cec si mnir

7/31/2019 cec si mnir

1/12

Palatul, construit n stil eclectic se termin cu o cupol de sticl i metal. Intrarea este ncununatde unfrontonn semicerc sprijinit de cte o pereche de coloane de stil compozit.Cele patru volume de col, decorate cu frontoane i steme, sunt acoperite de cupole n stilrenascentist. O cupol mult mai mare acoper holul central al edificiului, n care funcioneazdiferite ghiee ale instituiei.

Decoraia judicioas a faadelor, echilibrul volumelor care l compun fac din acest palat uninteresant monument de arhitectur a oraului.CEC-ul ca instiutie a fost nfiinat n anul 1864printr-o lege iniiat de ctre Alexandru Ioan Cuza. La inceput a funcionat n diverse imobile,dup care n anul 1875 s-a nceput construirea unui sediu propriu. Pe locul n care se afl aziCEC-ul se gsea atunci biserica Sfntul Ioan cel Mare, care a fost demolat pentru a face locprimei construcii. CEC-ul se dezvolt rapid, astfel nct vechiul sediu devine nencptor. Sehotrte demolarea lui i pe acelai loc s-a inceput construcia actualului sediu, dup planurilearhitectului francezPaul Gottereau. nceputul lucrrilor a fost marcat printr-o ceremonie care aavut loc la 8 iunie 1897. Printre participani se numra familia regal, membri ai guvernului,membri din consiliul de administratie CEC i arhitectul Paul Gottereau. Construcia a fostterminat n anul 1900 i de atunci CEC-ul a funcionat n aceast cldire fr a se face alte

modificri notabile. Silvia Colfescu,Bucureti - ghid turistic, istoric, artistic, ed. Vremea, 2006 Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu -Bucureti Ghid turistic, Ed. Sport-Turism,

Bucureti,1980

Sursa:Tmctv.ro| Publicat: 10 oct 2006, 18:00

Ministerul Culturii i Cultelor prin Guvernul Romniei, a anunat ministrul Iorgulescu.

Viitorul muzeu va gzdui coleciile aflate n prezent la Palatul uu, alturi de pinacoteca

oraului, depozitat la Muzeul "Gheorghe Ttrscu" din strada Domnia Anastasia i n imobilulDireciei de Cultur a Primriei din Piaa Lahovari. Cldirea CEC va cuprinde i obiectele depatrimoniu ale oraului pstrate la Muzeul Naional de Istorie.

Palatul CEC, n care funcioneaz sediul central al instituiei, a fost evaluat la 18 milioane deeuro. Consiliul General al Municipiului Bucureti a aprobat, n septembrie, preluarea sediuluicentral al CEC pentru suma de 17,787 milioane de euro, bani care urmeaz s fie viraimunicipalitii de ctre Ministerul Finanelor.

Palatul CEC va fi vndut municipalitii pn la sfritul lui 2006, dup obinerea aprobrilornecesare. Preedintele CEC, Eugen Rdulescu, a motivat decizia de vnzare prin faptul c sediulCEC nu este o cldire adecvat unei bnci, ci este mai potrivit "pentru un muzeu".

O biserica, un cimitir, un han si misteriosul numar 13 stau in umbra istoriei cladirii CEC ,

cea care a adapostit timp de mai bine de 100 de ani economiile romanilor.

Putina istorie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Frontonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frontonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Frontonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paul_Gottereau&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paul_Gottereau&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paul_Gottereau&action=edit&redlink=1http://tmctv.money.ro/http://tmctv.money.ro/http://tmctv.money.ro/http://tmctv.money.ro/http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paul_Gottereau&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fronton


2/12

CEC-ul a fost infiintat in 1864, printr-o lege decretata deAlexandru Ioan Cuza. Primul sediu eramodest si format din trei incaperi puse la dispozitie de Ministerul de Finante. In anul 1865, CEC-ul se muta inhanul Serban Voda, pe locul unde se afla aziBanca Nationala, insa si acest spatiudevine neincapator. Dezvoltarea rapida a operatiunilor desfasurate la CEC impune construireaunui sediu propriu.

Potrivit declaratiilor directorului institutiei de la acea vreme, cladirea trebuia sa fie"monumentala, demna de progresele arhitecturii secolului al XIX-lea si de gradul civilizatiuneila care tinde Romania". In vara lui 1897 au inceput lucrarile la noul sediu CEC si s-au terminatin 1900.

Ceremonia inceperii lucrarilor a avut loc in 8 iunie 1897 si s-a desfasurat in prezenta regeluiCarol I si a reginei Elisabeta. si a multor personalitati ale vremii: Dimitrie Sturza, Ion C.Bratianu, G. Cantacuzino s.a.m.d. Arhitectul care a proiectat palatul CEC-ului a fost francezulPaul Gottereau, iar executia a fost incredintata arhitectului romanIon Socolescu.

Anunturi GoogleCredit Nevoi PersonaleComision 0%, Pana La 42.000 R0N.Aprobare Rapida In 48h. Aplica Acum -www.ecreditonline.in

Pe locul unde a fost cladit palatul CEC se afla biserica"Sfantul Ioan cel Mare", care maicuprindea un cimitir si un han. In cimitirul bisericii a fost inmormantatIenachita Vacarescu, celcare a scris si tiparit prima carte de gramatica a limbii romane, in 1787.

Initial, insa, planurile de constructie ale Palatului CEC erau destinate cladirii ParlamentuluiRomaniei. Inedit este si faptul ca in prezent, locul unde se afla Parlamentul Romaniei are aceiasi

orientare in plan cu CEC-ul, iar conturul strajuit de patru " minarete " deseneaza imaginar ocruce in forma de x, numita si crucea Sfantului Andrei.

Cladirea CEC-ului este una dintre cele mai frumoase din Bucuresti si atrage prin stilularhitectural renascentist. Palatul este construit in stil eclectic si se termina cu o cupola de sticlasi metal. Picturile interioare au fost executate in perioada 1900-1913 de catre Mihail Simonide.Dintre ele se detaseaza tabloul alegoric "Fortuna distribuind bunurile ei Romaniei in urmaIndependentei", dar si tabloul "Munca" de pe peretele aulei central.

CEC-ul este si unul dintre cele mai rezistente cladiri din Bucuresti. In ciuda puternicelorcutremure care au afectat capitala de-a lungul timpului, structura palatului nu a fost avariata.

