Ce Spun Scripturile Despre SPIRITISM

7/30/2019 Ce Spun Scripturile Despre SPIRITISM

1/136

CE SPUN SCRIPTURILEDESPRE SPIRITISM?

DOVEZI C~ ESTE DEMONISM

Adev`rul despre spiritism a]a cum [l credem noi[nt>mpin` [mpotrivire, ]i aceasta din dou` motive: (1)

Majoritatea oamenilor nu au nici o [ncredere [nspiritism, ci ei cred c` manifest`rile ]i dovezile aduse[n sprijinul lui sunt [n]el`ri. (2) Un num`r tot mai marede oameni sunt dispu]i s` nege existen\a fiin\elorspirituale rele numite demoni, precum ]i a prin\uluidemonilor numit [n Scripturi Diavolul ]i Satan.

Bine a spus Rev. Adam Clark, doctor [n teologie:^Satan ]tie bine c` acei care neag` existen\a lui

nu se vor teme de puterea ]i de influen\a lui; nu vorveghea [mpotriva uneltirilor ]i a ]iretlicurilor lui;nu se vor ruga lui Dumnezeu pentru eliberare de CelR`u; nu vor a]tepta ca el s` fie zdrobit sub picioarelelor dac` el nu exist`; ]i, [n consecin\`, ei vor deveni

o prad` u]oar` ]i ne[mpotrivitoare pentru vr`jma]ulsufletelor lor. Conduc>nd pe oameni spre necredin\`]i spre negarea existen\ei lui, el [i las` f`r` ap`rare.

Apoi el devine st`p>nul lor deplin, iar ei sunt f`cu\iprizonierii voin\ei sale dup` cum [i place. Este bine]tiut c` printre cei care fac vreo m`rturisire decredin\` religioas`, cei care neag` existen\a

Diavolului sunt cei care se roag` pu\in sau nu se

1


2/136

Ce spun Scripturile despre spiritism?2

roag` deloc; ]i se pare c` ace]tia sunt tot at>t denep`s`tori [n privin\a existen\ei lui Dumnezeu cumsunt ]i [n privin\a existen\ei Diavolului. Pentru eidatoria fa\` de Dumnezeu nu intr` [n discu\ie; c`ciaceia care nu se roag`, mai ales [n particular ]idintre cei care-l neag` pe Diavol n-am v`zut niciodat`pe vreunul s` se roage aceia deci, n-au nici o religiede nici un fel, dec>t o form`, oricare le-ar fi preten\iape care o ridic`.

Dac` se pune [ntrebarea cum poate d`unaspiritismul celor care consider` c` ceea ce sepretinde despre el nu sunt dec>t [n]el`ri ]i fraude,iar adep\ii lui sunt naivi, noi r`spundem c` mareamajoritate a adep\ilor lui sunt cei care odat` au negatcomplet ]i din toat` inima c` ceea ce pretindespiritismul este adev`rat, consider>ndu-le [n]el`ri.

Cei care nu cred deloc [n spiritism sunt adesea ceimai dispu]i s` verifice dac` ceea ce pretinde acestaeste adev`rat; ]i c>nd se conving c` multe dinpreten\iile lui sunt adev`rate ]i multe dinmanifest`rile lui sunt supranaturale, ace]tine[ncrez`tori sunt cei mai predispu]i s` devin`adep\ii lui, [n timp ce, dac` ar fi ]tiut ce este

spiritismul, cum ]i prin ce for\` opereaz`, ei ar fifost [n gard` ]i judecata lor ar fi avut un sprijin ]i o[ndrumare care altfel le lipsesc. Lipsa cuno]tin\eiadev`rate despre spiritism (comunicat` prinScripturi ]i confirmat` de dovezi incontestabile dinafara Scripturilor) [i face pe at>\ia s` cad` prad`

acestei [n]el`ri.Este adev`rat, se comit fraude [n numele


3/136

Dovezi c` este demonism 3

spiritismului, dar acestea sunt [n principal [nleg`tur` cu [ncerc`rile de ^materializare. Faptul c`spiriti]tii pot face ]i au f`cut, prin ceva putere saumijloc, multe lucruri uimitoare care dep`]escputerea uman`, a fost dovedit cu prisosin\` [n multecazuri unele dintre ele [n fa\a oamenilor de ]tiin\`total necredincio]i. O putere nev`zut` a c>ntat latamburine suspendate [n aer, f`r` s` le ating` vreom>n` omeneasc`, prea sus pentru a putea fi atinse

de m>ini omene]ti; au fost ridicate [n aer scaune cuoameni a]eza\i pe ele ]i f`r` nici o leg`tur` cu vreoputere sau mijloc vizibil, mediile pluteau prin aeretc. Au fost dovedite tot mereu probele de batere [nmas`, mi]carea mesei, autografe, scriere pe t`bli\`,spre satisfac\ia sutelor de oameni inteligen\i dindiferite p`r\i ale lumii. Spiritismul num`r` printre

aderen\ii s`i judec`tori, avoca\i, oameni de afaceri]i multe femei capabile. Ace]ti oameni au verificatpreten\iile spiritismului ]i au m`rturisit sincercredin\a lor [n el. }i este ne[n\elept, ca s` nu zicemmai mult, s` z>mbim dispre\uitor consider>ndu-inechibzui\i sau escroci nechibzui\i dac` au fostnumai [n]ela\i prin ]iretlicuri sau iu\eal` de m>n`,

escroci dac` de bun` voie ]i cu bun` ]tiin\` []i folosesctimpul ]i influen\a pentru comiterea unor fraude.

Scriitorul a fost [nclinat s` fie sceptic [n privin\adiferitelor preten\ii ale spiritismului p>n` c>nd uncre]tin, [n a c`rui m`rturie era [ndrept`\it s` aib`deplin` [ncredere, l-a convins de contrariu. Acest

prieten nu credea [n spiritism, dar [ntr-o sear`nimerind [n tov`r`]ia unor spiriti]ti, unul dintre ei


4/136


a sugerat: ^Haide\i s` avem o ]edin\`. Grupulprezent a [ncuviin\at, iar prietenul nostru a r`masdin curiozitate. S-au a]ezat la o mas`, ]i-au pusm>inile pe mas` ca de obicei, ]i unul dintre ceiprezen\i fiind mediu a [ntrebat: ^Sunt spiriteprezente? R`spunsul a fost indicat prin b`tì [nmas` una pentru A, dou` pentru B, trei pentru Cetc., d>nd informa\ia c` spiritele erau prezente, darc` nu vor avea nici o comunciare [n acea sear`.

Mediul a [ntrebat: ^De ce? R`spunsul indicat prinb`tì a fost: ^Pentru c` au fost stabilite medii noi [nStatele Unite. Grupul a fost dezam`git, dar a cerutprin mediu s` se comunice un nume al unei persoanecelebre care murea [n acea sear`. Cererea a fostsatisf`cut` ]i a fost dat un nume al unui demnitarrus, pe care nu ni-l putem aminti acum. Aceasta s-a

[nt>mplat [nainte de a se fi instalat cablultransatlantic, ]i prietenul meu, curios s` verificechestiunea, a urm`rit ziarele ]i [n cele din urm` cuaproape o lun` mai t>rziu (timpul necesar pentrupo]ta ruseasc` [n zilele acelea), a v`zut anun\ulmor\ii acelei notoriet`\i ruse chiar cu acel nume.

Prietenul nostru a fost convins c` spiritismul nu

era chiar o ^p`c`leal` ]i a fost curios s` mai mearg`la o [nt>lnire. C>nd aceasta a avut loc, av>nd [nvedere r`spunsul de la [nt>lnirea precedent`, mediula [ntrebat: Êste vreun mediu prezent? }i dac` da,c>te? R`spunsul a fost: ^Patru. Mediul l-a rugat pespirit s` indice care dintre cei prezen\i erau medii,

]i [n timp ce fiecare []i spunea numele, mediul eraindicat printr-o b`taie [n mas`, prin ceva mijloc


5/136


invizibil. Prietenul nostru a fost unul dintre ceiindica\i ]i s-a sim\it chiar m>ndru de onoarea ce is-a f`cut. Aceasta a avut loc [n Wheeling, statul

Virginia de Vest. Cur>nd dup` aceea, acest prietena venit [n Allegheny, Pennsylvania, ]i a vizitat om`tu]`, o v`duv`, care locuia aici cu familia ei.Ner`bd`tor s`-]i demonstreze noile puteri conferiteca mediu, el le-a cerut m`tu]ii ]i fiicei ei s` i seal`ture [ntr-o ^]edin\`. Ele au fost surprinse ]i fiica

a zis: Êi, e]ti mediu? }i eu sunt mediu prin b`tì [nmas`, fratele meu Harry este mediu prin mi]c`ri alemesei, iar mama este mediu prin scris ]i trans`.Prietenul nostru nu fusese martor la alte puteri dec>tla cele prin b`tì, ]i s-a ar`tat foarte curios ca m`tu]alui s`-]i arate puterile ei de mediu, ]i a f`cut-oscriind cu m>na ei semn`tura exact` de pe cecuri a

unchiului sù decedat. }i straniu, de asemenea,unchiul scria frumos, dar m`tu]a nu ]tia s` scriedeloc, dec>t atunci c>nd se afla sub aceast` influen\`.

Dorind s`-i [ncerce puterile ca mediu vorbitor,cei trei s-au adunat [n jurul unei m`su\e ]i m`tu]a achemat un spirit ca s` comunice prin ea. R`spunsuldat a fost c` nu va avea loc nici o comunicare pentru

c` nu era prezent nici un necredincios pe care s`-lconving`. Ei [ns` au insistat ]i au cerut m`tu]ii s`cheme din nou spiritul. De aceast` dat` r`spunsul afost c` m>inele ei vor fi ridicate de pe mas` for\at ]iapoi vor c`dea pe mas` cu zgomot. Aceasta a fost cevasurprinz`tor pentru to\i. Evident c` spiritele au fost

provocate de st`ruin\a de a fi chemate a doua oar`dup` ce au refuzat. Dar dup` ce au discutat problema


6/136


vreo zece minute, prietenul nostru a convins-o pem`tu]` s` cheme din nou spiritele ca s` vad` ce seva mai [nt>mpla. Ea a fost de acord ]i ca r`spunsm>inele ei au fost ridicate de pe mas` ]i apoi f`cutes` cad` cu un zgomot [ngrozitor, de trei ori la r>nd,rapid, sun>nd ca ]i cum i s-ar fr>nge toate oasele; ]i cuo privire s`lbatic` privind \int` ]i \ip>nd, O! O! O! ea as`rit de la mas` [ntr-o stare semidelirant`.

Acel spirit, oricine a fost el, evident a fost sup`rat

]i a vrut s` se [n\eleag` c` nu era de glumit cu el.Prietenul nostru ne-a informat c` de atunci m`tu]alui n-a mai avut nimic de-a face cu spiritismul camediu ea a fost prevenit` destul ca s` nu mai aib`de-a face cu el. Dar prietenul nostru a fost preocupats` vad` puterile unui ^mediu prin mi]carea masei,]i seara c>nd v`rul s`u Harry s-a [ntors acas`, el a

insistat s`-]i demonstreze puterea de mediu. Harrya [ncuviin\at, ]i printre alte probe a fost ]iurm`toarea: A pus o m`su\` u]oar` [n mijloculcamerei ]i a zis: ^Chem spiritul b`tr>nului nostruc>ine Dash s` vin` [n aceast` mas`. Apoi adres>ndu-semesei a zis: ^Vino, Dash! Masa s-a balansat pe dou`picioare ]i a mers ]chiop>nd dup` el prin camer`.

Aici trebuie s` men\ionez c` prietenul nostru carea fost martor la aceste lucruri nu mai practic` acumnici una din puterile sale ca mediu. El este un cre]tinproeminent ]i locuie]te [n acest ora]; acum opinialui cu privire la spiritism este aceasta pe care noi nestr`duim s-o prezent`m aici.

Spiritismul pretinde c` aceste manifest`ri ]icomunic`ri din partea unor fiin\e inteligente


7/136


nev`zute sunt de la fiin\e umane care au tr`it c>ndva[n lume, dar care, c>nd doar se p`rea c` au murit, audevenit mai vii, mai inteligente, mai libere ]i [n toatemodurile mai capabile ]i mai competente dec>t aufost [nainte. Se pretinde c` scopul acestor manifest`rieste s` dovedeasc` faptul c` mor\ii nu sunt mor\i, cisunt vii c` nu este nevoie de nici o [nviere amor\ilor, pentru c` nu exist` mor\i mor\ii fiindmai vii dec>t oric>nd, dup` ce intr` [n ceea ce se

nume]te moarte. Nu ne vom opri aici s` ar`t`m c>tde lipsite de armonie cu m`rturia Scripturilor asupraacestui subiect sunt toate acestea, dar vom trimitepe cititor la Cuv>ntul Domnului, amintindu-i c`^Dac` nu este o [nviere a mor\ilor atunci,[ntr-adev`r, cei care au adormit [n Hristos au pierit.1 Cor. 15:13, 18; Iov 14:21; Ps. 146:4; Ecl. 9:5, 6.

