alegerilor pentru auto-rităţile administraţiei publice locale a fost sta-bilită prin Hotărârea de Guvern nr. 51 din 10februarie 2016, în ziua de 05 iunie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 29 alin.(1) din Legea nr. 215/2001 republicată, cumodificările şi completările ulterioare şi ţi-nând cont de numărul populaţiei existente ladata de 1 ianuarie 2016 în comuna Giroc, prinOrdinul Prefectului nr. 273 din 25 martie2016, numărul consilierilor locali pentru Con-siliul Local al comunei Giroc a fost stabilit la17.

Pentru organizarea şi desfăşurarea opera-ţiunilor electorale a fost înfiinţat Biroul elec-toral de circumscripţie nr. 49 Giroc, cusediul în str. Semenic, nr. 54, cam. 4 (sediulPrimăriei comunei Giroc). Programul birou-lui este zilnic între orele 11.00 – 17.00.

Prin Dispoziţia Primarului co-munei Giroc nr. 94 din04.05.2016 au fost delimitate şinumerotate secţiile de votare,după cum urmează:

Secţia de votare nr. 417 – Că-minul Cultural Giroc – Aici vo-tează cetăţenii cu domiciliul pe:Strada Mureş, Strada Timiş,Strada Trandafirilor.

Secţia de votare nr. 418 – Că-minul Cultural Giroc – Aici vo-tează cetăţenii cu domiciliul pe:Aleea cu Plopi, Strada Aderării,Strada Arieşului, Strada Bistrei,Strada Câmpului, Strada Carpaţi,Strada Cerbului, Strada Cucului,Strada Diversităţii, Strada Egalităţii, StradaEroilor, Strada Gutuiului, Strada Jiului, StradaLibertăţii, Strada Naturii, Strada Nistrului,Strada Nivelda, Strada Preot David Voniga,Strada Prunului, Strada Prutului, Strada Roi-niţei, Strada Pusta, Strada Putna, Strada SatuBătrân, Strada Semenic, Strada Siretului,Strada Solidarităţii, Strada Unităţii, StradaZefirului.

Secţia de votare nr. 419 – Liceul Teoretic,,David Voniga” Giroc – Aici votează cetă-ţenii cu domiciliul pe: Strada Bega, StradaBicaz, Strada Bîrzava, Strada Cerna, StradaCrişului, Strada Dunărea.

Secţia de votare nr. 420 Liceul Teoretic,,David Voniga” Giroc – Aici votează cetă-ţenii cu domiciliul pe: Strada Apicultorilor,Strada Gloria, Strada Muncitorilor, StradaRodnei, Strada Şcolii.

Secţia de votare nr. 421 – Calea Timişoa-rei (fostele U.M.) – Aici votează cetăţenii cudomiciliul pe: Strada Albăstrelelor, Strada Al-binei, Strada Alunului, Strada Amurgului,

Strada Anemonei, Strada Apusului, Strada Ar-ţarului, Strada Aştrilor, Strada Atomului, Bu-levardul Aviaţiei, Strada Aviatorului, StradaBegoniei, Strada Brazilor, Strada Brînduşei,Strada Buburuzei, Strada Bujorilor, StradaBusuiocului, Strada Calea Lactee, Strada Că-răbuşului, Strada Castanilor, Strada Cerului,Strada Cireşului, Strada Clopotului, StradaCometei, Strada Constelaţiei, Strada Cosaşu-lui, Strada Cosmos, Strada Crinului, StradaCrizantemei, Strada Cupidon, Strada Curcu-beului (D), Strada Daliei, Strada Destinului(Strada Detinului), Strada Dimineţii, StradaEcoului, Strada Ficusului, Strada Florenţa,Strada Fluturelui, Strada Frasinului, StradaFrunzei, Strada Galaxiei, Strada Gândului,Strada Gării, Strada Garofiţei, Strada Ghio-ceilor, Strada Gospodarilor, Strada Holdelor,Strada Independenţei, Strada Infinitului,Strada Inocenţei, Strada Intrarea Omega,Strada Iris, Strada Jupiter, Strada Krypton,Strada Lăcustei, Strada Lalelelor, Strada Lă-mîiţei, Strada Lanului, Strada Lostriţei, StradaLuminii, Strada Lunei, Strada Macilor, Strada