Unde se afla si cand putem vizita Palatul CEC

Palatul CEC se afla pe Calea Victoriei, la numarul 13. In prezent in cladirea CEC isi desfasoaraactivitatea CEC Bank si Muzeul CEC. In 1999, accesul in cladirea CEC a fost restrictionatpublicului larg, pe motiv ca "fluctuatia de persoane in palat dauneaza interiorului pretios. Inprezent singura cale de acces in cladire o reprezinta Muzeul CEC.
http://www.google.com/url?ct=abg&q=https://www.google.com/adsense/support/bin/request.py%3Fcontact%3Dabg_afc%26url%3Dhttp://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim-16/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html%26hl%3Dro%26client%3Dca-pub-1808074875710438%26adU%3Dwww.ecreditonline.in%26adT%3DCredit%2BNevoi%2BPersonale%26gl%3DRO&usg=AFQjCNEicQxa1HneMO-awPnBqDGciM9Aqghttp://www.google.com/url?ct=abg&q=https://www.google.com/adsense/support/bin/request.py%3Fcontact%3Dabg_afc%26url%3Dhttp://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim-16/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html%26hl%3Dro%26client%3Dca-pub-1808074875710438%26adU%3Dwww.ecreditonline.in%26adT%3DCredit%2BNevoi%2BPersonale%26gl%3DRO&usg=AFQjCNEicQxa1HneMO-awPnBqDGciM9Aqghttp://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BfRmD6tLRT5yiLo6P-Qaxu4n5DvDB3LoC4IbC_zPAjbcBsMwLEAEYASDiuf4HOABQj4mji_r_____AWCDpeGF6BuyARN0aW1wLWxpYmVyLmFjYXNhLnJvugEJNDAweDQyX2pzyAEB2gFbaHR0cDovL3RpbXAtbGliZXIuYWNhc2Eucm8vdW5kZS1pZXNpbS0xNi9jZS12aXppdGFtLWF6aS1wYWxhdHVsLWNlYy1kaW4tYnVjdXJlc3RpLTQ2MDUuaHRtbKkCclzUj3Uhqj6oAwHoA_8n6AOVBOgD8Qv1AwAAAMT1AwAAABA&num=1&sig=AOD64_0CHKzCPSKo23B9OibvEysiaHVaRA&client=ca-pub-1808074875710438&adurl=http://www.ecreditonline.inhttp://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BfRmD6tLRT5yiLo6P-Qaxu4n5DvDB3LoC4IbC_zPAjbcBsMwLEAEYASDiuf4HOABQj4mji_r_____AWCDpeGF6BuyARN0aW1wLWxpYmVyLmFjYXNhLnJvugEJNDAweDQyX2pzyAEB2gFbaHR0cDovL3RpbXAtbGliZXIuYWNhc2Eucm8vdW5kZS1pZXNpbS0xNi9jZS12aXppdGFtLWF6aS1wYWxhdHVsLWNlYy1kaW4tYnVjdXJlc3RpLTQ2MDUuaHRtbKkCclzUj3Uhqj6oAwHoA_8n6AOVBOgD8Qv1AwAAAMT1AwAAABA&num=1&sig=AOD64_0CHKzCPSKo23B9OibvEysiaHVaRA&client=ca-pub-1808074875710438&adurl=http://www.ecreditonline.inhttp://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BfRmD6tLRT5yiLo6P-Qaxu4n5DvDB3LoC4IbC_zPAjbcBsMwLEAEYASDiuf4HOABQj4mji_r_____AWCDpeGF6BuyARN0aW1wLWxpYmVyLmFjYXNhLnJvugEJNDAweDQyX2pzyAEB2gFbaHR0cDovL3RpbXAtbGliZXIuYWNhc2Eucm8vdW5kZS1pZXNpbS0xNi9jZS12aXppdGFtLWF6aS1wYWxhdHVsLWNlYy1kaW4tYnVjdXJlc3RpLTQ2MDUuaHRtbKkCclzUj3Uhqj6oAwHoA_8n6AOVBOgD8Qv1AwAAAMT1AwAAABA&num=1&sig=AOD64_0CHKzCPSKo23B9OibvEysiaHVaRA&client=ca-pub-1808074875710438&adurl=http://www.ecreditonline.inhttp://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BfRmD6tLRT5yiLo6P-Qaxu4n5DvDB3LoC4IbC_zPAjbcBsMwLEAEYASDiuf4HOABQj4mji_r_____AWCDpeGF6BuyARN0aW1wLWxpYmVyLmFjYXNhLnJvugEJNDAweDQyX2pzyAEB2gFbaHR0cDovL3RpbXAtbGliZXIuYWNhc2Eucm8vdW5kZS1pZXNpbS0xNi9jZS12aXppdGFtLWF6aS1wYWxhdHVsLWNlYy1kaW4tYnVjdXJlc3RpLTQ2MDUuaHRtbKkCclzUj3Uhqj6oAwHoA_8n6AOVBOgD8Qv1AwAAAMT1AwAAABA&num=1&sig=AOD64_0CHKzCPSKo23B9OibvEysiaHVaRA&client=ca-pub-1808074875710438&adurl=http://www.ecreditonline.inhttp://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BfRmD6tLRT5yiLo6P-Qaxu4n5DvDB3LoC4IbC_zPAjbcBsMwLEAEYASDiuf4HOABQj4mji_r_____AWCDpeGF6BuyARN0aW1wLWxpYmVyLmFjYXNhLnJvugEJNDAweDQyX2pzyAEB2gFbaHR0cDovL3RpbXAtbGliZXIuYWNhc2Eucm8vdW5kZS1pZXNpbS0xNi9jZS12aXppdGFtLWF6aS1wYWxhdHVsLWNlYy1kaW4tYnVjdXJlc3RpLTQ2MDUuaHRtbKkCclzUj3Uhqj6oAwHoA_8n6AOVBOgD8Qv1AwAAAMT1AwAAABA&num=1&sig=AOD64_0CHKzCPSKo23B9OibvEysiaHVaRA&client=ca-pub-1808074875710438&adurl=http://www.ecreditonline.inhttp://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BfRmD6tLRT5yiLo6P-Qaxu4n5DvDB3LoC4IbC_zPAjbcBsMwLEAEYASDiuf4HOABQj4mji_r_____AWCDpeGF6BuyARN0aW1wLWxpYmVyLmFjYXNhLnJvugEJNDAweDQyX2pzyAEB2gFbaHR0cDovL3RpbXAtbGliZXIuYWNhc2Eucm8vdW5kZS1pZXNpbS0xNi9jZS12aXppdGFtLWF6aS1wYWxhdHVsLWNlYy1kaW4tYnVjdXJlc3RpLTQ2MDUuaHRtbKkCclzUj3Uhqj6oAwHoA_8n6AOVBOgD8Qv1AwAAAMT1AwAAABA&num=1&sig=AOD64_0CHKzCPSKo23B9OibvEysiaHVaRA&client=ca-pub-1808074875710438&adurl=http://www.ecreditonline.inhttp://www.google.com/url?ct=abg&q=https://www.google.com/adsense/support/bin/request.py%3Fcontact%3Dabg_afc%26url%3Dhttp://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim-16/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html%26hl%3Dro%26client%3Dca-pub-1808074875710438%26adU%3Dwww.ecreditonline.in%26adT%3DCredit%2BNevoi%2BPersonale%26gl%3DRO&usg=AFQjCNEicQxa1HneMO-awPnBqDGciM9Aqg