Aici este punctul orbirii. Imediat ce unul carecrede [n spiritism este convins c` prin mediucomunic` o inteligen\` nev`zut`, acesta devine foarteinteresat. Nimic altceva [n afar` de spiritism nu-iofer` astfel de dovezi de la sursele invizibile; ]i mul\isunt nu numai dispu]i, ci chiar ner`bd`tori s` umbleprin vedere ]i nu prin credin\`. Fiecare om are

prieteni care au murit ]i mii dintre ei sunt curio]is` comunice cu ace]tia dac` este posibil, ]i s`primeasc` de la ei un mesaj sau un sfat. De aceea, nueste surprinz`tor c`-i g`sim pe oameni at>t deabsorbi\i de aceste chestiuni ]i foarte dispu]i s` fie[ndruma\i de c`tre cei pe care ei [i consider` cei mai

buni prieteni ]i cei mai competen\i sf`tuitori.Ei viziteaz` un mediu cu scopul de a stabili


8/136


leg`tura cu mor\ii. Mediul descrie p`rul, ochii etc.,]i unele particularit`\i mici, cum ar fi o aluni\` sauun deget sau un picior r`nit ori deformat (pe caretat`l sau fiul sau sora sau so\ia le recunoa]te caapar\in>nd celui iubit care a decedat) ]i d` un mesajcare, chiar dac` este vag sau nedefinit, esteinterpretat ca s` apar` foarte important. Novicii suntumplu\i de un fel de bucurie reveren\ioas`amestecat` cu un sentiment umil de inferioritate a

condi\iei lor, ]i cu o m>ndrie c` au fost socoti\ivrednici s` primeasc` acele comunic`ri din ^lumeaspiritual`, [n timp ce at>\ia oameni buni ]i nobilinu sunt favoriza\i [n acest fel, ci sunt ^orbi fa\` deminunatele fapte ale spiritismului. Sentimenteleastfel [ncepute sunt cumva asem`n`toare cu unelegenuri de sentimente religioase, ]i imediat

^converti\ii sunt gata s` cread` ]i s` asculte sfatul]i instruc\iunile celor despre care cred c` sunt multmai [n\elep\i ]i mai sfin\i dec>t ei, ]i care sunt at>tde ad>nc interesa\i de bun`starea lor actual` ]ietern`, [nc>t sunt gata s` lase bucuriile ]i slujirilecerului pentru a comunica cu ei ]i a-i instrui.

Majoritatea oamenilor n-au credin\a cre]tin`

adev`rat` zidit` pe temelia Cuv>ntului luiDumnezeu; ei au dorin\` dup` o via\` viitoare ]i

speran\` cu privire la mor\ii lor, mai degrab` dec>tcredin\` cu privire la acestea. Ca urmare, mintea lorfiind convins` c` ei au comunicat cu cei de dincolode morm>nt, totul [n leg`tur` cu via\a viitoare

devine mai real ]i mai interesant pentru ei dec>t[nainte. }i mul\i dintre ace]tia, complet [n


9/136


necuno]tin\` de sentimentele religioase, []i zic: acum]tiu ce [nseamn` s` ai credin\` ]i sentiment religioscu privire la viitor, ]i se felicit` c` au primit o marebinecuv>ntare spiritual`.

Dar aceasta este numai prima lec\ie, ]i experien\elerelativ [n`l\`toare care au fost men\ionate mai sus suntlegate mai cu seam` de aceast` prim` lec\ie.Experien\ele de mai t>rziu [ns` vor demonstra, dup`cum to\i spiriti]tii vor recunoa]te deschis, c` exist`

^duhuri rele, ^duhuri [n]el`toare, care-i [n]eal` totmereu, iar mesajele ]i descoperirile, adeseanechibzuite ]i lipsite de sens, conduc treptat pecùt`tor spre necredin\a [n Biblie ]i [n Creator, [ntimp ce dau [nv`\`tur` ]i [nal\` ^duhurile ca fiindunica surs` de cunoa]tere pe l>ng` natur`; ]i astfeleste pavat drumul spre lec\ii mai avansate despre

âfinit`\ile spirituale, despre âmorul liber etc.Dar dup` prima decep\ie ]i cl`tinare a [ncrederii,explica\ia c` exist` ^duhuri bune ]i duhuri rele este[n general satisf`c`toare ]i s`rmana victim` mergeorbe]te mai departe, fiindc` este asigurat` c` arecomunicare cu o putere supranatural`.

Ca ilustra\ie a acestui fapt men\ion`m cazul unui

domn b`tr>n din Pittsburg, un spiritist declarat ]iun ap`r`tor serios al spiritismului. }tim c>te cevadespre povestea lui de la un prieten comun, cum c`,[n timp ce avea o comunicare printr-un mediu,presupusa lui so\ie êvoluat` i-a spus: ^John, suntperfect fericit` cu excep\ia unui singur lucru, ]i

anume din pricina ta. El a r`spuns: Ô, Mary, nul`sa ca afacerile mele s`-\i tulbure fericirea! Eu sunt


10/136


relativ fericit ca om [n v>rst` ce sunt ]i m` simtrelativ confortabil. Dar r`spunsul a venit: ^O, nu,John, eu ]tiu mai bine. Eu ]tiu c` te sim\i singur,foarte singur, c` [mi sim\i lipsa foarte mult ]i suferide lipsa multor aten\ii mici, ]i casa ta este relativtrist`. Domnul N. avea deplin` [ncredere [n judecatalui Mary ]i mesajul a avut mare greutate; ]i casa ]iafacerile lui au devenit treptat tot mai nefericite,iar el a devenit treptat nemul\umit; ]i astfel la o

^]edin\` urm`toare a [ntrebat-o pe Mary ce puteaface ca s`-i u]ureze ei sarcina ]i s`-i fac` fericireacomplet`. Ea a r`spuns s`-]i g`seasc` o partener`potrivit` ]i s` se rec`s`toreasc`. Dar b`tr>nul domn(de ]aptezeci de ani) a obiectat c` chiar dac` ar g`sio partener` potrivit`, aceasta n-ar vrea s`-l ia. Darla interviuri repetate presupusul spirit al so\iei lui

a insistat, ]i g>ndindu-se tot mai mult la aceast`chestiune el a devenit tot mai singur ]i [n cele dinurm` i-a cerut lui Mary s` aleag` ea pentru el,deoarece ea avea o judecat` mai bun` [n aceast`privin\` dec>t orice fiin\` p`m>ntean`. Mediul s-aar`tat a fi foarte indignat la acest r`spuns ]i n-a vruts`-l comunice imediat. Cu c>t ea obiecta mai mult la

darea unui r`spuns, cu at>t mai ner`bd`tor deveneadomnul N. s` cunoasc` acel r`spuns, ]i [n sf>r]itmediul a explicat c` spiritul so\iei sale a zis c`domnul N. trebuia s` se c`s`toareasc` cu ea (cumediul), dar ea era indignat` c` spiritul se g>ndeac` ea s-ar c`s`tori cu un om b`tr>n ca el.

Dar cu c>t domnul N. se g>ndea mai mult laproblem`, cu at>t era mai [nclinat, a]a cum


11/136


presupunea el, s` fie condus de spiritul bun al so\ieisale pe cì pl`cute ]i pe c`r`ri de pace, ]i [ndemnape mediu c` este de datoria oamenilor s` asculte desfaturile celor mai buni prieteni ai lor din ^lumeaspiritual`. {n cele din urm` mediul a consim\it ca[n cazul [n care el [i va l`sa prin document toat`proprietatea pe care o poseda, ea va fi de acord sùrmeze [ndrum`rile spiritului ]i se va c`s`tori cuel. Chestiunea a fost [ndeplinit` legal ]i domnul N.

cu so\ia sa mediu ]i cu fiica ei ]i-au propus s` fac`din casa rece ]i trist` ceea ce so\ia-spirit dorisepentru el. A trecut [ns` foarte pu\in timp p>n` c>ndbietul domn a fost foarte bucuros s` p`r`seasc` aceacas` ]i totul, ca s` se elibereze de cele dou`^diavoli\e, cum ]i-a dat seama mai t>rziu.

Dar acest lucru nu i-a mi]cat oare [ncrederea

domnului N. [n spiritism? Nicidecum. El a comunicatprin alt mediu cu so\ia sa ]i a fost informat c` unspirit am`gitor a interpretat-o total gre]it ]i c` eanu-i d`duse un sfat at>t de rù. Cunosc>nd acestefapte despre istoria lui, c>nd l-am [nt>lnit, la scurt`vreme dup` aceea, i-am spus: ^Domnule N., noiadmitem c` spiritismul este sprijinit de fenomene

supraomene]ti, dar neg`m c` puterile care comunic`sunt cu adev`rat ceea ce se prezint` a fi. Ele pretindc` sunt prieteni ]i rude care au trìt odat` [n aceast`lume, dar Scripturile ne asigur` de contrariul acestuilucru, c` [n morm>nt nu este nici lucrare, nicicuno]tin\` ]i c` mor\ii nu ]tiu nimic (Ecl. 9:5, 10).

Ele declar` c` singura speran\` de via\` viitoare esteprin [nvierea din mor\i. Tu ]tii, domnule N., c` orice


12/136


ar fi aceste puteri care pretind a fi spiriteleprietenilor no]tri, m`rturia lor este total nedemn`de [ncredere. Nu po\i crede nici [n cele mai solemnedeclara\ii ale lor. Sunt ceea ce Scripturile numesc^duhuri [n]el`toare. Am continuat s`-i d`m, a]a cumsuntem pe cale s` d`m [n acest articol, identitateaacestor spirite [n modul cum sunt prezentate [nScripturi. El a fost de acord [n inima sa c` uneledintre spirite sunt nedemne de [ncredere, sunt ^cu

totul rele, dar a pretins c` altele sunt foarte bune,foarte adev`rate, ]i adesea i-au dat sfaturi bune carei-au fost de mare ajutor.

Mul\i spiriti]ti, [n special novicii, pretind c`influen\a spiritismului este [n`l\`toare, dar cei careau trecut prin diferitele etape ale experien\ei [nacest a]a-zis sistem religios au g`sit, ]i au declarat

public, c` influen\a acestuia este chiar opus` [n`l\`rii este demoralizant`.Metoda de operare este explicat` de The Banner

of Light, un ziar spiritist de frunte, ca r`spuns lachestiune, astfel:

^{ntrebare: C>nd un spirit controleaz` m>na unuimediu s scrie, impresia se face [ntotdeauna prin creier?

R`spuns: C>teodat` controlul este ceea ce numimcontrol mecanic, atunci leg`tura dintre bra\ ]i creiereste total [ntrerupt`, ]i totu]i manifestarea se faceprin ceea ce numim fluide nervoase, din care oanumit` parte este re\inut` [n bra\ pentru scopulac\iunii. Dar c>nd manifestarea este ceea ce numim

manifestare impresional`, atunci este folosit creierul]i [ntregul sistem nervos.


13/136


Explic>nd deosebirea [ntre mesmerism ]i controlspiritual, alt` revist`, Spiritual Age, spune:

^S` presupunem c` ast`zi te magnetizez, ]i eu, celcare te magnetizez, vorbesc, scriu, ac\ionez prin tine,tu fiind incon]tient acesta este mesmerism. S`presupunem mai departe c` la noapte eu mor ]i c`m>ine sunt spirit, ]i vin ]i te magnetizez, iar apoivorbesc, scriu ac\ionez prin tine; acesta este spiritism.

Valoarea spiritismului pentru lume este astfel

rezumat` de binecunoscutul Horace L. Hastings:^Potrivit teoriei spiriti]tilor, [n jurul nostru seafl` de o sut` de ori mai multe spirite f`r` corp dec>toameni [n corp. Printre ei se afl` to\i poe\ii, autorii,oratorii, muzicienii ]i inventatorii din veacuriletrecute. Ei ]tiu tot ce au ]tiut c>nd erau [n trup ]i au[nv`\at cu mult mai mult de atunci [ncoace; ]i cu

puterile lor crescute ]i cu experien\a l`rgit` eitrebuie s` fie [n stare s` fac` ceea ce muritorii n-auf`cut niciodat`. Au acces liber la g>ndirea public` ]ila presa public`, ]i au medii f`r` num`r gata s` leprimeasc` comunic`rile, ]i mii ]i mii de persoanecurioase care le-au pus [ntreb`ri ]i au dorit s` ob\in`de la ei informa\ii. Au mese ]i t`bli\e ]i peni\e ]i

creioane ]i banjo ]i piane ]i dulapuri ]i clopo\ei ]iviori ]i chitare; ]i ce avem noi de ar`tat [n loculacestora? Treaba lor [n aceast` lume este s`instruiasc` pe oameni, s`-i ajute, s`-i fac` mai[n\elep\i ]i mai buni. Ei au vorbit ]i au b`tut [n mas`,au mi]cat masa ]i au zorn`it, au c>ntat la vioar` ]i

au scris, s-au materializat ]i s-au dematerializat, auintrat [n trans` ]i au f`cut demonstra\ii, ne-au spus


14/136


multe lucruri pe care le-am ]tiut [nainte, multelucruri pe care nu le ]tim [nc` ]i multe alte lucruricare nu conteaz` c` nu le-am ]tiut; dar c>nd ajungemla instruire adev`rat`, la informa\ie demn` de[ncredere sau cuno]tin\` folositoare ]i valoroas`,spiritismul este sterp ca ]i Sahara ]i gol ca un dovleacf`r` miez.

CINE SUNT ACESTE SPIRITECARE PERSONIFIC~ MOR|II?