Magnoliei, Strada Margaretei, Strada Marte,Strada Mercur, Strada Meteoritului, StradaMiriştei, Strada Muzicescu, Strada Narcisei,Strada Neptun, Strada Ogrindova, IntrareaOmega, Strada Orhideea, Strada Orion,Strada Parcului, Strada Pepinierei, Strada Pe-talei, Strada Pinului, Strada Planetei, Bule-vardul Planişte, Strada Platanilor, StradaPluto, Strada Poeniţei, Strada Rachetei, StradaRăsăritului, Strada Recoltei, Strada Rozelor,Strada Salcâmului, Strada Salviei, Strada Sa-telitului, Strada Saturn, Strada Sirenei, Bule-vardul Soarelui, Strada Somnului, StradaSperanţei, Strada Spicului, Strada Stelei,Strada Ştiinţei, Strada Teiului, Calea Timi-şoarei, Strada Uranus, Strada Ursei, Calea Ur-seni (Strada Urseni), Strada Vântului, StradaVenus, Strada Viilor, Strada Viorelelor, StradaVişinului, Strada Visului, Intrarea Zambilei,Strada Zenitului.

Secţia de votare nr. 422 – Şcoala Gimna-zială „Iosif Ciorogariu” Chişoda – Aici vo-tează cetăţenii cu domiciliul pe: StradaArmoniei, Strada Azur, Strada Caisului,Strada Caraiman, Strada Cooperatorilor,

Strada Crângului, Strada Erou Iosub Con-stantin, Strada Izlaz, Strada Izvor, Strada La-cului, Strada Mărului, Strada Nicolae Firu(Strada Belşugului), Strada Oituz, Strada Ori-zont, Strada Serelor, Strada Smochinului,Strada Someş.

Secţia de votare nr. 422 – Şcoala Gimna-zială „Iosif Ciorogariu” Chişoda – Aici vo-tează cetăţenii cu domiciliul pe: StradaAfinului, Strada Aleea cu plopi, Strada Bu-cegi, Strada Calea Şagului, Strada Coacăze-lor, Strada Fagului, Strada Nucului, StradaOltului, Strada Păcii, Strada Piersicului,Strada Primăverii, Strada Retezat, Strada Ro-diei, Strada Stejarului, Strada Zmeurei, StradaPiersicului.

NOTĂ PRIVIND STRĂZILE CARE AUFOST PROPUSE SPRE ARONDARE LASECŢIA DE VOTARE NR. 418 GIROCŞI LA SECŢIA DE VOTARE NR. 422

CHIŞODA

Având în vedere emiterea actelorde identitate cuprinzând adrese dedomiciliu noi, precum şi apariţiaunor artere noi a fost elaborat pro-iectul de dispoziţie privind modifi-carea secţiilor de votare din comunaGiroc respectiv a secţiei de votarenr. 418 Giroc şi a secţiei de votarenr. 422 Chişoda, şi transmis cătreAutoritatea Electorală Permanentăîn vederea obţinerii avizului de con-formitate în temeiul art. 1, alin (3) şiart. 2, lit. a) şi b) din Hotărârea Au-torităţii Electorale permanente nr.6/14.04.2014.

Facem menţiunea că au fost pro-puse spre arondare următoarele

străzi integral:

La Secţia de votare nr. 418 Giroc (Cămi-nul Cultural din Giroc): Dafinului, Părului,Zmeurei, Sălaş, Mescalu, Livezile, Fântâni,Pădureana, Integrării, Leului, Căprioarei, Ti-grului, Vidrei, Delfinului, Ursului, Dropiei,Zimbrului, Volburei, Urzicii, Cimbrişorului,Pirului, Brusturelui, Vâscului, Mesteacănului,Asociaţiei, Bulevardul Armatei, Fuchsiei,Universului, Sânzienelor, Amarilis, Lavandei,Luceafărului, Petuniei, Freziei, Hortensiei,Liliacului, Azaleea, Socului, Păpădiei, Nalbei,Nuferilor, Rapiţei, Gălbenelelor, Măghiranu-lui, Sunătoarei, Argeşului, Bistriţei, Dâmbo-viţei, Făgetului, Ialomiţei, Neajlovului,Dudului, Ghirlandei, Cicoarei, MănăstireaSfânta Treime.

La Secţia de votare nr. 422, Chişoda(Şcoala Gimnazială „Iosif Ciorogariu” dinChişoda): Căpşunilor, Fragilor, Măceşului,Migdalului, Murelor, Strugurilor, Bradului,Mănăstirea Timişeni.