3/12

In muzeu sunt expuseobiecte inedite ale evolutiei istorice si economice a Casei de Economii siConsemnatiuni: documente originale ale tranzactiilor financiar-bancare in anii de inceput aibancii, documente financiare si civile din colectia Tezaur a CEC, produse bancare incepand dinanii 1880 pana in zilele noastre, "pusculite" si seifuri din perioada interbelica, materiale depromovare a imaginii bancii de-a lungul timpului precum timbre, medalii comemorative, insigne

sau ilustrate. Muzeul este deschis atat pentru evenimente culturale speciale.http://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim-16/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html#ixzz1xCELdlKD

biserica Sfntul Ioan cel Mare, ridicat de Mihai Viteazu i renovat pe la 1700 i puin dectre Constantin Brncoveanu. i cum n acele vremuri ntreg ntreg centrul vechiera zona zero aBucuretilor, lng acest edificiu de cult s-a ridicat i un han. Att acesta din urm, ct ibiserica, au fost demolate n 1875 datorit ubrezirii lor.

Apoi timp de 20 de ani, locul a fost dat uitrii. Unii spun c aici ar fi fost unele cldiri cu

activitate tot n domeniul bancar. V. Bilciurescu spune, n schimb, c aici ar fost ntre 18751895 cea mai mare menajerie din ar. Printre animalele exotice inute aici erau foarte mulipapagali, ceea ce a strnit destul senzaie n Bucuretiul sfritului de secol XIX.

Toate aceste cldiri modeste vor disprea i locul lor va fi luat de actualul Palat CEC. Lainaugurarea lui din 1900 au participat membrii ai guvernului de atunci, primarul oraului, dar iRegele Carol I i Regina Elisabeta.Este aceeasi sala folosita de Casa Regala si la dineul oferit lanunta de diamant, in 2008.De la Opera, familia regala si invitatii sai au plecat la Palatul CEC, ladineul regal organizat in cinstea Majestatii Sale. Pregatirile s-au incheiat cu putin timp inainte desosirea oaspetilorM-am apropiat foarte mult de aceast cldire i datorit concerteloraniversareale CEC-ului care se ineau n fa ei i unde mai mereu erau invitai s cnte cei de la Compact.

Era perioda mea de rocker, aa c eram nelipsit de la concertele lor.Palatul CEC, Muzeul deArtCalea Victoriei, Nr. 11-13,030022 Bucureti,Sector 3,Romnia,Tel.: 021/315 93 44

Tehnic, cladirea construita intre 1896 si 1900 se distinge printr-o "fatada simetrica in mijloculcareia se deschide intrarea, scoasa n evidenta printr-o monumentala arcada in plin centrusustinuta, de o parte si de alta, de cate doua coloane gemene, in stil compozit. Cele patru volumede colt, decorate cu frontoane si steme, sunt acoperite de cupole in stil renascentist."

Compozitiile murale din salile principale ale edificiului ii apartin pictorului Mihail Simonidi,intre 1900 si 1913: plafonul Salii Festive"Fortuna distribuind bunuri in urma Independentei" sicateva picturi reprezentand familia regala, realizate pe peretii laterali de Simonidi si de CostinPetrescu, dar care nu mai exista astazi. In prezent in interiorul cladirii se afla Muzeul CEC,singura cale de acces inauntru, tinand cont ca in 1998 palatul a fost inchis publicului larg pemotiv ca "fluctuatia de persoane in palat dauneaza interiorului pretios" - Stefan Petre Kirson. Inmuzeu se afla o colectie de seifuri vechi, carti postale, librete de economii si certificate dedepozite, pe care am vizitat-o si noi.

Cupolele renascentiste se oglindesc in sticla moderna a Bucharest Financial Plaza, colosul de
http://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim-16/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html#ixzz1xCELdlKDhttp://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim-16/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html#ixzz1xCELdlKDhttp://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim-16/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html#ixzz1xCELdlKDhttp://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current11/mi38.htmhttp://www.metropotam.ro/La-zi/2006/08/art0146694859-Pusculita-cu-istoriehttp://www.metropotam.ro/La-zi/2006/08/art0146694859-Pusculita-cu-istoriehttp://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current11/mi38.htmhttp://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim-16/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html#ixzz1xCELdlKDhttp://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim-16/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html#ixzz1xCELdlKD


4/12

birouri ridicat pe locul fostului Hotel de France, cele doua cladiri fiind in prezent locatii favoritepentru filmari de clipuri muzicale si spot-uri publicitare

deCostin Ionescu HotNews.ro

Luni, 12 mai 2008, 17:56Economie | Media & PublicitateCea mai veche institutie bancara din Romania, CEC Bank, trece, prin procesul de rebrandinganuntat in urma cu o saptamana, in tabara niselor - cel putin din punct de vedere al identitatiivizuale. Banca iese de sub adapostul pusculitei galbene si devine verde, culoare folosita, pe opiata romaneasca dominata de rosu, albastru si galben, doar de cateva banci mai mici sau filialeale unor banci straine - ATE Bank Romania, Banca Comerciala Carpatica, OTP Bank, IntesaSanpaolo, ABN-AMRO, GarantiBank.

Aneta Bogdan, managing partner Brandient, agentia care a elaborat procesul transformariibrandului CEC in CEC Bank, a explicat pentru HotNews.ro cum se schimba pozitia pe piata abancii, din punct de vedere al elementelor de identitate.