Avem [n Scripturi cea mai abundent` ]i cea maiclar` m`rturie c` de la cei mor\i nu poate veni nici ocomunicare p>n` dup` [nviere. Mai mult, avemm`rturia scriptural` clar` c` (1) nu numai unele, citoate aceste duhuri sunt ^duhuri rele, ^duhurimincinoase, ^duhuri [n]el`toare. Scripturile

interzic oamenilor s` caute la ace]tia informa\ii ]ine informeaz` clar c` ace]ti demoni sau diavoli sunt^[ngerii care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput unii dintre [ngerii c`rora le-a fost [ncredin\at`supravegherea omenirii [nainte de potop, pentru ali se permite s` ridice omenirea din p`cat; pentru caprin e]ecul lor to\i s` [nve\e c` exist` un singur remediu

eficient pentru p`cat, ]i anume, acela preg`tit prinCristos. Ace]ti [ngeri, [n loc s` ridice omenirea, aufost ei [n]i]i ademeni\i la p`cat ]i au folosit incorectputerea dat` lor, de a se materializa [n form` uman`ca s` [nceap` o ras` nou` (Gen. 6:1-6). Urma]ii lorrezulta\i din leg`turi nepermise au fost [nl`tura\icomplet prin potop, iar ei au fost restr>n]i de lalibertatea de a-]i lua corpuri fizice ]i au fost izola\i


15/136


de [ngerii sfin\i care ]i-au p`strat starea lor[ngereasc` neschimbat`.

Apostolul Petru (2 Petru 2:4) [i men\ioneaz`zic>nd: ^Dumnezeu n-a cru\at pe [ngerii care aup`c`tuit, ci i-a aruncat [n cel mai mare ad>nc de[ntunecime [[n Tartar], p`stra\i pentru judecat`, [nlan\urile [ntunericului. Iuda versetul 6 de asemeneamen\ioneaz` aceast` clas`, zic>nd: Êl p`streaz`pentru judecata zilei celei mari, [n lan\uri ve]nice,

[n [ntuneric, pe acei [ngeri care nu ]i-au p`stratstarea de la [nceput, ci ]i-au p`r`sit locuin\a [starealor cuvenit`]. S` not`m trei puncte referitoare laace]ti [ngeri rì.

(1) Ei sunt [ntemni\a\i [n Tartar, restr>n]i darnu distru]i. Cuv>ntul Tartar este redat prin iadnumai [n acest pasaj [K. J. ]i B. B. n. e.]. Acesta nu

[nseamn` morm>nt, nici Moartea a Doua, simbolizat`prin îazul care arde cu foc ]i pucioas`, ci [nseamnàerul sau atmosfera p`m>ntului.

(2) Ei au unele libert`\i [n aceast` stare de[nchisoare, totu]i [ntr-o privin\` sunt [n lan\uri saurestr>n]i nu le este permis s`-]i exercite puterilela lumin`, fiind ^[n lan\urile [ntunericului.

(3) Aceast` restric\ie urma s` continue [n totalo perioad` de peste 4000 de ani, p>n` la ^judecatazilei celei mari, marea Zi Milenar`. Putem [n\elegec` deoarece noi suntem acum [n zorile Zilei Milenare ziua cea mare [nseamn` c` unele dintre acestelimit`ri [n ceea ce prive]te^[ntunericuls` fie cur>nd

[nl`turate treptat. Dac` este a]a, dac` ^lan\urile[ntunericului trebuie s` fie dezlegate, aceasta va


16/136


permite acestor spirite rele s` fac` am`giri sau^puteri mincinoase la lumina zilei (dup` cum[ncearc` s` fac` acum) pentru a [n]ela omenirea maimult dec>t au f`cut-o de la potop [ncoace.

Ace]ti [ngeri dec`zu\i, sau demoni, nu trebuieconfunda\i cu Satan, prin\ul demonilor, sau al diavolilor,a c`rui cale rea a [nceput cu mult [nainte care a fostprimul ]i un timp [ndelungat singurul du]man alguvern`rii divine, ]i care, fiind creat [nger de grad

superior, a cùtat s` se posteze ca rival alAtotputernicului, s` [n]ele ]i s` prind` [n capcan` peAdam ]i rasa lui ca s` fie servitorii sì; ]i [n marem`sur` el a reu]it, cel pu\in pentru un timp, dup` cum]tim cu to\ii. Ca ^dumnezeu al veacului acestuia care^lucreaz` acum [n fiii neascult`rii, el are [ntr-adev`ro mul\ime de urma]i [n]ela\i ]i [nrobi\i. Natural c` el

a apreciat abaterea ^[ngerilor care nu ]i-au p`stratstarea de la [nceput ]i care au fost restr>n]i la potop;]i ca atare el este numit ]eful lor, ^prin\ul demonilor;]i ca fiin\` de ordin superior f`r` [ndoial` c` el exercitò m`sur` de control asupra celorlal\i.

Ace]ti [ngeri dec`zu\i, ^demonii, au probabilfoarte pu\in interes fa\` de cei care sunt ca ei

fiin\ele rele prefer` [ntotdeauna s`-]i bat` joc de ceicura\i ]i evident le face pl`cere s`-i corup` ]i s`-idegradeze. Istoria acestor demoni, a]a cum esteredat` [n Scripturi, pare s` arate c` senzualitatearea care i-a dus la c`dere [nainte de potop [nc` maicontinu` [n ei. Ace]tia []i afl` [nc` pl`cerea

principal` [n senzualitate ]i degradare; ]i tendin\ageneral` a influen\ei lor printre oameni este spre


17/136


rùtate [mpotriva celor cu o dispozi\ie bun` ]i spredesfr>nare a celor peste care c>]tig` control absolut.

Noi suntem con]tien\i c` mul\i cre]tini au ajuns laconcluzia c` Domnul ]i apostolii s-au [n]elat c>nd auatribuit lucr`rii demonilor purtarea care ast`zi esteconsiderat` [nclina\ie uman`,dezechilibru ]i criz`mental`. Dar to\i trebuie s` admit` c` dac` Domnulnostru ar fi gre]it [n acest subiect, [nv`\`turile Sale arfi un ghid nesigur [n orice alt subiect.

Observa\i personalitatea ]i inteligen\a atribuiteacestor demoni [n urm`toarele Scripturi: ^Tu crezic` Dumnezeu este unul ]i bine faci; dar ]i demoniicred ]i tremur`! (Iacov 2:19). Oare ^cred ]itremur` [nclina\iile umane? Demonii I-au zisDomnului nostru: ^@Tu e]ti Fiul lui Dumnezeu!# DarEl [i mustra ]i nu-i l`sa s` vorbeasc`, pentru c` ]tiau

c` El este Hristosul (Luca 4:41). Altul a zis: ^Pe Isus{l cunosc ]i pe Pavel [l ]tiu; dar voi, cine sunte\i?(Fapte 19:15). Femeia t>n`r` din care Pavel a scosduhul de prezicere ]i de ghicire este o ilustra\ie bun`(Fapte 16:16-19). Poate pretinde cineva c` apostoliiau lipsit-o pe femeie de vreun talent sau de vreoputere proprie? Nu trebuie oare recunoscut c` un

spirit i-a posedat ]i i-a folosit corpul un spirit rùcare nu era potrivit s` fie tolerat [n corpul ei?

Mul\i dintre cei ce pretind c` demonii dinScripturi au fost spirite ale unor b`rba\i rì ]i femeirele care au murit, ]i c` acestea sunt ^duhurile[n]el`toare recunoscute de spiriti]ti, au [nc` o

dificultate pentru c` [n general ei pretind c`spiritele celor rì care mor merg [n chinurile iadului,


18/136


a]a cum interpreteaz` ei [n mod gre]it sensulcuvintelor]eol ]i hades.* Dac` este a]a, cum pot aveaele a]a o libertate?

^Vr`jitoria, ^necroman\ia, ^magia neagr` etc.,sunt considerate de c`tre mul\i ca [n]el`ri. Dar c>ndafl`m c` acestea au avut o mare putere asupraegiptenilor ]i c` Dumnezeu a f`cut pentru Israel oprevedere special` [mpotriva lor, suntem satisf`cu\ic` El n-a pus astfel de restric\ii nici [mpotriva a ceea

ce este bun, nici [mpotriva a ceea ce n-are existen\`.Instruc\iunea c`tre Israel a fost foarte explicit`: einu trebuiau s` aib` nici o comuniune, nici s` pun`[ntreb`ri prin necroman\i (cei care pretind c` vorbesccu mor\ii, adic` mediile spiritiste), prin vr`jitori sauvr`jitoare, prin cei care au puteri oculte, care facfarmece, sau prin cei care fac minuni prin vr`jitorie ]i

incanta\ie. Citi\i cu aten\ie urm`toarele scripturi:Exodul 22:18; Deuteronomul 18:9-12; Leviticul 19:31;20:6, 27; 2 {mp`ra\i 21:2, 6, 9, 11; 1 Cronici 10:13, 14;Fapte 16:16-18; Galateni 5:19-21; Apocalipsa 21:8;Isaia 8:19, 20; 19:3.

Relatarea biblic` despre ^]edin\a de spiritism a[mp`ratului Saul cu vr`jitoarea din Endor, o

necromant` sau un mediu spiritist, cum este redat`[n 1 Samuel 28:7-20, este o ilustra\ie a ceea ce sepetinde c` se face ast`zi. Cu toate c` legea cu privirela aceste medii era foarte strict` ]i pedeapsa era

*Vezi Ce spun Scripturile despre iad?, o bro]ur` [n care suntcitate ]i examinate [n lumina Scripturii ]i a ra\iunii toate texteledin Biblie care con\in cuv>ntul iad, [mpreun` cu alte scripturi ]ipilde despre care se presupune c` [nva\` chinul ve]nic.


19/136


moartea, au fost unii care au fost dispu]i s`-]i ri]tevia\a pentru c>]tigurile care puteau fi astfel ob\inutede la oamenii care credeau c` primesc informa\iesupranatural` de la prietenii lor mor\i [ntocmaica mediile spiritiste de ast`zi. {mp`ratul Saul ]tiabine c` [n Israel erau multe medii de felul acesta,contrar poruncii divine din legea Sa, ]i servitorilorsì evident nu le-a fost greu s-o g`seasc` pe cea dinEndor. Saul s-a deghizat pentru [ntrevedere, dar f`r`

[ndoial` c` femeia ]ireat` cuno]tea staturaimpun`toare a lui Saul mai [nalt dec>t orice b`rbatdin Israel (1 Samuel 9:2). De aceea ea a avut grij`deosebit` s` se asigure de o promisiune ]i un

jur`m>nt de pe buzele lui c` nu i se va [nt>mpla niciun rù pentru acest serviciu.

Metodele folosite de spiritele rele prin mediul

din Endor erau asem`n`toare cu cele folosite ast`zi.Ele au f`cut s` treac` prin fa\a vederii mentale amediului asem`narea familiar` a b`tr>nului profetSamuel, purt>nd o mantie lung` cum [i era obiceiul.C>nd ea a descris imaginea mental` (sau âstral`),Saul a recunoscut imediat c` era descrierea luiSamuel; dar Saul n-a v`zut nimic el a ^[n\eles din

descriere c` era Samuel. Fiind u]or convins, a]a cumsunt oamenii de obicei [n astfel de [mprejur`ri, Saulnu s-a oprit o clip` s` [ntrebe cum se putea ca Samuels` arate la fel de b`tr>n ]i de g>rbovit cum fusese [nvia\a aceasta, dac` acum era o fiin\` spiritual` ]i oducea mai bine; nici n-a [ntrebat de ce Samuel purta

[n lumea spiritual` aceea]i mantie veche pe care opurtase pe c>nd era fiin\` p`m>ntean`. Saul fusese


20/136


p`r`sit de Domnul ]i acum era u]or [n]elat de aceste^duhuri [n]el`toare care l-au personificat pe profet]i i-au vorbit lui Saul [n numele lui, prin ^mediullor, vr`jitoarea, necromanta, spiritista.

Spiritele dec`zute nu numai c` sunt bineinformate cu privire la toate afacerile p`m>ntului,ci ele sunt ]i experte [n [n]elare. R`spunz>ndu-i luiSaul, ele au adoptat manierele ]i stilul, ]i, dup` c>tse poate judeca, chiar ]i sentimentele profetului mort

pentru a putea [n]ela c>t mai bine. (Astfel aceste^duhuri [n]el`toare [ntotdeauna caut` s` imite fa\a,manierele ]i dispozi\ia celor mor\i.) R`spunsul a fost:^Pentru ce m-ai tulburat f`c>ndu-m` s` m` ridic?

Acest r`spuns corespunde cu credin\a evreilor ]ianume c` o persoan` c>nd moare devine incon]tient`[n ]eol, morm>nt, a]tept>nd [nvierea. (Iov 14:12-

15, 21; Psalmul 90:3; Eclesiastul 9:5, 6.) Ca atare avemaici imaginea c` Samuel a fost ridicat din morm>nt,]i nu adusjos din cer; ]i c` odihna sau ^somnul s`ulini]tit a fost deranjat sau ^tulburat. Psalmul 13:3;Iov 14:12; Psalmul 90:5; Ioan 11:11, 14.