Secretar al comunei Giroc, Lavinia DAVID

AALLEEGGEERRII LLOOCCAALLEE 22001166

7DIALOG CU CETĂŢENII mmaaii 22001166

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul II

46. Întoarcă-săspăcma-n fundu

pământului„Şî-n uiaga goală – o măi audzîm pră Baba Ruţa

dzîcându-ńe-ngând – după śe gătaţ dă şchipit tătăspăcma lapcelui dîntâi, căltaţ supt dunga gropii vrundărăb dă rădăśină dă pom d-a măi afundă, scurtaţ-o şîînchigeţ-o în uiagă. Iară dacă găsîţ vun dărăb năpu-trădzît să lemn dîntr-un cobârşău o-că vro lumină dăśeară rămâńeată, sama că aia îi măi uscată ca iasca şîalbă cumă-i făńina, să zgurimă numa d-o acinźi, luaţoţîrică dîn albeaţa aia uscată şî zgurimoasă ş-o prăsăraţîn fundu uieźii, şî puneţ uiaga astupată cu śepu ăsta dăźechin în fundu gropii, acopriţ-o cu pământ prontors îngroapă, fieşcecare cât-o lopată – şî ar fi gata! Da’ chi-nuiţî-vă-ţ dă vă zuitareţ śe-aţ făcut. Şî nu vorbiţ întrăvoi până nu dosîţ uiaga, să nu să vadă cu mortu!”...

- Maico Ruţo, di śe afli dumita că pră cruśea asta dămarmură, iac-aiśi, a măi dî la marźina mormânţilor, îsscobice pră slove vorbili aşcea: Aiśea dzac aşcep-tându-ş veśńica ogină: Fata Mărghiśii ş-a ei Mamă,dăprăună cu a lor Mătuşă Şciopiţa lu BrebanMama lu Ana lu Şciopu, născută Jarcov.

Îi scriată, da’ nu-i veńită... Că noi asta prăśepurăm.Acu’ vińe, dzîsă îm-párică Văruţu Relu, astrâns şî elcu noi, să fie dă faţă.

- Dăc-ar fi să vă găsîţ vro ţăpligă śe să măi ţîńenăputrădzîtă pră lângă vro lumină uscată, muśiţî-vă-ţ

dă le cecăruiţ măi-năince şî dup-aia încremeńiţ śepu,că să şciţ că şî alea-s tăce dîntr-un sîngur cobârşău, că-i tăt ăla în care vińe şî-n care să bagă Baba Ana Jar-cov – ş-abé-atunśi-i dogătat... Şî dărăbu dă rădăśină –măi-aleş dăcă-i dă prun roşu – şî lumina a uscată darîncă năfăńinată – tăce-s tătuna, numa una, aşa să şciţ!,dzîsă Maica Ruţa; şî noi o sîmţîrăm cu gându la ńepotuei dă fată, pruncu Costică, oarfănu śe măi avea multpână să să-nsoare.

- Śiśe tătu-s dăprăună? ’Tu-i pita ei dă vrăjîtoare, căacuma-i moartă, şî nu mi-i măi frică dă ea şî dă ńeamuei!, aşa o fost dzîs Giţă Luminosu, care-ntr-a’ sale cińe-reaţă, prăcând era fiśiorel-băiat, „iaca m-aş fi legătuitsă mă-mprăun cu Fata Mărghiśii, scriată aiśi pră cruśe,numa n-am putut prăśepe care-i Fata şî care-i Mama.Mama ei dă vrăjîtoare! Atunśi m-am apucat să beurăchie. Ş-atâta am băut, pân-am prăśeput: am prăśe-put, dar m-am înscârboşat!... Ş-acu’ iacătă-mă: săpgropi în mormânţ şî nu vreu să-i găsăsc pr-ăi d-ormurit, dar dă spăimat, măi mult mă spăimadză când îlgăsăsc pr-ăl dă-l ocolesc într-ăl care vińe şî mă grăbe-şce atâta dă mult cât ńiśiodată nu źiuiesc a-i gătagroapa...”.

- Na, iaca prăśepe şî tu Luminosule, că nu tăce-or fila tăt momentu dăprăună, numa tăce-or fost dîntâidăprăună. Dar dup-aia le-o îmbubiţat śińe le-o îmbu-biţat, s-or băşcăşît, ş-aşa or rămîńe în cust şî-n veac,prîntru că Rugatu Dumńedzău greu le măi poace aduśemeritată ogină, că aia n-o fost ńiśiodată, ńiśi n-o pucéfi numa şî numa la El aflătoare, dzîśea Maica Ruţaprăgăcindu-să a întra în Strajă...