Informatia pe scurt:

Verdele este bun in retail. Nuanta de verde fascia folosita de CEC Bank este unica si"nu confuzeaza consumatorul"

CEC devine CEC Bank pentru a lamuri clientii ca este o banca universala, nu ocategorie de sine statatoare

Pentru vechile elemente de brand, "cuvantul nu este "depasit", nici "invechit", ci maidegraba "daunator""

Pentru Brandient, contractul cu CEC este "un proiect de reputatie, nu de profit"

"Verdele este de incredere, este sincer si este confortabil. Nivelul sau de vizibilitate (princombinatia celor doua tonuri de verde) este foarte bun in retail. CEC Bank are un verde unic pefascia, produs special pentru aceasta banca de catre producatorul international 3M", explicaAneta Bogdan.

Cum se potriveste aceasta culoare pe o piata unde bancile mari, ajutate de brandurile europene decare apartin, prefera albastru (BCR), rosu (BRD) sau galben (Raiffeisen)? "Da, rosu este cea maibuna culoare in design, cea mai de impact, dar nu se potriveste oricui:) Pentru rosu, iti trebuie

dinamism si agresivitate, iar identitatea corporatista a CEC Bank nu are aceste caracteristici.Verdele se potriveste organizatiei, momentului de schimbare si nu confuzeaza consumatorul.Albastru cu/si galben sunt cele mai vizitate culori in retail - retailul nu este doar la nivelulbancilor, ci la nivelul strazii si al vadului", spune Aneta Bogdan.

Identitate corporatista pentru CEC Bank
http://www.nowandthen.ro/?p=39http://www.hotnews.ro/articole_autor/Costin%20Ionescuhttp://www.hotnews.ro/articole_autor/Costin%20Ionescuhttp://www.hotnews.ro/articole_autor/Costin%20Ionescuhttp://economie.hotnews.ro/media_publicitatehttp://economie.hotnews.ro/media_publicitatehttp://economie.hotnews.ro/media_publicitatehttp://www.hotnews.ro/Costin-Ionescu/rsshttp://economie.hotnews.ro/media_publicitatehttp://www.hotnews.ro/articole_autor/Costin%20Ionescuhttp://www.nowandthen.ro/?p=39


5/12

Potrivit managing partner-ului de la Brandient, "Noile elemente de identitate verbala si vizualaale lui CEC Bank isi propun, pe de o parte, reflectarea cat mai clara a identitatii corporatiste aacestei banci, iar pe de alta parte, diferentierea de ceilalti jucatori". In acest sens, o importantafoarte mare o are adaugarea particulei "Bank", ce "isi propune rezolvarea perceptiilor ca CECeste o banca universala - in studiile de piata, CEC era vazuta nici cel putin ca o "saving bank", ci

ca o categorie de sine statatoare".

Reluand expunerea lui Radu Gratian Ghetea de acum o saptamana, Aneta Bogdan explica si celedoua simboluri suplimentare adaugate in identitatea vizuala a bancii: "frunza de stejar este unsimbol popular romanesc, exprimand soliditate, putere, rezilienta, onestitate. Simbolul il regasimpeste tot in arhitectura Palatului CEC si a fost intens folosit de domnitorii romani. Acesta esteinca folosit de armata romana si de rugby. Scutul este simbolul sigurantei si al protectiei. Iarverdele este, de buna seama - renastere, viata si speranta. Noul simbol este cat se poate defamiliar, deschis, popular, onest si echilibrat, neignorand insa traditia si statusul cerute de cea

mai veche banca a romanilor".

In privinta vechilor elemente de brand, eliminate acum, "cuvantul nu este "depasit", nici cel putin"invechit", ci mai degraba "daunator"", spune Aneta Bogdan. Ea afirma ca "logo-ul vechi tineabanca, perceptional, in zona de saving bank si nu era un logo de retail, practic nu semnalizadeloc: numele pe majoritatea celor 1404 locatii era Casa de Economii si Consemnatiuni".

Brandient, multumita ca "nimeni nu a spus 'nu-mi place'"

Potrivit reprezentantului Brandient, agentia a fost selectata pentru acest proces in urma unui pitch

castigat in februarie 2007, in prezenta fostului presedinte CEC. "La inceputul verii 2007, noulpresedinte, dl. Ghetea, ne-a ales tot pe noi si atunci am incheiat contractul si am inceputproiectul, printr-o auditare interna cu 82 de reprezentanti ai companiei", precizeaza Bogdan.

Fara sa spuna despre ce suma este vorba, ea spune ca valoarea in bani a acestui contract "estemult mai mica decat pentru ale proiecte ale noastre. Dar ne-am dorit mult sa consiliem si saredesenam acest brand istoric".

Potrivit informatiilor furnizate in urma cu o saptamana de CEC Bank, institutia are programat unbuget de 50,56 milioane euro pentru activitatile dedicate schimbarii imaginii sale, in 2008: 45milioane pentru reamenajarea a circa 600 de unitati si 5,56 milioane pentru promovarea noiiimagini.

Aneta Bogdan precizeaza ca "este un proiect de reputatie pentru noi. Nu de profit. Si suntemfericiti si ne simtim bine ca dupa aceasta schimbare majora, nimeni - de la Primul Ministru,Guvernatorul Bancii Nationale, Ministrul de Finante, top managementul, sindicatul si pana la


6/12

ultimul salariat ierarhic din cei 6700 din CEC Bank, nu a spus "nu-mi place" sau "nu sepotriveste". Am reusit sa schimbam radical, ca si cum nu am fi schimbat nimic, ca si cum ar fifost asa dintotdeauna."

amplasament care de peste un secol sfideaz ghinionul: Calea Victoriei, numrul 13.Palatul este

construit pe vechiul amplasament alHanului Constantin Vod- construit ntre anii 1692-1694 dedomnitorulConstantin Brncoveanu, pe locul n care era ridicat casa boierului Constantin AgaBlceanu.[2]n anul 1847 hanul a fost distrus de un incendiu, iar ntre 1849-1862 au fostdrmate ruinele cldirii.[3]Pe fostul amplasament al hanului, n 1871, a fost ridicat o construciemasiv din lemn n care a funcionat la nceputCircul Httermann, iar mai apoiCircul Suhr.Construcia improvizat din lemn, modest ca arhitectur, a fost drmat n anul 1877, terenulviran rezultat prin dispariia cldirii a fost cunoscut sub numele Piaa Constantin Vod.[4]n anul1894, se hotrte construirea unui sediu pentru Pota Central a Bucuretiului, gzduit pn nacel moment n casele Brcnescu din strada ulia Doamnei.