Saul a fost u]or [n]elat s` cread` c` profetul Samuelcare refuzase s`-l viziteze ]i s` vorbeasc` cu el pe

vremea c>nd era [n via\`, fusesefor\at s` comunice cuel prin puterile uimitoare ale vr`jitoarei. (Vezi 1Samuel 15:26, 35.) {ns`]i m`rturia lui Saul a fost:^Dumnezeu S-a dep`rtat de la mine, nu mi-a r`spunsnici prin proroci, nici prin vise. 1 Samuel 28:6, 15.

Orice persoan` informat` corect va vedea u]or

absurditatea presupunerii c` Samuel ar fi avut vreoconvorbire cu Saul [n acele [mprejur`ri. (1) Samuel


21/136


(c>nd trìa) era con]tient c` Dumnezeu [l p`r`sisepe Saul ]i de aceea Samuel n-avea nici un drept s`-ivorbeasc` ]i nici un drept s`-i dea vreo informa\iepe care Domnul nu voia s` i-o dea. }i Samuel n-ar fif`cut aceasta. (2) Este cu totul absurd s` presupunemc` un mediu spiritist sub condamnarea Domnului ]if`r` drept de a locui [n Israel putea s` aib` putereaca la insisten\a unui [mp`rat rù, pe care Dumnezeu[l p`r`sise, s`-l ^tulbure pe Samuel ]i s`-l ^ridice

din]eol. A fost Samuel jos[n p`m>nt, sau a fost sus[n cer? }i [n oricare din cazuri, a avut vr`jitoareaputere s`-i porunceasc` s` se prezinte [n fa\a[mp`ratului Saul ca s`-i r`spund` la [ntrebare? Saueste oare ra\ional s` presupunem c` orice mediispiritiste au puterea s` ^tulbure ]i ^s` ridice mor\iisau s` fac` [n orice alt mod s` par` c` mor\ii r`spund

la [ntreb`rile speculative ale celor vii?^Spiritul familiar al vr`jitoarei, care-lpersonifica pe Samuel, n-a prezis nimic ce Saul s`nu anticipeze. Saul ]tia c` se transmisese prinCuv>ntul lui Dumnezeu c` [mp`r`\ia va fi luat` dela el ]i de la familia lui, ]i el a cùtat-o pe vr`jitoaredin pricina fricii de o]tile filistene a]ezate [n linie

de b`taie pentru a doua zi. El nu a]tepta nici o mil`pentru sine ]i pentru familia sa, fiindc` Dumnezeu[i spusese c` David avea s` fie succesorul lui. Prinurmare, el chiar a anticipat declara\ia ^M>ine tu ]ifiii tì ve\i fi [mpreun` cu mine ]i DOMNUL va da tab`ralui Israel [n m>inele filistenilor, singurul aspect din

aceast` poveste care ar indica [n vreo m`sur` ocuno]tin\` supranatural`. Demonii bine informa\i


22/136


]tiau mult mai bine dec>t Saul puterea pozi\iei ]iarmatei filistenilor ]i sl`biciunea pozi\iei ]i armateilui Saul, ]i c` el [nsu]i era [n panic` ]i punea aceast`[ntrebare vr`jitoarei-mediu pentru c` era tulburatde situa\ie. Oricine este familiar cu luptele din aceltimp ]tie: (1) c` o zi de lupt` rezolva situa\ia; (2) c`moartea regelui ]i a casei sale era singurul rezultatlogic. Totu]i, ^spiritul familiar a gre]it, pentru c`doi fii ai lui Saul au sc`pat ]i au trìt ani de zile.

Cercet`torii chiar neag` c` lupta [n care a murit Saula avut loc timp de c>teva zile dup` vizita la vr`jitoare.Nu este surprinz`tor c` Satan ]i [ngerii dec`zu\i,

tovar`]ii lui la rù, ]tiu mai mult dec>t oameniidespre multe din afacerile vie\ii. S` nu uit`m c` prinnatur` ei sunt de un ordin mai [nalt, mai inteligentdec>t oamenii; pentru c` omul a fost f`cut ^cu pu\in

mai prejos dec>t [ngerii (Ps. 8:5). Pe l>ng` aceasta,s` ne amintim miile de ani de experien\` a lor,neatin]i de sl`bire ]i moarte, [n compara\ie cu ^via\ascurt` dar plin` de necazuri a omului, ]i aceastarepede scurtat` [n moarte. Ne putem oare mira còmenirea nu poate face fa\` abilit`\ii acestor ^duhurirele ]i c` unica noastr` siguran\` st` [n prevederea

divin` c` oricine vrea poate refuza s` aib`comunicare cu ace]ti demoni? Cuv>ntul Domnuluieste: ^{mpotrivi\i-v` Diavolului ]i el va fugi de la voi(Iacov 4:7). ^Fi\i treji ]i veghea\i, pentru c`potrivnicul vostru, Diavolul, d` t>rcoale ca un leu[furios] care r`cne]te ]i caut` pe cine s` [nghit`.

{mpotrivi\i-v` lui tari [n credin\`. 1 Petru 5:8, 9.Dar [n timp ce sunt [n stare s` spun` lucruri


23/136


trecute ]i actuale, aceste inteligen\e rele nu sunt [nstare s` fac` mai mult dec>t s` ghiceasc` viitorul.

Aceste ghiceli sunt adesea at>t de abil declarate [nc>ts` satisfac` pe cel care [ntreab`, ]i totu]i s` par`adev`rate dac` rezultatul ar fi opus a]tept`rilor sale.

Astfel, fiind consultat de c`tre Cresus, oracolul de laDelfi i-a demonstrat o cuno]tin\` supraomeneasc`despre lucrurile care se [nt>mplau atunci, ]i dup` ce ac`p`tat astfel [ncredere, c>nd a [ntrebat prin mediile

lui ^dac` s` conduc` o armat` [mpotriva persanilor,r`spunsul, a]a cum este consemnat de istoriculHerodot, a fost: ^Prin trecerea Halysului, Cresus vadistruge o putere mare!. Baz>ndu-se pe aceasta, Cresusa atacat pe persani ]i a fost [nfr>nt.Propria sa puteremare a fost distrus`! Istoria este plin` de astfel dedovezi c` demonii nu cunosc viitorul; ]i Cuv>ntul lui

Dumnezeu [i provoac` pe to\i ace]tia, spun>nd:^@Ap`ra\i-v` cauza#, zice DOMNUL, @ar`ta\i-v`dovezile cele mai tari#, zice {mp`ratul lui Iacov. @S`le arate ]i s` ne spun` ce se va [nt>mpla; s` spun`cele din trecut [lucrurile trecute], cele ce sunt, ca s`le vedem [mplinirea; sau, face\i-ne s` le ]tim pe celece vor veni [lucrurile viitoare]. Spune\i-ne ce se va

[nt>mpla mai t>rziu, ca s` ]tim c` sunte\i dumnezei#.Isaia 41:21-23.

Dar unde era Samuel, profetul, dac` Saul avea s`fie cu el [n ziua urm`toare? Este clar c` locul de[nt>lnire nu avea s` fie cerul, pentru c` Saul cel r`usigur nu era potrivit s` intre acolo (Ioan 3:5); locul

de [nt>lnire nu putea fi nici un loc de fl`c`ri ]i chin,pentru c` desigur Samuel nu era [ntr-un astfel de


24/136


loc. Nu, ^spiritele familiare i-au vorbit lui Saul dinpunctul de vedere al credin\ei generale din acel timp,[nv`\at` de Samuel ]i de to\i patriarhii ]i profe\ii ]i anume, c` to\i cei care mor, buni ]i r`i, la fel, merg [n

]eol, [n morm>nt, starea mor\ii, somnul din care nimicnu-i poate trezi dec>t puterea [nvierii lui Mihail,arhanghelul (Daniel 12:1, 2); dar s-a pretins c` ^spiritulfamiliar al vr`jitoarei putea trezi mor\ii [nainte detimpul [nvierii ]i aceasta, dup` cum am ar`tat, era

o [n]elare, o fraud`, ^spiritul [n]el`torpersonific>ndu-l pe cel mort ]i r`spunz>nd [n locul luiSamuel.

Despre acest pasaj Charles Wesley a scris:^Ce prevestesc aceste cuvinte solemne?O raz` de speran\` c>nd via\a se sf>r]e]te?Tu ]i fiii t`i sigur ve\i muri,

M>ine cu mine v` ve\i odihni;Nu [ntr-o stare dureroas` de iad,Dac` Saul r`m>ne cu Samuel;Nu [ntr-o stare condamnat` de disperare,Dac` iubitul Ionatan acolo va fi.Un lucru remarcabil [n leg`tur` cu manifest`rile

acestor [ngeri dec`zu\i sau ^demoni este c` oamenii

[n general sunt a]a de u]or [n]ela\i de ei ]i accept`dovezi a]a de slabe [n privin\a celor mor\i, cum n-araccepta [n privin\a celor vii. Cel care apeleaz` la mediuva accepta o descriere care se potrive]te individului,purt`rii, [mbr`c`mintei ]i [nf`\i]`rii lui cu ani [nainte,]i va considera sf>nt mesajul presupus a veni de la el,

[n timp ce aceea]i persoan` ar fi mult mai atent`[mpotriva unei [n]el`ri din partea unui impostor [n


25/136


via\` ]i a mesajului sù printr-un servitor.Men\ionarea [n Scripturi a acestor necroman\i,

vr`jitoare ]i medii, ne face s` deducem c` de secolespiritele rele cùtau p`rt`]ie cu israeli\ii prin medii.Dar se pare c` ele au obiceiul de a-]i schimba modulde manifestare din c>nd [n c>nd: [ntocmai cumvr`jitoria a [nflorit un timp [n New England ]i [nOhio ]i [n toat` Europa, apoi a disp`rut ]i a fosturmat` de spiritism, ale c`rui manifest`ri prin b`tì,

mi]carea mesei, dau treptat locul altora, clarauzirea]i materializarea fiind acum str`duin\ele principale;cele din urm` [ns` fiind dificile ]i condi\iile fiindadesea nefavorabile, sunt [nso\ite de ajutorulmediilor ]i de [n]elare.

OBSESIA LA PRIMA VENIRE

{n zilele Domnului nostru ]i ale Bisercii timpuriimetoda de operare a acestor demoni se schimbasecumva fa\` de practicile din zilele lui Saul, ]i nu citimnimic [n Noul Testament despre vr`jitoare, vr`jitori]i necroman\i, dar citim multe despre persoaneposedate de draci obsesie. Se pare c` erau mul\iposeda\i astfel [n Israel: sunt men\ionate multe

cazuri [n care Domnul nostru a scos afar` draci; ]iputerea de a-i scoate afar` le-a fost conferit` ]iapostolilor, iar mai t>rziu ]i celor ]aptezeci care aufost trimi]i. Apostolul Pavel a avut ]i a folosit aceea]iputere. Vezi Luca 9:1; 10:1; Fapte 13:8-11; 16:18.

Maria Magdalena, ne amintim, fusese posedat`

de ]apte demoni (Luca 8:2), ]i fiind eliberat` dest`p>nirea lor, ea a devenit o slujitoare foarte loial`


26/136


Domnului. Mai este men\ionat un caz [n care o legiunede spirite puseser` st`p>nire pe un om (Luca 8:30;4:35, 36, 41). Nu este de mirare c` bietul sù creier,asaltat ]i agitat de o legiune [ntreag` de min\idiferite, era dement. Aceast` tendin\` a spiritelordec`zute de a se aduna [ntr-o persoan` indic` dorin\ade a-]i exercita puterea dat` lor ini\ial, ]i anume,puterea de a se materializa ca oameni. Lipsi\i deaceast` putere, se pare c` au relativ pu\ine ocazii s`

pun` st`p>nire pe fiin\ele umane. Evident c` voin\auman` trebuie s` consimt` [nainte ca aceste spiriterele s` aib` puterea de a pune st`p>nire pe cineva.Dar c>nd pun st`p>nire, evident c` puterea voin\eieste at>t de slab` [nc>t individul nu se poate[mpotrivi prezen\ei lor ]i atacurilor ulterioare dinpartea lor chiar dac` ar dori aceasta. Domnul nostru

sugereaz` o astfel de stare (Matei 12:43-45), zic>ndc` dup` ce un spirit rù a fost scos afar` ]i inima afost cur`\at` ]i [mpodobit`, dac` ar fi goal` ar existatotu]i pericolul [ntoarcerii spiritului rù [mpreun`cu altele ca s` pun` din nou st`p>nire pe acel om; deaceea exist` necesitatea ca Cristos s` fie [ntronat [ninim`, dac` vrem s` fim p`stra\i pentru folosul

St`p>nului ]i s` fim folosi\i [n serviciul Lui.Se vede c` aceste spirite rele nu au puterea s` se

impun`, nici m`car asupra animalelor, dac` nu li sepermite [ntr-un fel, fiindc` atunci c>nd ^legiunii i s-aporuncit s` ias` din omul pe care-l posedau, demoniiau cerut privilegiul s` posede corpurile unei turme de

porci; iar porcii fiind potrivit legii animale necuratepentru evrei ]i ne[ng`duit a fi m>nca\i, Domnul le-a


27/136


permis s` intre [n ei, f`r` [ndoial` prev`z>ndrezultatele, ]i cu scopul de a ne da o [nv`\`tur`.