Glosaruiagă = butelie (de sticlă); spăcmă = sămânţă, ger-

meni, esenţă, mană; dărăb = bucată; źechin = dop deplută; zgurimoasă = sfărâmicioasă; dosîţ = ascunşi,camuflaţi; muśiţî-vă = chinuiţi-vă; să cecăruiţ = săîmpingeţi, să înfundaţi; măi-aleş = în special; oarfăn= orfan; fiśiorel-băiat = holtei, necăsătorit; îmbubiţat= întărâtat, învrăjbit; în cust şî-n veac = în vecii veci-lor; băşcăşît = despărţit, separat; numa şî numa =exclusiv.

ÎÎnnttââmmppllăărrii ddîînnttrr--uunn rroommaann bbăănnăăţţaannśe baş acuma să scriadză

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia

doctoratul în ?lologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso?e a Universităţii de Vest din

Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identi?cat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un

motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

SSăămmńńeeddăă pprriimmăăvvaarrăă

Dup-o iarnă cam zăludă,Bace soarili-n fundoańe;

Mugurii pocńesc pă creangăDă ghingeşci că îs pătroańe.

Cloţa-ş perge, iară, puiiPîn voreţ, că-i mână trap

Şî purśeii, năsătuii,S-or sculat cu noapcea-n cap.

În cămară, pă o rudă,Spândzură vo tri cârnaţ;Mâţa, dup-atâta trudă,Stă la soare în târnaţ.

În cinduţă, p-o lădoańeStă făńina prăgăcită,Buna spală o copańe

Să frămânce pîntru pită.

Dăscăliţa, cu-o veśină,Puńe madzărea cu aţa;

Io o cem la gard să vină –Să-i dau bună gimińeaţa.

Să trăzăşce satu, iară,La vergeaţă şî lumină;Mă tăt şuşcăi o tovară

Pă supt pruńii dîn grăgină.

Bucuros că-i gata caznaFrigului păstă măsură,

Dzău că-m vińe s-o ieu raznaPârcu păstă arătură...

Ionel IACOB-BENCEI

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din Comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 313839

ISSN

1584

/306

8 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondator

Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;Simona IVUŢ - secretar general de redacţie

Octavian GRUIŢA, Viorel Dorel CHERCIU, Mircea STURZA - cultură;

Lavinia DAVID - administraţie; Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

8 DIALOG CU CETĂŢENIImmaaii 22001166

Sasha Morcan4 ani şi 5 luni, Giroc

Raul Neag4 ani, Giroc

Teodora-Ştefania Creiniceanu4 ani, Giroc

Ştefania-Rahela Macaliţa4 ani, Giroc

Sofia-Vanesa Dimitriu4 ani, Giroc

David Sala-Pantiş2 ani, Giroc

În perioada 6-8 Mai 2016, la Râmnicu Vâlcea,echipa şcolară de şah a Liceului Teoretic „DavidVoniga” din Giroc a participat la finala pe ţară aOlimpiadei Gimnaziilor.

Finala a reunit cele mai bune opt echipe din ţară.Girocenii s-au calificat în această fază, ca urmare avictoriilor consecutive la faza judeţeană (opt meciuricâştigate din opt) şi regională (trei meciuri câştigatedin trei).

La sfârşitul acestei finale, echipa giroceană a ocu-pat locul 3 în clasamentul naţional, după echipele dela Ploieşti şi Iaşi. Palmaresul girocenilor a fost com-pletat cu încă trei premii în clasamentele individualepe mese: Alexandra Paraschiv, medalia de aur, pentrual treilea an consecutiv, pe masa 4 (masa rezervatăfetelor); Paul Paraschiv, bronz pe masa 1; Denis Alboni, bronz pe masa 3.

Scorul realizat de Alexandra Paraschiv pe ultimiitrei ani (2014, 2015, 2016) în competiţiile oficiale şco-lare pe echipe este fantastic: 44 de victorii şi douăremize din 46 de partide! Includem în acest calcul treifaze judeţene, o fază regională şi trei finale judeţene.Scorul realizat de Denis Alboni cu echipa şcolară, pemasa 2, în 2015 şi 2016, este, de asemenea, impresio-nant: 30 de victorii şi numai două înfrângeri.