Piatra de temelie a palatului a fost pus n data de24 octombrie1894deRegele Carol I, iarinaugurarea lui a avut loc n toamna anului 1900.Pn n anul 1972 palatul a gzduit sediulcentral al Poteidin Bucureti. La nivelul anilor '60, Oficiul PTTR Bucureti asigura o serie deservicii printe care: coresponden, mesagerii, mandate potale, telegrame, abonamenteradiofonice, convorbiri telefonice naionale i internaionale, operaiuni CEC, pres, filatelie. ninteriorul palatului funciona i un birou de voiaj al CFR.ncepnd cu anul 1972 n cadrulpalatului a fost amenajat Muzeul Naional de Istorie.Deoarece cldirea a fost afectat destul degrav n timpul cutremurelor, din 1940 i 1977, cldireanecesita o reabilitare general. Deoareceau lipsit fondurile realizrii unei astfel de operaiuni, reabilitarea a fost amnat pn n anul2002. Reabilitarea structurii de rezisten a nceput n iarna anului 2002, pn n 2005 fiindexecutate aproximativ 50% din lucrrile necesare. Conform estimrilor, finalizarea lucrrilor i

reabilitarea complet vor avea loc n anul 2007. Palatul a fost construit dup planurilearhitectului Alexandru Svulescu, arhitect format la Paris la Ecole des Beaux-Arts. Caarhitectur palatul reprezint eclectismul trziu.Edificiul este construit ntr-o form rectangular,fiind format dintr-un subsol nalt , un parter i dou etaje. Construcia prezint i o curteinterioar. Spre strzileStavropoleos,PoteiiFrancez, construcia prezint fronturi compacte,iar spreCalea Victoriei- faada edificiului prezint o monumental colonad doric, sprijinit pedou pavilioane cu cupole i un peron format din 12 trepte. Porticul deschis pe jumtateanlimii coloanelor, cu cele 10 coloane dorice - mutular angajate la pilatri robuti i 9 travee,aseamn cldirea cu Palatul Potelor Federale din Geneva.[6]Planeul dintre etajele 1 i 2 esteputernic marcat n faada cldirii cu ajutorul unui lintouconstruit n piatr. Sub lintoul faadei,ntre antele zidriei, sunt nscrise arce turtite. Deasupra corniei principale a faadei, format din

portic i nivel angajat, se gsete etajul al 2-lea, mbrcat n pilatri dorici, prezentnd ipiedestaluri pentru statui.Faada este construit din piatr i este ornat cu mai multe elementesculptate, printre care: ancadramente, chei de bolt, console, figuri alegorice. Acest tip de faadeste specific instituiilor deschise publicului, construite la sfritul secolului trecut.

Muzeul de istorie
http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Hanul_Constantin_Vod%C4%83&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Hanul_Constantin_Vod%C4%83&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Hanul_Constantin_Vod%C4%83&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Hanul_Constantin_Vod%C4%83&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncoveanu&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncoveanu&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncoveanu&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-1http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-1http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-1http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-2http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-2http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Circul_H%C3%BCttermann&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Circul_H%C3%BCttermann&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Circul_H%C3%BCttermann&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Circul_Suhr&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Circul_Suhr&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Circul_Suhr&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-3http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-3http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-3http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/24_octombriehttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/24_octombriehttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1894http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1894http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1894http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Carol_I_de_Hohenzollern-Sigmaringenhttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Carol_I_de_Hohenzollern-Sigmaringenhttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Carol_I_de_Hohenzollern-Sigmaringenhttp://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Stavropoleos&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Stavropoleos&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Stavropoleos&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Po%C5%9Ftei&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Po%C5%9Ftei&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Po%C5%9Ftei&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Francez%C4%83&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Francez%C4%83&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Francez%C4%83&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Calea_Victoriei&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Calea_Victoriei&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Calea_Victoriei&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-5http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-5http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-5http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Calea_Victoriei&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Francez%C4%83&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Po%C5%9Ftei&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Strada_Stavropoleos&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Carol_I_de_Hohenzollern-Sigmaringenhttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1894http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/24_octombriehttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-3http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Circul_Suhr&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Circul_H%C3%BCttermann&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-2http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Palatul_Po%C5%9Ftelor#cite_note-1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Constantin_Br%C3%A2ncoveanu&action=edit&redlink=1http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Hanul_Constantin_Vod%C4%83&action=edit&redlink=1


7/12

MNIR - o scurt cronic subiectiv

Instituia a aprut n 1970, ca cel dinti muzeu de arheologie i istorie din ar; dinti - nu ntr-o perspectivcronologic, ci sub aspectul reprezentativitii. n consecin, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, n primulrnd cele din metal preios, n singurul loc public unde securitatea i vizibilitatea puteau fi asigurate n aceeaimsur. De asemenea, o mulime de alte piese de mare valoare arheologic i istoric au poposit n expoziiileMuzeului Naional, pentru a ilustra mileniile de istorie, ori, pentru mai mult acuratee, istoria de atunci.

Cutremurul din 1977 a adus pagube apreciabile cldirii, dar i unei mici pri a patrimoniului, aa nct expoziia atrebuit schimbat, aproape complet. Aceast a doua expoziie permanent a MNIR era, nc i mai mult dect prima,expresia voinei politice a Partidului Comunist, ca urmare a unei mult mai insistente intruziuni ideologice n creaiamuzeografic. Mai mult, o ntreag secie a expoziiei - cu mai multe sli largi - a fost dedicat "Tovarului" (nomineodiosa...), cel care ntruchipa, din ce n ce mai exclusiv, Partidul.

Anii 80 au fost chiar mai ri, i nu numai pentru acest muzeu. Majoritatea celor carevor citi aceste rnduri tiu exactde ce, aa c, deocamdat, nu vom intra n detalii. Cu din ce n ce mai puine resurse, n primul rnd financiare,expoziia noastr "nghease", ntr-un grotesc travesti al idealului. Ceasul ticia, dar foarte, foarte ncet...