Acela]i apostol care vorbe]te despre spiritelerele numindu-le ^duhuri [n]el`toare (1 Tim. 4:1;2 Tes. 2:9; compar` cu Ezec. 13:6; 1 {mp. 22:22, 23),ne spune c` p`g>nii jertfeau acestor demoni (1 Cor.10:20). }i astfel, [ntr-adev`r, afl`m c` [n diferite p`r\iale lumii exist` manifest`ri demonice. Printre chineziaceste puteri demonice sunt recunoscute adesea ]i

li se aduc jertfe; de asemenea [n India ]i [n Africa.Printre indienii nord-americani [n starea lor des`lb`ticie au lucrat [n acela]i mod ca [n alte p`r\i. Oilustra\ie este dat` de Missionary din Brainard[ntr-un ^Raport c`tre Distinsa Societate pentrur`sp>ndirea cuno]tin\elor cre]tine, care explic`dificult`\ile ]i obstacolele ce stau [n calea r`sp>ndirii

cre]tinismului printre indieni, pentru care s-a depusstr`duin\`, dup` cum urmeaz`:^Ce mai contribuie la aversiunea lor fa\` de

cre]tinism este influen\a pe care powaws (vr`jitoriisau ghicitorii) o au asupra lor. Ace]tia sunt un fel deindivizi care se presupune c` au o putere de aprezice

evenimentele viitoare, sau de a vindeca adesea pe

bolnavi ]i de aface vr ji, farmece, sau de a ucide prinpreziceri magice. Spiritul lor, [n diferitele lui oper`ri,pare s` fie o imitare satanic` a spiritului profe\iei cucare a fost favorizat` Biserica [n veacurile timpurii.Unii dintre ace]ti prezic`tori sunt dota\i cu acest spirit[n copil`rie, al\ii la v>rsta adult`. Acesta nu pare s` fie

dependent de voin\a lor, nici nu pare s` fie ob\inut prinstr`duin\ele persoanei care-l are. Ei nu sunt sub


28/136


influen\a acestui spirit [ntotdeauna la fel, ci acesta vinepeste ei din c>nd [n c>nd. Cei care sunt [nzestra\i cu elsunt socoti\i [n mod special favoriza\i.

M-am str`duit s` ob\in o anumit` cuno]tin\`despre aceast` invocare magic` a lor, ]i [n acest scopm-am consultat ]i am [ntrebat pe omul men\ionat [n

jurnalul meu zilnic, la 9 mai, care, de la convertireasa la cre]tinism, s-a str`duit s`-mi dea cele mai buneinforma\ii posibile asupra acestei chestiuni. Dar pare

s` fie a]a o tain` a f`r`delegii [nc>t n-o pot [n\elegebine, ]i adesea nu ]tiu ce idei s` atribui termenilorpe care-i folose]te. Dup` c>te [mi pot da seama, niciel [nsu]i nu are no\iuni clare despre acest lucru, iaracum spiritul lui de ghicire s-a dep`rtat de la el.

Au fost ocazii c>nd acest spirit a venit peste el[ntr-un mod special. Apoi a zis c` el era cu totul

lumin`, ]i nu numai el [nsu]i era lumin`, ci totul [njurul lui era lumin`, a]a [nc>t putea s` vad` prinoameni ]i ]tia g>ndurile inimii lor. Aceste ^ad>ncimiale Satanei le las pentru al\ii s` le sondeze sau s`se afunde [n ele cum le place, ]i nu pretind c` ]tiu ceidei s` atribui acestor termeni, ]i nu pot presupunece concep\ie despre lucruri au ace]ti oameni [n astfel

de [mprejur`ri c>nd spun c` sunt cu totul lumin`.Dar interpretul meu [mi spune c` a auzit pe unuldin ei spun>ndu-i unui indian g>ndurile secrete aleinimii lui, pe care nu i le divulgase niciodat`.

C>nd am [n\eles c` le era fric` s` acceptecre]tinismul pentru a nu fi vr`ji\i ]i otr`vi\i, m-am

str`duit s` le u]urez mintea de aceast` fric`[ntreb>ndu-i de ce vr`jitorii lor nu m-au vr`jit ]i nu


29/136


m-au otr`vit pe mine, v`z>nd c` aveau tot at>teamotive s` m` urasc` pe mine fiindc` le predicam ]idoream s` devin` cre]tini, cum aveau s`-i urasc` peei [n cazul c` [ntr-adev`r deveneau cre]tini. Pentrua putea avea o dovad` a puterii ]i bun`t`\ii luiDumnezeu angajat` pentru protec\ia cre]tinilor,m-am aventurat s` provoc pe to\i vr`jitorii lor ]imarile lor puteri s`-mi fac` tot ce-i mai r`u mie mai[nt>i, ]i astfel m-am str`duit s` le zdrobesc influen\a.

Amintiri din Brainard, paginile 348-351.Sunt trei luni de c>nd New York Sun a publicatrelatarea urm`toare, a experien\elor c`pitanului C. E.Denny, agent indian pentru guvernul canadian printreindienii Picioare-Negre. C`pitanul Denny spune:

^La sosirea mea [n teritoriile din nord-vest cupoli\ia c`lare, [n 1874, am fost curios c>t de departe

au dus ace]ti ^vraci me]te]ugurile lor ]i deasemenea [n ce constau aceste me]te]uguri. Am auzitde la indieni multe pove]ti despre minuni f`cute deei, dar a trecut mult p>n` c>nd am avut ocazia s` fiuprezent la una dintre ceremoniile lor. C>nd m-amfamiliarizat mai bine cu c>teva triburi, mai ales cuPicioare-Negre, am avut multe ]anse s` aflu adev`rul

[n privin\a celor auzite despre ei ]i am fost cuadev`rat uimit de cele v`zute cu diferite ocazii.Multe din vindec`rile f`cute de ei nu permiteau nicio jonglerie, omul fiind gol, cu excep\ia unei f>]ii dep>nz` [n jurul ]oldurilor, iar eu st>nd la c>tevapicioare distan\` de el.

To\i indienii cred [nspiritele lor familiare, care-]iiau tot felul de forme: uneori ca o bufni\`, alteori ca


30/136


un bizon, castor, vulpe sau alt animal. Acest spirit led`dea puterea s` fac` minunile pe care le f`ceau ]ito\i credeau cu t`rie [n el.

Odat` st`team [ntr-un cort indian cu unul dintre^vracii indienilor Picioare-Negre. Era noapte ]i [ntab`r` era lini]te. Noaptea era lini]tit` ]i lunastr`lucea. Deodat` indianul a [nceput s` c>nte ]iimediat cortul, care era mare, a [nceput s` se mi]te;mi]carea a crescut p>n` la a]a grad [nc>t se cl`tina

violent, chiar ridic>ndu-se de la p`m>nt, [nt>i de oparte, apoi de cealalt`, ca ]i cum mai multe m>ini [lridicau din afar`. Aceasta a durat cam dou` minute,dup` care eu am ie]it [n fug` afar` a]tept>ndu-m`s` g`sesc ceva indieni care-mi jucau o fest`, dar, spreuimirea mea, nu era nici \ipenie de om [n jur; ]i ceeace m-a nedumerit ]i mai tare a fost s` v`d c` cortul

era bine fixat cu \`ru]i [n p`m>nt, fiind imposibil caorice num`r de oameni s`-l mi]te ]i s`-l refixeze [n\`ru]i [ntr-un timp at>t de scurt. N-am mai intrat [ncort [n noaptea aceea, deoarece chestiunea p`rea,ca s` nu zicem mai mult, nefireasc`.

Cu alt` ocazie am vizitat un cort unde sedesf`]ura o ]edin\` de ^fumat ritual. {n cort erau

cam o duzin` de indieni. Dup` ce ]edin\a s-aterminat, un vas mare de cupru, cam de dou` picioaread>ncime (1 picior = 30 cm) ]i cam la fel de mare saupu\in mai mare [n diametru, a fost pus gol pe un focce ardea viu [n mijlocul cortului. Vraciul, care eragol, cu excep\ia unei p>nze [n jurul ]oldurilor, c>nta

[n acest timp cu voce sc`zut` ^un c>ntec ritual.Dup` pu\in timp vasul s-a [nro]it; i s-a trecut un


31/136


baston prin m>ner, a fost ridicat ]i a]ezat pe p`m>ntat>t de aproape de mine [nc>t abia suportam c`ldura.C>nd bastonul a fost scos, vraciul a s`rit [n picioare]i c>nt>ndu-]i c>ntecul a p`]it cu picioarele goale [nvasul [nro]it ]i a dansat cam trei minute [n el, c>nt>nd[n acompaniamentul tobelor indiene. Eu eram at>tde aproape, cum ziceam mai [nainte, [nc>t c`lduravasului era aproape insuportabil`, ]i eu am urm`ritcu aten\ie ce s-a [nt>mplat ]i am v`zut pe indian

dans>nd c>teva minute cu picioarele goale [n vas.C>nd a p`]it afar` din vas nu avea nici o arsur`; darcum a f`cut aceasta este un mister pentru mine.

Lucruri asem`n`toare fac ]ifeti]i]tii din India ^subcontrol; ]i probele date de ^mediile spiritiste ^subcontrol includ uneori m>nuirea focului, a sticlei[nro]ite etc. cu m>inile goale f`r` a fi leza\i. Dumnezeu

a protejat pe cei credincio]i [n mijlocul fl`c`rilor(Dan. 3:19-27), ]i se pare c` El nu [ntotdeauna [l[mpiedic` pe Satan s` foloseasc` astfel de putere.

Dr. Ashmore, cu o lung` experien\` ca misionar[n India, spune:

^N-am nici o [ndoial` c` chinezii au comunic`ridirecte cu spiritele din alt` lume. Ei niciodat` nu

pretind c` acestea sunt spiritele prietenilor lor pleca\i.Ei ajung [ntr-o anumit` stare ]i caut` s` fie poseda\ide aceste spirite. I-am v`zut [n anumite st`ri c>ndinvitau spiritele s` vin` ]i s` locuiasc` [n ei. Ochii lordeveneau s`lbatici, tr`s`turile li se str>mbau ]i v`rsaudin gur cuvinte care ziceau c sunt cuvintele spiritelor.

Un num`r vechi din Youths Day Spring con\ineo scrisoare de la un misionar care descrie condi\ia


32/136


africanilor de pe r>ul Gabon la apropierea mor\ii.El spune:

^{nc`perea era plin` de femei care pl>ngeau jalnic]i chemau spiritele p`rin\ilor lor, ale altor mor\i ]iale tuturor celor [n care credeau: Ologo, Njembi,

Abambo ]i Miwii, ca s`-l salveze pe om de moarte.Un misionar wesleyan, d-nul White, spune:Êxist` [n Noua Zeeland` o clas` de oameni

numi\i Eruku, sau preo\i; ace]ti oameni pretind c`

au rela\ii cu spiritele plecate.Nici o parte din omenire n-a fost scutit` deatacurile acestor demoni ]i influen\a lor este[ntotdeauna dùn`toare. India este plin` de aceastìnfluen\`. At>t de general acceptat` era odat`credin\a [n posesia demonic` [nc>t Biserica Romano-Catolic`, prin preo\ii ei, a practicat [n mod regulat

êxorcismul, sau alungarea demonilor.Cea mai timpurie manifestare a spiritelor a fost[n Eden, c>nd Satan, dorind s` ispiteasc` pe mamaEva, l-a folosit sau l-a ^posedat pe ]arpe. Mama Evaa pretins c` ea a fost [n]elat` de denatur`rile]arpelui. Dumnezeu a admis c` preten\ia ei eraadev`rat` ]i l-a condamnat pe ]arpe, care a devenit

atunci reprezentarea simbolic` a lui Satan. Ca tatàl minciunilor, a pus st`p>nire pe ]arpe ca s-o [n]elepe Eva ]i s-o fac` s` conteste porunca lui Dumnezeu,prin asigurarea mincinoas` Hot`r>t c` nu ve\i muri,a]a c` [ncep>nd de atunci, chiar dac` ]i-a schimbatmetodele ]i mijloacele, toate sunt pentru a [n]ela

a orbi min\ile oamenilor, pentru ca lumina bun`t`\iilui Dumnezeu, a]a cum str`luce]te [n fa\a lui Isus


33/136


Cristos Domnul nostru, s` nu str`luceasc` peste ei.Mul\umiri fie aduse lui Dumnezeu pentru

f`g`duin\a c` la timpul cuvenit {mp`r`\ia luiDumnezeu va fi stabilit` pe p`m>nt [n m>inileDomnului nostru Isus ]i ale Bisericii Sale, atuncicompletat` ]i glorificat`, ]i c` una dintre primelelucr`ri ale {mp`r`\iei, preg`titoare pentru^binecuv>ntarea tuturor familiilor p`m>ntului, va fis` lege pe }arpele cel Vechi, Diavolul ]i Satan, ca s`

nu mai[n]ele neamurile [n mia de ani de domnie a luiCristos, p>n` c>nd to\i oamenii vor fi adu]i la ocuno]tin\` clar` a adev`rului ]i la o deplin` ocazie dea se folosi de prevederile [ndur`toare ale NouluiLeg`m>nt, care se pecetluie]te cu s>ngele pre\ios allui Crisos v`rsat la Calvar.

De]i numele }arpele cel Vechi [l include pe Satan,

^prin\ul demonilor, aici evident este folosit ca unsinonim pentru toate mijloacele ]i puterile p`c`toasecare ]i-au avut originea [n el. De aceea includelegiunile de ^duhuri rele, ^duhuri familiare,^duhuri [n]el`toare.