A fost cea mai grea finală de la echipe şcolare depână acum. Echipa de la Iaşi, extrem de puternică, ceamai bine cotată ca şi coeficienţi ELO, a ocupat doarlocul 2. Girocenii ar fi putut şi ei să ocupe locul 1 saulocul 2, dar au avut în echipă un debutant, Ştefan Ju-ravle, care a trebuit compensat, iar efortul pe care autrebuit să-l depună suplimentar ceilalţi membri aiechipei s-a văzut, în sensul că Denis Alboni, unul dinmarcatorii echipei, a ratat două victorii ca şi făcute, înmeciurile cu Ploieşti şi Buzău.

De regretat este faptul că Ministerul Educaţiei de-teriorează calitatea finalelor de la olimpiadele şcolarede şah, aproape în fiecare an reducând cu o zi duratafinalei, faţă de ceea ce era programat. Totul, pentru a„economisi”… o noapte de cazare la… internat! Şi dedata aceasta, ministerul şi-a încălcat propriul regula-ment, în care era trecut detaliat programul finalei(prima zi, trei runde; a doua zi, trei runde, ultima zi, orundă) şi a înghesuit şapte runde DE FINALĂ într-ozi şi jumătate.

Astfel, sâmbătă s-au jucat patru runde, iar duminicădimineaţa s-au jucat trei runde consecutiv, de la 8:30 la14:30, fără pauză de prânz. Ratările lui Denis Alboni au intervenit pe oboseală, în ultima rundă desâmbătă şi ultima rundă de duminică. Mie, această fi-nală mi-a amintit de filmul din 1969 al lui Sydney Pollack: „Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?”. În film eravorba despre un maraton de dans, în condiţii epuizante,dar având un premiu atractiv, în anii crizei economicedin perioada 1929-1933. Filmul merită văzut…

Echipa şcolară de şah a Girocului este pentru apatra oară consecutiv în topul naţional: locul 5 în2013, locul 5 în 2014, locul 1 în 2015 şi locul 3 în2016. La ediţiile 2013-2014-2015, organizate fără fazeregionale, formatul competiţiei a cuprins invitarea

unei echipe din mediul rural din fiecare judeţ la fazape ţară şi alcătuirea unui clasament naţional şahist alcomunelor. În acest clasament, echipa giroceană a fostcampioană naţională în 2013, vicecampioană în 2014şi din nou campioană în 2015.

În 2016, campionatul naţional de şah pe echipe şco-lare a fost preluat de Ministerul Educaţiei, sub denu-mirea „Olimpiada gimnaziilor”, cu unele modificări,în sensul că s-au introdus faza regională şi finala re-strânsă cu opt echipe. Formatul actual, cu fazejudeţene şi regionale, este unul foarte elegant (a maifost aşa, acum mulţi ani). Girocul a fost singura co-mună care a pătruns în această finală.

Din păcate, în noul format au fost eliminate rezervele (din nou, austeritate). Posibilitatea utilizăriirezervelor ne-ar fi dat posibilitatea să atenuăm efortuldepus de elevii de vârste mai mici. Anul trecut, pemasa 3 au jucat cu schimbul Mihai Iucu şi Ştefan Ju-ravle. Anul acesta, Ştefan Juravle, elev în clasa a V-a,n-a mai făcut faţă singur, în ciuda eforturilor eroice. Laşah, se simte chiar şi un an diferenţă, iar în acest con-curs pot ajunge faţă în faţă elevii din clasa a V-a cucei din clasa a VIII-a.

La competiţiile şcolare de şah (şi nu numai) a fostşi este deosebit de important sprijinul pe care-l primimdin partea şcolii din Giroc şi cadrelor didactice, ca sănu uităm de rolul deosebit de important al familiilor(părinţi, bunici) în susţinerea şi încurajarea tinerilorşahişti. Un prieten al şahului şcolar girocean şi un aliatde nădejde a fost de-a lungul timpului şi profesorul desport Boris Babic.

Menţionez încă o dată sprijinul constant acordatmişcării şahiste girocene de către Primăria ComuneiGiroc şi susţinerea domnului primar Iosif-Ionel Toma,precum şi a Consiliului Local Giroc.

Zamfir MOLDOVAN, antrenor maestru

ŞŞaahh –– eecchhiippaa şşccoollaarrăă,, ddee ppaattrruu oorriiîînn ttooppuull nnaaţţiioonnaall