Anii '90 au adus Muzeului Naional o alt istorie, ca i ntregii societi romneti. O schi de caracterizare a decadeis-ar putea reduce la doi termeni: schimbarei confuzie, fiindc unde se petrec multe schimbri este i destulconfuzie... Probabil c cea mai semnificativ schimbare s-a produs - aa cum era i de ateptat - n oameni, noamenii care alctuiesc familia "MNIR". Poate o tresrire de orgoliu, poate o und de speran, poate, pur i simplu,exploatarea anselor, au fcut ca preteniile de la noi nine s ia alte dimensiuni. Dac nainte de 1990 existaunumai trei specialiti cu titlul de doctor, n 2005 exist peste 20 titluri, la o cifr global a angajailor care nu a crescut,ci din contr.

Muzeul s-a deschis ctre Lume, organiznd memorabile expoziii, la sediul propriu, altundeva n ar, sau nstrintate. Iat o list scurt, i probabil incomplet:

"Goldhelm, Schwert und Silberschtze. Reichtmer aus 6000 Jahren rumnischer Vergangenhelt", Frankfurt-Rotterdam, 1994

"I Goti", Milano, 1994

"Vivre au bord du Danube il y a 6500 ans", Paris , Orlans, Nemours, 1996-1997

"Rings of passion: Five Emotions inWorld Art", Atlanta, 1996

"I Daci", Florena, 1997 "Traiano - ai confini dell Impero", Ancona, 1998-1999

"Gotter und Helden der Bronzezeit. Europa in Zeitalter des Odysseus", Copenhaga , Bonn , 1998-1999

"Celebrating Wedding - Splendid World of Needle Arts", Tokio, Osaka, mai -iunie 1999

"The Antique Bronzes in Romania", Bucureti, mai-noiembrie 2003

"i tu ai fost urmrit!", itinerant, Romania, Germania, 2003-2004 "Expediia suedez n Cipru", septembrie-decembrie 2005

Am fost gazdele unor manifestri tiinifice de prim rang, i, pentru a rmne la esen, vom aminti aici CongresulInternaional de Bronzuri Romane, n mai 2003, cu o prezen internaional remarcabil (din peste 15 ri), dar i oparticipare naional numeroas i cu o foarte bun reprezentare a principalelor instituii academice i de cultur.Promitem s revenim...Spre deosebire de modelul occidental, dar n consens cu modelul rilor vecine (dar, surpriz, i cu Japonia),muzeele din Romnia au ntre atribuiile lor curente i cercetarea tiinific, iar, ntre muzeele de istorie i arheologie,instituia noastr i-a ctigat - prin munc, nu altfel - poziia la care era obligat de chiar numele su. Muzeulsusine, cel mai adesea n colaborare cu autoritile locale, cercetri arheologice n cel puin 10 situri, an de an, i adevenit principalul actor al arheologiei preventive, gestionnd proiecte de mare anvergur - pentru exactitate, de ceamai mare anvergur, n istoria arheologiei romneti - precum Alburnus Maior (Roia Montan) i ProgramulAutostrada.

Cldirea care adpostete muzeul este, ea nsi, monument istoric, ridicat la sfritul veacului XIX, n stil neoclasic,de inspiraie german. Structura cldirii a fost serios afectat de cutremurele din 1940 i 1977, aa nct procesul dereabilitare a devenit principala preocupare a noastr, n ultimul deceniu. Oportunitatea financiar nu a aprut nsdect n 2002. n septembrie 2002 expoziia permanent a Muzeului Naional de Istorie a fost mpachetat, obiectelelund drumul depozitelor (care au luat tot felul de drumuri, prin cldire...). Reabilitarea strucuturii de rezisten a

nceput n iarna aceluiai an, lucrrile fiind executate, pn n septembrie 2005, n proporie de aproximativ 50%.Finalizarea lucrrii de reconstrucie era ateptat pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi respectat.Desigur, nc de a doua zia nceput procesul de reproiectare a expoziiei permenente, complet diferit ca plan iconcepte. Despre planuri ns nu vom vorbi, fiindc deocamdat nu sunt istorie. Menionm totui c, n ciudadificultilor pe care reabilitarea le-a generat, am reuit s inem deschise trei dintre seciile expoziiei permanente


8/12

(Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul i Columna lui Traian, prezentate pe larg de seciunea "Colecii" a sitului), iar holulcentral al muzeului, complet refcut, este gazda mai multor expoziii temporare. Aa nct - v ateptm!

E greu atunci cnd vorbim despre un ora s legm categoric nceputurile acestuia de numeleunui singur personaj. Sigur, excepiile exist i ele sunt spectaculoase. Cartagina a fostntemeiat de mitica regin Didona, rivala ei, Eterna Cetate Roma, a fost fondat de fiul

Lupoaicei, Romulus; la fel, fr Petru cel Mare nu ar fi existat Sankt Petersburg, iar nspre zilelenoastre, n anii 60 ai veacului trecut, arhitectul Oscar Niemayer poate revendica cu ndreptiretitlul de ctitor al Brasiliei, capitala rii sambei i a cafelei. n ceea ce privete Bucuretiul,cinstea ce revine ntemeietorului su pare a fi mprit ntre Bucur Ciobanul, candidatul tradiieii al legendei i controversatul epe, domnitorul de al crui nume se leag primul documentcunoscut care atest existena capitalei noastre, la 20 septembrie 1459.

n realitate,cercetarea istoric i, n principal cea arheologic, ne ofer i alte unghiuri deabordare a problemei originii Bucuretiilor.Spturile de la Curtea Veche, desfurate ndeceniul al aptelea al secolului trecut, au scos la iveal vestigiile unei mici ceti databila ncdin a doua jumtate a veacului al XIV-lea. Atunci se ntea urbea, n jurul acelei prime

fortificaii de 160 de metri ptrai unde vor fi ctitorite rnd pe rnd Curtea Domneasc, Bisericalui Mircea Ciobanul, uliele negustorilor i meseriailor, ntr-un cuvnt oraul politic icomercial. Tot n vecintatea Curii Domneti, se va aeza i piaa negustoreasc Pazarul (dela turcescul pazar/bazar),atestat nc de la 1563i care, din secolul al XVII-lea, va priminumele de Trgul de Jos. Se constituie astfel conform tradiiei medievale europene inimaaezrii, marcat de o pia cu rol de centru al schimburilor comerciale i loc public. Acest Trgde Jos va purta ulterior denumirea de Piaa de flori sau Piaa Sf. Anton, dup biserica ce se aflaacolo i care a fost distrus de incendiul devastator din noaptea de Pate (23 martie) a anului1847.