Spiritismul, ca influen\` [n]el`toare subcontrolul lui Satan, a fost prezis de apostolul Pavel.

Dup` ce vorbe]te despre lucrarea lui Satan prinmarea apostazie al c`rei centru principal estepapalitatea, ^omul p`catului, ^taina f`r`delegii*,apostolul [ncheie acest subiect ar`t>nd c` lui Satan,spre sf>r]itul acestui veac, [i va fi acordat` o[ng`duin\` special` s` [n]ele prin metode deosebite

*Vezi Studii [n Scripturi, Vol. II, cap. 9, pag. 267-366.


34/136


pe to\i aceia care, dup` ce au fost mult favoriza\i cuCuv>ntul lui Dumnezeu, nu l-au apreciat ]i nu l-aufolosit. El spune: ^Din aceast` cauz`, Dumnezeu letrimite o lucrare de r`t`cire [putere mincinoas`], cas` cread` o minciun` [doctrinar` sau practic`],pentru ca to\i cei care nu au crezut adev`rul, ci aug`sit pl`cere [n nelegiuire, s` fie judeca\i. 2 Tes. 2:11,12.

S` nu fim deloc surprin]i dac` mai t>rziu unele

manifest`ri ale puterilor [ntunericului, pref`cute sàpar` ca [ngeri de lumin` ]i progres, vor fi mult maiam`gitoare ]i mai [n]el`toare dec>t orice a fost[ncercat p>n` acum. Facem bine dac` ne amintimcuvintele apostolului: ^C`ci lupta noastr` nu este[mpotriva s>ngelui ]i c`rnii, ci [mpotriva c`peteniilor,[mpotriva domniilor, [mpotriva st`p>nitorilor acestor

[ntunecimi, [mpotriva duhurilor rùt`\ii [n locurilecere]ti. Efes. 6:12.{n 1842, cu ]ase ani [nainte ca ^spiritismul

modern s` [nceap` s` lucreze, Edward Bickersteth,un slujitor al lui Dumnezeu ]i cercet`tor alCuv>ntului Sù, scria:

^C>nd m` uit la semnele timpului, la [ndelungata

neglijare ]i nefireasca negare a tuturor slujirilor[ngere]ti sau a influen\elor spirituale, precum ]i laprezicerile clare [n privin\a Cristo]ilor mincino]i ]ia prorocilor mincino]i, care vor ar`ta semne ]iminuni p>n` acolo [nc>t dac` ar fi posibil s` [n]elechiar ]i pe cei ale]i, ]i c>nd oamenii nu vor primi

iubirea de adev`r ca s` poat` fi m>ntui\i, ]i de aceeaDumnezeu le trimite o lucrare de r`t`cire pentru ca


35/136


ei s` cread` o minciun`, nu pot s` nu m` g>ndesc c`exist` o dureroas` perspectiv` a unei retragerinea]teptate ]i a unei [ntoarceri religioase de lanecredin\a ]i credin\a gre]it` actual`, la ocredulitate nefireasc` ]i f`r` discern`m>nt.

Satan este inspiratorul ]i sus\in`torul oric`ruiAnticrist; ]i a]a cum a condus pe cei care au g`sitpl`cere [n eroare mai degrab` dec>t [n adev`r pentruorganizarea marelui Anticrist, papalitatea, ^fiara

simbolic` din Apocalipsa 13, ]i cum lucreaz` acumca s` produc` o icoan` a fiarei protestant`, cu via\`,care va coopera cu principalul Anticrist, tot a]a, [ncombina\ie cu acestea vor fi puterile [ntunericului,puterile v`zduhului, duhurile mincinoase ]i[n]el`toare, lucr>nd [ntr-un fel sau [n diferite feluri:spiritismul, ]tiin\a cre]tin`, teosofia, hipnotismul etc.

P`rintele Rev. Coppens, M. D. [romano-catolic],profesor la Universitatea Creighton, a \inut recentun discurs despre ^Zona de frontier` a ]tiin\ei, dincare extragem cele ce urmeaz` asupra fenomenuluispiritismului:

^Ce trebuie s` g>ndim despre naturaspiritismului, cu b`t`ile, mi]carea meselor, apari\iile

duhurilor ]i a]a mai departe? Pot faptele, care nusunt impostur` ci realit`\i, s` fie explicate prin legilenaturii, prin puterile agen\ilor materiali ]i aleoamenilor? Tot ce s-a putut face de c`tre cei maipricepu\i oameni de ]tiin\`, de c`tre cei mai hot`r>\imateriali]ti, care nu cred nici [n Dumnezeu nici [n

demoni, precum ]i de c`tre cei mai con]tiincio]icre]tini, a servit numai ca s` demonstreze dovada


36/136


perfect` c` se produc efecte care nu pot fi atribuitemijloacelor naturale, la fel cum nici vorbirea ]i inten\ianu pot fi atribuite unei buc`\i de lemn. Un principiu al]tiin\ei arunc` mult` lumin` asupra naturii acestorfenomene, ]i anume, c` fiecare efect trebuie s` aib` ocauz` corespunz`toare. C>nd efectul arat` cuno]tin\`]i inten\ie, cauza trebuie s` fie inteligent`. Multe dinaceste minuni arat` vizibil cuno]tin\` ]i inten\ie, deaceea cauza este desigur inteligent`.

O mas` nu poate [n\elege ]i r`spunde la [ntreb`ri;nu se poate mi]ca la cererea unei persoane. Un mediunu poate vorbi [ntr-o limb` pe care n-a [nv`\at-o, nicinu poate cunoa]te boala secret` a unui pacient dedeparte, nici nu-i poate prescrie remediile potrivitef`r` s` cunoasc` medicina. De aceea, aceste efecte,c>nd [ntr-adev`r exist`, sunt datorate unor agen\i

inteligen\i, al\ii dec>t persoanele de fa\`, ]i ca atare,agen\i invizibili, spirite din alt` lume.Cine sunt ace]ti agen\i? Dumnezeu ]i [ngerii S`i

buni nu pot [nf`ptui aceste nenorocite minuni, hranaunei curiozit`\i boln`vicioase, nici nu se pot pune ladispozi\ia unor oameni pio]i ca s` fie expu]i camaimu\ele pe scen`. Spiritele care sunt f`cute s` apar`

la ]edin\e sunt spirite degradate. Spiriti]tii [n]i]i nespun c` sunt spirite mincinoase. Aceste spiritemincinoase spun c` sunt sufletele celor mor\i, dar cinele poate crede m`rturia, dac` sunt spirite mincinoasecum sunt recunoscute a fi? Aceast` combina\ie deimpostur` ]i supersti\ie este pur ]i simplu revenirea

[ntr-o hain` modern` a unei [n]el`ri foarte vechi aomenirii, prin joaca cu dorin\ele oamenilor dup`


37/136


minuni. Mul\i []i imagineaz` c` acestea suntdescoperiri recente, specifice acestui veac de progres.Ei bine, acest spirit de scriere este ]i a fost extensivpracticat de secole [n [ntunecata Chin`, [n timp ceafricanii ]i hindu]ii sunt mari adep\i ai rotirii mesei.Este numai revenirea vechii vr`jitorii pe care SimonMagul a parcticat-o pe vremea sf>ntului Petru, carea [nflorit [n Efes [n timp ce sf>ntul Pavel propov`duiaEvanghelia acolo. Este chiar mai veche [nc`. Acestea

sunt ur>ciuni pentru care Dumnezeu i-a [ns`rcinatpe evreii de pe timpul lui Moise s`-i extermine pecanaani\i ]i pe ceilala\i locuitori ai \`rii promise.

SPIRITISMUL MODERN}I TENDIN|ELE LUI

Preten\ia spiriti]tilor este c` spiritismul este

evanghelia nou` care [n cur>nd va revolu\iona lumea din punct de vedere social, religios ]i politic. Dar,dup` cum am v`zut, spiritismul, sub diversele luive]minte, \ine [n st`p>nire de mult` vreme lumea ]ia dat roade rele [n orice climat. Sunt aproapecincizeci de ani de c>nd au avut loc [n Rochester, N.Y.(1848) primele manifest`ri prin b`t`i ]i mi]c`ri ale

mesei, ]i a dat na]tere la ceea ce [n prezent estecunoscut [n Statele Unite ca ^spiritism. A [nceputcu ni]te zgomote ciudate dintr-o ^cas` b>ntuit` ]iprima dat` a r`spuns o feti\` care s-a adresatautorului nev`zut al zgomotelor numindu-l ^B`tr>n`Copit` Despicat`. Acest lucru a avut marepopularitate, ]i judec`tori, doctori, avoca\i, slujitoribiserice]ti ]i alte sute de mii de oameni au devenit


38/136


ne[nt>rziat adep\ii lui, p>n` c>nd prietenii ]idu]manii lui au pretins c` ace]tia num`rau peste zecemilioane. Crez>nd [n starea de con]tien\` a mor\ilor,ignor>nd [nv`\`turile Scripturii despre subiectulmor\ii ]i despre interdic\ia de a \ine leg`tura cu^mediile, ]i [n mod foarte general necrez>nd cèxist` spirite rele, nu este de mirare c` femei ]ib`rba\i inteligen\i, convin]i ]i satisf`cu\i c` [nmijlocul lor se aflau puteri supranaturale care se

manifestau prin b`tì u]oare, scrieri pe t`bli\e,r`spunsuri la [ntreb`ri prin medii, clarviziune etc.,au crezut c` aceste puteri invizibile care doreau s`converseze cu ei erau ceea ce ele pretindeau prietenii lor deceda\i. Chiar admi\>nd c` prinprestidigita\ie se fac anumite trucuri ]i anumite[n]el`torii pe aceast` linie, nu ne putem mira c` unii

oameni inteligen\i cred [n sim\urile lor proprii [nprivin\a cazurilor pe care le-au cercetat personal.Drept rezultat, un timp mul\i din poporul lui

Dumnezeu au fost [n mare pericol, din cauz` c` auneglijat s` dea aten\ie Cuv>ntului sigur al m`rturieilui Dumnezeu (Biblia) asupra acestui subiect.{ntr-adev`r, se pare c` la [nceput spiritele care s-au

personificat au fost foarte atente la toate referirilelor la Biblie, uneori sf`tuindu-i pe cei religio]i careparticipau la ]edin\es` citeasc` mai mult din Biblie,

s` se roage mai mult etc. Dar aceasta a fost numai cas` le potoleasc` suspiciunile ]i temerile ]i s` ajung`mai deplin sub influen\a lor. Treptat [nv`\`turile au

devenit tot mai u]oare ]i celui care cùta s` studiezei s-a dat de [n\eles c` pentru lumea neini\iat` Biblia


39/136


era mai bun` dec>t nimic, dar pentru cei care au ajunss` aib` leg`tur` direct` cu spiritele, Biblia eranefolositoare ]i mai rù, era un obstacol.

Bine a spus un scriitor capabil despre spiritism:Ûn sistem care [ncepe cu lucruri ]i comunic`ri

u]oare, inocente, ]i cu trucuri m`runte ]i lipsite deimportan\`, dar care sf>r]e]te prin a-i conduce peadep\ii lui s` se lepede de @St`p>nul care i-acump`rat# ]i s` resping` Cuv>ntul lui Dumnezeu

care este viu ]i r`m>ne pentru totdeauna, dovede]tec` sub toate trucurile lui fantastice poate exista unscop ad>nc; ]i c` viclenia }arpelui cel Vechi, care afost un mincinos de la [nceput, poate sta la bazaacelor comunic`ri m`runte ]i nesemnificative, care,stimul>nd curiozitatea ]i inspir>nd [ncrederea,adoarme suspiciunile sufletelor cinstite dar f`r`

discern`m>nt, p>n` c>nd ajung [n la\ul fatal alDu]manului drept`\ii.Ace]ti demoni care personific` mor\ii, v`z>nd c`

se deschide o nou` dispensa\ie, au fost promp\i [na-]i pune [n aplicare cuno]tin\a pe c>t posibil spreprop`]irea cauzei lor, ]i au vestit nestingheri\i c` onou` dispensa\ie era aproape, iar spiritismul ca

[ngerul c`lùzitor care s` introduc` omenirea [nsiguran\` [n aceast` dispensa\ie; ]i n-au ezitat s`declare c` noua dispensa\ie [nseamn` ruina total` aordinii sociale actuale ]i stabilirea spiritismului caordine nou`. {n unele cazuri, unde au g>ndit c` leserveau scopurile, n-au ezitat s` declare a doua venire

a lui Cristos, ]i cel pu\in cu o ocazie s-a afirmat clarc` Cristos venise a doua oar` ]i s-a dat de [n\eles c`


40/136


ei erau gata dac` cineva dorea s` comunice cuCristos printr-un mediu.