Cel mai probabil, prin secolele XVI-XVIII, actuala strad Covaci fcea parte din ntinsele

grdini domneti amenajate n stil renascentist de ctre grdinari italieni . Acestea se aflaula nord de Curtea Veche pn nspre ulia Gabrovenilor. De altfel i strada Covaci (n slavonetefierar)i strada Gabroveni vor aprea concomitant la sfritul veacului al XVIII-lea ca urmare aparcelrii fostului perimetru al Curii Domneti i scoaterii lui la licitaie de ctre domnitorulConstantin Hangerli (1798). Atunci se traseaz cele dou ulie paralele care plecau din elari ifceau legtura cu Piaa Sf. Anton i cu actuala strad epcari. Zona populat de hanuri,prvlii i crciumirmne centrul comercial al Bucuretiilor, fcnd o not oarecumdistinct fa de restul oraului, plin de grdini i verdea, cu biserici multe i csueaidoma celor rneti, cu pridvor i curte n spatele casei.

Dar relativa tihn a urbei lui Bucur era dinpcate de prea multe ori zguduit de nenorocirile care

se abteau asupra sa: cutremure (1802, 1838), inundaii (1805, 1837, 1865), molime (1812,1828), rzboaie urmate de ocupaii strine (1806-1812, 1829-1834), etc. ns sinistrul cu cel maimare impact asupra evoluiei oraului propriu-zis avea s fiefocul cel mare din noaptea dePate a anului 1847 . Marea nenorocire, cum a numit-o nsui domnitorul GheorgheBibescu, prefcuse n scrum partea cea mai bogat i populat a capitalei, mistuind n flcrilesale 130 de case, 354 prvlii cu etaj, 713 prvlii fr etaj, 10 hanuri i 7 biserici. Focul pornitde la casele cluceresei Drugnescu, de lng biserica Sf. Dumitru, s-a propagat cu iueal sprersrit, ctre Curtea Veche i Lipscani, pn la biserica Sf. Gheorghe cel Nou. A ars din temelii


9/12

i biserica Sf.Anton, ridicat n 1735, loc de pelerinaj pentru miile de bucureteni ncreztori nmiracolele nfptuite de sfntul egiptean. O minune totui s-a petrecut: icoana fctoare deminuni a Sf. Anton a scpat surprinzator din flcrile incendiului. Ea va fi adpostit de atunci nbiserica Sf. Gheorghe Vechi, n timp ce hramul bisericii arse va fi preluat de Biserica Domneascaflat n apropiere. O cruce din piatr marcheaz astzi locul unde se afla altarul bisericii Sf.

Anton. Cu aceeai nefast ocazie dispare i pucria, locul unde erau inute armele (pucile),dar i detinuii. Sensul iniial al termenului s-a pierdut, rmnnd ns n uz cel de-al doilea, deloc unde sunt nchii cei condamnai de justiie. De altfel,n apropierea bisericii Sf. Anton i azidului pucriei se mai afla un loc cu o ndelugat semnificaie funest, numit La butuc .Aici se executau pedepsele cu moartea ,iar ulterior, dup 1840 cnd aceast msur justiiarextrem e desfiinat, pedepsele corporale. Spturile arheologice din perioada 1967-1972 auscos la iveal n zon schelete fr cap sau mini, evident victim mai mult sau mai puin vinovateale justiiei vremii. Rmne relativ neatins de incendiu cldirea Primriei Bucuretiilor,inaugurat n octombrie 1843, dup planurile arhitectului Xavier Vilacrosse, dar care va fidemolat ntre 1880-1882, cu prilejul efecturii lucrrilor de rectificare a cursului Dmboviei.

Marele incendiu va avea totui un efect benefic, administraia oraului vzndu-se obligat s iamsuri ferme pentru evitarea incendiilor n perimetrul central al oraului. Astfel, nu vor mai fipermise dect construciile din crmid, cu acoperiuri din tabl. Vor fi de asemenea exclusetoate atelierele meteugreti a cror activitate ar fi putut favoriza incendiile. ntre prevederilelegate de reeaua de spaii urbane a zonei va fi i cel privitor la piee: vor fi sistematizate PiaaSf.Anton i Piaa Mare (viitoare a Halelor, 8 iunie, Naiunii i Unirii).

n privina caracteristicilor urbanistice, n zon avem n mod clar un perimetru cu fronturinchise, adic strzi pe care cldirile sunt aezate la faa strzii, lipite calcan la calcan. Este oamplasare fireasc pentru funciunea de prvlie unde trebuie s existe o coresponden directntre strad i interiorul magazinului. Deci casele erau dispuse aa cum le vedem i astzi pestrzile Lipscani, Smrdan sau Covaci

. Zona i pierde treptat caracterul politic iadministrativ, dar pstreaz un nsemnat potenial comercial i de agrement. Tocmai de aceeaCentrul Vechi este partea Bucuretiilor care i ctig cel mai repede un caracter urban,deoarece funciunea sa dominant comerul este una specific oraului.

Ct despre strada Covaci, aceasta i va tri epoca de glorie n a doua jumtate a veaculuial XIX-lea.n 1830 devine una drintre primele strzi iluminate cu felinare, iar n 1832 estepavat cu bolovani de ru, nlocuii ntre 1878-1883 cu piatr de bazalt. Fostul han alGabrovenilor, ridicat n 1739 ntre strzile Gabroveni i Covaci, se transform n 1877 n hotel,cunoscut dup 1900 drept Hotel Gabroveni-Universal. Tot pe Covaci i desfura activitatea imagazinul pentru desfacerea produselor de pielrie i nclminte ale fabricii nfiinate peSplaiul Dmboviei de ctre industriaul Grigore Alexandrescu. Fosta uli a fierarilor i vactiga celebritatea ns graie unei specialiti culinare mult ndrgite de romni faimoiimititei. La numerele 3-5 se afla, n perioada 1870-1890, restaurantul lui Ionescu N.Iordache, alcrui renume se datoraatt mncrurilor tradiionale delicioase, ct i atmosferei ntreinute decei mai celebrii lutari ai vremii: Cristache Ciolac, Nicolae Buica, Lic tefnescu, Fnica Luca,etc. Localul era frecventat printre alii i de Ion L.Caragiale, George Enescu, George Ranetti, dari de numeroi strini, ndeosebi francezi i englezi.