Mul\i din poporul lui Dumnezeu au fost salva\i dinsitua\ia de a fi prin]i [n capcana acestui mare rù, princeea ce am putea numisim\ul lor spiritual, prin careau observat c` spiritismul are ceva total diferit despiritul Domnului nostru ]i de sentimenteleCuv>ntului Sù. Putem foarte bine deduce [ns`, [nvirtutea promisiunii Domnului, c` nu este [ng`duit ca

vreunul dintre cei pe deplin consacra\i âle]ii s`fie complet prin]i [n curs`. Mat. 24:24.Tendin\a puternic marcat` a spiritismului spre

amorul liber a servit spre a-]i pierde [n generalreputa\ia printre cei cu un suflet mai curat, care auajuns la concluzia c`, dac` influen\a mor\ilor estereprezentat` prin unii sus\in`tori vii ai spiritismului,

atunci condi\iile sociale dincolo de valea mor\iitrebuie s` fie cu mult mai rele, cu mult mai impuredec>t cele din via\a actual`, [n loc s` fie cu mult maibune, dup` cum pretind aceste spirite demoni.

Am putea da citate voluminoase din scrierile spiritiste,dovedind c acesta neag total Biblia ]i c este [n directòpozi\ie cu [nv`\`turile ei; c` neag` [ns`]i existen\a luiDumnezeu, [nv`\>nd doar un principiu bun ]i c fiecareom este un dumnezeu. Respinge isp`]irea ]i calitatea deDomn a lui Cristos, pretinz>nd c` El a fost un mediuspiritist de un grad mai jos; ]i mai mult, pot fi citatem`rturii din bel]ug din spiriti]ti proeminen\i dovedindc tendin\ele spiritismului sunt extrem de demoralizante.

Ne vom mul\umi cu prezentarea uneia.Iat` m`rturia lui J. F. Whitney, editor la


41/136


Pathfinder (N. Y.). Fiind de mult` vreme un ap`r`tor]i sus\in`tor cald ]i onest al spiritismului ]i familiarcu adep\ii lui, m`rturia lui este greu de pus la[ndoial`. El spune:

Âcum, dup` o veghere lung` ]i constant`, v`z>ndluni ]i ani la r>nd progresul ]i lucr`rile asupraadep\ilor lui, a credincio]ilor ]i a mediilor lui, suntemobliga\i s` spunem sincer p`rerea noastr`, ]i anume,c` manifest`rile care vin prin mediile recunoscute, care

sunt numite medii prin b`tì, prin mi]c`ri ale mesei,prin scriere ]i prin intrare [n trans`, au o influen\`dùn`toare asupra credincio]ilor ]i creaz` discordie]i confuzie; c` generalitatea acestor [nv`\`turi insuflìdei false, aprob` actele individuale de egoism ]isprijin` teorii ]i principii care, dac` sunt puse [npractic`, [l degradeaz` pe om ]i-l fac doar cupu\in mai

bun dec>t un animal. Acestea sunt unele dintre roadelespiritismului modern.

V`z>nd deci progresul treptat pe care [l face [n ceicare cred [n el, [n special [n mediile lui, de la vie\imorale la unelesenzuale ]i imorale, submin>nd treptat]i cu grij` temelia principiilor bune, privim [napoi cuuimire la schimbarea radical` pe care c>teva luni oproduc [n indivizi; pentru c` tendin\a lui este s` aprobe]i s` sprijine fiecare act ]i caracter individual, oric>tde bune sau rele ar putea fi acestea.

El [ncheie spun>nd: ^Noi dorim s` facem cunoscut`vocea noastr` de avertizare, ]i dac` pozi\ia noastrùmil`, de conduc`tor al unui ziar public, cunoscuta

noastr` sus\inere [anterioar`] a spiritismului,experien\a noastr` ]i rolul evident pe care l-am jucat


42/136


printre cei care cred [n el, onestitatea ]i curajul cu caream ap`rat acest subiect, dac` acestea vor c>nt`ri ceva[n favoarea noastr`, noi dorim ca opiniile noastre s`fie primite, ]i cei care merg pasiv spre distrugere odat`cu ]uvoiul rapid, s` se opreasc` [nainte de a fi preat>rziu ]i s` se salveze de influen\a distrug`toare pecare o cauzeaz` aceste manifest`ri.

At>t de [ndr`zne\i ]i f`\i] imorali au devenit uniidintre reprezentan\ii proeminen\i ai spiritismului,

[n special mediile femei (]i cele mai multe dintremedii sunt femei) [nc>t sim\ul moral al civiliza\iei afost ]ocat, ]i pentru un timp demonismul sub numelede ^spiritism a stagnat. Acum c` trecutul lui este [nmare m`sur` uitat ]i negat, el revine la via\` darcumva sub alte aspecte. Noua metod` pare s`foloseasc` mai pu\ine mi]c`ri ale mesei ]i b`t`i ]i

mai pu\ine medii speciale; pare mai degrab` s` fac`din fiecare adept al lui un mediu, prin folosirea unorinstrumente mecanice. {ntr-adev`r, aproape to\i careinvestigheaz` sunt asigura\i c` ei ar putea fi mediiexcelente: aceast` flatare este f`r` [ndoial`inten\ionat` s`-i ademeneasc` s` mearg` maideparte, capacitatea de a face ^minuni exercit>nd

mare fascina\ie, [n special asupra oamenilor cutalente naturale mediocre. Afirma\ia c` nimeni [nafar` de idio\i nu este at>t de prost sau at>t deignorant [nc>t s` nu poat` fi folosit ca mediu, este oafirma\ie adev`rat`; ]i oamenii pot deveni mediiputernice [n m`sura [n care se supun ^controlului

acestor ^duhuri [n]el`toare ]i ^[nv`\`turilordemonilor (vezi 1 Tim. 4:1) ]i sunt ^prin]i [n curs`


43/136


de Satan cum voie]te el. 2 Tim. 2:26.Termenul ^duhuri [n]el`toare se potrive]te exact

cazului. Prin satisfacerea curiozit`\ii ]i prinr`spunsuri la [ntreb`ri, uneori foarte adev`rate, ele[ncep s` c>]tige [ncrederea victimelor ]i [ntr-un modplauzibil s` fr>ng` puterea voin\ei ]i s`-i fac` sclavi.

Apoi [i tiranizeaz` [n cel mai diabolic mod, duc>ndu-i la excese de tot felul. Dac` con]tiin\a se r`zvr`te]tesau se face o [ncercare de a se elibera din aceast` sclavie,

orice re\inere este l`sat` deoparte ]i victimei i se facrepro]uri c` este dec`zut`, o conving c` nu estesperan\` pentru ea ]i c` singura pl`cere viitoaretrebuie s` fie [n satanism fiind indicate ]i citate [nmod abil Scripturi pentru ca [n aparen\` s` dovedeasc`aceasta.

Un astfel de caz a ajuns [n aten\ia scriitorului [n

1895. Un domn care ocazional venea s` ascultepredicile a cerut s` i se acorde o [ntrevedere suroriilui pe care urma s-o aduc` din Cleveland. Ea sechinuia, spunea el, sub [n]elarea c` s`v>r]ise un p`catde neiertat, ]i el spera ca noi s`-i putem eliberamintea de g>ndul care uneori o f`cea ^s`lbatic`. Amconsim\it ]i ea a venit. A vorbit destul de ra\ional,

dar ne-a asigurat c` acest caz al ei era f`r` speran\`.I-am explicat Scripturile referitoare la ^p`catul careduce la moarte ]i ne-am str`duit s`-i ar`t`m c` ean-a avut niciodat` destul` lumin` pentru a fi [naceast` situa\ie, dar n-am putut face nici un progres.Ea a declarat c` fusese odat` [n starea [n care s`

poat` fi m>ntuit`, dar acum nu mai era.Ne-a povestit cum a [nt>lnit [n California un om


44/136


care avea un spirit familiar ]i puteri oculte: la [nceputn-a crezut, dar dup` aceea a devenit conlucr`toarela aceste ^mistere care sem`nau cu vr`jitoria, ]i [nfinal a fost antrenat`, aduc>ndu-i prejudicii uneiprietene dragi. De atunci a pus st`p>nire pe earemu]carea ]i a fost torturat` ]i uneori [nnebunit`,]i speran\a a p`r`sit-o pentru totdeauna. {nainte dea pleca de la noi p`rea m>ng>iat` pu\in de ceea cei-am spus despre mila divin` ]i despre prevederea

[mbel]ugat` f`cut` prin marea r`scump`rare pentruto\i dat` la Calvar. Dar am aflat pe urm` c` ]i-apierdut din nou speran\a ]i a fost dus` la un ospiciupentru a o [mpiedica s`-]i pun` cap`t zilelor. Nuputea fi l`sat` singur`: [ncerca s` se arunce pefereastr`, sau [n timp ce mergea lini]tit` pe strad`[ncerca s` se arunce sub vehiculele care treceau,

amintindu-ne de cazul men\ionat [n Marcu 9:22. Amregretat de atunci c` [n loc doar s` vorbim cu biatafemeie, n-am [ncercat, [n numele Domnului, s`

scoatem spiritul r`u care evident o poseda;nesco\>ndu-l afar` [ns`, am informat-o ]i am ajutat-os`-]i foloseasc` puterea voin\ei m`car se[mpotriveasc` demonului.

Exist` spirite bune, dup` cum declar` clarScripturile; ]i ace]ti [ngeri sfin\i sunt [ns`rcina\i cugrija tuturor celor care sunt pe deplin consacra\iDomnului. Ace]tia [ns` nu lucreaz` [n [ntuneric, niciprin ^medii, ]i au ocupa\ii mai bune dec>t s` mi]temasa ]i s` bat` [n ea r`spunsuri la [ntreb`ri absurde

]i s` distreze pe oameni. ^Nu sunt ei oare to\i duhurislujitoare trimise s` slujeasc` pentru cei care vor


45/136


mo]teni m>ntuirea? (Evr. 1:14.) Nu exist` nici oautorizare s` se caute sau s` se a]tepte comunic`ride la ace]ti [ngeri p`zitori sfin\i: voia lui Dumnezeufiind ca âle]ii Sì s` umble prin credin\` ]i nu prinmanifest`ri sau viziuni sau sunete neobi]nuite. {nacest scop El a preg`tit Cuv>ntul Sù ca o magaziede cuno]tin\` din care credincio]ii Sì vor fiaproviziona\i cu ^hran` la timp potrivit; ]i El spunec` aceasta va fi suficient` ^pentru ca omul lui

Dumnezeu s` fie des`v>r]it ]i cu totul preg`titpentru orice lucrare bun`. 2 Tim. 3:17.Mai mult, poate fi stabilit ca un semn sigur al

rùlui (care ori [ncol\e]te ori este dezvoltat), cacineva s` [ncerce s` preia controlul voin\ei ]i min\iialtuia ca [n mesmerism, mediere spiritist`,hipnoz` ]i altele de felul acesta. Domnul respect`

individualitatea noastr` ]i apeleaz` la ea, ]i ne cereautocontrol [n armonie cu principiile drept`\iia]ezate [n Cuv>ntul Sù. Dar spiritismul cere oabandonare a autocontrolului [n favoarea controlului

spiritelor. Nici o persoan` cu o pruden\` obi]nuit`n-ar [ndr`zni s`-]i predea altor oameni folosirea ]icontrolarea min\ii ]i voin\ei sale, cu at>t mai pu\in

puterilor nev`zute care numai pretind a fi bune, mari]i [n\elepte. Nici un cre]tin care are ]i cea mai mic`doz` de [ncredere [n Biblie ca fiind Cuv>ntulinspirat al lui Dumnezeu nu trebuie s` se supunàcestor influen\e, ca ^mediu sau chiar s` ^[ntrebe[n leg`tur` cu ceea ce Cuv>ntul lui Dumnezeu ne-a

dat preveniri at>t de clare c`ci este un mod careconduce de la Dumnezeu ]i de la dreptate spre p`cat


46/136


]i ruin` intelectual`, moral` ]i fizic`.Unul dintre mecanismele moderne simple pentru

a trezi interesul ]i a-i conduce pe oameni s` devin`^medii, s` fie ^poseda\i ]i ^controla\i mai deplin,este descris [ntr-o scrisoare tocmai primit`, datat`11 martie 1897, de la o doamn` cre]tin`, o profesoar`din Georgia ]i care este ad>nc interesat` [n studiereaplanului veacurilor al lui Dumnezeu. Ea ne spune:

^Am avut de cur>nd o experien\` cam ciudat` ]i

poate ne[n\eleapt`. Fratele so\ului meu estespiritist, cite]te Progressive (?) Thinker ]i este totalp`truns de [nv`\`turile lui, ]i c>nd [l vizitez [micite]te articole din el ]i [mi cere p`rerea; [n specialcele de la persoane care pretind c` au primit mesajeprin medii de la @prieteni mor\i#. Ei bine, eu niciodat`n-am socotit acest lucru @cu totul [n]el`torie# cum

fac mul\i, de]i exist` mult` escrocherie legat` de el pentru c` mie mi se pare c` Biblia [nva\` clar c`spiritele au avut ]i vor avea putere de comunicarecu oamenii. I-am spus c` eu cred c` acele comunic`rivin de la [ngerii dec`zu\i care personific` mor\ii [nscopul [n]el`rii oamenilor ca s` cread` vecheaminciun` a lui Satan, @Hot`r>t c` nu ve\i muri#. Dar

cum cumnatul meu nu accept` Biblia ca fiindCuv>ntul lui Dumnezeu, p`rerea mea a [nsemnatfoarte pu\in pentru el. So\ia lui (care crede ferm cese [nva\` [n Zorile) este foarte deranjat` de ceea cecrede el; ]i am>ndoi g`sesc c` diferen\a lor de opinienumai pl`cut` nu este, chiar dac` so\ia lui evit` acest

subiect c>t poate de mult, din fidelitate fa\` deadev`r. Cu c>tva timp [n urm`, el a cump`rat un


47/136


psihograf, un instrument folosit de medii pentru acomunica cu spiritele, dar nu l-a putut folosi.

Cu c>teva zile [n urm` mi-a fost pus [n m>ini, ]ide [ndat` ce am aflat c` sunt mediu am hot`r>t s`@cercetez duhurile#. [Aceasta este o folosire gre]it`a Scripturii, dup` cum este ar`tat mai t>rziu Editorul.] Primul lucru care mi s-a spus a fost c` undelocuim noi exist` o min` pre\ioas` de aur: aceastanu m-a surprins, deoarece ni se spusese c` a fost

descoperit un @filon# de-a curmezi]ul acelui loc. Adescris exact locul unde trebuia s`pat; spunea c` estenumai la ]apte picioare ]i jum`tate ad>ncime. Decinu era greu de dovedit. Apoi mi-a dat c>teva mesajedin Scriptur`: Coloseni 1:4, 5 ]i 2:4. Am [ntrebat cese [n\elegea prin @cuvinte [nduplec`toare# ]i mi s-ar`spuns: Bellamy, }tiin\a Cre]tin`, Spiritism,

Ingersolism etc. Am [ntrebat cine vorbea ]i mi s-aspus: Epafra. Se pare c` aceasta nu i-a pl`cutcumnatului meu foarte mult ]i a spus c` i-ar pl`ceas` aud` de la cineva pe care-l cunoscuser`m [n trup,astfel c` am [ntrebat dac` unul din ace]tia eraprezent ]i mi s-a spus: @Da, Eastman# (un necunoscutpentru mine, dar cumnatul meu ]i so\ia lui, numai

ei fiind prezen\i, [l cuno]teau am>ndoi). C>nd a fost[ntrebat ce dore]te s` spun`, ne-a citat din Tit 3:5,spun>nd c` doctrina Zorilor Mileniului esteadev`rat` ]i c` averea lui l-a [mpiedicat s` c>]tigepremiul chem`rii de sus. Eu, a spus Eastman, n-amfost considerat un foarte bun cre]tin, pentru a fi un

membru al Bisericii.{n ziua urm`toare am [ncercat din nou ruleta sau


48/136


psihograful ]i mi s-a spus c` [mi vorbea o bun`prieten` de-a mea care locuise timp de c>\iva ani lamare distan\` de mine. Ea mi-a cerut s`-i scriuso\ului ei ]i s`-i spun din partea ei c` un anume bìat(d>ndu-i numele) avea o influen\` rea asuprabìatului lor. Mi-a spus c` so\ul meu (care este [nFlorida) a fost r`nit ]i este ]chiop, ]i am primit oscrisoare de la el alaltìeri confirm>nd aceasta. Amai spus c` [i pare rù c` n-a dat aten\ieZorilor a]a

cum dorisem eu s`-i dea, c` avea via\` pe planul[ngeresc; mi-a mai spus ]i despre @min`#. Am[ntrebat-o dac` cunoa]te pe cel care pretinde a fiEastman, ]i ea a spus c` da, c` un spirit [n]el`tor [lpersonifica ]i c` era mai bine s` nu folosesc mijloaceleprin care s` primesc astfel de comunic`ri. Unulpretinz>nd a fi Cefa mi-a citat primul capitol din

Daniel. Altul, pretinz>nd c` este tat`l meu, a spusde fapt acela]i lucru. To\i au spus acela]i lucrudespre @mina# de aur ]i to\i au pretins a crede [nCristos ]i c` Zorile sunt un exponent corect alCuv>ntului lui Dumnezeu, ]i mi-au spus c` nufoloseam cel mai bine unul din @darurile# mele darul de a [nv`\a pe al\ii; c` ar trebui s` [nv`\ at>t

public c>t ]i [n particular, dar am fost avertizat` cu1 Corinteni 3:7 ]i Efeseni 4:2.

{n acest scurt timp c>t am experimentat acestinstrument mi s-au spus multe lucruri (c>teva dinele nu erau adev`rate), a]a c` mi-ar lua prea multtimp s` vi le spun pe toate; ]i c>teva dintre spirite

au pretins c` ar putea s` vindece bolnavi prin mine,dac` doar m-a] [ncrede [n ele. S-au dat multe


49/136


Scripturi ]i toate foarte potrivite situa\iilor pentrucare au fost date; dar Diavolul I-a citat din Scriptur`]i lui Cristos; ]i acum cred la fel cum am crezut[nainte de a @cerceta duhurile# numai c` nu eramsigur` c` [ngerii dec`zu\i vor admite, chiar cu scopulde a [n]ela, c` Cristos @a venit [n trup#; dar se parec` acum admit. Probabil c` 1 Ioan 4:1-3 se refer` [n[ntregime la doctrinele oamenilor. Desigur, ar fi posibilpentru cei care vor avea @parte de [nt>ia [nviere# s`

vorbeasc` prin astfel de dispozitiv, dar exist`probabilitate ca ei s-o fac`? M-a] bucura s` aflu de latine [n leg`tur` cu acest subiect.

[Acest pasaj se refer` la oameni doctrineprintre oameni. Se poate observa aici c` spiritele relenu numai c` au cuno]tin\` despre evenimenteleactuale, ci printr-o anumit` putere adeseori pot

aproxima destul de bine ]i viitorul. {ntr-un caz aflatsub observa\ia noastr` au fost prezise dou` mor\i[ntr-un an: unul a murit ]i cel`lalt s-a [mboln`vitgrav, dar s-a ref`cut. Satan are [n m>n` o oarecareputere, dar cu limite. Compara\i Evrei 2:14; Psalmul97:10; 116:15 ]i Iov 2:3-6 Editorul.]

Experien\a pe care o am tinde s` confirme

[nv`\`tura ta c` aceste comunic`ri sunt de la [ngeriidec`zu\i. Ele nu sunt demne de [ncredere. Putem s`ne d`m seama c` acela care nu are o temelie tare pentrucredin\` va fi imposibil @s` stea [n picioare# [n acestezile de sf>r]it ale Veacului Evanghelic.

Iat` o ilustra\ie a metodelor ascunse ale acestor

demoni. Asemenea lui Satan ]i a spiritelor rele dinzilele Domnului nostru, ele vor m`rturisi pe Cristos


50/136


]i adev`rul. {n mod asem`n`tor, femeia ^posedatì-a urm`rit pe Pavel ]i pe Sila c>teva zile spun>ndadev`rul (Fapte 16:16-18): Ôamenii ace]tia sunt robiiDumnezeului Celui Prea {nalt ]i ei v` vestesc caleam>ntuirii. Dar [n privin\a acelei chestiuni, ar putea fiaduse dovezi din bel]ug c` ei ar confirma ]i ar aprobaaproape orice doctrin` sau teorie pre\uit` de c`trepersoana care [ntreab` pentru a-i c>]tiga [ncrederea]i astfel o putere mai deplin` asupra acesteia.

{n ceea ce prive]te ^mina aceasta este omomeal` pentru a atrage ]i a men\ine interesul. Estediscutabil dac` [ngerii dec`zu\i pot vedea mai ad>nc[n p`m>nt dec>t omul. Desigur c` se poate[nt>mplas` se g`seasc` aur [n cantit`\i apreciabile [n oricaredin filoanele aurifere din Georgia, dar experien\eleminerilor [n general ]i ale sondorilor dup` petrol

care au fost ^[ndruma\i de spirite, sau care au folosit^vergele magice au fost acelea c` la urm` au pierdutbanii urm>nd astfel de indica\ii. Presupunereatrebuie s` fie deci c`, dac` ^duhurile [n]el`toare nu[n]eal` prin aceea c` se prezint` ca av>nd cuno]tin\`c>nd de fapt nu au, atunci aceea]i reavoin\` care leconduce ca ^duhuri [n]el`toare pentru a am`gi

omenirea spre ruin` moral` ]i mental`, le conduces` le plac` s` [ndrume spre ruin` financiar`.Duhurile mincinoase, asemenea oamenilormincino]i, nu trebuie crezute sau s` li se acorde[ncredere sub nici o form`.

Privitor la sfatul de â [nv`\a pe al\ii: venind

dintr-o astfel de surs`, ar trebui mai degrab` s` nefac` s` ne temem c` demonii au v`zut la acea sor` o


51/136


sl`biciune [n direc\ia din care ea ar fi foarte u]or deatacat. Este bine s` tragem dinainte concluzia c`sfatul lor este inten\ionat, direct sau indirect, s` nefac` rù. }i observa\i viclenia care cùta s` apere[mpotriva suspiciunii, cit>nd texte care s` atragàten\ia asupra smereniei!

Este adev`rat, oamenii au nevoie de instruire ]ito\i cei care instruiesc sunt ^[nv`\`tori; dar este foartepericulos ca cineva s` se socoteasc` [nv`\`tor. Planul

de preferat este, de departe, ca fiecare s` fie elev [n]coala lui Cristos, marele {nv`\`tor, ]i s` fie gata s`[nve\e de la El pe orice cale, sau s` fie folosit de El caajutor pentru a explica altora [nv`\`turile Lui. To\i ceicare [nva\` ceva de la Domnul trebuie s` spun` ]ialtora, nu ca propria lor [n\elepciune ]i [nv`\`tur`, cia Domnului, iar ei fiind numai canale care bucuros

[nm>neaz` apa vie\ii ]i altora. Nu este de mirare c`Spiritul sf>nt ne previne: ^Fra\ii mei, s` nu fi\i mul\i[nv`\`tori, c`ci ]ti\i c` vom primi o judecat` mai aspr`[sau o [ncercare mai sever`]. Iacov 3:1.

Ideea de a [nv`\a pe al\ii este str>ns asociat` cuideea de [n\elepciune superioar`; ]i de la [nceputaceasta a fost momeala lui Satan. Promisiunea f`cut`

de el mamei Eva ca r`splat` a neascult`rii a fost:^Ve\i fi ca ni]te dumnezei [[n\elep\i, asemenea luiDumnezeu]. }i ispita a constat [n aceea c` ea a[n\eles din argumentele lui c` fructul oprit era dedorit ^ca s-o fac` [n\eleapt`. Dar, vai, [n\elepciuneape care o d` Satan este foarte de nedorit. Ea este

^(1) p`m>nteasc`, (2) sufleteasc`, (3) demonic`: dup`cum mul\i au descoperit prea t>rziu. Dar dimpotriv`,


52/136


^[n\elepciunea de sus este mai [nt>i curat`, apoi (2)pa]nic`, (3) bl>nd`, (4) u]or de [nduplecat, (5) plin`de [ndurare ]i de roade bune, (6) f`r` p`rtinire,nef`\arnic` (Iacov 3:15-17). Nu este de mirare c`apostolul inspirat a spus: ^Dar m` tem ca nu cumva,dup` cum ]arpele a am`git pe Eva cu viclenia lui, tota]a ]i g>ndurile voastre s` nu se strice de la simplitatea]i cur`\ia fa\` de Hristos (2 Cor. 11:3). S` nu pierdemdeci nici o ocazie de a spune ^ve]tile bune de mare

bucurie dar s` ne pierdem pe noi [n]ine din vedereca[nv`\`tori ]i s` raport`m totul, ca fra\i ]i peregrini,la cuvintele ]i exemplul marelui {nv`\`tor ]i a celordoisprezece apostoli inspira\i pe care El i-a numit cainstructorii no]tri, [nv`\`torii no]tri.

Am mai sf`tuit-o pe sor` c` erafoarte ne[n\elepts` nu asculte de instruc\iunile divine (Isa. 8:19, 20)

av>nd de-a face cu aceste ^duhuri [n]el`toare. Nuacestea sunt duhurile pe care trebuie s` le^cercet`m ^dac` sunt de la Dumnezeu, pentru c`Dumnezeu ne-a prevenit deja c` ele nu sunt de la El,ci sunt ^duhuri rele. La fel am putea folosi cuvinteleapostolului ca o scuz` pentru a [ncerca toate felurilede b`uturi alcoolice ca s` vedem dac` putem g`si una

care s` nu ne [mbete. Aceste spirite rele, ^familiarepretind c` sunt numeroase, o legiune care st`p>nescun om: ele nu vor cere mai mult dec>t ca omul s` le^cerceteze pe toate. O cercetare corect` sau o^[ncercare este tocmai ceea ce vor cere ele, ]i maidevreme sau mai t>rziu vor reu]i s` [nrobeasc` pe

cei mai mul\i dintre cei care le [ncearc`.{n textul care spune: ^Preaiubi\ilor, s` nu da\i


53/136


crezare oric`rui duh, ci s` cerceta\i duhurile, dac`sunt de la Dumnezeu (1 Ioan 4:1-6), cuv>ntul duhurieste folosit [n sensul [nv`\`turii sau doctrinei ]i nuare nici o leg`tur` cu fiin\ele spirituale. Acest lucrueste ar`tat de versetele urm`toare, care declar` c` noitrebuie s` ^cercet`m sau s` discernem [ntre ^duhuladev`rului ]i duhul r`t`cirii. }i acest lucru poate fif`cut repede, pentru c` toate doct

Ce Spun Scripturile Despre SPIRITISM

Documents

Transcript of Ce Spun Scripturile Despre SPIRITISM