10/12

Nicu Darastean, tus pe hartie, 31 x 40 cm, www.fad.ro

Nicu Darastean, tus pe hartie, 31 x 40 cm, www.fad.ro

n ceea ce privete obria micilor, aceasta, ca orice descoperire, fieea i culinar, poart peceteahazardului. ntr-o zi, copleit de mulimea muteriilor, Iordache rmne fr maele necesarefabricrii vestiilor patricieni (crnai mari). n disperare de cauz i dornic s satisfacexigenele clienilor si, patronul amestec carnea de oaie cu cea de porc, nscocind la repezeal

nite crnai mici pe care i arunc pe grtarul ncins. Succesul e imediat i de lung durat. Miciiintr n gastronomia romneasc la loc de cinste, iar restaurantul din strada Covaci devine unuldin punctele de atracie ale Bucuretiilor.

Vizavi de restaurantul lui Iordache, la numrul 4, se pstreaz nc o veche cas ridicat n 1897de ctre arhitectul Leonida Negrescu. Este un model de arhitectur eclectic, cu etajul ntibogat decorat cu motive florale sau vegetale i cu etajul al doilea mult simplificat, pentru a marcadiferena de importan dintre cele dou.

Treptat ns, n timpul domniei lui Carol I (1866-1914), aspectul oraului se modific, aeruloriental precumpnitor pn atunci lsnd loc, cel puin n centrul capitalei, cldirilor

monumentale (Palatul Potelor, Palatul C.E.C, Ateneul, Cercul Militar, etc), ndreptindu-ls poarte cu mndrie supranumele de Micul Paris. Zona veche rmne n linii mari neatins,excepie fcnd sistematizarea Pieii Sf.Anton i a Pieii Mari. Dispar din faa Hanului lui Manuci din preajma Bisericii Domneti pitoretile florrese cu fustele lor ample i viu colorate, cuimense couri cu flori, fcnd loc, rnd pe rnd, modernelorhale de pete, psri i zarzavat.

Dup primul rzboi mondial strada Covaci, asemenea altor artere din perimetrul Centrului Vechi,i schimb numele n strada Oituz, o referire evident la eroicele lupte purtate de armata romn
http://scaradebloc.ro/wp-content/uploads/2012/05/covaci-tus-Nicu-Darastean.jpg


11/12

n vara anului 1917. Totui denumireanu intr n contiina bucureteanului de rnd i astfel n1939 se revine la vechiul nume.

Mult mai importante ns pentru aspectul zonei sunt modificrile survenite ntre anii 1936-1943ca urmare a adoptrii Planului director de sistematizare al Bucuretiilor din 1936. Prin el

se va propune i se va pune n aplicare o mai veche idee, aceea de a prelungi Strada Colei,devenit bulevardul I.C.Brtianu, pn la piaa ce se formase la poalele dealuluiMitropoliei. n urma exproprierilor realizate de Primrie (111 imobile) se sparge practiccoeziunea vechiului centru comercial al Bucuretiilor, mprit acum n dou, de o parte i de altaa bulevardului iniial numit Albert I, apoi Constantin Brncoveanu, I.C.Brtianu ,1848 i, dinnou dup 1989, I.C.Bratianu. Demolrile pentru prelungirea bulevardului pn n Piaa Unirii audus la dispariia multor magazinel i prvlii din zon o dat cu drmarea cldirilor n carefuncionau. Realizarea ultimei poriunii a noii artere, ntre Piaa Sf.Gheorghe i PiaaUnirii, inaugurate la 27noiembrie 1943, are un efect modernizator, dar i distrugtor asuprazonei, ndeosebi asupra reelei stradale. Atunci au disparut strzile Pnzari i Bazaca, iar altelei-au scurtat traseul: Gabroveni, epcari, Briei, Carol, etc. Tot atunci s-a rupt i legtura dintre

Piaa Sf. Anton i Calea Moilor, dar s-a obinut acea cale larg care unea nordul de suduloraului, i care era prevzut s continue pn la Valea Plngerii (actualul Parc alTineretului), ceea ce s-a ntmplat abia dup al doilea rzboi mondial, odat cu tiereabulevardului Dimitrie Cantemir. Ct despre bulevardul I.C. Brtianu, cu un prospect larg, elurma s fie bordat cu blocuri care pstrau tradiia prii de nord n privina nlimii i afunciunii, parterul rmnnd comercial, iar la etaj aflndu-se locuinele.

n perioada comunist centrul vechi rmne o zon cu intens activitate comercial, ndeosebi n zona Lipscanilor, dar evident viitorul aparine marilor magazine universale:Victoria, Unirii, Obor, Cocorul. Mai prolifice par a fi ndeletnicirile ilegale ale micilor afaceriti(biniarii) care sunt tolerate n mod interesat de miliie. n absena pieii libere, vechea uli a

fierarilor devine locul de unde puteai procura, contra cost firete, dolari, blugi, igri strine,magnetofoane, etc. Strada Covaci este de asemenea i strada celebrelor consignaii, undeoamenii aflai la ananghie sau cei dornici de chilipiruri puteau vinde sau cumpra mobil veche,tablouri, bijuterii, etc.

Cartierul ns decade ncetul cu ncet, mai cu seam n anii80, urmnd parc involuia general asocietii romneti. Planurile megalomaniace ale lui Ceauescu afecteaz indirect i CentrulVechi, inclusiv strada Covaci. Demolarile masive i aberante din zona Uranus, necesarerealizrii Centrului Civic,aduc n perimetrul tradiional al oraului noi locatari, preponderentde o anumit origine etnic. Lipsii de educaie i de un elementar bun-sim, adeseori i de formelegale de locuire, noii chiriai ai vechilor cldiri aduc rapid zona ntr-un stadiu de degradareavansat. Gndul ascuns i diabolic al fostului dictator era evident: odat casele aduse n stare deruin absolut urmau s fie demolate i nlocuite de edificiile monumentale i lipsite de gustartistic ale Epocii de aur.

Revoluia din 1989pune capt acestor intenii, dar nu i strii jalnice n care se afla VechiulCentru. Totui, n ultimii ani cartierul pare s revin la via i s-i regseasc strlucirea deodinioar. Pe strada Covaci, alturi de edificii care stau s se prbueasc, au aprut puburi cuspecific irlandez sau olandez, fosta Pia Sf. Anton a fost amenajat, iar Vechea Curte


12/12

Domneasc este programat s intre ntr-un amplu proces de restaurare. i e firesc s fie aa.Amintirile unui ora fac parte din identitatea sa i a locuitorilor si, iar dac ele mai exist trebuiepstrate i lsate motenire celor care vin dup noi.

cec si mnir

Documents

Transcript of cec si mnir